Capitolul 1

1. n calitatea sa de surs de mesaje, emitorul trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici:

a. credibilitate, atractivitate si putere;
2. Puterea unei surse de comunicaie este utilizat n special n situaiile care implic:
d. comunicarea informal.
3. Dimensiunile credibilitii unei surse de comunicaie sunt:
d. ncrederea si puterea.
4. Conceperea unui mesaj presupune luarea unor decizii cu privire la:
b. coninutul, forma si structura mesajului;
5. Faptele, opiniile, ideile sau alte argumente convingtoare n legtur cu un produs, serviciu, sau o
organizaie, care sunt comunicate audienei int, se refer la:
a. coninutul mesajului;
6. Decizia pe care specialistii n comunicare trebuie s o ia n legtur cu tipul de argumente
prezentate ntr-un mesaj, se refer la:
c. structura mesajului;
7. Elementele de atracie care comunic elementele pozitive sau negative care pot motiva cumprarea
unui produs sau serviciu, sunt de natur:
a. raional;
8. Procesul mental prin care semnele sunt convertite n idei sau concepte, fiind acordat o anumit
semnificaie mesajului primit, reprezint:
b. decodificarea;
9. Aciunea fizic, semantic sau contextual care distorsioneaz receptarea mesajelor de ctre
audiena int poart denumirea de:
c. element perturbator;
Capitolul 2
1. n cazul produselor industriale, cea mai eficient metod de comunicare este:
c. fora de vnzare;
2. n cazul produselor care beneficiaz de o marc cunoscut, cu o notorietate ridicat n rndul
consumatorilor, cea mai eficient metod de promovare este:
a. publicitatea de reamintire;
3. n cazul produselor comercializate sub o marc fr notorietate, se recomand utilizarea:
d. promovrii vnzrilor.
4. n cazul produselor sezoniere, cea mai eficient metod de promovare n perioada n care nivelul
cererii este sczut, este:
b. promovarea vnzrilor;

5. n condiiile n care pe pia consumatorii unui produs sunt dispersai n diverse zone geografice,
cea mai eficient metod de comunicare este:
a.publicitatea;
6. Pentru produsele care dispun de o distribuie intensiv, cea mai bun metod de comunicare este:
a. publicitatea;
7. Pentru produsele care dispun de o distribuie selectiv, cea mai bun metod de comunicare este:
d. fora de vnzare.
8. n cazul n care obiectivul unei ntreprinderi vizeaz educarea consumatorilor poteniali n legtur
cu produsul su, se recomand utilizarea:
d. forta de vanzare
9. n cazul produselor cu un nivel sczut al preului, cea mai bun metod prin care se pot influena
consumatorii s cumpere produsele este:
a. publicitatea;
10. n cazul produselor comercializate de ctre o ntreprindere prin canale indirecte, cea mai bun
metod de comunicare cu consumatorii finali o reprezint:
a. publicitatea;
Capitolul 3
1. n funcie de natura obiectivelor urmrite, publicitatea poate avea urmtoarele forme:
b. publicitate de informare, de convingere si de reamintire;
2. n funcie de tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi:
b. publicitate de tip factual si emoional;
3. Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicitii de condiionare l reprezint:
a. evidenierea condiiilor de prezentare ale produsului;
4. Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicitii de informare l reprezint:
c. stimularea cererii poteniale pentru un produs;
5. Publicitatea emoional accentueaz:
c. exploatarea resorturilor psihologice ale individului;
6. Publicitatea de natur factual accentueaz:
d. caracteristicile evidente ale produsului.
7. Catalogul care se refer la produsele si serviciile cele mai scumpe, de cea mai bun calitate, la
unicatele pe care le ofer firma, poart denumirea de:
b. catalog de prestigiu;
8. Oferirea de agende si calendare reprezint un instrument promoional specific:
a. publicitii prin tiprituri;
9. La editarea unui catalog, o importan deosebit trebuie s se acorde unuia dintre urmtoarele

elemente:
a. ilustraiei;
Capitolul 4
1. Punctul de vedere conform cruia tehnicile de promovare a vnzrilor au o arie de aplicabilitate
vast, ce depseste cu mult sfera strict comercial corespunde:
b. abordrii tehnice;
2. Reducerea direct a preului de vnzare ctre consumator, realizat pe o perioad de timp
determinat si care presupune comercializarea produsului la un pre inferior celui practicat n mod
obisnuit, fr a se preciza ns nivelul reducerii, reprezint:
d. oferta special.
3. Scderea direct a preului de vnzare ctre consumator, practicat la iniiativa productorului, care
indic pe ambalaj nivelul reducerii n valoare absolut sau procentual, reprezint:
b. reducerea imediat;
4. Comercializarea grupat a dou, trei sau mai multor produse diferite ale aceluiasi fabricant, la un
pre promoional, reprezint:
b. lotul mixt;
5. Demonstraiile prin care se urmreste explicarea si prezentarea modului n care funcioneaz sau
poate fi utilizat produsul, fac parte din categoria:
d. tehnicilor de publicitate la locul vnzrii.
6. Operaiunea promoional bazat n exclusivitate pe hazard este:
d. loteria.
7. Tehnica prin care se propune consumatorului un produs nou, ntr-un format de dimensiuni reduse,
la un pre sczut, corespunde:
b. formatului de ncercare;
8. Bonul de reducere obinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de cel care face
obiectul promovrii poart denumirea de:
d. bon de reducere de pre ncrucisat.
Capitolul 5
1. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar unidirecional, prezentarea adevrului, a
faptelor exacte, nu reprezint o prioritate, accentul fiind pus pe manipulare si propagand
corespunde:
d. modelului impresariat publicitate.
2. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar unidirecional, punndu-se accentul pe
transparen, pe acuratee, pe informarea onest a publicului corespunde:
a. modelului informrii publice;
3. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar bidirecional, iar organizaia si pstreaz rolul
dominant n cadrul procesului de comunicare corespunde:
b. modelului relaiilor publice bidirecionale si asimetrice;

4. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar bidirecional, iar interesul publicului conteaz
pentru organizaie la fel mult ca si propriul interes, corespunde:
c. modelului relaiilor publice bidirecionale si simetrice;