Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Transporturi Catedra Autovehicule Rutiere $aborator nr"%

Student: Grupa: 8404 b ata: !0"##"!008

ia&nosticarea &enerala a sondei $a'bda cu a(utorul osciloscopului universal

Notiuni teoretice Sonda $a'bda este un sen)or a'plasat pe tubulatura de evacuare si conectat la *CU+ care in esenta consta intr,un conductor de curent electric a carui intensitate varia)a in -unctie de cantitatea de o.i&en care traversea)a sonda" /n interiorul acesteia e.ista un 'aterial cera'ic poros+ din dio.id de )irconiu 01r2!3" /ntensitatea curentului prin placa de )irconiu varia)a in -unctie de nu'arul de 'olecule de o.i&en care traversea)a 'aterialul cera'ic" eoarece sonda -unctionea)a opti' doar la te'peraturi 'ari+ 4la rece5+ pina cind &a)ele de esapa'ent atin& te'peraturi de peste 400 C+ sonda este incal)ita de o re)istenta din interiorul ei+ dupa care caldura ii va -i -urni)ata chiar de te'peratura Figure 1 &a)elor de esapa'ent" Autoturis'ele cu 'otori)ari euro 6 si 4 au chiar ! sonde+ una a'plasata inaintea catali)atorului pentru opti'i)area a'estecului aer7co'bustibil+ si una dupa catali)ator+ pentru veri-icarea e-icientei acestuia" /n principal sonda 'asoara in 'od constant cantitatea de o.i&en din &a)ele evacuate si tri'ite se'nalul sub -or'a de volta( catre unitatea de co'anda a 'otorului" *CU 0calculatorul central al 'asinii3 -oloseste se'nalele pri'ite de la sonda pentru a a(usta a'estecul in vederea obtinerii a'estecului ideal stoechio'etric: #4+88& aer cu #8& ben)ina+ pentru care 9:#" ;alorile de iesire ale sen)orului varia)a intre 0"# ; 0a'estec sarac3 si 0"<; 0a'estec bo&at3+ variatia ideala -iind in (urul valorii de 0"4=;" Reali)area opti'a a a'estecului asi&ura o e-icienta si o durata de viata 'a.i'e ale catali)atorului" 2 sonda la'bda u)ata poate cau)a un consu' e.cesiv de Figure 2 ben)ina+ e'isii de no.e crescute+ u)ura e.cesiva a catali)atorului si scaderea per-or'antei 'otorului" #

Diagnosticare 2008

Constructia sondei la'bda este pre)entata in -i&ura:

1. Corp metalic 2. Corp din ZrO2 3. Contacte de platina 4. Conectori electrici 5. Capsula protectoare
Figure 3

Sonda la'bda are ur'atoarea caracteristica de -unctionare:

Figure 4

#" Scopul lucrarii ,stabilirea starii sondei 9 ,vi)uali)area se'nalului electric de iesire -urni)at catre *CU !" Aparatura utili)ata , stand B2SC> FSA ?40 , osciloscop ,stand B@A 6" @odul de lucru
Figure 5

Diagnosticare 2008

,se veri-ica inte&ritatea+ 'otorului+ a testerului si a cone.iunilor electriceB ,se conectea)a cablurile de le&atura la sonda 9 iar clestele inductiv de 60A se prinde pe -irul de curentB ,se citesc indicatiile de pe ecran si se vi)uali)ea)a &ra-icele cand 'otorul este oprit+ apoi se vor -ace citirile si dupa pornirea 'otoruluiB ,se setea)a testerul ale&and FSA ?!07?407?=0 apoi -unctia osciloscop+ con-or' ur'atoarelor i'a&ini:

Figure 6

Figure 7

4" Re)ultate obtinute 6

Diagnosticare 2008

Re)ulatele obtinute constau in -or'a se'nalelor inre&istrate in ur'atoarele -i&uri:

Figure 8

Sonda la pornire (motor rece)

Figure 9 Functionarea la mers incet in gol

Diagnosticare 2008

Figure 10 Functionarea in ca ul amestecului !ogat

Figure 11 Functionarea cu amestec sarac (aer "als)

