Povestea "navalnicului" In atelierul de sambata, un mare interes a iscat povestea navalnicului , de aceea o postez aici pe blog ca sa o poate citi

si cei care nu au putut participa la atelier. Va doresc o saptamana minunata!

Navalnicul buruiana de leac si de dragoste (Scolopendrium vulgare). Planta dupa ce e scoasa din pamant, e dusa la o baba sa o descante si apoi se poarta o bucatica din ea in san sau la brau. Fetele au credinta ca le aduce noroc si ca petitorii au sa dea navala ca sa o ceara de nevasta. Navalnicul, cunoscut si sub denumirea de limba cerbului, nu este numai o planta de leac, ci si una magica, de dragoste, lucru care ne este spus de o legenda deosebit de frumoasa, ajunsa pana la noi datorita culegatorilor pasionati de folclor. Se spune ca Navalnic era un flacau frumos, dupa care fetele se prapadeau. Cand se intampla ca Navalnic, flacaul, sa intre undeva, in vreun sat, toate cararile se incurcau pentru fetele frumoase si toata partea femeiasca umbla buimaca si nu-si mai putea tine firea. La un moment dat, na dravanul Navalnic a intrat intr-o padure si, cum !aica "omnului tocmai voia sa treaca pe acolo, a ratacit si ea calea din cau a lui si trei ile si trei nopti a ratacit printre copaci si buruieni, fara sa-si gaseasca drumul. #ntr-o buna dimineata, insa, c$iar in ori, !aica cea Sfanta s-a intalnit cu o batrana, imbracata intr-o camasa alba, iesita dupa buruieni de leac, fiind si ea buimacita de cap de feciorul cel navalnic. !aica "omnului a intrebat-o pe cine cauta si batrana i-a raspuns ca pe feciorul Navalnic, cel rau care uraste fetele, ca sa-i faca de urat, sa nu mai incurce drumurile oamenilor. %scuns intr-un tufis, Navalnic a au it ce gand ii pusese batrana si a iesit de acolo vijelios, cu gand rau, dorind sa le omoare pe cele doua femei. &atrana, insa, cunoscandu-l indata, l-a si blagoslovit spunandu-i' (Navalnic esti, navalnic sa fii) #ntre buruieni de dragoste esti, si buruiana,de,dragoste,sa,ramai)( "e atunci se spune ca de Santamaria !are, sarbatorita intotdeauna la *+ august, tineretul, fete si flacai, ducand in mana a$ar, insotit de o batrana din sat, imbracata intr-o camasa alba, curata, merg dis-de-dimineata sa culeaga naprasnic, buruiana de dragoste. #n timp ce tinerii culeg buruiana, batrana spune' (Cum navaleste lumea la a$ar, asa sa navaleasca si dragostea in casa la mine)(, dupa care tinerii incep sa c$iuie tare de fiecare data cand dau cu oc$ii de buruiana de dragoste.

Pinea i sarea n tradiia romneasc

Otilia Bliniteanu
Articol

Fotografii

Comentarii

RSS

Tiprete

Trimite prin e-mail

Pinea, strvechi simbol al vieii, i sarea, mama lui Dumnezeu, cum este denumit n zicerile din popor, au constituit, pentru romni, dou elemente cu caracter sacru. Poate cel mai cunoscut ritual n care sunt incluse ambele rmne cel al ntmpinrii oaspeilor cu pine i sare, n semn de dra oste, buntate i omenie.

Imaginea 1 din 4

Vezi galeria n seciunea Multimedia

n tradiia cretin-ortodox, pinea este simbolul vieii, pe care omul i-o ofer lui Dumnezeu. ceste valene sacre s-au transmis, de altfel, i !n tradiia popular, pinea !n sine !nsemnnd via. "i nu putem s exemplificm mai bine acest simbol dect #ndindu-ne la modul !n care i acum, ca i odinioar, se pre#tesc femeile din satele $oldovei s fac pinea% !n &aine curate, cu broboada sc&imbat, frmntnd cu #ri' aluatul, !n covata de lemn, cu fina cernut, cu ap curat, de izvor, adu#nd dro'dia care va da via aluatului, !l va face s creasc, primenind apoi tvile i cuptorul, fcnd semnul crucii !nainte de a o pune la copt i, !n fine, pre#tind un ter#ar alb, pe care va fi aezat pinea aburind. ()rul este cinstea mesei, iar ppuoiul e &rana casei*, spunea folcloristul +imeon ,lorea $arian, referindu-se la rolul de cpti al pinii. -instirea pinii constituie !nc un ritual sacru !n satele $oldovei. .u vei vedea nici un btrn din aceast parte de ar care s nu te mutruluiasc aspru dac te va vedea aruncnd pinea rmas de la mas sau c&iar firimiturile. + nu uitm, de asemenea, comportamentul

