Citicismul junimist

Dobre Daiana Nedelcu Ana-Maria Radu Adina

Cuprins:
* Junimea * Date biografice: Titu Maiorecu - din vol. "Critice " " O cercetarea critica asupra poeziei romane de la !"# " " Comediile d-lui Cragiale " " $minecu si poeziile lui " %%% Junimea in "%storia literaturii romane moderne "

ntemeierea Junimii
Junimismul este la noi cea mai ampl& mi'care cultural& 'i ideologic& (n a doua )um&tate al secolului al *%*-lea. +ocietatea ,Junimea- ia na'tere la %a'i. (n !"/. fiind (ntemeiat& de T. Maiorescu. 0.0.Carp. 1asile 0ogor. %acob 2egruzzi. T3eodor 4osetti. Junimea desf&'oar& o ampl& activitate cultural&. (nfiin5eaz& o editur&. o tipografie. o revist& de mare prestigiu. ,Convorbiri 6iterare- 7 !"#. $a a func5ionat. totodat&. ca un faimos cenaclu literar. (n care s-au afirmat cei mai prestigio'i scriitori ai timpului. cenaclu (n care s-au dezb&tut diverse probleme teoretice ale artei. dar 'i probleme referitoare la modernizarea societ&5ii rom8ne'ti. Junimea 'i-a difuzat ideile printr-o serie de ,prelec5iuni populare- pe care membrii marcan5i ai societ&5ii le-au sus5inut mul5i ani. Junimismul a fost influen5at de evolu5ionismul englez 'i de 'coala istoric& german&. $ste con'tiin5a critic& a identit&5ii na5ionale 'i un program de reconstruc5ie a identit&5ii culturale (n coordonate moderne.

+copul ini5ial a fost acela de a organiza 9prelec5iuni populare- pe teme diferite de interes larg princare se urm&rea educarea gustului publicului. unificarea limbii rom8ne literare 'i interesul pentruliteratur&. :n cadrul 'edin5elor erau citite 'i discutate operele unor tineri scriitori. iar cele mai valoroase erau publicate (n revista societ&5ii 9Convorbiri 6iterare-

4evista a fost organul de pres& al +ociet&ii literare Junimea. 0rimul num&r a ap&rut la martie !"#. la %ai. unde revista a funcionat p8n& (n !!". :ntre !!" i ;<< apare la =ucureti. av8ndu-l ca redactor pe %acob 2egruzzi. care pred& apoi conducerea unui comitet format din foti elevi ai lui Titu Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedini, P. P. Negulescu,Rdulescu-Motru. 0rintre colaboratori s-au num&rat Mi3ai $minescu. care public& aici ma)oritatea poeziilor sale> %on Creang&. care "subpublic&" primele trei p&ri din "?mintiri" i o serie de poveti> %on 6uca Caragiale. care "subpublic&" ma)oritatea comediilor sale> %oan +lavici. care public& nuvele i poveti> 1asile ?lecsandri. @eorge Cobuc. 0anait Cerna. Octavian @oga. Dinu Aamfirescu. %. ?l. =r&tescu 1oineti i ali scriitori reprezentativi ai vremii. .0ublicaia se va bucura de cel mai (nalt prestigiu din literatura rom8n&. ea impun8nd.

Convorbiri Literare

(nc& de la apariia. o direcie nou&. modern&. (ntregii noastre culturi. definindu-se prin spiritul ei etic i sentimentul valorii estetice

Obiectivele "Junimii":
r&sp8ndirea spiritului critic> B (ncura)area literaturii na5ionale> B neat8rnarea intelectual& a poporului rom8n> B originalitatea culturii 'i a literaturii rom8ne> B crearea 'i impunerea valorilor na5ionale> B educarea oamenilor prin cultur& Cculturalizarea maselorD. eforturile lor (ndrept8ndu-se spre receptarea 'i (n5elegerea culturii de c&tre popor> B unificarea limbii rom8ne literare.
B

4evista "Convorbiri 6iterare" precum si societatea "Junimea" a cunoscut cateva etape:

*Prima etap. etapa ie'ean&. are un pronun5at caracter polemic 'i se manifest& (n trei direc5ii: limb&. literatur& 'i cultur&. :n aceast& perioad& se elaboreaz& principiile sociale 'i estetice ale )unimismului 'i au loc ac5iuni de culturalizare a publicului numite 9prelec5iuni populare-.

