TATAL CERESC - DUMNEZEIRE IZVORTOARE (CA IZVOR AL DUMNEZEIRII SI IUBIRII) Acest Nume Dumnezeiesc apare n teologia Sfntului Dionosie

Areopagitul (sec. V) fie n formularea: Iar singurul izvor al Dumnezeirii celei mai presus e fire este !atal" (II# $) fie ntr%o alta: !atal este Dumnezeire izvortoare" (II# &). Avem n fata o fericita sinteza patristica n care Dumnezeu este slavit ca !ata si n acelasi timp ca Izvor al Dumnezeirii' prin urmare# este marit mpreuna cu (iul si cu Du)ul Sfnt ca !reime e o fiinta si ne espartita# ca mister si ultima finalitate a fiintei. *n acest u) se e+prima si Sfntul Vasile cel ,are# numin u%- pe !atal ra acina si izvor al (iului si al Sfantului Du)" (.milia /0# 0). 1e easupra# si toti Sfintii 1arinti# nca in secolul al IV%lea# cel supranumit: tria ologic" si e aur"# su2liniaza aceeasi cre inta fun amentala n formularea: ,onar)ia !atalui". 1rin urmare# !atal este conceput (vazut) ca izvor personal al Dumnezeirii si al iu2irii# e vreme ce este e neconceput unitatea fara iu2ire. Aceasta este n mo precis marturia fun amentala a Sfintei .rto o+ii. Aceasta ne nvata# n constiinta noastra crestina si umana n general# cum ca Dumnezeu se escopera n misterul Sau profun ca !ata# ca principiu personal# ca !reime# ca unitate si comuniune a 1ersoanelor. S%a vor2it espre legatura spirituala a lui Dionisie cu tra itia lui 1lotin. *nsa# conceptia operei lui Dionisie % 3orpul areopagitic % este e inspiratie 2i2lica. Dionisie nu%consi era pe Dumnezeu ca impersonal"# cum *l concepe 1lotin# ci ca pe !atal % Izvor al tuturor# pe !atal ca principiu personal. *n gn irea lui Dionisie si a 1arintilor rasariteni# Dumnezeu este 4nul personal. Iar Dionisie a5unge la aceasta marturie pornin e la principiul e inspiratie 2i2lica: unitate % eose2ire". 3onsi ern : ......................" si spri5inin u%se pe acest principiu al unitatii si eose2irii marturisit e Sfnta Scriptura# el nsusi enumeste mai nti# urmn Sfnta !ra itie# numele ne eose2ite" care se refera la ntreaga Dumnezeire# la unitatea umnezeiasca# la ceea ce este comun: ..........................." *n acelasi moment nsa a auga si espre cele eose2ite ...........". 3eea ce tre2uie sa su2liniem n mo special# n aceasta viziune areopagitica# este faptul ca Dionisie# e+primn aceasta eose2ire n Dumnezeire prin numele ivine: !atal# (iul si Du)ul Sfnt# e+prima n acelasi timp si unitatea upa fiinta# ntelegn u%- pe Dumnezeu ca: supra2un# supra umnezeu# supracuvnt# suprafiinta...". *n acelasi timp# consi era firea n persoana" si nu easupra persoanei: caci acesteia (persoanei) este a fi si nu ea a lui a fi# caci n aceasta este a fi si nu aceasta n a fi". Invocn prin acestea escoperirea fun amentala a Vec)iului !estament: 6u sunt 3el ce sunt" (Iesire 7# 80)# Dionisie ntelege aici ca ntreaga Dumnezeire este n persoana (3)ipul) Aceluia 3are vor2este profetului. 9evelatoare n acest sens este e+plicatia Sfntului :rigorie 1alama: Dumnezeu

