MICROCERCETARE PSIHOPEDAGOGICA PRIVIIND EFECTELE JOCULUI DIDACTIC ASUPRA MATURIZARII SCOLARE A COPILULUI Ipoteza si obiecti e!

e ce"ceta"ii Pentru a argumenta rolul deosebit de important al jocului asupra dezvoltarii in ansamblu a personalitatii copilului si in pregatirea lui pentru scoala, am desfasurat un experiment pornind de la urmatoarele ipoteze: Daca exercitiul ludic il va ajuta pe copil sa se adapteze la lumea jocului, atunci el va fi capabil sa se adapteze si la cea obisnuita, reala, cu care se va confrunta toata viata, deoarece: -jocul este o modalitate permanenta de educare a copilului prescolar in gradinita; -jocul trebuie utilizat ca procedeu didactic in mod adecvat pentru a dezvolta sau evalua numeroase capacitati intelectuale, fizice, morale, estetice; - educarea copilului nu se poate realiza scotandu-l pe acesta fortat si dintr- o data din lumea pe care si- o creeaza singur - lumea jocului. Daca in activitatile desfasurate cu intreaga grupa, copiii dobandesc o serie de cunostinte, in joc le aplica in diferite situatii, infatiseaza activitatea adultilor, observata, cunoscuta si traita in diferite situatii , infatiseaza activitatea adultilor, observata, cunoscuta si traita in diferite situatii , relatiile ce se stabilesc intre oameni in activitatea sociala, intrucat: -copiii in joc conform intereselorlor, isi manifesta si exerseaza aptitudinile, se orienteaza in mediul inconjurator conform varstei si posibilitatilor, actioneaza independent, invingand diferite greutati; - copiii in joc dau dovada de initiative creativitate, manifesta dorinta de a actiona in colectiv, invata sa urmareasca si sa execute ce li se spune, folosesc cuvinte potrivite situatiilor respective. Pornind de la aceste ipoteze, am urmarit obiectivele ce urmeaza: -sa formez deprinderi de activitate individuala si independenta; -sa formez un sistem de deprinderide exprimare corecta, de memorare, de operare cu multimi si elemente (figuri geometrice), de orientare in timp si spatiu, de exersare a vointei si atentiei etc; -sa cultiv interesul pentru o variata gama de jocuri cu caracter comunicativ, ca mijloc de manifestare a creativitatii; -sa pregatesc copiii pentru o cat mai buna integrare in activitatea din clasa . O"#a$iza"ea e%pe"i&e$t'!'i Desc"ie"ea esa$tio$'!'i( !rupa experimentala este formata dintr-un numar de "# copii, de #-$ ani, deci grupa mare, sapte fete si opt baieti, dintre care "% au mai frecventat gradinita, iar ceilalti venind direct din familie . &opiii provin din familii in general bine organizate, in care predomina relatiile de intelegere si respect reciproc. 'unt opt copii singuri la parinti, ceilalti avand unul sau mai muti frati. P"eze$ta"ea p"obe!o") test 'ti!izate* n vederea cunoasterii nivelului de dezvoltare intelectuala a copiilor din grupa am stabilit aplicarea unor probe (testari) pentru o evaluare initiala. Pe$t"' #a$+i"e) ,G-

!.". 'a recunoasca semnul.

!.(. 'a construiasca un castel din "%-"( cuburi. !.). Proba *'imilitudini. Pe$t"' !i&ba.) ,L-

