43

Suma sirurilor care au limita

Proprietatea cunoscut: Suma a dou siruri convergente este un sir convergent si
limita sumei este egal cu suma limitelor se extinde, n cazul n care unul cel putin din
cele dou siruri are limita inIinit, n Ielul urmtor:
I) Dac a
n
` , e R si b
n
, atunci a
n
b
n
.
II) Dac a
n
< , e R si b
n
, atunci a
n
b
n
.
Dac (a
n
) este convergent sau dac a
n
, atunci exist e R astIel ca a
n
` ,
pentru orice n e N. De asemenea, dac (a
n
) este convergent, sau dac a
n
,
exist e R astIel ca a
n
< pentru orice n e N. Din cele dou proprietti de mai
sus rezult urmtoarele patru propozitii:
1) Dac a
n
si b
n
, atunci a
n
b
n
.
2) Dac a
n
a si b
n
, atunci a
n
b
n
.
3) Dac a
n
a si b
n
, atunci a
n
b
n
.
4) Dac a
n
si b
n
, atunci a
n
b
n
.
Pentru a putea aIirma si n aceste cazuri c limita sumei este egal cu suma
limitelor, convenim ca:

a a oricare ar Ii a e R;
a () a oricare ar Ii a e R;
() .
Nu se acord nici un sens scrierii .
Pentru a putea aIirma n general c limita produsului a dou siruri este egal cu
produsul limitelor, convenim c: ; () () ; ()() .
Nu se acord nici un sens scrierilor 0 sau 0 ().
Dac sirurile (a
n
) si (b
n
) au limit (Iinit sau inIinit) si dac produsul limitelor
are sens, atunci sirul produs (a
n
b
n
) are limit si lim( ) lim lim
n n n n
n n n
a b a b

.
Cazuri exceptate: lim 0
n
n
a

si lim
n
n
b

- ; lim 0
n
n
a

si lim
n
n
b

.
Operafii cu siruri
Iie (a
n
)
n
si (b
n
)
n
siruri convergente. Atunci:
J (a
n
b
n
)
n
este convergent si lim( ) lim lim
n
n n
n
n
n
n
a b a b

- - .
J Dac e R, atunci ( a
n
)
n
e convergent si lim lim
n
n
n
n
a a

.
J (a
n
b
n
)
n
este convergent si lim( ) lim lim
n
n n
n
n
n
n
a b a b

.
J Dac 0
n
b , \ n e N si lim 0
n
n
b

, atunci
n
n
n
a
b

(
,
e convergent si lim
lim
lim
n
n
n
n
n
n
n
a
b
a
b

.
Criteriul clestelui. Iie (a
n
)
n
, (b
n
)
n
, (x
n
)
n
siruri de numere reale.
Dac (x
n
)
n
este majorat de (b
n
)
n
si minorat de (a
n
)
n
si dac -
lim lim
n
n
n
n
a b x

e R , atunci lim
n
n
x x

.
Elemente de analiz matematic

www.mateinfo.ro
44
Sirul
1
1
n
n
e
n

-
(
,
, n ` 1 este convergent. Limita sa, notat cu e, apartine
intervalului (2, 3).
Dac (a
n
)
n
este un sir cu lim
n
n
a

, atunci
1
lim 1
n
a
n
n
e
a

-
(
,
.
Dac (a
n
)
n
este un sir nenul cu lim 0
n
n
a

, atunci
1
lim(1 )
n
a
n
n
a e

- .
Iiecare din aceste dou cazuri va Ii denumit mai departe ,cazul 0 '.
Pentru a putea aIirma n general c limita raportului a dou siruri este egal cu
raportul limitelor, convenim c: 0
a

-
si 0
a

, oricare ar Ii a e R.
Nu se acord nici un sens scrierilor
0
, , , , ,
0 0


.
Dac sirurile (a
n
) si (b
n
) au limit si dac raportul limitelor are sens, atunci sirul
n
n
a
b

(
,
are limit si
lim
lim
lim
n
n n
n
n n
n
a
a
b b

.
Pentru a putea calcula limite de tip lim( )
n
b
n
n
a

, \ n e N, convenim c:

0, 0

0. Nu se acord nici un sens scrierilor:

0
, 1

, 0
0
.
Limita unui polinom P(n) avnd gradul k 7 1
1
1 1 0
, 0
lim( ... )
, 0
k k k
k k
n
k
a
l a n a n a n a
a