vor2in u%i lui ,oise nu a spus 6u sunt firea# ci 6u sunt 3el ce sunt". 1rin urmare# a fi nu provine in fire# ci firea provine in Acela 3are este' Acela# 3el ce este# cuprin e n Sine toata fiinta". Astfel se escopera viziunea orto o+a a Dumnezeului 3elui viu# upa care unitatea umnezeiasca nu se coreleaza numai cu firea# cu su2stanta# ci e asemenea si cu persoana. Nu unitate a firii n uniformitate statica# ci unitate inamica a persoanei. A persoanei# care contine firea si fara a se re uce la aceasta# etinn li2ertatea e a epasi firea n ceea ce se refera la Dumnezeu# prin afirmare# co2orn la noi. 6ste cunoscut ca aceasta viziune personalista a Sfintei !ra itii .rto o+e este e importanta capitala avn consecinte asupra constiintei si la nivel uman. 6ste e a5uns# n acest sens sa invocam staruinta teologiei apusene ntr%un primat al firii# fata e cel al persoanei. Alaturi e ;arl 9a)nes sau e An r< ,aranac)e# ogmatistul ,. Sc)maus o2serva: conceptia treimica % cea romano%catolica# ce si are originea la Augustin si =oetius % ri ica pro2leme teologice". Deoarece prin acest mo e gn ire unitatea firii ocupa primul loc# n timp ce persoanele ramn n planul al oilea# atunci se naste ntre2area: cui se a reseaza actul religios> -a aceasta conceptie espre Sfnta !reime s%ar fi potrivit urmatorul raspuns: nsasi firii. Si a auga: conceptia greaca 2inenteles nu ri ica aceste pro2leme religioase". 1e e alta parte nsa# Sc)maus consi era ca pozitia greaca tre2uie sa se lupte cu pro2lematica teologica n ceea ce priveste 4nicitatea lui Dumnezeu. 3u toate acestea# concluzioneaza: liturg)ia romano%catolica corespun e mo ului e gn ire grecesc." Se ntelege ca pro2lema pe care o pune Sc)maus este: cui se a reseaza crestinul n rugaciune# ca si n cugetarea teologica % firii sau su2stantei> 3um sa comunici cu su2stanta cn aceasta este easupra e+istentei si cum sa ti%o nc)ipui atunci cn este mai presus e orice categorie a gn irii noastre> !eologia con uce la incertitu ine si la ignoranta e+istentiala. De aceea .rto o+ia a nteles ca su2stanta nu poate fi gn ita (conceputa) ect ipostatic. Sfntul Vasile cel ,are semnala: Su2stanta (fiinta) nu poate fi efinita ect prin nume." (iinta neipostaziata cu o ipostaza nu se gaseste nicaieri" # o2serva teologi orto ocsi. -iturg)ia romano%catolica a reusit sa iasa in aceasta incertitu ine# upa cum recunoaste Sc)maus# numai urmn tra itia rasariteana. Sc)maus# nsa# pune n ve ere .rto o+iei o anumita ificultate teologica# aceea a unicitatii lui Dumnezeu# a unicitatii care# consi erata ca principiu impersonal# con uce la filio?ue# la purce erea Sfntului Du) in !atal si in (iul ca principiu unic. 4nicitatea umnezeiasca personala a evenit o2iectul unei profun e ela2orari in partea 1arintilor rasariteni# care au si nteles%o orto o+. (un amentati# fara retinere# pe escoperirea umnezeiasca# si Dionisie si ceilalti 1arinti# ncepn cu Sfntul Atanasie cel ,are si cu 3apa ocienii# au localizat unicitatea Dumnezeirii n !atal 3eresc. *nsusi sim2olul e la Niceea# care marturisea cre inta =isericii# proclama: 3re ntr% 4nul Dumnezeu# !atal Atot%tiitorul".