+.". 'a completeze lacunele din enunturi cu cuvintele potrivite (ex.:,-ratele meu este baiat, sora este, sau, .arul este un fruct, morcovul,) de tip analogii opuse. +.(. 'a citeasca o imagine. +.). 'e citeste o lista cu zece cuvinte si se cere copilului sa spuna *ce este,sau *cu ce seamana,, ce faci cu el(ea) pentru fiecare cuvant in parte. Pe$t"' &e&o"ie),M..". 'a ia #-$ obiecte cerute de educatoare dintr-o mutime de obiecte diverse ..(. 'a-si aminteasca #-$ obiective, vazute intr-o imagine. ..). 'a-si aminteasca elementele componente ale unui obiect (imagine) /estele, fara a prezenta inalte grade de dificultate, fiind conforme cu programa, au corespuns scopului urmarit si anume depistarea nivelului de dezvoltare intelectuala a copiilor din grupa. 0cestea au fost aplicate in luna septembrie. Meto+o!o#ia e%pe"i&e$t'!'i &a metode principale de lucru, am folosit observatia si experimentul natural, iar ca metode auxiliare, in concordanta cu etapele de lucru, metoda convorbirii colective si individuale si analiza produselor copiilor (fise, desene etc.). &u ajutorul observatiei directe, am inregistrat rezultatele la obiectivele propuse din grila de observare, analiza produselor copiilor a demonstrat eficienta mijloacelor de realizare a activitatilor pentru atingerea activitatilor propuse. &onvorbirile colective si individuale au contribuit la indrumarea copiilor pentru depasirea unor obstacole si la corectarea unor greseli ivite in desfasurarea jocurilor. -olosirea intrebarii are marele avantaj, ca nu da solutia de-a gata ci prezinta ideea sub forma de problema. Dupa ce am stabilit grupa si metodologia desfasurarii experimentului, am trecut la alegerea unor seturi de jocuri, pentru fiecare proces de cunoastere cate zece jocuri pe care le-am desfasurat cu grupa timp de un an scolar. 1ocurile au fost bine alese si minutios pregatite pentru a inlatura anumite lipsuri ce pot duce la compromiterea notiunii de joc. Pentru aceasta am creeat un limbaj ambiental propice rezvolvarii sarcinilor de joc, am folosit metodele cele mai adecvate pentru solicitarea activa a intelectului copiilor, am organizat jocurile in forme cat mai variate, am desfasurat aceste jocuri intr-un spatiu adecvat si cu un material didactic atractiv si estetic. Te&atica acti itati!o" izate pe$t"' e%pe"i&e$t Pentru fiecare proces psi2ic de cunoastere am ales cate zece jocuri, pe care le-am reluat in diferte variante, complicandu-le sarcinile treptat. 3oi prezenta in continuare cate trei jocuri pentru fiecare proces de cunoastere in parte si apoi le voi explica.

Joc'"i pe$t"' #a$+i"e / ,G". *0lege ce se potriveste4, (. *'a facem ordine pe masa, ). *&e a uitat pictorul sa picteze Joc'"i pe$t"' !i&ba.-L".*&e stii despre5, (.*'pune mai departe4, ).*&e stii despre mine5, Joc'"i pe$t"' &e&o"ie) ,M".*3itrina cu jucarii, (.*!2ici, g2ici ce s-a sc2imbat5, ).*&e se afla in jurul tau5

,G-)0 , A!e#e ce se pot"i este1ocul se afla in sala de grupa, copiii fiind asezati la masute. 0cestea sunt asezate in careu desc2is. -iecare copil primeste un cosulet, cu imagini reprezentand fructe, legume, flori. n fata lor sunt asezate trei panouri care au forma unor cosuri. &osurile sunt destinate categoriilor de notiuni cu care se lucreaza si vor fi marcate cu o imagine care sa sugereze categoriile respective. 0stfel vom avea cosuletul fructelor, al legumelor si al florilor. &opiii vor scoate imaginile din cosulete si le vor aseza pe masa. +a semnalul conducatorului jocului, care se stabileste si cateoria de notiuni cu care se va lucra, copiii vor alege de pe masa jetoanele corespunzatoare si le vor duce la panoul potrivit. Dupa ce se grupeaza toate imaginile, jocul se reia reampartindu-se jetoanele. Dupa fiecare tura a jocului se face controlul imaginilor de pe panouri si de pe masa, pentru a sesiza eventualele greseli sau omisiuni. -iecare copil va primi cate o fisa de munca independenta pe care sunt desenate imaginile fructelor, legumelor, florilor. 'arcina copiilor este sa marc2eze cu o linie de culoare rosie florile, cu o linie de culoare galbena legumele, iar fructele cu o linie de culoare verde. 1ocul contribuie la dezvoltarea gandirii prin stabilirea corecta a raporturilor intre unele notiuni specifice si notiuni generale, cu ajutorul operatiei de clasificare. .aterialul bogat si estetic, miscarea, surpriza, aplauzele au contribuit la crearea unei