>

- - - -
'
<
'
.
Limita unui raport de polinoame
1
1 1 0
1
1 1 0
,
...
lim 0,
...
,
k
l
k k
k k
l l
n
l l
k
l
a
k l
b
a n a n a n a
k l
b n b n b n b
a
k l
b

- - - -

<
'
- - - -

>

'
.
Limita unui sir al crui termen general contine puteri
, 1
1, 1
lim
0, 1 1
nu exist, 1
n
n
a
a
a
a
a

>

'
< <

'
<
.
45
Limite de funcfii
Punctul a e R este punct de acumulare la dreapta (la stnga) pentru DR
dac, \ V e 8(a), V D (a, ) = Z (respectiv V D (, a) = Z). Un punct de
acumulare la stnga si la dreapta pentru D se numeste punct de acumulare (bilateral).
Iie
f D : R
, a un punct de acumulare al lui D si l R. Functia f are limita l in
punctul a dac este ndeplinit una dintre urmtoarele conditii echivalente:
1) (Definitia cu vecintti) Pentru orice vecintate U a lui l, exist o vecintate J a lui
a astIel nct, oricare ar Ii x e J D, x a, s avem f (x) e U.
2) (Definitii cu si )
n cazul a e R si l :
\ e R, - o ~ 0, \x e D \ a}, ( ) x a f x < > .
n cazul a si l e R:
\ ~ 0, - o e R, \x e D \ a}, ( ) x f x l < < .
n cazul a e R si l e R:
\ ~ 0, - o ~ 0, astIel nct \x e D \ a} cu x a < , rezult ( ) f x l < .
n cazul a si l :
\ ~ 0, - o ~ 0, astIel nct \x e D, x ~ , rezult f (x) ~ .
3) (Definitia cu siruri)
\ (a
n
)
n
, a
n
e D \ a}, ( )
n n
a a f a l .
Vom scrie lim ( )
x a
f x l

.
Iie f : D R o Iunctie si a un punct de acumulare la stnga pentru D.
Spunem c
s
l R este limita la stnga a functiei f in punctul a, dac pentru
orice vecintate U a lui l, exist o vecintate J a lui a astIel nct, oricare ar Ii x a din
J D s avem f (x) e U.
Se Iolosesc urmtoarele notatii: lim ( ) lim ( ) lim ( ) ( 0)
s
x a x a x a
x a
l f x f x f x f a

<

.
Iie : f D R o Iunctie si a un punct de acumulare la dreapta pentru D.
Spunem c
d
l R este limita la dreapta a functiei f in punctul a, dac pentru
orice vecintate U a lui l
d
, exist o vecintate J a lui a, astIel nct, oricare ar Ii x ~ a
din J D, s avem f (x) e U. Se Iolosesc urmtoarele notatii:
lim ( ) lim ( ) lim ( ) ( 0)
d
x a x a x a
x a
l f x f x f x f a
-
>
-

.
Iie f : D R si a un punct de acumulare bilateral pentru D. Iunctia f are limit
n a dac si numai dac f are limit la dreapta si la stnga n a si aceste limite sunt
egale.
46
Limitele funcfiilor elementare
f : R R, f (x) c, c e R; lim ( )
x
f x c

, \ e R.
f : R R, f (x) x; lim ( ) lim ( )
x x
f x x f

, \ e R si lim ,
x
x

lim
x
x

.
f : R (0, ), f (x) a
x
, a e (0, ) \ 1}; lim ,
x
x
a a

\ e R;
lim
,
,
x
x
a
a
a

>
< <
4
5
6
dac
dac
1
0 0 1
si lim
,
,
x
x
a
a
a

>
< <
4
5
6
0 1
0 1
dac
dac
.
f : R |1, 1|, f (x) sinx; limsin sin , ;
x
x

R nu exist lim sin

x
x

si
lim sin .
x
x

f : R |1, 1|, f (x) cosx, limcos cos ,

x
x

R; nu exist lim cos

x
x

si
lim cos .
x
x

f f x
x x
x x
: , , ( )
,
,
R
`
-
<
4
5
6
0
0
0
C
dac
dac
; lim ( ) lim ( )
x x
f x x f