*Etapa a doua. (n care 'edin5ele societ&5ii au loc la =ucure'ti dar activitatea revistei este la %a'i. este o etap& de consolidare. afirm8ndu-se reprezentanti de seam& ai noii direc5ii (n poezia 'i proza rom8neasc&: $minescu. Creang&. +lavici. Caragiale. ?cum sunt elaborate studiile esen5iale prin care Titu Maiorescuse impune ca autentic (ntemeietor al criticii noastre literare moderne. *Etapa a treia. (n care 'i revista 9Convorbiri literare- este mutat& la =ucure'ti. are un caracter preponderent universitar. prin cercet&rile filozofice 'i istorice.

"O cercetarea critica asupra poeziei romane de la 1867"

Cea dintai lucrare critica literara a lui Maiorescu.studiul "O cercetarea critica asupra poeziei romane de la !"#" contine "didactic si limpede estetica maioresciana. ramana nec3imbata pe toata intinderea activitatii crtiticului" cum afirma @. Calinescu. Criticul inpece prin stabili faptul ca fiecare arta are un material de lucru.numai poezia nu are un material

specific.caci cuvintele sunt destinate comunicarii.4olul poeziei este acela de a destepta "prin cuvintele ei imagini sensibile in fantezia auditoriului". %n conceptia lui Maiorescu. poetul trebuie sa desfasoare o adevarata lupta pentru senibilitatea cuvantului.care tindea spre abstractivitate.Maiorecu inc3eie prima parte a studiului prin realizarea unei distinctii clare intre politica"product al ratiunii" si poeziei " product al fanteziei". "

"Comediile d-lui Caragiale" 1885

,Comediile d-lui %.6.Caragiale- este al doilea studiu de caz (n care sunt prezentate ideile estetice ale lui Titu Maiorescu.dupa ,O cercetare critica asupra poeziei romanesti de la !"#-.?cum criticul isi propune sa eEplice din punct de vedere estetic raportul dintre arta si realitatea sociala.raspunzand in acelasi timp la intrebarea daca arta are sau nu o misiune moralizatoare. %n privint primei probleme.cea a raportului dintre arta si realitate.criticul remarca:-6ucrarea d-lui Caragiale este originala>comediile sale pun (n scena cateva tipuri din

via5a noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice.cu deprinderile lor.cu eEpresiile lor.cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor.Maiorescu observa ca meritul lui Caragiale este acela de a arata realitatea din partea ei comica.prin ,scoaterea si infatisarea plina de spirit a tipurilor si situa5iilor c3iar din miezul unei parti a vietii noastre sociale.fara imitare sau imprumutare din alte literaturi straine.- Criticul se opre'te asupra unuia dintre reprosurile care se aduc comediilor lui Caragiale.si anume ca ar urmari scopuri politice.%n acest sens.criticul sustine ca ,CFDo comedie nu are nimic de a face cu politica de partid>autorul isi ia persoanele sale din societatea contimporana cum este.pune in evidenta partea comica cum o gaseste si Caragiale.care astazi isi bate )oc de fraza demagogica.'i-ar fi batut )oc ieri de islic si tombatera si isi va bate )oc maine de fraza reactionara si in toate aceste cazuri va fi in dreptul ssu literar incontestabil.O alta problema pusa in discutie de Maiorescu este cea referitoare la moralitatea comediilor lui Caragiale.Criticul afirma fara ezitare ca arta a avut totdeauna o inalta misiune morala si ca orice opera artistica adevarata o indeplineste.deoarece ,Orce emotiune estetica.fie desteptata prin sculptura.fie prin poezie.fie prin celelalte arte face pe omul stapanit de

ea.pe cata vreme este stapanit.sa se uite pe sine ca persoana si sa se inalte in lumea fictiunii ideale.-0atrunzand in aceasta lume a fictunii ideale.omul distruge pentru un moment egoismul.care este izvorul tuturor relelor si isi uita interesele individuale.0e langa ideile estetice eEprimate.teEtul discutat pune in evidenta inca doua aspecte:cultura vasta a autorului.care face referire la numeroase opere literare.sculpturale.picturi din cultura universala in demonstrarea ideilor sale 'i stilul polemic argumentativ al teEtului.0ornind de la opera lui %.6.Caragiale.el demonstreaz& acuzatiile aduse pieselor dramaturgului si.apeland la opera acestuia isi construieste argumentatia pe baza unor idei filozofice pe care le stapaneste foarte bine.?vand scopul de a desfiinta afirmatiile adversarilor scriitorului.T.Maiorescu apeleaza la unele procedee oratorice.dintre care nu lipsesc structura.ordonanta si logica ideilor.folosirea unor formule prin care se realizeaza legatura dintre parriC,Goarte bine:$ste insa vremea sa ne eEplicam odata asupra acestor lucruri.daca se poate>si cine stie de nu se va puteaH->-+i fiindca ziceam ca meritaCFD->-?dica cum am ziceCFD>2umai ca este pu5in lucruH-D.,Comediile d-lui Caragiale.dupa parearea noastra sunt plante adevarate.fie tufis.fie fire de iarba.si daca au viata lor organica.vor avea 'i puterea de a trai.--Titu Maiorescu