atmosfere destinse, iar copiii au rezolvat sarcinile cu placere si usurinta, fara a simtii efortul. ,G-)1 , Sa 2ace& o"+i$e pe &asa31ocul se desfasoara in sala de grupa. &opiii sunt asezati pe scaunele, iar acestea sunt in forma de semicerc. &onducatorul jocului va prezenta o scrisoare si un plic mare in care sunt jetoanele. 'crisoarea contine sarcina didactica si vine din partea 'cuftei 6osii, care ii roaga pe copii sa o ajute sa faca ordine, pentru ca ea nu prea stie cum si ii e teama ca va fi pedepsita pentru asta. .ama i-a spus sa aseze produsele langa animalele care le produc, iar langa acestea, ce se poate face din ele. Dupa ce jetoanele au fost scoase din plic, au fost sortate de doi copii si asezate pe o masa , intr-o parte animalele, iar in cealalta parte produsele directe si cele prelucrate. 0nimalele au ramas pe masa, iar produsele acestora au fost impartite copiilor, astfel incat sa aiba jetoane in ambele categorii de produse (directe, prelucrate). &onducatorul jocului aseaza pe rand animalele pe un panou, iar copiii care au imaginile produselor directe vin si le aseaza langa animalul respectiv. 'cufita 6osie apare la sfarsitul activitatii, multumindu-le pentru ajutor si punandu-le cateva intrebari pentru a invata si ea sa aseze aceste imagini. 7a a mai venit cu o rugaminte si a adus niste fise pe care le imparte copiilor. 7i trebuie sa o ajute sa uneasca cu o linie imaginea animalului cu produsul direct si cu doua linii imaginea animalului cu produsul prelucrat. ,G-)4 ,Ce a 'itat picto"'! sa picteze50cest joc se poate desfasura cu grupuri mici de copii sau individual. -iecare copil primeste cate o serie de imagini identice, din care insa lipseste cate ceva. Prima imagine este intotdeauna completa iar urmatoarelor le lipsesc cate unul sau mai multe elemente. &opiii trebuie sa descopere omisiunile si sa le completeze. -aptul ca ei vor descoperi lacunele dintr-un tablou realizat de un *pictor, si le vor completa, ii mobilizeaza pe copii si ii ambitioneaza in rezolvarea sarcinilor. -isele sunt atractive, bine realizate si cu grade de dificultate din ce in ce mai mari. 'e evidentiaza copiii care sesizeaza usor lipsurile, completeaza corect desenele, rezolva mai multe sarcini si mai repede. ,L-)0 ,Ce stii +esp"e1ocul se desfasoara in clasa. &opiii sunt asezati pe scaunele, in semicerc. 'e prezinta sub forma de surpriza saculetul cu jucarii care a fost trimis de 8ana 9una. 'tabilirea copilului care va raspunde se va face prin transmiterea unui stegulet din mana in mana, care se va opri la samnalul *'/:P,. &opilul care steguletul in acel moment, va extrage