oamenilor satului !n faa pinii proaspete puse pe mas% cel mai !n vrst, stlpul casei, sau mama copiilor face semnul crucii deasupra pinii i abia apoi o frn#e i o !mparte, simbol transferat mai apoi i ctre mmli#, ca un un substitut al pinii celei (de toate zilele*, care se taie cu aa !n patru, !n form de cruce. (/rima bucic 0mai ales din pinea de #ru nou1 este considerat ofrand pentru cei mori i trebuie aruncat ritual pentru acetia. 2ltima, numit i 3bucica norocului4, 3bucica puterii4, concentreaz, !n #ndirea popular, o putere ma#ic de influenare a viitorului copiilor, dar i al adulilor* 0etnolo#ul Ofelia 5duva - $a#ia darului1. )rnele, fina, aluatul i !n cele din urm pinea sunt !ncrcate de o simbolistic pe ct de vec&e, pe att de prezent !n lumea satului, fiind, dup caz, semn de bucurie, rodnicie, belu#, puritate. 6und diferite forme, pinea !l !nsoete pe om de-a lun#ul vieii, !n momentele de bucurie, dar i la necaz. 7ar acest lucru este vizibil i astzi !n comunitile tradiionale, !n diverse momente de peste an. stfel, dac la nunt colacul 0o form ar&aic a pinii1 este semn de bucurie, la !nmormntare colacul semnific trecerea omului prin via, !nc&iderea ciclului vieii i un pod de trecere ctre lumea de dincolo. (/inea, !ntruc&ipare a &ranei eseniale, semnific trupul i se asociaz vieii active. 8omnii privesc pinea ca pe o fiin vie, fiind c&iar !ntruc&iparea lui Dumnezeu, astfel c era aezat la loc de cinste pe mas, !nvelit !ntr-un ter#ar alb i curat, ln# icoan*, susine $arcel 6utic, etno#raf !n cadrul $uzeului 9tno#rafic al $oldovei de la 7ai. 2n obicei !nc !ntlnit !n satele din $oldova, dar i din zona Bucovinei este colcria, adic ducerea colacilor nailor de ctre finii cununai sau de ctre prinii finilor botezai. ceti colaci cu caracter ritual au o semnificaie anume. +e crede c aa cum aceti colaci sunt mari, rotunzi i frumoi, aa va fi i viaa celor cununai sau botezai. !area " mama lui Dumnezeu celeai atribute sacre le-a avut i le are i !n zilele noastre i sarea, !n satele $oldovei. Deloc !ntmpltor, se spune !n popor c atunci cnd scapi sare pe 'os e (a ceart*, aceasta fiind un element de mare pre !n viaa de zi cu zi. De aici i zicala (ca sarea !n bucate*, su#ernd acel lucru despre care se spune c este indispensabil !n anumite situaii, aa cum, fr sare, bucatele nu au #ust. du#area srii !n aluatul pentru pine sporete i mai mult valenele sale simbolice. ( du#area srii, personificat !n unele credine populare ca 3mam a lui Dumnezeu4 sau sfnt 0numit sfnta dreptate1, este de natur s mreasc puterile ma#ico-rituale ale pinii*. 0Ofelia 5duva1

De altfel, sarea alturat pinii constituie poate cel mai vec&i obicei de ospitalitate al romnilor, care, !nc din vec&ime, !i !ntmpinau oaspeii cu pine i sare, !n semn de dra#oste, de buntate i de respect.

