Curs1 Grila ierarhiilor de evaluare (Fr. Strodtbeck&) 1.

In orice cultura exista si pot fi formulate un numar limitat de intrebari cu privire la conditia umana 2. ceste intero!atii se pretea"a la un numar limitat de solutii

#. Intr$o cultura data sunt pretuite si practicate anumite solutii dintre cele lo!ic posibile % valori dominante& caracterul' atitudinea si comportamentul ma(oritatii !rupului ). numiti indivi"i prefer si aplica si alte valori. cestea pot fi alternative (variante) sau deviante (abateri % sunt sanctionate)

ctiunile pot fi* $ affective % neuroafective $ universaliste % particulariste le!erile pot fi* $ !lobaliste' $ specifiste' $ comunitare' $ e!ocentric +omportamentul poate fi* universalist' $ specifist' $ e!ocentric. Curs 2 Psihanaliza S. Freud ,atiunea umana este episodica-fra!mentara' o folosim pentru a (ustifica fapte. ,e!resia psihica& frustrare' se produce sen"atia de usurare Teoria lui Freud viata psihica este supusa unui detriment ri!uros intrea!a viata psihica a omului are sens' inteles' motivatie. (fiecare dorinta e orientata catre un obiect care o poate satisface) intre normal si patholo!ic exista doar diferente !raduale' nu exista diferente calitative. .ormalitatea este o conventie psiho$socio$culturala/

intrea!a viata psihica a omului functiona"a conform principiului placerii asupra vietii psihice se produc presiuni dinspre sfera instinctelor ratiunea e doar un instrument folosit de dorinte pentru a fi satisfacute principiul placerii I se opune principiului realitatii % alcatuit de toatalitatea interdictiilor sociale. Societatea presupune conventii/ incearca domesticirea instinctelor' solicita renuntari din partea individului intre principiul realitatii si principiul placerii exista o relatie conflictuala. 0nele dorinte pot fi satisfacute fara dificultate pentr ca sunt in!aduite de societate' nu ne afectea"a' dispar din sfera preocuparilor constiente si revin fara piedici cand se doreste repetarea/

Freud incearca sa interprete"e dorintele nesatisfacute care sunt blocate in reali"area lor de catre interdictii sociale. ceste dorinte ne afectea"a.

Inconstientul era inteles doar ca alcatuit din automatisme sau manifestari care depasesc puterea de control rational

Freud schimba radical ima!inea despre inconstient. 1l distin!e # iposta"e* 1. Inconstientul cen"urat (intervine spontan) 2. Inconstientul descriptive (subconstient-preconstient) % are !ranite flexibile diferite de la om la om #. Inconstientul dinamic % locul in care se fac refularile/ are rol decisiv pentru functionarea intre!ii vieti psihice

1ste o facultate autonoma' diferita calitativ de !andirea propriu "isa. 1 o sfera a$ constienta' lipsita de constiinta. Inconstientul nu poate fi studiat direct pe cale experimentala' ci indirect pornind de la manifestarile sale. Freud privile!ia"a visul' pe care il considera calea re!ala' exemplara- performanta de acces la cunoasterea inconstientuli

2ornind de la anali"a structurii visului Freud considera ca inconstientul dinamic prelucrea"a dorintele si informatiile dupa cu totul alte le!i decat cele a !andirii lo!ice. cestea ar fi alma!amarea' substitutia' transferul' resemnificarea' narativi"area etc

2rin aceste operatii' dorintele refulate-nesatisfacute suporta schimbari radicare de forma' continut astfel incat nu mai pot fi recunoscute. 2rin aceasta transformare incearca sa insele cen"ura si principiul realitatii atunci cand revin in viata psihica. 3orintele inter"ise sunt refulate. 2relucrate de catre incosntientul dinamic si revin in viata psihica primind solutii fictive de selectivitate.

4oate manifestarile au un dublu continut* $ un contint manifest' explicit' verbali"at $ un continut latent' implicit 4oate manifestarile umane au calitatea de simptom,e"ulta$ 2sihanali"a propune interpretatea conitnului manifestarilor umane pentru a indentifica sensul ascuns.