Doamna Bovary este scrierea ce da intreaga masura a talentului literar apartinand unui titan al literaturii mondiale nu consider ca aceasta

a exprimare este un cliseu - , Gustave Flaubert. Scriitorul care a starnit admiratia lui Mario Vargas losa in!atisea"a in romanul amintit viata tumultoasa a unui persona# multi!atetat si complex, ale carui valuri cad pe parcursul cartii. Madame Bovary este simbolul decaderii morale eterne, al prabusirii umane si al simturilor de"lantuite. Frumoasa tanara care devine printr-o casatorie banala doamna Bovary traieste o existenta exaltata, cu!undata in sine si in visele de mana a doua inspirate din carti de consum popular cu cavaleri si marc$i"e. %a neaga realitatea, cautand iubirea "ugravita in carti, c$iar daca traieste langa un barbat anost care nu banuieste nimic din "buciumul emotional care marc$ea"a existenta sotiei sale. Frumusetea !emeii atrage admiratori, insa setea ei de iubire imaginara nu este ostoita, doamna Bovary devenind, !ara sa o doreasca in mod constient, o adultera deca"uta. &asiunile sale nebunesti, setea de gateli, tapiserii si matasuri, dorinta de a duce o viata luxoasa pe care nu si-o poate permite o tarasc intr-o existenta paralela, viciata, care darama c$iar idealurile cladite cu gri#a in adolescenta pe esa!oda#ul viselor livresti. 'u toate ca persona#ul pare detestabil, ipocrit, c$iar cinic uneori, putem spune ca Madame Bovary este, la un nivel ascuns primei priviri, un exemplar !eminist, care isi neaga rolul desemnat de societate, de sotie si mama, pentru a duce o existenta independenta, !ie ea si reprobabila. %mma este !rumoasa, tanara, dar si naiva, oarba !ata de tertipurile vietii pe care doreste sa o traiasca plenar, !ara restrictii. %a nu este o simpla coc$eta, in des!raul ei orgiastic, nu incetea"a sa caute acea dragoste in!iorata, care sa o salve"e de la o existenta la !el de nedemna ca cea pe care ar !i !ost obligata sa o duca. %a nu se vinde c$iar daca i se o!era oca"ia, devenind mai mult decat o !emeie oarecare care isi incornorea"a sotul. Geniul lui Flaubert se remarca prin multiplele te$nici de de"voltare a persona#ului. %mma Bovary este, datorita lui, o !iinta complexa, a carei esenta nu poate !i cuprinsa si inteleasa decat prin intermediul intregului roman. 'omparatiile sunt stralucite, alternarea planului real cu cel imaginar ne da o perspectiva poliedrica asupra caracterului, iar impreuna cu stilul de a povesti, de a "ugravi situatiile de viata, toate acestea #usti!ica admiratia totala !ata de o scriere per!ecta.

(e"umatul operei '$arles Bovary tanar absolvent de medicina , crescut sub tutela mamei, instalat la )ostes si insurat, tot prin gri#a acesteia , cu *eloise Dubuc-o vaduva de patru"eci si cinci de ani, cu picioare reci- incepe sa isi exercite meseria de medic in sat si in impre#urimi. a !erma Bertaux o cunoaste pe %mma, !iica lui mos (ouault, la care '$arles venise sa-i ingri#easca piciorul ranit. +n scurta vreme *eloise moare si '$arles vede in %mma sotia pe care si-ar dori-o. Mos (ouault isi da consimtamantul si, odata cu venirea primaverii, cei doi se casatoresc. &roaspat casatoriti se instalea"a la )ostes, unde incep o viata monotona. %mma !usese crescuta la scoala de maici, unde, pe langa cartile de rugaciuni, citise pe nerasu!late romane sentimentale aduse de spalatoreasa. &asiunea pentru aceste lecturi i-a alimentat imaginatia romantioasa, iar ea a inceput sa astepte ca si realitatea sa-i o!ere aceleasi exaltari ca si universul descoperit in cartile citite. Dupa ce paraseste manastirea si se intoarce la !erma tatalui sau, se plictiseste curind de viata !ara surpri"e de la Bertaux si a#unge c$iar sa regrete ca a plecat de la maici. +n acest timp il cunoaste pe '$arles Bovary, iar %mma crede ca a gasit iubitul pe care il asteptase atat. Dar viata eterna pe care o incepe la )ostes i se pare insuportabila si descopera cu uimire ca pasiunea pe care o asteptase e departe de a se implini. '$arles nu e nici