Dionisie# marturisin ca !atal este izvorul Dumnezeirii# numeste pe (iul si pe Du)ul Sfnt % ca sa spunem asa % vlastari umnezeiesti# flori si lumini suprafiintiale". Si fun amenteaza pe Sfnta Scriptura nca mai mult marturia ca ntreaga Dumnezeire se gaseste n !atal % izvor' si 2unatatea si e+istenta si viata si lumina si lucrarea si cauza# toate cte apartin ntregii Dumnezeiri. Si ntre2n aca unii sustin ca nu este ntreaga Dumnezeirea % viata# cum este posi2il sa fie a evarat acest Sfnt 3uvnt: 3aci upa cum !atal ri ica pe cei morti si a viata# asa si (iul celor ce vrea le a viata" (Ioan $:/8) si Du)ul este atator e viata" (Ioan @:@7)' sau 6u si !atal una suntem" si !oate cte are !atal ale ,ele sunt" (In. 8@:8$) si toate ale ,ele sunt ale !ale# si ale !ale sunt ale ,ele" (In. 8&:8A). Afara e BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB (Despre Numele Divine# II# 8). 9evelatoare este si invocarea unica cu care ,ntuitorul se a reseaza !atalui 3eresc# aceea e Avva" (!ata) (,c. 80:7@). 3ercetarile lui C. Ceremias arata n legatura cu aceasta invocare: Ipsissima vo+ Cesu . Numai Iisus se putea a resa !atalui 3eresc cu invocatia Avva" % invocatie numai a pruncilor ce se gasesc n sta iul ncercarilor % numai 6l n constiinta -ui paternala si filiala. Numai 6l are o a2solut unica e+perienta a lui Dumnezeu si e aceea numai 6l a putut revela: BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB" (,t. 88:&). Iar revelatia se face n Sfntul Du) n 3are strigam Avva# a ica !ata (9om. D:8$)# astfel nct tot eauna cn rostim cuvntul !ata# invocam si marturisim !reimea. Aceasta reciprocitate a cunoasterii epline ntre !atal# (iul si Du)ul Sfnt escopera n acelasi timp unitatea nespusa# ar si faptul ca cele trei nsusiri caracteristice % paternitatea# filiatia si sfintenia# upa cum e+plica Sfntul Vasile cel ,are % e+ista in a ncul veacurilor. Din vecie !atal este !ata# (iul este (iu# iar Du)ul Sfnt este Du) Sfnt. Vesnice sunt paternitatea# nasterea si purce erea. (iul ,eu esti !u# 6u astazi !e%am nascut". Astazi este numele eternitatii. !impul este ceva interme iar care se esfasoara e la crearea lumii# o2serva Sf. Vasile cel ,are !impul# ca si spatiul# sunt con itii ale creatiei# n timp ce omul ca fiinta spirituala le poate epasi. Atunci ntelegem ca n Dumnezeu# a ica n starea spirituala a2soluta# nu se interfereaza timpul sau spatiul. *n acest sens# Sf. Vasile cel ,are raspun e ntre2arilor lui 6unoniu# care nu reusise sa armonizeze nenasterea !atalui cu nasterea vesnica a (iului: BBBBBBBBBBBBBBBBBB" . Neputinta lui 6unoniu e a ntelege legatura intre oua stari vesnice# nenasterea !atalui si nasterea (iului# se atora epen entei lui e conceptia filosofica a su2stantei (fiintei# ousiei). Nasterea (iului si purce erea Sf. Du) reveleaza n principal ragostea !atalui 3eresc. *mpreuna cu marturia Sf. 6v. Ioan ca Dumnezeu este iu2ire" (0:D)# Sf. Apostol 1avel escopera misterul iu2irii e+act n aceasta legatura ntre !atal si (iul# aratn ca n ntrupare !atal ceresc ne%a mutat n *mparatia (iului iu2irii Sale" (3ol. 8:87).

Iu2irea e legata e e+istenta lui Dumnezeu si escopera n acelasi timp mai mult pe Dumnezeu ca 1ersoana# eoarece iu2irea este toto ata e+istenta si relatie# este ialog. Iu2in l afirm E evi entiez pe celalat si toto ata afirm unitatea si relatia. *n iu2ire persoanle nu se confun a' se isting si se unesc prin ar si a augire" . Iu2irea nu poate fi gn ita ect ca ar si a augire# eplina si vesnica. 