= =
= = ;
lim ( ) lim
x x
f x x

; lim ( ) lim ( )
x x
f x x

.
Iunctia putere cu exponent natural: : , ( ) , , 2
n
f f x x n n R R N ` ;
lim (lim ) ( )
x
n
x
n n
x x f



, \ e R; lim (lim )
x
n
x
n
x x

;
lim ( lim )
,
,
x
n
x
n
x x
n
n

4
5
6
par
impar
.
Iunctiile radical: : |0, ) |0, ), ( ) , , 2
k
f f x x k k N ` , k par;
lim
k k
x
x

, \ e |0, ); lim
x
k
x

.
: , ( ) , , 2
k
f f x x k k R R N ` , k impar;
lim
k k
x
x

, \ e R; lim
k
x
x

; lim
k
x
x

.
Iunctia logaritmic: : |0, ) , ( ) log , (0, ) \1}
a
f f x x a - - R ;
limlog log
x
a a
x

, \ e (0, );
dac a ~ 1, atunci limlog
a
x
x

si
0
0
limlog
a
x
x
x

>
;
dac 0 a 1, atunci limlog
a
x
x

si
0
0
limlog
a
x
x
x

>
- .
47
Iunctia putere cu exponent real: : (0, ) (0, ), ( ) , *
a
f f x x a - - R .
lim ( ) ( )
a
x
f x f

;
, 0
lim ( )
0, 0
x
a
f x
a

>

'
<
'
;
0
0, 0
lim ( )
, 0
x
a
f x
a
>

'
<
'

.
Iunctia tangent:
{
: \ ,
2
f k k

- R Z R , f (x) tgx.
Pentru e R Z \ , k k F
F

4
5
6
7
8
9
2
, limtg tg
x
x

;
2
lim tg
x k
x

si
2
lim tg
x k
x

; nu exist limtg
x
x

si lim tg
x
x

.
Iunctia cotangent: { : \ , , ( ) ctg f k k f x x R Z R .
=R \ k , k e Z}, lim
x
x

ctg ctg ; limctg

x k
x

; lim ctg
x k
x -

; nu exist
lim
x
x

ctg si lim
x
x

ctg .
Iunctia arcsinus: : | 1, 1| , , ( ) arcsin
2 2
f f x x

(

(

.
limarcsin arcsin
x
x

, | , | 1 1 .
Iunctia arccosinus: [ ] : | 1, 1| 0, , ( ) arccos f f x x .
limarccos arccos
x
x

, | , | 1 1 .
Iunctia arctangent: : , , ( ) arctg
2 2
f f x x



(
,
R .
\ e R, limarctg arctg
x
x

;
limarctg
2
x
x

,
lim arctg
2
x
x

.
Operafii cu limite de funcfii
Iie f, g : D R, a punct de acumulare pentru D. Presupunem c f si g au limite n a.
1) Dac suma limitelor are sens, atunci f g are limit n a si
lim( ( ) ( )) lim ( ) lim ( )
x a x a x a
f x g x f x g x

- -
.
Propozitia se pstreaz pentru p termeni, p e N*.
2) Dac produsul limitelor are sens, atunci fg are limit n a si
lim( ( ) ( )) lim ( ) lim ( )
x a x a x a
f x g x f x g x

.
Propozitia se pstreaz pentru p Iactori, p e N*, prin urmare lim( ( )) (lim ( ))
p p
x a x a
f x f x

.
n particular, lim ( ) lim ( )
x a x a
f x f x

, e R.
3) Dac raportul limitelor nu este un caz de nedeterminare, atunci Iunctia
f
g
are
limit n a si
lim ( )
( )
lim
( ) lim ( )
x a
x a
x a
f x
f x
g x g x

.
48
4) Dac f ~ 0 si dac puterea
lim ( )
lim ( )
x a
g x
x a
f x

(

nu este un caz de nedeterminare,
atunci Iunctia f
g
are limit n a si
lim ( )
( )
lim ( ) lim ( )
x a
g x
g x
x a x a
f x f x


(

(

.
Iie dou Iunctii u : A B, f : B R. Iie aR un punct de acumulare al multimii
A si bR punct de acumulare al multimii B. Dac
1) lim ( )
x a
u x b

si lim ( )
y b
f y

; 2) ( ) u x b pentru x a ,
atunci Iunctia compus f u are limit n punctul a si lim ( ( )) lim ( )
x a y b
f u x f y