pe departe barbatul la care a visat, nu se pricepe per!ect la toate, nu o initia"a in ceea ce-si inc$ipuise ca sunt tainele si subtilitatile pasiunii si ale vietii. ,n singur eveniment importantbalul de la Vaubyessard, unde sunt invitati. %mma descopera aici cu exaltare o atmos!era si o lume pentru care se crede !acuta. .mintirea balului si o tabac$era gasita acolo ii vor umple apoi mare parte a gandurilor. Viata pe care o duce s!arseste prin a o imbolnavi si '$arles ia $otarirea sa se mute in alta parte. 'and pornesc spre /onville l0.bbaye, unde alesesera sa plece , %mma e insarcinata. +i intampina cei care vor deveni obisnuitii casei lor- *omais, !armacistul, credincios progresului stiinti!ic, care vinde retete pe cont propriu, preotul Bournisien, vesnic anga#at in discutii contradictorii cu *omais, doamna e!rancois, vaduva, stapana $anului 1 eul de aur2, Binet, dupa punctualitatea caruia isi puteau !ixa ceasurile, si eon Depuis, secretar la notariat cu care %mma isi descopera de la inceput o multime de a!initati. Dupa ce %mma da nastere unei !etite pe care o va numi Bert$e, relatia dintre ea si eon incepe sa !ie tot mai apropiata, ei petrecand mult timp impreuna, in lungi discutii ce vadesc aceeasi dorinta de a trai in alta lume decat cea pe care o au. +ndragostit de ea !ara speranta, !ara sa stie ca si ea ii impartaseste sentimentele, eon se $otaraste sa plece la aris. Dupa plecarea lui, ea cade intr-o apatie din care doar intalnirea cu (odolp$e Boulanger, la expo"itia de toamna din /onville, o mai poate scoate. .cesta un desavarsit seducator, inteligent si !oarte bogat, decide s-o aiba pe %mma. Si o va avea. 'oplesind !amilia doctorului cu atentii, a#unge un vi"itator obisnuit al lor si intelege imediat ca are in !ata o prada sigura. +n timpul unei plimbari calare in doi, %mma, biruita, ii cedea"a si de atunci intalnirile lor vor !i centrul intregii sale existente. Viata %mmei devine o continua incercare de a smulge cat mai multa vreme traiului de pe atunci, pentru a !i cat mai indelung langa cel pe care il iubea. +nsa pentru (odolp$e, %mma nu-i decat o amanta3 cand ea ii propune sa !uga impreuna, el accepta doar !ormal si apoi o abandonea"a. +n seara planuita pentru plecare, %mma primeste o scrisoare in care amantul ei ii 1explica2 de ce !uga lor este imposibila. Dupa o incercare de sinucidere, %mma se imbolnaveste si ramane saptamani intregi intinsa in pat. '$arles o duce la (ouen, la un spectacol, convins ca o sc$imbare nu-i poate !ace decat bine3 acolo il intalnesc pe eon, in compania caruia ea va mai ramane cateva "ile, obligatiile meseriei c$emandu-l pe '$arles inapoi la /onville. eon !ace tot ce-i sta in putinta sa redestepte in %mma vec$ile sentimente3 slabita, cre"and ca el ii poate o!eri dragostea adevarata,ea nu-i poate re"ista. Sub mii de pretexte ea va calatori apoi des la (ouen, !acandu-si in urma c$eltuielilor, datorii imense la domnul $eureux, cel care-i 1administrea"a2 avutul. (elatia %mmei cu eon se raceste treptat si, cand ea ii cere disperata bani pentru datoriile !acute si el nu-i poate da, ia $otarirea sa se sinucida. +ng$ite o do"a de arsenic !urata din spiteria lui *omais si isi da su!letul dupa o agonie cumplita. 'urand '$arles moare si el, ase"at pe banca din gradina casei. gt456u7658btt"