Diagnosticare 2008

Figure 12 Functionarea cu amestec !ogat o!turand admisia

Figure 13 #ccelerari succesi$e cu "rec$enta mica

Diagnosticare 2008

Figure 14 #ccelerari succesi$e cu "rec$enta mare si aer "als

=" /nterpretarea re)ultatelor ,la pornire 'otorului sonda 9 este receB pe 'asura ce 'otorul -unctionea)a si se incal)este+ si sonda se incal)este a(un&ad la te'peratura de -unctionare si curenCul absorbit scade apoi se stabili)ea)a 0-i&" 83 , la 'ersul incet in &ol 0-i&" <3+ se observa 'odul de -unctionare al sondei la'bda: coe-icientul de e.ces de aer varia)a in per'anenta in (urul valorii #" , in ca)ul -unctionarii cu a'estec bo&at 0-i&" #03 se observa cu' tensiunea creste+ adica di-erenta dintre concentratiile de o.i&en creste+ si deci cantitatea de o.i&en din a'estec scade" Acest lucru va -ace ca *CU sa co'ande o deschidere pe o perioada 'ai scurta de ti'p a in(ectorului pentru a readuce 9 in (urul valorii de #+ adica la a'estec stoechio'etric" , introducand aer -als in siste'+ adica aer ce nu este 'asurat de debit'etru+ deci unitatea de control nu are nici o in-or'atie despre acesta+ se i'pune 'otorului sa -unctione)e cu a'estec sarac 0-i&" ##3B in consecinta+ tensiunea la bornele sondei scade+ deci di-erenta dintre concentratiile de o.i&en scade+ adica valoarea cantatii de o.i&en din a'estec se 'areste" Ast-el+ *CU va co'anda cresterea ti'pului de deschidere a in(ectorului+ pentru a readuce 9 in (urul valorii de #+ pe ba)a in-or'atiilor provenite de la sonda+ desi debit'etru indica alta cantitate de o.i&en consu'ata" ?

Diagnosticare 2008

, cand 'otorul 'ersului incet in &ol -unctionea)a initial cu a'estec aproape opti'B la actionarea brusca a acceleratiei+ clapeta obturatoare se deschide+ deci 'ai 'ult aer intra in siste' iar pe 'o'ent a'estecul devine saracB in ur'a saracirii a'estecului+ tensiunea va scadeaB *CU inre&istrea)a acesta scadere a tensiunii+ si co'anda o perioada de deschidere 'ai 'are a in(ectorului producand i'bo&atirea a'estecului+ iar tensiunea la bornele sonde va creste 0-i& #63" , in -i&" #4 se observa ca -recventa se'nalului este 'ai 'are decat in -i&" #6+ procesul este acelasi insa corecturile asupra a'estecului se -ac 'ult 'ai des %" 2bservatii si conclu)ii , sonda la'bda se poate de-ecta pre'atur daca este conta'inata cu -os-or re)ultat din consu'ul e.cesiv de ulei+ silicon din scur&erile siste'ului de racire+ utili)area produselor de etansare din silicon Dn 'otor si unii aditivi pentru carburant" Chiar si o cantitate redusa de ben)ina slab ra-inata poate de-ecta o sonda la'bda" Factorii de 'ediu+ precu' stropii de pe sosea+ sarea+ uleiul si 'urdaria pot cau)a de-ectarea sen)orului+ ca si socurile ter'ice+ tensiunea 'ecanica sau 'anevrarea incorecta ,con-or' unui studiu reali)at Dn anul #<<%+ sondele la'bda u)ate sunt Esin&ura sursa i'portanta de e'isii e.cesive Dn ca)ul autovehiculelor cu in(ectie de carburant5" A&entia de Protectie a @ediului din SUA 0*PA3 si Co'isia din Cali-ornia pentru Resursele Aerului 0CARB3 au descoperit ca Dnlocuirea sondei la'bda era necesara la 4!F,=8F din nu'arul total de autovehicule care e'iteau cantitati 'ari de hidrocarburi sau 'ono.id de carbon" Testarea sondelor la'bda con-or' procedurilor de service ale producatorilor de autovehicule si Dnlocuirea unei sonde la'bda lente sau u)ate poate econo'isi Dntre #0 F si #=F 'ai 'ult carburant si se a'orti)ea)a Dntr,un an nu'ai din econo'isirea carburantului+ Dn ti'p ce e'isiile autovehiculului sunt coborGte la nivelul corespun)ator" e ase'enea+ poate reduce posibilitatea ca o concentratie 'are de carburant sa deteriore)e catali)atorul auto, vehiculului" ,'ulte auto'obile 'oderne sunt dotate cu 'ai 'ulte sonde la'bda" *le sunt situate nu nu'ai Dnainte de catali)ator+ ci si dupa acesta+ pentru a controla e-icienta curatirii &a)elor de esapa'ent" Chiar si 'otoarele diesel sunt dotate cu sonde la'bda" @ultu'ita sondelor 'oderne este posibil un &rad de curatire de <8F a &a)elor de esapa'ent"