din saculet un obiect si, la intrebarea *&e stii despre5, va denumi obiectul si va alcatui o propozitie simpla in care va folosi cunostintele despre acel obiect. 'e vor solicita si alte propozitii de la ceilalti copii, in care vor folosi cuvantul care denumeste obiectul respectiv. Pentru fiecare raspuns corect se va acorda o bulina rosie, jocul capatand aspectul unei intreceri. n partea a doua a jocului se vor folosi imagini ale unor obiecte, asezate cu fata in jos pe masa educatoarei, pe care copiii le vor intoarce, vor recunoaste imaginile si vor alcatui propozitii. &astigatorii joculuiintrecere sunt copiii cu cel mai mare numar de buline. ,L-)1 ,Sp'$e &ai +epa"te3&opiii sunt asezati in jurul educatoarei, care vrea sa le citeasca compunerea unui scolar dezordonat. Pentru ca acesta nu a fost atent cand a scris, a stropit compunerea cu cerneala si, multe cuvinte nu se inteleg. De aceea educatoarea va citi propozitiile incomplete si, la indemnul *spune mai departe,, copiii vor completa cu cuvintele care lipsesc. 0m incercat sa antrenez intreaga grupa, recompensand raspunsurile bune cu buline. n partea a doua am formulat enunturi incomplete, in care subiectul este exprimat prin substantive la masculin si feminin, numarul plural. 7xemplu: /oamna cad frunze 0u note bune scolarii 'unt laudate fetele 'e vor cauta toate cuvintele potrivite enuntului formulat. n inc2eiere, se va stabili castigatorul jocului, dupa numarul de buline obtinute. ,L-)4 ,Ce stii +esp"e &i$e5n cadrul teatrului de papusi se vor perinda pe rand, cateva personaje foarte cunoscute de copii, care vor interpreta un scurt fragment din povestea pe care o reprezinta, apoi, personajul va intreba :,&e stii despre mine5, si va numi copilul care sa-i raspunda. &opilul numit va preciza numele personajului si povestea din care face parte. n continuare, vor veni cu completari si ceilalti copii, pana cand pesonajul prezentat va considera ca s-au dat suficiente raspunsuri si le va multumi, retraganduse. n partea a doua a jocului, cate un copil va interpreta, in interiorul cadrului de teatru, rolul unui personaj, la alegere,, iar ceilalti copii vor trebui sa-l recunoasca si sa spuna ce stiu despre el. 'e va urmari interpretarea corecta a rolului, precum si formularea corecta a raspunsurilor. ,M-)0 ,Vit"i$a c' .'ca"ii-

ntrand in sala de grupa, dupa o pauza, copiii gasesc jucariile in mijlocul salii, in dezordine. 3oi sugera copiilor sa aseze jucariile pe o etajera din sala de grupa, cum cred ei ca este mai bine si mai frumos, astfel incat sa semene pe o vitrina a unui magazin de jucarii. n timpul lucrului ii voi solicita sa precizeze,ce, si *cate,jucarii au asezat si unde .

,M-)1 ,G6ici7 #6ici ce s)a i$ta&p!at5&opiii sunt asezati la masute si au ca material distributiv cosulete cu mozaicuri, forme geometrice decupate, betisoare. 'e prezinta copiilor o plansa cu imaginea unui obiect cunoscut (brad-format din ) triung2iuri sau un dreptung2i, floare formata din petale ovale rotunde, codita dintr-un betisor si frunze din triung2i). Dupa ce copiii au privit cu atentie plansa, aceasta a fost inlocuita cu alta, cu acelasi model, dar cu ceva sc2imbat. +a inceput modificarile constau in sc2imbarea pozitiei elementelor, elimnarea sau adaugarea unui element, utlterior a mai multora. &opiii trebuie sa sesizeze modifacarile si sa redea, cu ajutorul materialului distributive, imaginea intiala. &opiii care gresesc sunt antrenati sa descrie modelul initial, structura, pozitia si numarul elementelor. 1ocul se poate desfasura sub forma de intrecere intre ec2ipe, antrenandu-i pe copii la actiuni in colectiv, dezvoltandu-se spiritual de ec2ipa. , Ce se a2!a i$ .'"'! ta'5n spatiul din fata copiilor vor fi plasate obiectele, astfel: unul in fata, unul in spate, unul la dreapta si unul la stanga, in asa fel incat sa capete forma semnului ;. 7ste c2emat la mijloc un copil care trebuie sa memoreze locul obiectelor, pentru a spune, legat fiind la oc2i, unde se afla fiecare obiect fata de el. &opilul trebuie sa pipaie obiectul si sa-l denumeasca. n continuare, se sc2imba jucariile sau obiectele din pozitia initiala si se numeste un alt copil care vine, memoreaza obiectele, este legat la oc2i si g2iceste ceea ce este in fata, in spate, la dreapta, la stanga. 1ocul continua cu sc2imbarea jucariilor si a copiilor. Pentru o interpretare cat mai fidela a nivelului de dezvoltare psi2ica, am considerat aceste jocuri, testari sumative si am stabilit o notatie conventionala, astfel. Pentru rezolvarea integrala a sarcinii- foarte bine(-.b)- am acordat "% puncte; Pentru rezolvarea partiala a sarcinii (peste #%<- 9ine)- am acordat = puncte; Pentru rezolvarea partiala a sarcinii (sub #%<)-'atisfacator (')- am acordat # puncte; Pentru nerezolvarea sarcinii- >esatisfacator( >' )-am acordat % puncte. ntreaga activitate pe care am desfasurat-o pe parcursul anului a avut un caracter ludic, elementele de loc aducand spiritului jocului si in activitatile de invatare dirijata, care intregesc si desavarsesc functia educativa a jocului. 1ocul, insa, a avut prioritate si l-am folosit pe tot parcursul anului scolar. n toate categoriile de activitatea la care se preta. De asemenea, jocul a predominat si in programul zilnic al copiilor, fiind practicat in orice moment al acestuia.