Cultura painii P,inea -e ultat al unei activit./i laborioase, trecut. prin numeroase fa e de transformare cultural., 0n credin/ele rom,ne1ti ea este considerat. o fiin/. vie. Ciclul vegetal al bobului de gr,u trimite cu g,ndul la moarte 2 resurec/ie, stabilind anumite pun/i de trecere 0ntre ciclul vegetal al gr,ului - forma sa finit., p,inea, 1i ciclul vie/ii umane. Ca urmare, de la leag.n la morm,nt 1i de-a lungul 0ntregului calendar, care marc$ea . 1i reperele ciclului de via/. vegetal., riturile utili ea . p,inea ca metafor. a fiin/ei umane 1i a fertilit./ii. 3n gospod.ria tradi/ional., p,inea, de la concepere p,n. la consum, trece printr-un 0ntreg ciclu de via/.. Fiecare moment 1i gest al procesului de fabrica/ie este tradus de g,ndirea tradi/ional. 0ntr-un cod se4ual. 5ste un scenariu, 0n care taina fermenta/iei6gesta/iei se suprapun. Pe de alt. parte, de la un gest la altul, ciclul p,inii se confund. cu acela al anului agricol ritmat de anotimpuri. 7alen/ele magice ale p,inii rituale6 colacului P,inea ritual. (colacul) stabile1te leg.turile dintre vii 1i mor/i, dintre cer 1i p.m,nt, dintre ei 1i oameni. 3n tradi/ia rom,neasc., ea este un simbol al fertilit./ii. 8 g.sim prin urmare pre ent. 0ntr-o serie de rituri menite s. poten/e e recolta. 3n &ucovina, 0nainte de a 0ncepe sem.natul, se a1ea . o p,ine pe plug sau pe prima bra d..

La fel, 0n !oldova se pune 0n coarnele boilor, la pornitul plugului, o p,ine sau un col.cel. 3n "obrogea se rupe p,ine sau col.cel pe ogor, 0n cornul plugului. 3nc$eierea seceratului este simboli at tot printr-o p,ine. %stfel, 0n 9ransilvania, la ceremonia agrar. a cununii, c,nd alaiul secer.torilor intr. 0n cas., trebuie s. g.seasc. pe mas. o p,ine f.cut. din gr,ul nou. 3n 8ltenia, c,nd se coace prima dat. p,inea din gr,ul nou, se prepar. o p,ine ( col.cel), de care se leag. busuioc, spori1 1i alte flori. %liment ritual, aceasta este scufundat. 0n f,nt,n. apoi dat. copiilor s.-o m.n,nce, 0n credin/a ca astfel gr,ul viitor va fi spornic 1i curat. 3n sf,r1it, la 0nceputul aratului de toamn., 0n !oldova se dau colaci sau p,ine f.cut. din gr,ul ob/inut la 0nceputul seceratului, darul vi ,nd fertilitatea $oldei viitoare. Ca ofrand. ritual., colacul este str,ns legat de ciclul vie/ii familiale, cu toate momentele sale - venirea pe lume a copilului, c.s.toria, moartea - 1i de cultul mor/ilor. %mintim aici colacul miresei, rupt, 0n unele one, de na1. deasupra capului miresei 1i consumat, 0n colectiv, de participan/ii la nunt.. %liment sacru, acest colac este preparat la casa miresei, 0n condi/ii de e4trem. cur./enie, 1i 0mpodobit cu busuioc verde 1i alte flori colorate, legate cu fir ro1u de l,n.. Colacul ca poman., rotund 1i t.iat 0n cruce, prin aplicarea unui aluat, este pre ent 0n ceremonialul 0nmorm,nt.rii. 9ot aici trebuiesc incluse 1i turti/ele de gr,u, care se fac 0n &anat, dup. ce moare cineva, pentru Pr,n i1or 1i Cini1oar., sau colacii pentru v.mi.

