Sunteți pe pagina 1din 15

Plicul 1 subiectul 1 , 3 ,2 1.1 Calitatea de comerciant (dobandirea calitatii de comerciant, dovada calitatii de comerciant, incetarea calitatii de comerciant).

Calitatea de comerciant: Comerciantii sunt de 2 tipuri: comercianti persoane fizice si comercianti persoane juridice. Codul Comercial Roman nu da o definitie a comerciantului, ci precizeaza doar cine are calitate de comerciant. Astfel: sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca o profesiune obisnuita precum si societatiile comerciale. Pentru a avea calitatea de comerciant persoana fizica trebuie indeplinite doua conditii: savarsirea de fapte de comert si e ercitarea comertului ca profesiune obisnuita, iar pentru societatea comerciala aceasta rezulta din insasi actele de constituire. !obandirea calitatii de comerciant: Persoanele fizice dobandesc calitatile de comerciant in mod diferit de persoanele juridice. Potrivit Codului Comercial, comerciantul perosana fizica este definit nu prin apartenenta la o anumita profesie sau un "rup professional, ci prin actele si operatiunile pe care le efectueaza in mod professional. Persoanele juridice sunt societati comerciale care#si dobandesc calitatea de comerciant prin insusi obiectul lor de natura comerciala. $avarsirea unor acte de comert constituie prima conditie pt dobandirea calitatii de comerciant. Cea de a doua conditia este aceea ca actele de comert sa fie savarsite avand caracterul unei profesiuni. !ovada calitatii de comerciant %n cazul persoanelor fizice, intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert inseamna ca aceasta calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana in cauza a savarsit una sau mai multe din faptele prevazute de art & Cod Comercial. Calitatea de comerciant nu se poate dovedi prin e istent autorizatiei administrative, inamtricularea la re"istrul Comertului, dovada platirii impozitului etc. %n cazul societatii comerciale, dovada de comerciant se face prin insasi constituirea societatii. 'n mijloc de dovada ar putea fi copia certificatului de inre"istrare la re". Comertului. %ncetarea calitatii de comerciant:

Pierderea calitatii de comerciant pt persoanele fizice se realizeaza in momentul in care inceteaza sa mai savarseasca fapte de comert ca profesiune. %n cazul persoanelor juridice, calitatea de comerciant se pierde in momentul in care societatea comerciala inceteaza sa mai e iste ca persoane fizice. $C inceteaza prin dizolvare si lic(idare. 1.3 Efectele deschiderii procedurii insolventei Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pt plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai in conditiile stabilite, diferentiat pe cate"orii de debitori ,prin reor"anizare judiciara , in baza unui plan de reor"anizare sau prin faliment.

Principalul efect al desc(iderii procedurii insolventei este acela prevazut de art.&) din *e"ea+,-2..) Potrivit acestuia, de la data desc(iderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, e trajudiciare si masurile de e ecutare silita asupra averii debitorului. /ustificarea acestei masuri impusa de le"iuitor rezida in principal din caracterul colectiv si concursual al procedurii insolventei, ce nu poate fi realizat decat prin oprirea urmaririlor individuale si derularea unei proceduri or"anizate, cu participarea tuturor creditorilor. Cu toate acestea, suspendarea nu opereaza cu privire la procedurile de e ecutare silita declansate de creditori contra bunurilor din averea personala a fidejusorilor debitorului sau a persoanelor care au "arantat prin cautiune reala e ecutarea obli"atiilor debitorului. 'n avantaj al desc(iderii procedurii consta in faptul ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori c(eltuiala nu vor putea fi adau"ate creantelor nascute anterior datei desc(iderii procedurii potrivit dispozitiilor art.01 din *e"e. Aceasta masura intervine ca un mijloc de protectie asupra debitorului, pentru a#i inlesni acestuia posibilitatea de redresare economica. Alt efect demn de mentionat al desc(iderii procedurii insolventei este ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Acesta se aplica atunci cand asupra debitorului s#a dispus desc(iderea procedurii "enerale a insolventei cu ridicarea dreptului de administrare sau desc(iderea procedurii simplificate, cand dreptul de administrare este e ercitat direct de catre lic(idatorul judiciar. %n acest stadiu al procedurii, *e"ea prevede ca debitorul poate desfasura doar activitati ce sunt necesare derularii operatiunilor de lic(idare. 2asura ridicarii dreptului de administrare opereaza practic o indisponibilizare a bunurilor debitorului, pentru a asi"ura realizarea drepturilor de creanta si constituie o particularitate a le"ii insolventei. Pentru ca debitorul sa nu fie privat de drepturile sale, le"ea prevede posibilitatea desemnarii administratorului special, ce reprezinta interesele acestuia. 'n al treilea efect pe care doresc sa#l prezint poate fi e primat de dispozitiile art.34 din *e"ea+,-2..) care prevad posibilitatea lic(idatorului judiciar de a introduce la judecatorul sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase inc(eiate de debitor in dauna creditorilor in ultimii trei ani anteriori desc(iderii procedurii. Aceasta prevedere constituie o aplicare in cadrul