n anumite etape ale procesului instructiv-educativ, rezultatele copiilor din cadrul jocurilor au fost inregistrate, pentru a vedea cum evolueaza copiii din punct de vedere psi2ic, daca se confirma ipoteza de la care am pornit. 1ocurile prezentate mai sus le-am reluat spre sfarsitul anului, complicandu-le sarcina, desfasurandu-le in alte variante, pentru a vedea progresul inregistrat de copii in dezvoltarea psi2ica si in formarea personalitatii in general. TA8EL CU REZULTATELE TESTULUI)T0(I)DE GANDIRE
&ategoria activitate de 6ezultate teste gandire G(0 F8 !rupa mare "# = copii Punctaj pe =% calificative =."% &ategoria sarcinilor 8 ? (@ = S ( "% (.# NS ( % G(1 F8 # #% #."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS ) % G(4 F8 $ $% $."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS ( % F8 "@ 49: ;:< >r.total calificative. Punctajul acordat L(1 8 # )# #.= S ) "# ).# NS ( % F8 = =% =."% 8 ? (@ = S ) "# ).# NS " % L(4 F8 ) )% )."% 8 # )# #.= S ? (% # NS ) % F8 "# 1=: ;;< >r.total calificative. Punctajul acordat M(1 8 # )# #.= S ( "% (.# NS " % F8 = =% =."% 8 ) (" ).= S ) "# ).# NS ( % M(4 F8 = =% =."% 8 # )# #.= S ) "# ).# NS % F8 (" 4>0 ?;< 8 ") S @ NS ) 8 "? S "% NS $ 8 "? S $ NS = >r. /otal de calificative. Punctajul acordat

TA8EL CU REZULTATELE TESTULUI INITIAL /T0( I)DE LIM8AJ

6ezultate teste limbaj L(0 F8 !rupa mare "# # copii Punctaj pe #% calificative #."% &ategoria sarcinilor

TA8EL CU REZULTATELE IN URMA TESTULUI INITIAL)T0(I)DE MEMORIE

6ezultate teste memorie M(0 F8 !rupa mare "# = copii Punctaj pe =% calificative =."%

TA8EL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA TESTELOR INITIALE) SEPTEM8RIE

Cate#o"ia s'biecte!o" P'$cta. G( L( (A@ M( )?" A$= P'$cta.'! tota!

!rupa mare "# )%@ copii

Brmarind rezultatele copiilor la testarile initiale am aflat nivelul de dezvoltare intelectuala a acestora si am intocmit astfel planificarea, incat jocul sa ocupe un loc important in activitatea copiilor. mpletind in mod adecvat jocul cu invatarea, acumularea de cunostinte, priceperi si deprinderi, atitudini, sentimente s-a realizat usor, placut si trainic. n luna februarie am inregistrat din nou rezultatele obtinute de copii in cadrul unor jocuri intelectuale care au vizat aceleasi procese psi2ice de cunoastere pe care le-am urmarit in cadrul testarilor initiale. 3oi prezenta in continuare rezultatele obtinute de copii la testarile din luna februarie, la jocurile prezentate inainte. TA8EL CU REZULTATELE O8TINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE)T1( S) GANDIREA
&ategoria activitate de 6ezultate teste gandire G(0 F8 !rupa mare "# @ copii Punctaj pe @% calificative @."% 8 ? (@ = S ( "% (.# NS " % G(1 F8 = =% =."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS " % G(4 F8 = =% =."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS " % F8 (( 4>: ??< 8 "? S $ NS ) >r./otal calificative. Punctajul acordat