.
Criteriul maforrii. Iie f, g : D R si a un punct de acumulare pentru multimea D.
i) Dac 0 ) ( lim

x g
a x
, R e l , - V e 8(a) cu ) ( ) ( x g l x f < , } \ D V a x e ,
atunci l x f
a x


) ( lim .
ii) Dac

) ( lim x f
a x
si - V e 8(a), cu } \ D V , ) ( ) ( a x x g x f < , atunci


) ( lim x g
a x
.
iii) Dac

) ( lim x g
a x
si - V e 8(a) cu } \ D V , ) ( ) ( a x x g x f e < , atunci


) ( lim x f
a x
.
Criteriul ,clestelui`. Iie f, g, h : D R, a un punct de acumulare pentru D si V o
vecintate a lui a. Dac
( ) ( ) ( ), V D\ }
lim ( ) lim ( )
x a x a
f x g x h x x a
f x h x l

'

'
1 6 6
R
, atunci l x g
a x


) ( lim .
Limitele functiilor polinomiale.
Iie f : R R, f (x) a
n
x
n
a
n1
x
n1
... a
1
x a
0
, a
k
e R, 0, , 0
n
k n a (Iunctia
polinomial).
J

1 0
, dac 0
1 1
lim ( ) lim ...
, dac 0
n n
n n
n
x x
n
a
f x x a a a
a x x

>

- - -
'
(
<
,
'
J


, dac par i 0 sau impar i 0
lim ( ) .
, dac impar i 0 sau par i 0
n n
x
n n
n a n a
f x
n a n a

> <

'
> <
'
Limitele functiilor rationale
Iie f
1
, f
2
: R R, f
1
(x) a
n
x
n
a
n1
x
n1
... a
0
, a
n
= 0 si
f
2
(x) b
m
x
m
b
m1
x
m1
... b
0
, b
m
= 0. Iunctia f : D R, ,
2
1
f
f
f unde
D x e R , f
2
(x) = 0} se numeste functie rational.
49
Funcfii continue
Iie D R, f : D R o Iunctie numeric si a e D. Dac a este punct izolat al
domeniului D, Iunctia se numeste continu n a. Dac a este punct de acumulare al
domeniului D, functia f se numeste continu in a, dac pentru orice sir (a
n
) cu termeni
din D, convergent la a, sirul ( f (a
n
))
n
este convergent la f (a).
Dac a este punct de acumulare pentru D, continuitatea lui f n a este echivalent
cu oricare dintre urmtoarele propozitii:
1) -lim ( ) ( )
x a
f x f a

;
2) Pentru orice ~ 0, exist

~ 0, \ x e E, x a

< ( ) ( ) f x f a < .
a se numeste punct de discontinuitate dac f nu e continu n a.
Punctele de discontinuitate ale unei Iunctii f se mpart n dou categorii (spete):
J a se numeste punct de discontinuitate de prima spet al Iunctiei f dac limitele
laterale ale Iunctiei f n punctul a exist si sunt ambele Iinite.
J a se numeste punct de discontinuitate de speta a doua dac nu este punct de
discontinuitate de prima spet.
J

1
1 0
0
1 0
, dac i 0
, dac i 0
...
lim ( ) lim
, dac
...
0, dac
n m
y
n m
n
x
m n n n
n m
x y
m m
m
n m a b
n m a b
a a y a y
f x y a
n m
b b y b y
b
n m

> >

> <

- - -

'

- - -

<
'

.
Asemntor se procedeaz pentru lim ( )
x
f x

.
J Iie a e R cu proprietatea f
1
(a) f
2
(a) 0. Atunci exist g
1
, g
2
: R R, g
1
(a) = 0 si
g
2
(a) = 0 si i, f e N* astIel nct f
1
(x) (x a)
i
g
1
(x) si f
2
(x) (x a)
f
g
2
(x). AstIel
1
2
( )
lim ( ) lim( )
( )
i f
x a x a
g a
f x x a
g a

.
Nedeterminrile care apar n studiul limitelor Iunctiilor irationale se nltur, de regul,
Iolosind ,Iactorul comun Iortat' sau rationalizarea.
Limita functiilor de forma
( )
( )
g x
f x
Iie f : D (0, ), g : D R, D a e ,
1 2
lim ( ) , lim ( )
x a x a
f x l g x l