procedurii insolventei a actiunii pauliene. !eosebirea consta insa in titularii actiunii. !aca in cadrul actiunii pauliene creditorii sunt cei care ataca direct actele, in cadrul procedurii insolventei, titularul direct al actiunii este administratorul-lic(idatorul judiciar. 1.2 Constituirea societatii in comandita pe actiuni. $ocietatea in comandita pe actiuni $CA este forma de societatea comerciala constituita prin asocierea mai multor persoane, care participa la formarea capitalului social prin anumite contriburii reprezentate prin actiuni, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, pt relizarea unor beneficii in scopul impartirii profitului si care raspund pt obli"atiile comerciale numai in limita aportului lor. $ocietatea in comandita pe actiuni se poate constitui prin: Aporturile a cel putin 2 actionari pt desfasurarea unei activitati comerciale in vederea impartirii profitului si care raspund pt obli"atiile sociale in limita aportului lor. $ubscriptie publica care presupune o oferta de subscriere adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca prin cumpararea de actiuni. Actele constitutive ale societatii: Potrivit le"ii, actele de constituire ale societatii in comandita pe actiuni sunt contractual de societate si statutul care pot fi inc(eiate printr#un act unic denumit act constitutiv. Contractul de societate acest act se inc(eie in forma scrisa. Contine asociatii societatii denumiti actionari, care pot fi peroane fizice cat si persoane juridice. Pentru aceasta forma de societate este necesar un nr minim de 2 asociati. 5irma societatii se compune dintr#o denumire proprie ce o va deosebi de alte societati si va fi insotita de mentiune scrisa in intre"ime sau prescurtat. %n contractul de societate este necesar sa se prevada capitalul social subscris si cel varsat. Acesta nu poate fi mai mic de 4..... lei %n contractual de societate trebuie mentionat aportul fiecarui asociat 6in numerar, in natura si in creante7 Contractul de societate trebuie sa arate nr si valoarea actiunilor respective valoarea nominal a acestora !e asemenea contractual de societate trebuie sa cuprinda clause privind administrarea si conducerea societatii cu precizarea sisemului de aministrare unic sau dualis. $tatutul societatii trebuie inc(eiat in forma scrisa.

Constituirea societatii in comandita pe actiuni6 actele constitutive, contractual de societate, asociatii, firma, actiunile, administratorul societatii, statutul societatii, formalitatile necesare constituirii7.

Actele constitutive $.C.A. se constituie prin contract de societate si statut, urmand o procedura asemanatoare cu constituirea societatilor pe actiuni. Contractul de societate si statutul pot fi inc(eiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Asociatii ca in fiecare societate comerciala asociatii societatii in comandita pe actiuni persoane fizice sau juridice. Potrivit le"ii, nr asociatilor nu poate fi mai mic de 2 si cu conditia sa e iste asociati din cele 2 cate"orii: comanditari si comanditati. 5irma societatii conform art &, din *e"ea nr 2)-144., firma unei societati in comandita pe actiuni se compune dintr#o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intre"ime societate in comandita pe actiuni. Actiunile Actiunile reprezinta fractiuni din capitalul social al unei societati in comandita pe actiuni. 8le dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proportional cu cota detinuta. Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice inter vivos6 vanzare, donatie7, cat si prin acte juridice6mortis , cauza, testament7. Administratorul societatii societatea administrate numai de catre asociatii comanditati. Pot fi numiti prin actul constitutive ori printr#un act ulterior. Asociatii comanditati sunt alesi de adunarea "enerala. Administratorii vor putea fi revocati de adunarea "enerala a actionarilor printr#o (otarare luata cu majoritatea, stabilita pt adunarile e traordinare. 5ormalitatile necesare constituirii sunt : intocmirea actelor constitutive si inre"istrarea societatii. Aceste formalitati sunt necesare si in cazul constituirii continuare sau prin subscriptie publica. Plicul 2 subiectul 1,3,2 2.1 Natura juridica a fondului de comert %n absenta unei re"lementari le"ale a fondului de comert doctrina clasica a dreptului comercial a emis mai multe teorii. Aceste teorii au avut in vedere teoria clasica prezenta in dreptul civil, privind unicitatea patrimoniului unei persoane. %n urma re"lementarii le"ale privind conditiile in care pers fizice isi pot desfasura activitatea, problema naturii juridice a fondului de comert a primit o rezolvare. eoria personificarii fondului de comert Potrivit acestei teorii fondul de comert este un subiect de drept autonom