TA8EL CU REZULTATELE O8TINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE)T1(S) LIM8AJ

&ategoria sarcinilor 6ezultate teste limbaj L(0 F8 !rupa mare "# = copii Punctaj pe =% calificative =."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS " % L(1 F8 A A% A."% 8 ) (" ).= S ( "% (.# NS " % L(4 F8 @ @% @."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS % F8 (? 4;0 :9< 8 ") S $ NS ( >r.total calificative. Punctajul acordat

TA8EL CU REZULTATELE O8TINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE)T1(S) MEMORIA

&ategoria sarcinilor 6ezultate teste memorie M(0 F8 !rupa mare "# "% copii Punctaj pe "%% calificative "%."% 8 ? (@ = S " # ".# NS % M(1 F8 @ @% @."% 8 ) (" ).= S ) "# ).# NS " % M(4 F8 @ =% =."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS % F8 (? 4>0 ?;< 8 "( S $ NS ( >r.total calificative. Punctajul acordat

TA8EL CU REZULTATELE SUMATIVE)FE8RUARIE

Cate#o"ia s'biecte!o" P'$cta. G( L( )$"

CENTRALIZATE

IN

URMA EVALUARII
P'$cta.'! tota!

M( )$? "%=)

!rupa mare "# )?@ copii

nvatarea la varsta prescolara, este dependenta de motivele de joc. Desi relatia jocinvatare nu este constanta pe perioada celor ? etape de varsta ( doua nivele), iar la grupa mare activitatea de invatare derijata ar trebui sa fie predominanta, eu am observat din practica la grupa ca si la aceasta varsta jocul are o eficienta deosebita si ii capteza pe copii. ntreaga activitate pe care am desfasurat-o a imbracat o forma atractiva a jocului, acestea fiind, dupa parerea mea, un instrument didactic foarte eficient si maleabil. +ucrul acesta este demostrat si de rezultatele obtinute de copii la testarile din luna februarie, care sunt superioare celor de la inceputul anului scolar. +a sfarsitul anului, in luna iunie am desfasurat cu, copiii jocurile prezentate, dar cu sarcina didactica mai dificila sau sub o alta forma ( varianta), pentru a vedea daca dezvoltarea proceselor psi2ice cognitive a continuat si pentru a confirma inca o data ipoteza de la care am pornit. ata rezultatele: TA8EL CU REZULTATELE O8TINUTE IN URMA EVALUARII FINALE)T4( F) GANDIREA
&ategoria activitate de 6ezultate teste gandire G(0 F8 !rupa mare "# A copii Punctaj pe A% calificative A."% 8 ? (@ = S " # ".# NS " % G(1 F8 = =% =."% 8 $ ?( $.= S " # ".# NS " % G(4 F8 = =% =."% 8 $ ?( $.= S " # ".# NS " % F8 () 4@? :9< 8 "$ S ) NS ) >r./otal calificative. Punctajul acordat

TA8EL CU REZULTATELE O8TINUTE IN URMA EVALUARII FINALE)T4( F) LIM8AJ

&ategoria sarcinilor 6ezultate teste limbaj L(0 F8 !rupa mare "# @ copii Punctaj pe @% calificative @."% 8 # )# #.= S " # ".# NS " % L(1 F8 A A% A."% 8 ? (@ = S ( "% (.# NS % L(4 F8 A A% A."% 8 # )# #.= S " # ".# NS % F8 ($ 4?: :>< 8 "? S ? NS " >r.total calificative. Punctajul acordat