.
Dac b x f x g
a x


) ( ln ) ( lim si V ( ) a 8 astIel nct
\ x e V D \ a}, g(x)lnf (x) = b, atunci

( )
, dac
lim ( ) , dac
0, dac
b
g x
x a
e b
f x b
b

'

'
R
.
lim ( )
( )
lim ( ) ( )
x a
g x
g x f x
f x e
x a

1 > C
.
50
Spunem c o functie f este continu pe o submultime a domeniului, dac este
continu n Iiecare punct al acesteia. Multimea punctelor din domeniul de deIinitie
pe care o Iunctie este continu se numeste domeniul de continuitate al functiei.
Iunctiile elementare sunt Iunctii continue pe ntreg domeniul lor de deIinitie.
Dac Iunctiile f, g : D R (D . R) sunt continue n punctul a e D, atunci Iunctiile
af bg (cu a, b e R) si f g sunt continue n a. Dac, n plus, g(a) = 0, atunci exist
( ) J a 8 astIel nct ( ) 0, D g x x J 1 si
f
g
este continu n a.
Iie f : E
1
E
2
si g: E
2
R (E
1
, E
2
. R) si h g f :E
1
R Iunctia compus.
Dac f este continu n a e E
1
si g este continu n f (a) e E
2
, atunci h este continu
n a.
Teorema de mrginire a lui Weierstrass
Dac f : |a, b| R este o Iunctie continu, atunci:
f este mrginit;
f si atinge marginile, adic - , e |a, b| cu f f x
x a b
( ) min ( )
| , |


si f f x
x a b
( ) max ( )
| , |


.
Dac f : |a, b| R este Iunctie continu si f (a) si f (b) au semne contrare, atunci
exist c e |a, b| astIel nct f (c) 0.
Dac o Iunctie continu nu se anuleaz pe un interval, atunci Iunctia pstreaz acelasi
semn pe acel interval.
Iie f o Iunctie continu pe intervalul I si J f (I). Iunctia f : I J este bijectiv dac
si numai dac f este strict monoton si, n acest caz, Iunctia invers f
1
: J I este
continu si strict monoton.
Dac : | ; ) f a b R, b e R si exist lim ( )
x b
f x l

R , atunci Iunctia :| ; | g a b R ,
( ), | ; )
( )
,
f x x a b
g x
l x b

'

'
se numeste prelungirea prin continuitate a lui f la |a; b|.
Funcfii derivabile
Iie D . R, f : D R o Iunctie si a un punct de acumulare din D. Se numeste
derivata functiei f in a,
( ) ( )
lim
x a
f x f a
x a

, n cazul n care aceast limit exist (Iinit

sau inIinit). n acest caz, notm:
( ) ( )
( ) lim
x a
f x f a
f a
x a



. Spunem c functia f este
derivabil in a dac, n plus, f (a) e R.
Considerm Iunctia : D f R. Multimea punctelor n care Iunctia f este derivabil
se numeste domeniul de derivabilitate al functiei.
51
Iie f : D R o Iunctie si a un punct de acumulare din D; atunci urmtoarele
aIirmatii sunt echivalente:

( ) ( )
lim ( )
x a
f x f a
f a
x a

R.
\ (x
n
)
n
D \ a}, lim
n
n
x a

( ) ( )
lim ( )
n
n
n
f x f a
f a
x a

.
Iie f : D R o Iunctie derivabil pe submultimea S a lui D. Se numeste derivata
functiei f Iunctia care asociaz a e S cu f (a) e R.
Derivata unei Iunctii f pe domeniul de derivabilitate se noteaz cu f sau
df
dx
sau cu Df.
Derivate laterale
Iie : D f R si a e D.
Spunem c f are derivat la stnga in a, dac a este punct de acumulare al
multimii D (, a) si exist
( ) ( )
lim ( )
s
x a
f x f a
f a
x a

R .
Spunem c f are derivat la dreapta in a, dac a este punct de acumulare al
multimii D (a, ) si exist
( ) ( )
lim ( )
d
x a
f x f a
f a
x a