3l reg.sim de asemenea 0n cultul str.mo1ilor, precum colacul ce se d. la !o1ii de Cr.ciun sau cele :; de p,ini1oare, numite muncenici, care se dau de poman. la !o1ii de Paresimi. "in grupul p,inilor, care marc$ea . calendarul popular, cel mai important este Colacul de Cr.ciun. -otund, sub form. de cerc plin, el repre int., dup. unii etnologi, sacrificiul spiritului gr,ului, jertfa divinit./ii, care moare 1i rena1te 0mpreun. cu timpul la %nul Nou. 9ot 0n conte4tul Cr.ciunului sunt f.cu/i 1i d.rui/i, ca plat. pentru colindat, Colacii feciorilor. Prepararea, urarea, primirea, ruperea 1i consumul acestora nu sunt altceva dec,t secven/e dintr-un ritual menit s. atrag. bel1ugul. P,inea sacr. P,inea alb. 1i derivatele sale ( colacul, pa1tile, prescura) sunt 0n tradi/ia cre1tin., alimente spirituale, sacre. Cre1tinul se roag. 0n fiecare i pentru <p,inea noastr. cea de toate ilele=. "e asemenea, p,inea este unul din simbolurile esen/iale ale lui >ristos, care spune despre sine' <5u sunt p,inea vie/ii=. La primii cre1tini, fr,ngerea p,inii repre enta un act al comuniunii? 0n cadrul tainei eu$aristiei, la ortodoc1i, p,inea dospit. 1i vinul se prefac 0n trupul lui #sus >ristos. 3n acest grup de aluaturi se 0nscriu prescura 1i pa1tile, ambele preparate de prescur.ri/a satului, o femeie iertat., care imprim. pe ele, 0nainte de a le b.ga 0n cuptor, cu pristolnicul, insemnele lui #sus. "atorit. acestei sacralit./i, 0n tradi/ia rom,neasc., este un mare p.cat s. arunci, s. ui/i pe undeva sau s. calci p,inea 0n picioare.

< % face p,ine= 3n etnologia european., $rana este un factor de identitate cultural.. Suntem ceea ce m,nc.m. 8ri, 0n 5uropa, a te a1e a la mas. ec$ivalea . cu <a 0mp.r/i aceea1i p,ine cu cei din jurul t.u.= F.cutul p,inii, a1a cum se mai practic. el 0n unele comunit./i tradi/ionale rom,ne1ti, nu este str.in de o anumit. ritualistic., din care, pentru a ie1i cum trebuie, adic. o p,ine bun., nu lipsesc unele acte obligatorii 1i anumite interdic/ii. 8biectele folosite la prepararea p,inii (covata, lopata, cuptorul) erau odinioar. considerate, ele 0nsele, ca 0nc.rcate cu puteri magice. Cernerea, pl.m.direa 1i coacerea sunt activit./i e4clusiv feminine. Femeia 1tie ce trebuie 1i c,nd trebuie f.cut, secven/ele obligatorii de preparare a p,inii av,nd un evident caracter ritual. P,inea poate fi fr.m,ntat. 1i pus. 0n cuptor numai de o femeie curat. ( nu 0n timpul ciclului 1i 0n perioada de le$u ie).8dinioar., ea trebuia s. respecte cu c,teva ile 0nainte interdic/ii se4uale 1i alimentare. "e copt, se coace 1i acum vinerea, i considerat. bun. pentru aceast. activitate. Cernutul se f.cea diminea/a, 0n ori, odinioar. pe nem,ncate, 0n t.cere, iar fr.m,ntatul se f.cea cu ap. ne0nceput.. %d.ugarea s.rii m.rea puterile magice ale p,inii, fermentul simbol al for/ei vitale - 0nvia coca.

C,nd se cocea prima p,ine din gr,u nou, aprinderea cuptorului se f.cea cu ramura de %rminden. 3n mod curent cuptorul era stropit cu ap. sfin/it. iar la gura lui se f.cea o cruce. &.gatul p,inilor 0n cuptor se f.cea cu m,na dreapt., 0n t.cere. Num.rul acestora trebuia s. fie cu so/. Consumul era 1i el unul rituali at, fiindc. b.rbatul era cel ce t.ia p,inea iar 0nainte de t.iere f.cea o cruce cu cu/itul. P,inea este alimentul care, conform tradi/iei, trebuia consumat integral. 9e$nologia p,inii %ceast. sum. de secven/e 0nd.tinate, repre int., dincolo de caracterul lor ritual, momente dintr-un proces culinar. 3n toate localit./ile 0ns., moara a avut o importan/. vital. 0n economia rural., fiindc., p,n. s. ajung. p,ine, gr,ul a trebuit m.cinat. 8r, o f.in. bun. 0nseamn. o p,ine bun.. "ac., odinioar., 0n fiecare localitate func/iona cel pu/in o moar., iar oamenii din sat se planificau la m.cinat, a i cele mai multe mori, devenite nerentabile, 1i-au 0ntrerupt activitatea 1i la scurt. vreme, dac. nu au fost v,ndute 1i nu li s-a dat alt. destina/ie, s-au transformat 0n ruine. Cu oca ia anc$etelor de teren am descoperit, legat de p,ine, situa/ii diferite, de la localit./i, 0n care 0nc. se mai coace p,inea 0n gospod.rie, la cele 0n care p,inea este produs. 0n brut.rii 1i se cump.r., p,n. la localit./i, 0n care p,inea a devenit o simpl. marf., desementi at.. 3ntr-adev.r, apari/ia micilor brut.rii s.te1ti, 0n urm. cu aproape @;; de ani, a modificat 0n timp vec$ea tradi/ie a prepar.rii 1i coacerii p,inii.3ncep,nd cu perioada interbelic., o parte din membrii comunit./ilor rurale n-au mai copt acas. ci au dus