5ondul de comert are firma, sediu si patrimoniu si deci drepturi si obli"atii proprii Patronul nu este decat principalul reprezentant al fondului de comert Aceasta teorie a fost criticata intrucat contravine principiului unitatii patrimoniului consacrat de 131+ Cod civil. eoria universalitatii de fapt

Potrivit acestei teorii fondul de comert este o universalitate de fapt 6 universitas fapti7 create prin vointa titularului sau. !eci fondul de comert reprez un comple de bunuri etero"ene care prin vointa titularului formeaza un obiect distinct de elementele care il compun. Critica acestei teorii este ca nu determina natura juridica a fondului de comert. eoria universalitatii de drept $e considera ca fondul de comert constituie de fapt o universalitate juridica 6universitas juris7 ceea ce ec(ivaleaza cu e istent unui patrimoniu autonom cu drepturi si obli"atii distinct de drepturile si obli"atiile civile. Aceasta teorie a fost respinsa pe motiv ca efectele sale juridice sunt aceleasi cu ale teoriei personificarii fondului de comert. eoria patrimoniului de afectatiune %ntr#o teorie mai moderna fondul de comert a fost calificat ca un patrimoniu de afectatiune adica un patrimoniu afectat unui scop: e!ercitarea comertului eoria proprietatii incorporale 2ajoritatea autorilor au considerat ca fondul de comert constituie un drept de propr incorporala ca si drepturile de creatie intelectuala

2.3 Efectele deschiderii procedurii insolventei Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pt plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai in conditiile stabilite, diferentiat pe cate"orii de debitori ,prin reor"anizare judiciara , in baza unui plan de reor"anizare sau prin faliment. Principalul efect al desc(iderii procedurii insolventei este acela prevazut de art.&) din *e"ea+,-2..) Potrivit acestuia, de la data desc(iderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, e trajudiciare si masurile de e ecutare silita asupra averii debitorului. /ustificarea acestei masuri impusa de le"iuitor rezida in principal din caracterul colectiv si

concursual al procedurii insolventei, ce nu poate fi realizat decat prin oprirea urmaririlor individuale si derularea unei proceduri or"anizate, cu participarea tuturor creditorilor. 'n avantaj al desc(iderii procedurii consta in faptul ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori c(eltuiala nu vor putea fi adau"ate creantelor nascute anterior datei desc(iderii procedurii potrivit dispozitiilor art.01 din *e"e. Aceasta masura intervine ca un mijloc de protectie asupra debitorului, pentru a#i inlesni acestuia posibilitatea de redresare economica. Alt efect demn de mentionat al desc(iderii procedurii insolventei este ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Acesta se aplica atunci cand asupra debitorului s#a dispus desc(iderea procedurii "enerale a insolventei cu ridicarea dreptului de administrare sau desc(iderea procedurii simplificate, cand dreptul de administrare este e ercitat direct de catre lic(idatorul judiciar. %n acest stadiu al procedurii, *e"ea prevede ca debitorul poate desfasura doar activitati ce sunt necesare derularii operatiunilor de lic(idare. 2asura ridicarii dreptului de administrare opereaza practic o indisponibilizare a bunurilor debitorului, pentru a asi"ura realizarea drepturilor de creanta si constituie o particularitate a le"ii insolventei. Pentru ca debitorul sa nu fie privat de drepturile sale, le"ea prevede posibilitatea desemnarii administratorului special, ce reprezinta interesele acestuia. 'n al treilea efect pe care doresc sa#l prezint poate fi e primat de dispozitiile art.34 din *e"ea+,-2..) care prevad posibilitatea lic(idatorului judiciar de a introduce la judecatorul sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase inc(eiate de debitor in dauna creditorilor in ultimii trei ani anteriori desc(iderii procedurii. Aceasta prevedere constituie o aplicare in cadrul procedurii insolventei a actiunii pauliene. !eosebirea consta insa in titularii actiunii. !aca in cadrul actiunii pauliene creditorii sunt cei care ataca direct actele, in cadrul procedurii insolventei, titularul direct al actiunii este administratorul-lic(idatorul judiciar. 2.2 "NC6 notiune, caractere , problema de comerciant a asociatilor in $9C, constituirea $9C, functionarea $9C ,dizolvarea si lic(idarea $9C 9otiunea $9C $ocietatea in 9ume Colectiv: $9C este cea mai vec(e firma de societate comerciala. 8a cuprinde un nr mic de asociati care, de obicei, sunt persoane care se cunosc intre ele. Aceasta societate este potrivita pt afaceri mici in care asociatii realizeaza activitati si isi asuma toate riscurile. *e"ea &1- 144. cuprinde anumite elem care e prima esenta $9C. Potrivit art & din *e"ea &1-144., $9C este acea forma de $C ale carei obli"atii sociale sunt "arantate de patrimonial social si cu raspundere nelimitate si solidata a tuturor asociatilor. $9C poate fi definite ca o societate comerciala constituita prin asocierea pe baza deplinei increderi a 2 sau mai multor peroane care pun in comun anumite bunuri pt desfasurarea unei activitati comerciale in scopul impartirii profitului rezultat si in care asociatii raspund nelimitat si solitar pt obli"atiile societatii. Caracterele $9C:

A7 $ocietatea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor, asocierea bazata pe calitatile personale ale fiecarui asociat. :7 Cap social este divizat in parti de interes care nu sunt reprezentate prin titluri. Partile de interes sunt netransmisibile. C7 ;bli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimonial social si cu raspunderea nelimitata si solitara a tuturor asociatiilor. Problema calitatii de comerciant a asociatilor in $9C: %n conceptia traditional asociatii $9C erau considerati ei insusi ca fiind comercianti. $9C era considerata o asociatie intre comercianti. !ispozitiile codului comercial potrivit carora asociatii in nume colectiv puteau fi declarati in faliment pt datoriile societatii a fost considerate in contradictie cu raspunderea nelimitata a acestor societati. Asocitatii $9C desf comertul pt societate, iar nu in nume propriu. %n concluzie prin participarea la constituirea unei $9C asociatii 9' dobandesc calitatea de comerciant. Constituirea $9C: $9C se constituie ca si celalate societati comerciale prin: # # Redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia in conditiile impuse de le"e %nmatricularea societatii in re"istrul comertului.

5unctionarea $9C: !eliberarile si deciziile asociatilor, administrarea si controlul "estiunii administratorilor. Asociatii $9C au drepturi si obli"atii care din participarea lor la capitalul social !repturi: # # # # !reptul de a participa la deliberare , la luarea deciziilor. !reptul la dividente !reptul de a folosi fondurile societatii !reptul la restituirea valoarii aporturilor in caz de dizolvarea sau lic(idare a societatii

;bli"atiuni: # ;bli"atia de a efectua aporturile la capitalul social

# #

;bli"atia de a nu aduce atin"ere patrimoniului societatii ;bli"atia de neconcurenta

Raspunderea pt obli"atiile societatii: $9C dobandeste drepturi , isi asuma obli"atii prin actele inc(eiate de asociati. Raspunderea societatii: $9C beneficiaza de personalitate juridical, avand putinta de a#si asuma obli"atii in raport cu tertii si raspundere cu patrimonial propriu pt nerespectarea obli"atiilor in cauza. Raspunderea asociatilor: Asociatii raspund in mod nelimitat si solidar pt operatiunile indeplinite in numele societatii de pers care o reprezinta. !izolvarea si lic(idarea $9C : Art 220 din le"ea &1-144. $9C se dizolva prin falimentul, incapacitatea, e cluderea sau decesul unuia dintre asociati, cand datorita aceste cause, nr asociatilor s#a redus la unul sin"ur. *ic(idarea consta in indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii societatii si totodata sa duca in final la natura statutului de persoana juridical a societatii. *ic(idarea societatii se face in interesul asociatilor si este obli"atorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare. Plicul 3 subiectul 1 , 2, 3 1 #$voarele interpretative ale dreptului comercial Pe lan"a izvoarele normative6 codul comercial, civil, constit.7 e ista si izvoare interpretative ale dreptului comercial. Rolul acestor izvoare este de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale.Astfel sunt : uzurile ; doctrina ; practica judiciara. %$urile comerciale uzul 6 obiceiul sau cutuma 7 este o re"ula de conduita nascuta din practica sociala, folosita o vreme indelun"ata si respectata ca o norma de drept, adica obli"atorie. !e e . Art 43.. cod civil dispune : < conventiile tb e ecutate cu buna credinta =. Conventiile & obli"a nu numai la ceea ce este prevazut in mod e pres, ci la toate urmarile ce ec(itatea, obiceiul sau le"ea da obli"atiei dupa natura sa. 'octrina # este admis in "eneral ca doctrina nu este izvor de drept, dar doctrina in dreptul comercial are un important rol in interpretarea le"ilor comerciale si c(iar in aplicarea acestora Practica judiciara & instantelele judecatoresti potrivit principiului separatiei puterilor trebuie sa aplice le"ea dar solutiile instantelor fara sa aiba puterea de lucru judecatorii au un rol important la interpretarea le"ilor comerciale. 8le constituie un izvor de inspiratie pentru le"islativ.Art.&24