6a e+clu e orice su2or onare# instaurn egalitatea a2soluta. Si# mai mult# ea e+clu e un spatiu temporal ntre nasterea (iului si purce erea Sfntului Du)# pentru ca Dumnezeu !atal este iu2ire in vesnicie si *si manifesta iu2irea e atunci e+act prin acte care sunt si ramn minunate (supranaturale). !otusi# constiinta umana se ntrea2a: cum s%a manifestat iu2irea vesnica a !atalui catre (iul n rastignire> S%a spus ca# pe 3ruce# Iisus Fristos Se a reseaza !atalui cu cuvintele: Dumnezeul ,eu# Dumnezeul ,eu# e ce ,%ai parasit>" 6l# 3are ntot eauna *l numea: !ata. De fapt# n aceasta invocatie# n strigatul Sau e pe 3ruce# ,ntuitorul Se confun a cu 1salmistul si# prin acesta# cu toata umanitatea. Invocatia provine in 1salmul /8 si este vor2a espre strigatul lumii cazute. 1salmul este profetic. 3uvintele care urmeaza sunt un 1rolog al 3rucii (1s. /8:@# D# /A). 1e 3ruce# care este e+presia ragostei supreme# Iisus preia suprema suferinta a lumii: parasirea# evenin pentru noi 2lestem" (:al. 7:87). 1relun pentru noi pacatul" (8 3or. $:/8)# a ica prelun % upa cum nvata Sf. ,a+im ,arturisitorul % urmarea pacatului# 1atimile Sale. 3rucea si moartea constituie e+presia suprema a iu2irii. 1rin urmare# iu2irea este e+taz (>>>>>>>)# iu2irea ivina nseamna e+taz ivin pentru noi n Genoza -ui ((ilip. /:&). 3rucea si moartea sunt marturia suprema a iu2irii lui Dumnezeu pentru om. 3aci ntr%att a iu2it Dumnezeu lumea# nct pe (iul Sau 3el 4nul%nascut -% a at# ca tot cel ce cre e n 6l sa nu piara# ci sa ai2a viata vesnica" (In. 7:8@). (iul !atalui iu2irii a fost aruit omului in iu2ire ivina# iar (iul mplineste aceasta c)emare. Si# cum o2serva Sf. Atanasie# BBBBBBBBB" m2ratisn lumea si i entificn u%ne cu suferinta -ui: De voi co2or n ia # !u esti acolo" (1s. 87D). (iul Dumnezeului 3elui viu# fiin 6l *nsusi Dumnezeu# co2oara in iu2ire n cele mai e 5os ale ia ului# plinin voia !atalui. Atunci# n aceasta parasire# este la fel e vesnic si unit a2solut cu !atal# ar si a2solut unit cu omul. Deoarece mai mare iu2ire ca aceasta nimeni nu are# ca sa%si ea sufletul sau pentru semenii lui" (In. 8$:87). Si nca ceva: Domnul *si 5ertfeste sufletul Sau ca sa fie si n moarte mpreuna cu noi# ca sa nu fim nicio ata singuri# fara 6l# lipsiti e prezenta -ui. 3um ar fi posi2il sa ne mntuim aca am fi parasiti n moarte> Noi !e slavim# Doamne# pentru ca !e%ai facut 2lestem# ca sa fii mpreuna cu noi. Nu este a evarat cuvntul lui 1ascal: mor singur". !u# Viata# esti mpreuna cu mine n acel moment e limita. Dar nu cumva nu esti !u# Doamne# atunci cu !atal si !atal cu !ine# cn !u e+act n acea parasire mplinesti voia -ui> 1rin urmare# n acea parasire % ca voie a !atalui# spre rusinarea iavolului# se escopera iu2irea vesanica a !atalui.

Antinomia# puterea umnezeiasca s cugetarii .rto o+iei# eose2este si accentueaza ca !u esti n mormnt cu trupul# n ia cu sufletul ca Dumnezeu# n 9ai cu tl)arul# pe tron cu !atal si cu Du)ul Sfnt". *n acelasi timp# si mai a nc# Sf. Ioan :ura e Aur mentioneaza ca 3el fara e pacat gusta moartea# 3el fara nceput primeste (accepta) miasma (micro2ul) mortii. 3u Iisus Fristos# (iul Dumnezeului 3elui viu# moartea e gn ita (apare) ca minune# ca semn umnezeiesc. Fristos moare in iu2ire# care este opusul mortii. Iu2irea patrun e n moarte si mpreuna cu ea si viata. Hi numai cel ce nu iu2este ramne n moarte" (In. 7:80). De asemenea# upa cum o2serva Sf. Atanasie cel ,are# ,ntuitorul BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB" !atal -%a trimis sa istruga# sa esfiinteze raul# pacatul# stricaciunea si moartea. Sa esfiinteze raul prin e+istenta Sa umnezeiasca concreta# prin iu2ire si 5ertfa. Aici se escopera raspunsul capital la ntre2area staruitoare# la pro2lema umana# aceea a mortii pe care a nvins%o Fristos. Deoarece Scriptura spune ca Dumnezeu nu a creat moartea. *n Dumnezeu nu e+ista o separatie. 