R .
Iie I . R un interval, o Iunctie f : I R si a e I un punct interior al lui I.
Atunci f are derivat in a dac si numai dac are derivate laterale egale n a. n
acest caz, ( ) ( ) ( )
s d
f a f a f a
.
Operafii cu funcfii derivabile
Iie Iunctiile f, g : D R derivabile n a.
J Iunctia f g este derivabil n a si ( ) ( ) ( ) ( ) f g a f a g a - - .
J Iunctia c f este derivabil n a si ( ) ( ) ( ) c f a c f a .
J Iunctia f g : D R este derivabil n a si (f - g)(a) f (a)- g(a) f (a)- g(a).
J Dac g(a) = 0, Iunctia
g
f
este derivabil n x
0
si
2
( ) ( ) ( ) ( )
( )
( )
f a g a f a g a f
a
g
g a

(
,
.
J Se consider Iunctiile f : D E, g : E R, a punct de acumulare din D,
0
( ) y f a punct de acumulare din E. Dac f este derivabil n a si g este derivabil
n y
0
, atunci Iunctia g f : DR este derivabil n a si ( ) ( ) ( ( )) ( ) g f a g f a f a .
Derivabilitatea funcfiei inverse
Iie , I J R dou intervale si : f I J o Iunctie strict monoton cu f (I) J.
Dac f este derivabil n a e I si ( ) 0 f a , atunci Iunctia invers
1
: f J I

este
derivabil n y
0
f (a) si
1
0
1
( ) ( )
( )
f y
f a

.
Iie f : D R o Iunctie si a un punct de acumulare din D.
Functia f este derivabil de dou ori n a dac:
52
f este derivabil pe o vecintate J a lui a.
Iunctia derivat f este derivabil n a, adic exist
( ) ( )
lim
x a
f x f a
x a

si este Iinit.
n acest caz, limita se noteaz cu ( ) f a (sau
2
2
d ( )
d
f a
x
sau
2
( ) D f a ) si se numeste
derivata a doua (sau derivata de ordinul 2) a functiei f in punctul a.
Functia f : D R este de (n 1) ori derivabil in a, dac:
f este de n ori derivabil pe o vecintate a lui a;
Iunctia derivat f
(n)
este derivabil n a, adic exist
( ) ( )
( ) ( )
lim
n n
x a
f x f a
x a

si
este Iinit.
n acest caz, limita se noteaz cu
( 1)
( )
n
f a
-
(sau
1
1
d ( )
d
n
n
f a
x
-
-
sau
1
D ( )
n
f a
-
) si se
numeste derivata de ordin (n 1) a functiei f in punctul a.
Prin conventie, f
(0)
f.
O functie f : D R este indefinit derivabil pe D dac, \ n e N, f este derivabil de
n ori n orice punct al lui D.
Regula lui Leibni:. Iiind date Iunctiile , : f g D R de n ori derivabile,
( ) ( ) ( )
0
( )
n
n k n k k
n
k
fg C f g

.
Diferenfiala
Iie I . R un interval si x
0
e I.
Functia f : I R este diferentiabil in x
0
dac exist A e R si : I R o Iunctie
continu si nul n x
0
(adic lim ( ) ( )
x x
x x

0
0
0 ) astIel nct:
f (x) f (x
0
) A(x x
0
) (x)(x x
0
), \ x e I.
Cu notatiile anterioare, Iunctia liniar h = A h, \ h e R se numeste diferentiala
functiei f in punctul x
0
si se noteaz df (x
0
).
Dac f este diIerentiabil n x
0
, atunci df (x
0
) : R R, df x h f x h ( )( ) ( )
0 0
, \ h e R.
O functie f : I R este diferentiabil pe I dac este diIerentiabil n orice punct din I.
Proprietafi generale ale funcfiilor derivabile
Iie f : D R o Iunctie; a e D se numeste punct de minim absolut (sau global) al
Iunctiei f dac: f (a) < f (x), \ x e D. a e D se numeste punct de maxim absolut (sau
global) al Iunctiei f dac: f (x) < f (a), \ x e D.
Iie f : I R o Iunctie si a e I.
a se numeste punct de maxim relativ (sau local) al Iunctiei f, dac exist o vecintate
V a lui a astIel nct f (x) < f (a), \ x e V I; f (a) se numeste maxim relativ al Iunctiei.
53
x
0
se numeste punct de minim relativ (sau local) al Iunctiei f, dac exist V o
vecintate a lui x
0
astIel nct f (x
0
) < f (x), \ x e V I; f (x
0
) se numeste minim
relativ al functiei.
x
0
e I este punct de extrem relativ (sau local) al lui f dac este punct de minim
sau de maxim relativ (sau local).
Teorema lui Fermat. Iie I R un interval si f : I R o Iunctie derivabil ntr-un
punct de extrem local x
0
din interiorul intervalului I (x
0
e I si nu este capt al intervalului);
atunci f (x
0
) 0.
Teorema lui Rolle. Iie f : |a, b| R o Iunctie cu urmtoarele proprietti:
1) f este continu pe |a, b|.
2) f este derivabil pe (a, b)
3) f (a) f (b).
Atunci -c e (a, b) astIel nct f c ( ) 0.
Teorema lui Lagrange. Iie f : |a, b| R o Iunctie cu propriettile:
1) f continu pe |a, b|;
2) f derivabil pe (a, b).
Atunci exist c e (a, b) astIel nct
( ) ( )
( )
f b f a
f c
b a