din codul de procedura civila are un rol important la interpretarea le"ilor prin deciziile date de sectiile unite ale %naltei Curti de Casatie si /ustitie este vorba de recursul le"ii. 2 C(N" # %#)E* C;9>%9'A9>A $A' PR%9 $':$CR%P>%8 P':*%CA !aca asociatii care initiaza constituirea societatii nu au resursele financiare necesare pt subscriere,ei pot apela la subscrip.publica,adica pot face o oferta de subscriere adresata oricarei personae care dispune de bani si doreste sa investeasca prin cumpararea de actiuni. %n acest caz,constituirea societatii presupune o faza premer"atoare necesara constituirii capitalului social pe calea subscriptiei publice. Constituirea societ.pe actiuni sau prin subscriere publica implica urmat.operatiuni: #intocmirea si lansarea prospectului de emisiune al actiunii #validarea subscriptiei si a actelor constitutive #subscrierea actiunilor ;peratiunile mentionate se efectueaza de catre fondatori.>ot acestia semneaza si actele constitutive. PR;$P8C>'* !8 82%$%'98 A* AC>%'9%*;R 8ste actul juridic care este o oferta adresata publicului ,de a subscrie actiunile societatii.Acest act juridic este un act unilateral,adresat unor personae nederminate. a7 %ntocmirea actului juridic#prospect de emisiune 5iind o oferta,prosp.de emisiune,trebuie sa cuprinda elementele caracteristice noii societati,cu e ceptia celor referitoare la administrator si directori,respectiv la membrii directoratului si la membrii consiliului de suprave"(ere. !e asemenea,sunt e ceptate elem referitoare la cenzori sau auditori finaciari.>oti acestia vor fi numiti prin adunarea constitutiva. Prospectul de emisiune mai treb sa cuprinda participarea la prof.societatii,drepturile rezervate fondatorilor precum si data inc(eierii subscriptiei. Potrivit le"ii,prospectul de emisiune,treb sa imbrace forma autentica6art 1+,alin 2 din *&1-4.7 b7 Autorizarea publicarii prospectului de emisiune Pentru a putea fi publicat,prospectul de emisiune trebuie aurorizat de or"anul competent.Prospectul de emisiune semnat de fondatori si in forma autentica va fi depus inainte de publicare la ;f.Re".Comertului din jud. sau mun. :uc, in functie de locul unde s#a stabilit sediul social al societatii./udecatorul dele"at de la Re" Comertului va verifica le"alitatea prospectului de emisiune si daca sunt indeplinite conditiile le"ale,va dispune publicarea prospectului in 2onitorul ;ficial sau in ziare de lar"a raspandire. c7 Publicarea prospectului de emisiune * &1-4. nu mentioneaza conditiile de publicare ale prospectului.%n consecinta,nu este obli"atorie publicarea in 2onitorul ;ficial,fiind suficienta publicarea in presa. $':$CR%8R8A AC>%'9%*;R Cunoscand prospectul de emisiune,persoanele interesate vor subscrie actiunile viitoarei societati comerciale.$ubscrierea reprezinta o manifestare de vointa a unei persoane prin care se obli"e sa devina actionar prin efectuarea unui aport la capitalul social in sc(imbul careia va primi actiuni de o valoare nominal e"ala. $ubscrierea de actiuni se face pe unul sau pe toate e emplarele prospectului de emisiune si va purta viza judecatorului dele"at.

?A*%!AR8A ;data terminate subscriptia,rezultatele ei trbuie verificate si validate de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor6acceptantilor7.Aceasta adunare va discuta si aproba actele constitutive ale viitoarei societati. Adunarea constitutiva ale"e un presedinte care va conduce lucrarile si 2 secretari. Adunarea constitutiva este le"ala daca sunt prezenti jumatate@1 din nr subscriitorilor iar (otararile se iau cu majoritatea simpla a actionarilor prezenti6art 2,,alin 07 5ondatorii si primii administrator raspund concret pentru: # subscrierea inte"ral a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de le"e sau de actul constitutive # e istent aporturilor in natura # veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii. %n situatia in care societatea se dizolva anticipat conform art &.& din *e"ea nr &1-144. republicata si modificata, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s#a facut in fraudarea drepturilor lor. Cota de participare la beneficial net ce revine fondatorilor nu poate depasi ) A din beneficiul net si nu se poate acorda pt o perioada mai mare de , ani de la momentul constituirii societatii. !reptul la actiunea in daune de care beneficiaza membrii fondatori intr#o asemenea situatie se prescrie intr#un termen de ) luni. 3 C*)*C E)E+E P)(CE'%)## #N"(+,EN E# Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pt plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai in conditiile stabilite, diferentiat pe cate"orii de debitori ,prin reor"anizare judiciara , in baza unui plan de reor"anizare sau prin faliment. Procedura insolventei are un caracter judiciar.Procesul la care este supus debitorul aflat in insolventa este o procedura judiciara.Potrivit le"ii toate actele si operatiunile pe care le implica procedura insolventei sunt re"lementate de le"e si se realizeaza strict sub control judiciar6institutiile judecatoresti,judecatorul sBndic,administratorul judiciar si lic(idatorul7. Prin caracterul sau judiciar,proc insolventei constituie un mod de protectie atat pt credtor cat si pt debitor. Procedura insloventei are un caracter personal.%n functie de cate"oria de persoane din care face parte,debitorului aflat in insolventa % se aplica procedura "enerala sau procedura simplificata. Procedura insolventei are caracter colectiv sau concursual.Prin procedura se urmareste satisfacerea creantelor creditorilor.>oti creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor in modalitatile prevazute de le"e. Procedura insolventei are caracter de remediu sau de e ecutare silita. Procedura de insolventa are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.Acest scop se realizeaza fie prin planul de reor"anizare,fie prin faliment. Plicul - subiectul 1,2,3 C;9>RAC>'* !8 AC89>%8 Prin le"ea ,.4-2..2 a fost re"lementat statutul juridic al a"entilor comercianli permanenti. %nstrumentarul juridic pe baza caruia acesti a"enti isi desfasoara activitatea de intermediere este contractul de a"entie.