6l l avertizase pe A am ca numai n ziua n care vei mnca in pomul cunostintei 2inelui si raului vei muri" ((ac. /:8&). *n ntelepciunea lui Solomon citim ca Dumnezeu nu a creat moartea si nu se 2ucura e pier erea celor vii (v. 8# 87)# iar Sf. Ap. 1avel s%a facut partas tuturor celor in neamul omenesc# asa nct sa z ro2easca prin moartea -ui pe acela care avea stapnirea mortii# a ica pe iavol. Sa anuleze actul espartirii si al parasirii# (prin) care (se) si efineste moartea. Sa o istruga reInnoin actul umnezeiesc unificator# rennoin actul autentic e unitate cu Dumnezeu si cu lumea# 5ertfa iu2irii pe care s%a ntemeiat lumea. Dumnezeiescul Apostol si 6vang)elist Ioan prin viziunea mielului 5ertfit e la ntemeierea lumii" (Apoc. 87:D) ne escopera ntemeierea lumii pe 5ertfa si ca starea e 5ertfa# e oferire# este starea comuniunii umnezeiesti# este starea comuniunii 3reatorului cu creatia si a celor create ntre ele. Descopera n 5ertfa misterul creatiei# al nnoirii creatiei# al mntuirii ei upa ca ere. Descopera ca pacatul# espartirea# pro us aceasta sc)im2are tragica: a 5ertfei n moarte. Astfel Fristos# Domnul ( )# pus capat espartirii# transformn moartea n 5ertfa# care con uce catre *nviere si a restaurat astfel ritmul umnezeiesc al e+istentei care este 5ertfa a ica nviere. 3u moartea pe moarte calcn "# Fristos a re esc)is prin 5ertfa Sa calea vietii. A mplinit prin ea voia !atalui# voia !atalui iu2irii. A !atalui caruia ........ (Despre Numele ivine 0:8A). Astfel prin Fristos a unit vesnic cele ceresti cu cele pamntesti# a unit % ca sa spunem astfel % teologia cu iconomia si ne%a nvatat sa ne rugam sa vina *mparatia !atalui si sa faca voia -ui precum n cer asa si pe pamnt". 1rin Iisus Fristos# (iul lui Dumnezeu# ngenunc)em mpreuna cu Apostolul n fata !atalui e un e toate neamurile n cer si pe pamnt si au numele" (6fes. 7:80). 1rin 6l *l numim vesnic !ata# asa cum s%a esoperit intru nceput umanitatii# upa cum

marturisesc astazi istoricii religiilor# si anume ca cea mai vec)e si mai raspn ita rugaciune se a resa !atalui ceresc# 3reatorului universului . 1rin 6l am re o2n it )arul nfierii. 1rin 1ersoana -ui suntem si noi inclusi n aceasta umnezeiasca c)emare ca persoane# eoarece 6l ca 1ersoana# co2orn u%se si ramnn 3el 3e era# a evenit (S%a facut) 3el (ceea) ce nu era"# lun firea noastra si inlauntrul ei ne%a aruit e+istenta# viata# ntelepciune. Hi astfel noi ne epasim firea# naltn u%ne. 1rin 6l si prin 5ertfa -ui# prin Sfintele Sale !aine# prin =otez# ,irungere# 6u)aristie# viata noastra nsasi se nra acineaza (sa este) n Certfa si *nviere. Sfrsitul nostru nsusi# trait mpreuna cu 6l# evine 5ertfa# o trecere spre preaplinul" vietii (Ioan 8A:8A). 3u Fristos moartea noastra se transforma mistic n 5ertfa. Astfel# 5ertfa nu se i entifica cu moartea# upa cum se cre e n general# ci evine calea spre viata. Certfa este mister si opera a lui Dumnezeu' moartea este opera iavolului. Certfa este miscare autentica# creatoare# este a" (spus) lui Dumnezeu' moartea este nu"# refuz emonic. Certfa este constienta' moartea este ca ere n inconstienta. Certfa este li2era' moartea este o2ligatorie# suspen are a li2ertatii. Certfa este profetica si vizionara' moartea este ntuneric. *n 5ertfa cu Fristos n Du)ul Sfnt consta puterea vietii vesnice. *n nc)eiere vom invoca si aceasta imagine a iu2irii unificatoare pe care o foloseste Dionisie si apoi si alti Sfinti 1arinti: !atal este centrul unic al tuturor' fiecare e+istenta se gaseste pe o raza proprie e lumina si iu2ire. Hi BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB" . Noi sa ne simtim una cu !atal iu2irii# prin Iisus Fristos n Du)ul Sfnt. Amin.