aluatul de p,ine, fr.m,ntat, la brut.rii, pentru a fi copt de acestea. Pasul urm.tor, pe calea moderni .rii, a fost sc$imbarea f.inii cu p,ine."e fiecare dat., 0ns., brutarul satului respecta vec$ea te$nologie de preparare a p,inii de cas., c$iar derituali at., cum ajunsese, dup. ce n-a mai fost preg.tit. de femei."esacrali at., noua p,ine a 0nceput s. fie cunoscut. ca <p,ine de brut.rie coapt. pe vatr.=. 8 p,ine mare, grea, cu coaj., care re ista, f.r. s. se usuce, asemeni celei de cas., o s.pt.m,n.. P,inea de cas. - un viitor brand local 0n satele rom,ne1ti 1i mag$iare % primi oaspe/ii cu p,ine 1i sare 8 practic. obi1nuit. 0n satele rom,ne1ti 1i mag$iare este aceea de a-/i primii oaspe/ii cu p,ine 1i sare. "atina foarte vec$e, ce /ine de o ritualistic. a ospitalit./ii 1i a darului, a supravie/uit p,n. ast. i. Semnifica/ia p,inii d.ruite implic. 0ns. oferirea vec$ii p,ini tradi/ionale, f.cut. 0n cas., situa/ie 0n care, pentru anumite evenimente, localit./ile apelea . la femei pricepute, ca s. o coac.. 8biceiul acesta, de voltat, ar putea consitui, el 0nsu1i un motiv de atrac/ie turistic., 0n localit./ile rurale, care 0l conserv. 1i 0l promovea .. Pra nicul de pit. nou. %nual, 0n cea mai apropiat. duminic. din preajma s.rb.torii Sfintei !arii, adic. dup. 0nc$eierea seceri1ului, 0n &eliu(jud.%rad) se organi ea . <Pra nicul de pit. nou.=. 8biceiul a fost la origine un ceremonial agrar de terminare a seceratului, cu clac., cu l.sarea pe c,mp a unui petec de gr,u,

cu 0mpletirea cununii de spice 1i aducerea ei cu alai acas., urmat. de o mas. ritual., comun., 1i de joc. "atina, 0ntrerupt. 0n anul *A*B, a fost reluat. 0n *AC:, 0ntr-o form. nou., de adunare popular. 1i de spectacol. Cu toate c. cei intervieva/i nu-1i mai amintesc vec$ile rosturi ale acestei s.rb.tori, 0mportan/a ei 0n via/a comunit./ii e4plic. cele B: de edi/ii, care au avut loc de la reluarea obiceiului p,n. 0n pre ent. Singular. 0n on., s.rb.toarea aceasta a p,inii noi, a f.cut localitatea &eliu cunoscut. 0n on. 1i 0n /ar., oferind condi/iile necesare pentru a transforma vec$ea datin. 0ntr-un brand local, 0n ceea ce numim etnoturism. Festivalul interna/ional al p,inii La 8ros$D a anual, 0n luna august, se organi ea . un festival interna/ional al p,inii, la care particip. mai multe /.ri, cu propriile p,ini 1i preparate din gr,u. Locul central 0n e4po i/ie 0l de/ine p,inea tradi/ional., care, 0n fiecare /ar., este f.cut. cu respectarea unor secrete. "incolo de festivismul manifest.rii, descoperim dorin/a de conservare a propriei identit./i prin acest produs tradi/ional.