10

Pe lan"a contractul de intermediar traditional,contractul de mandat comercial,de comision si contractul de consi"natie,s#a adau"at si contractual de a"entie. * ,.4-2..2 are la baza directiva consiliului nr +)-),&-C.8. *e"ea nu se aplica persoanelor care actioneaza ca intermediari in cadrul burselor de valori si al pietelor re"lementate de marfuri sau intstrum.financiare derivate si nici persoanelor care actioneaza ca broDer de asi"urari sau reasi"urari.!e asemenea,le"ea nu se aplica in cazul unui a"ent care actioneaza ca un serviciu neremunerat. Contractul de a"entie este contractul prin care o parte denunita comitent6principal7 imputerniceste in mod statornic celalta parte,denumita a"ent sa ne"ocieze sau sa ne"ocieze si sa inc(eie afaceri in numele si pe seama comitentului in sc(imbul unei remuneratii. CARAC>8R8*8 /'R%!%C8 A*8 C;9>RAC>'*'% !8 AC89>%8 a7 Contractul este bilateral sau sinala"matic#naste obli"atii in sarcina ambelor parti b7 Contractul este cu titlu onerosEambele parti urmaresc realizarea unor foloase patrimoniale. c) Contractul este comutativ:e istenta si intinderea obli"atiunilor asumate de catre parti sunt certe,fiind determinate c(iar de la inc(eierea contractului. d7 Contractul este cu e ecutare succesiva#obli".partilor se e ecuta in mod esalonat pe durata determinate sau nedeterminata a contractului. e7 Contractul este consensual#se inc(eie prin simplul accord de vointa al partilorEpoate fi probat numai printr#un inscris. #ncetarea contractului de a.entie Caracterul specific al activitatii de intermediere pe baza contr de a"entie face ca acest contract sa inceteze numai in cazurile strict prevazute de le"e,a"entul nu poate fi revocat ad nutum6fara motiv7 . Contractul de a"entie inceteaza prin : - 8 pirarea contactului - !enuntarea unilaterala a contractului - Rezilierea contractului 2 *dministrarea societatilor cu raspundere limitata 6desemnarea administratorilor, modul de lucru, atributii, raspundere7 Pe baza definitiei "enerale a societatilor comerciale srl ul poate fi definit ca acea societate constituita pe baza deplinei increderi a 2 sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri pt desfasurarea unei activitati de comert in vederea impartirii profitului si care raspund pt obli"atiile sociale in limita aporturilor lor. $rl ul poate fi administrat de unul sau mai multi administratori ,asociati sau neasociati , numiti prin actul constitutiv sau prin (otararea adunarii "enerale . %n srl administratorii pot avea calitatea de an"ajat6salariat7. Administratorii societatii sunt obli"ati sa depuna la re"istrul comertului semnaturile lor in termen de 1, zile de la data inmatricularii, daca au fost numiti prin actul constitutiv ,iar cei alesi in timpul functionarii societatii in termen de 1, zile de la ale"ere. %n situatia in care prin actul constitutiv sunt numiti doi sau mai multi administratori ,asociatii pot stabili ca acestia sa isi e ercite mandatul impreuna sau individual .%n cazul in care ei lucreaza impreuna, deciziile se iau cu unanimitate de voturi ,in caz de diver"enta vor decide asociatii in cadrul adunarii "enerale.