.
Teorema lui Cauchy. Dac Iunctiile f, g : |a, b| R ndeplinesc conditiile:
1) f si g sunt continue pe intervalul nchis |a, b| ;
2) f si g sunt derivabile pe intervalul deschis (a, b) ;
3) ( ) 0, ( , ) g x x a b ;
atunci g(a) = g(b) si exist c e (a, b) astIel nct
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
f b f a f c
g b g a g c



.
Teorema lHospital. Iie , , si I a b a b < R R un interval cu ( , ) I | , | a b a b .
Dac x
0
e |a, b| si f, g : I \ x
0
} R sunt Iunctii cu propriettile:
1)
0 0 0
lim ( ) lim ( ) 0 (respectiv lim ( ) )
x x x x x x
f x g x g x

- ;
2) f si g sunt derivabile si
0
( ) 0, I \ } g x x x ;
3) exist
0
( )
lim
( )
x x
f x
g x

R Iinit sau inIinit;

atunci exist o vecintate V a lui x
0
, astIel nct g(x) = 0, \ x e I V \ x
0
}) si exist
0 0
( ) ( )
lim lim
( ) ( )
x x x x
f x f x
g x g x

.
Consecint a teoremei lui Lagrange. Iie f : I R o Iunctie derivabil pe intervalul I.
a) Dac f (x) ~ 0, \ x e I, atunci f este strict cresctoare pe I.
b) Dac f (x) 0, \ x e I, atunci f este strict descresctoare pe I.
54
Convexitate
Iie Iunctia f : I R, unde I R este un interval.
Functia f se numeste convex pe I, dac \ x
1
, x
2
e I si \ e |0, 1|
f ((1 )x
1
x
2
) < (1 )f (x
1
) f (x
2
).
Functia f se numeste concav pe I dac, \ x
1
, x
2
e I si \ e |0, 1|
f ((1 )x
1
x
2
) ` (1 )f (x
1
) f (x
2
)
Iie x
0
punct interior intervalului I. Spunem c x
0
este punct de inflexiune al Iunctiei f
dac f are derivat n x
0
(Iinit sau inIinit) si dac pe o vecintate a lui x
0
, Iunctia si
schimb convexitatea n x
0
, adic, de o parte a lui x
0
Iunctia este convex, iar de cealalt
parte a lui x
0
Iunctia este concav.
Asimptote
Iie D . R si x
0
e R un punct de acumulare al lui D; Iie f : D R o Iunctie.
Dreapta de ecuatie x x
0
este asimptota vertical la graIicul Iunctiei f, dac cel putin
una dintre limitele laterale:
0
lim ( )
x x
f x

sau
0
lim ( )
x x
f x

exist si este inIinit.

Iie o Iunctie f : D R. Dac D este o multime nemrginit la dreapta ( este punct
de acumulare al multimii D), atunci dreapta de ecuatie y mx n este asimptot oblic
spre a graIicului dac lim| ( ) | 0
x
f x mx n
-
, m, nRIixate.
Dac D este o multime nemrginit la stnga ( este punct de acumulare al multimii D),
atunci dreapta de ecuatie y mx n este asimptot oblic spre a graIicului dac
lim| ( ) | 0
x
f x m x n

, , m n RIixate.
Dreapta de ecuatie y a este asimptot ori:ontal spre la graIicul Iunctiei f
dac exist lim ( )
x
f x

si este egal cu a.