"Eminescu si poeziile lui"

+tudiul -$minescu si poeziile lui- de Titu Maiorescu publicat (n anul (n care $minescu isi ic3eia eEistentaC !!;D.este cel dintai studiu critic scris la noi despre marele poet.Maiorescu porneste de la constatarea ca tanara generatie ,se afla astazi sub influen5a operei poetice a lui $minescu-.%n prima parte.Maiorescu analizeaza personalitatea poetului eEplicand-o prin firea lui ,Ce a fost si ce a devenit $minescu este rezultatul geniului sau inascut.-%n partea a doua criticul eEamineaza cultura poetului.aratand ca:-$minescu este

un om al timpului modern.cultura lui individuala sta la nivelul culturii europene de astazi.-Tendinta de a cunoaste cultura europeana nu era insa la $minescu ,un simplu material de eruditie straina-.ci era primita si asimilata in c3iar ,individualitatea lui intelectuala-.0oeziile lui $minescu eEprima ,o intuitie a naturii sub forma descriptiva.o simtire de amor uneori vesela.adeseori melancolica.-O alta constatare pe care o face Maiorescu asupra poeziei lui $minescu privind latura ei erotica este ca ,el nu vede (n femeia iubita decat copia imperfecta a unui prototip nerealizabil.-+ub aspectul perfectiunii.-cuprinsul poeziilor lui $minescu nu ar fi avut atata putere de a lucra asupra altora daca nu ar fi aflat forma frumoasa sub care s& se prezinte.Maiorescu socoteste ca prin creatia sa.$minescu nu ramane o voce individuala care se eEprima numai pe sine pentru ca ,el (i rezuma pe toti si are mai ales darul de a desc3ide miscarii sufletesti cea mai clara eEpresie-.-poezia lui devine o parte integranta a sufletului lor 'i le traie'te de acum inainte in viata poporului sau.-%n studiul ,$minescu +i poeziile luitoata fiinta lui $minescu este adunata intr-o formula memorabila:-0oetul e din nastere.fara indoiala-.0rin obiectivitate.rigoare.clarviziune si detasare.autorul ne ofer& o imagine convingatoare a personalitatiii celui mai mare poet roman concluzionand ca literatura secolului

al **-lea se afla sub influen5a liricii eminesciene:-0e cat se poate omene'te prevedea literatura poetica roman& va (ncepe secolul al **-lea sub auspiciile genului lui si sub forma limbii na5ionale.care 'i-a gasit in poetul $minescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi.va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a sentimentului cugetarii romanesti.-

Junimea in istoria literaturii moderne

In curent literar este adeseori o constructie istorica. rezultatul insumarii mai multor opere si figuri. atribuite de cercetatorii acelorasi influentari si subestimate acelorasi idealuri. Multa vreme dupa ce oamenii si creatiile lor au incetat sa ocupe scena epocii lor si

rasunetul lor s-a stins. istoricii descopera filiatii si afinitati. grupand in interiorul aceluiasi curent opere create in neatarnare si personalitati care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune. Gara indoiala ca nu acesta este cazul J Junimii K. +arcina istoricului care isi propune sa studieze dezvoltarea acestui important curent este usurata de faptul ca inca de la inceput el se spri)ina pe consensul mai multor vointe si ca tot timpul o puternica personalitate il domina. %n afara de asta. J Junimea K nu este numai un curent cultural si literar. dar si o asociatie. $a insa nu a luat nastere printr-un act formal si nu s-a mentinut dupa legile eEterioare. dar au fost acceptate tuturor corpurilor constituite. J Junimea K n-a fost atat o societate. cat o comunitate de interese culturale. dar si socio-politice. ?paritia ei se datoreaza afinitatii viu resimtite dintre personalitatile intemeietorilor. $a se mentine apoi o perioada indelungata prin functiunea atractiilor si respingerilor care alcatuiesc caracteristica modului de a trai si a se dezvolta. 1ec3ea deviza franceza potrivit careia J %ntra cine vrea. ramane cine poate K este si aceea pe care asociatia o adopa pentru sine. Tudor 1ianu punea in evidenta patru serii de trasaturi distincte alu )unimismului : ?.+piritul filosofic =.+piritul Oratoric C.%ronia D.+piritul critic $. @ustul pentru clasic si academic.