11

Administratorii srl pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii ,afara de restrictiile stabilite prin actul constitutiv . Art 14+ din le"ea &1-144. prevede obli"atia administratorilor de a tine un re"istru al asociatilor societatii.%n caz de nerespectare a acestei obli"atii administratorii raspund personal si solidar pentru prejudiciile aduse societatii Administratotii au obli"atia ,prin le"e,de a convoca adunarea asociatilor. !aca nu s#a stabilit prin actul constitutiv care din administratori este si reprezentant al societatii,dreptul de reprezentare apartine fiecaruia dintre ei. Administratorul raspunde pentru prejudiciile aduse societatii sau c(iar tertelor persoane ,indiferent daca este asociat sau neasociat . ;ri de cate ori admin cauzeaza prin actele pe care le indeplineste un prejudiciu intervine raspunderea civila !aca sunt mai multi admin ei rasp solidar.%n cazul rasp solidare ,oricare dintre admin poate fi obli"at pt acoperirea intre"ii pa"ube Admin rasp penal in cazul savarsirii unor fapte considerate infractiuni atat de codul penal cat si de le"ile e trapenale care contin dispozitii penale 6*&1-144.7. 3 *dministratorul special#participant la procedura insolventei re"lementat pt prima oara prin *+,-2..).8l este instituit de le"iuitor in scopul ocrotirii intereselor actionarilor-asociatilor debitorului persoana juridica . Admin special este desemnat ,dupa desc(iderea procedurii,de catre adunarea "enerala a action-asociatilor. Admin spec poate fi pers fiz sau juridica si reprezinta interesele societatii si ale action-asociatilor,urmand sa participe la procedura pe seama debitorului Atributiile admin special sunt: a7 8 prima intentia debitorului de a propune un plan de reor"anizare b7 Participa in calitate de reprez al debitorului la judecarea unor actiuni prevazute de le"e c7 Propune un plan de reor"anizare d7 5ormuleaza contestatii in cadrul procedurii e7 Administreaza activitatea debitorului ,sub suprave"(erea admin judiciar,dupa confirmarea planului f7 !upa intrarea in faliment participa la inventar si la intrea"a procedura prevazuta de le"e "7 Primeste notificarea de inc(idere a procedurii Plicul / subiectul 1,2,3 Preturile in obli.atiile comerciale Pretul este un element esential al contractelor bilateral, inclusive al contractelor comerciale. Potrivit re"ulilor dreptului comun, pretul trebuie sa fie stabilit in numerar, sa fie determinat si determinabil. Ca element al contractului, pretul se stabileste de catre partile contractante sau de catre un tert 8 i"entele actv com au impus unele re"uli special care se refera la adevaratul prFt si moneda de plata. Adevaratul prFt sau pretul curent. %n anumite situatii, datorita modificarii pretului marfurilor sau a ur"entei e ecutarii obli"atiilor, partile nu sunt in masura sa stabileasca pretul in contractile pe care le inc(eie. %n asemenea cazuri se considera ca partile contractante au in vedere adevaratul prFt sau pretul curent al acestora. Cat priveste determinarea adevaratului

12

prFt acesta se face potrivit art 0. din Cod Comercial: Cand urmeaza a se (otara adevaratul prFt sau pretul curent al productelor, marfurilor, transpotrurilor, navlului, al primelor de asi"urare, cursul sc(imburlui, al efectelor publice si al titlurilor industrial, el se ia dupa listele bursei sau dupa mercurialele locului unde contractul a fost inc(eiat sau in lipsa dupa acelea ale locului cel mai apropiat sau dupa orice fel de proba. 2onedade plata a pretului. Codul Comercial cuprinde anumite dispozitii privind conditiile de plata a pretului intr#o moneda straina. !aca moneda prevazuta in contract nu are un curs le"al sau comercial in tara si cursul nu a fost determinat, de partile contractante, plata se va face in moneda nationala la cursul de sc(imb din momentul scadentei si la locul platii. %n prezent cursul de sc(imb al leului se determina zilnic pe piata interbancara, cu respectarea procedurii stabilite de :anca 9ationala a Romaniei. 2 Convocarea *0 Conform le"ii romane, adunarile "enerale la nivelul unei societati pe actiuni pot fi : ;rdinare 8 traordinare se desfasoara la sediul societatii daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel. ;bli"atia convocarii revine consiliului de admn,respectiv directoratului,acestia urmand a realiza convocarea conform art 113 alin1 din *&1-144.,ori de cate ori ,in baza actului constitutiv al soc com respective ,se impune interventia adunarii "enerale C de admin , respectiv directoratul, convoaca de indata ad "en la solicitarea actionarilorcare reprez individual sau colectiv minimum ,Adin cap soc , daca prin actul constitutiv al soc nu se prevede o cota mai mica 6art114 alin1 *&1-144.7. !aca administratorii societatii nu realizeaza convocarea, potrivit art 114 alin & din *&1-144.,instanta de la sediul soc este in drept sa intervina la sesizarea actionarilor nemultumiti,autorizand prin intermediul unei (otarari judecatoresti convocarea adunarii,in cadrul unei proceduri necontencioase. %n continutul oricarei convocari se impune a fi cuprinse : - !ata si locul desfasurarii adunarii "enerale - $pecificarea ordinii de zi Art 113din*&1-144.,stabileste modalitati concrete de efctuare a convocarii respectiv: Convocarea prin presa intr#un ziar de lar"a raspandire din loc in care isi are sediul societatea sau in cea mai apropiata loc si prin 2; Convocarea este le"al indeplinita numai in situatia in care publicitatea se asi"ura numai in mod cumulativ atat prin 2; cat si prin intermediul unui ziar de raspandire locala . Publicitatea astfel realizata ,trebuie sa preceada intrunirea adun "ener cu cel putin &. de zile. Convocare numai prin scrisoare recomandata e!pediata actionarilor Publicitatea prin scr reco intervine conf art 113 alin 0 din *&1-144. ,numai in cazul in care toti actionarii soc detin actiuni nominative .!aca s#a prev in actul constitutiv scri se poa transmite si pe cale electronic cu cel putin &. de zile inainte de data ad "en Publicit prin interm 2; si al unui ziar de circ locala are un caracter "eneral deoarece art 113 alin , din *&1-144. stabileste ca o convocare prin modalitatile prev la alin 0 este posibila numai in masura in care actul constitutiv sau o le"e nu stabileste altfel. 3 1udecatorul2sindic2este autoritatea publica sub suprave.herea careia se efectuea$a procedura instituita de le.iuitor ,putand sa desemne$e ,la nevoie ,pers speciali$ate pt inventarierea ,evaluarea ,e!perti$area bunurilor din patrimoniul debitorului.

13

Atributiile judecatorului#sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si-sau al lic(idatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile mana"eriale apartin administratorului judiciar ori lic(idatorului sau, in mod e ceptional, debitorului, daca acestuia nu i s#a ridicat dreptul de a#si administra averea. !eciziile mana"eriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin or"anele acestora. Gotararile judecatorului#sindic sunt definitive si e ecutorii. 8le pot fi atacate separat cu recurs,care va fi judecat in termen de &. de zile de la inre" dosarului.Gotararile judecatorului sind nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs ,cu e ceptia celei de respin"ere a contestatiei debitorului ,a celei prin care se decide intrarea in faliment si a (otar de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lic(idare si din incasarea de creante. Plicul 3 subiectul 2,3 C;9$%*%'* !8 $'PRA?8CG8R8 $tructura: Potrivit le"ii,Consiliul de $uprave"(ere este format din cel putin & membrii si cel mult 11 membrii6art 1,& ind.)-*&1-4.7 Consiliul de $uprave"(ere ale"e dintre membrii sai,un presedinte al consiliului.Calitatea de membru al C$6spre deosebire de directorat7poate fi atat pt pers fizice cat si pt pers juridice. %n cazul pers juridice numite in calitate de membru a C$,are obli"atia sa#si numeasca o pers fizica in calitate de membru permanent. !'RA>A 2A9!A>'*'% '9'% 282:R' C$ 8ste stabilita de actul, constitutiv fara a putea depasi 0 ani6art 1,&HI7. A>R%:'>%%*8 C;9$ !8 $'PRA?8CG8R8 #8 ercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat #9umeste si revoca directorii #?erifica (otararile adunarii "enerale si actul constitutiv,precum si operatiunile de conducere a societatii #Raporteaza cel putin odata pe an,adunarii "enerale a actionarilor cu privire la activitatea de suprave"(ere. #%n mod e ceptional,cand interesul scoietatii o cere,consiliul de suprave"(ere poate sa convoace adunarea "enerala. 3 *tributiile administratorului judiciar Administratorul judiciar este desemnat de judec sindic prin (otararea de desc(idere a procedurii. 8l indeplineste urmatoarele atributii: $uprave"(eaza operatiunile de "estionare a patrimoniului debitoruluiE $tabileste datele sedintelor adunarii creditorilorE 2entine sau denunta unele contracte inc(eiate de debitorE 8 amineaza creantele si , atunci cand este cazul ,formuleaza obiectii la acesteaE 8 amineaza situatia ec a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata ,fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii "enerale si supune raportul judecatorului sindic intr#un termen stabilit de acesta dar care nu va putea depasi &. de zile de la desemnarea admin judiciarE 8laboreaza planul de reor"anizare al activitatii debitorului in functie de raportul intocmitE

14

Conduce in tot sau in parte activitatea debitorului E %ntroduce actiuni pt anularea actelor frauduloase inc(eiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, a transferurilor cu c(aracter patrimonial sau a operatiunilor comerciale inc(eiate de debitor ,precum si a constituirii unor "arantii acordate de debitor ,care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor E 'rmarste incasarea creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de desc(iderea proceduriiE Cu conditia confirmarii de catre judecatorul sindic ,inc(eie tranzactii ,descarca de datorii ,descarca fidejusorii,renunta la "arantiile reale E $esizeaza jud sindic in le"atura cu orice problema care ar presupune interventia acestuia , in principal , in cazul in care se constata ca nu e ista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt suficiente pt acoperirea c(eltuielilor administrative.

15