TA8EL CU REZULTATELE O8TINUTE IN URMA EVALUARII FINALE)T4( F) MEMORIA

&ategoria 6ezultate teste memorie >r.total calificative.

sarcinilor

M(0 F8 8 # )# #.= S % NS %

M(1 F8 A A% A."% 8 ) (" ).= S ) (" ).# NS %

M(4 F8 @ @% @."% 8 # )# #.= S ( "% (.# NS %

Punctajul acordat F8 (= 4:; :;< 8 ") S # NS -

!rupa mare "# "% copii Punctaj pe "%% calificative "%."%

TA8EL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA EVALUARII FINALE) IUNIE

Cate#o"ia s'biecte!o" P'$cta. G( L( )=@ M( )@$ ""(" P'$cta.'! tota!

!rupa mare "# )#= copii

1ocurile prezentate sunt doar o parte din numarul jocurilor desfasurate pe parcursul anului. 0ceste jocuri au avut un rol 2otarator in dezvoltarea complexa a copiilor, in pregatirea lor pentru scoala. .icul experiment desfasurat a demostrat eficienta jocului in dezvoltarea intelectuala a copiilor, dar si in dezvoltarea fizica, morala si estetica. 0cestea insa nu au fost accentuate, dar cu totii stim ca orice joc presupune, miscare, manuirea unui material atractiv si estetic, anumite atitudini si norme de comportare, sentimente provocate de reusita sau de esec etc. 7xperimentul a demostrat ca ipoteza formulata poate fi sustinuta de practica, desi el poate fi oricand imbunatatit sau realizat intr-o forma mult mai convingatoare. 6ezultatele inscrise in tabele si graficul acestora demostreaza fara de tagada importanta deosebita a jocului. Desi nu toti copiii au obtinut rezultate foarte bune, se vede foarte clar evolutia pozitiva. 1ocurile au avut deci, un rol ameliorativ, dupa ce s-a stabilit nivelul de dezvoltare a copiiilor, punctele critice, lacunele informationale, dar si un rol predictiv, regland si directionand activitatea ulterioara. DE O8SERVARE GRILA NOMINALA
&ateg. 'ub. >umele siG( prenumele " 9. . 9.>. 9.0. &.9. .0. 1.:. +.0. .. . :.9. P.&. P.!. P.9. 6. . 9 ' 9 -9 -9 -9 9 -9 -9 -9 9 ' >' L( ( 9 >' ' -9 9 -9 -9 -9 -9 9 9 9 >' ) 9 ' 9 -9 9 -9 -9 -9 -9 9 -9 ' >' " 9 ' ' -9 9 -9 9 -9 -9 -9 9 ' >' ( -9 9 9 -9 9 -9 -9 -9 -9 9 -9 ' ' ) ' >' ' -9 9 -9 9 9 -9 9 9 ' >' M( " 9 ' 9 -9 9 -9 -9 -9 -9 -9 9 9 >' ( -9 ' ' -9 9 -9 -9 -9 -9 -9 9 ' >' ) -9 9 9 -9 9 -9 -9 -9 -9 -9 9 ' ' A( " -9 ' 9 -9 -9 -9 -9 -9 -9 -9 9 9 ' ( 9 ' ' -9 -9 -9 -9 -9 -9 -9 ' ' ' ) 9 ' ' -9 -9 -9 -9 -9 -9 -9 -9 9 ' I( " ' >' ' -9 9 -9 9 9 -9 9 9 >' >' ( ' >' ' -9 9 -9 -9 -9 -9 9 ' >' >' ) ' >' ' -9 ' 9 9 9 -9 9 ' ' >'

'... /.0.

>' -9

>' '

>' 9

>' 9

>' '

>' '

' -9

>' 9

' 9

' 9

>' 9

>' 9

>' '

>' 9

>' '

REPREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR

6ezultatul testelor initiale 6ezultatele obtinute in urma evaluarii sumative

6ezultatele obtinute in urma evaluarii finale CONCLUZII Din cele expuse in lucrarea de fata, continuitatea dintre gradinita si scoala, reiese faptul ca, varsta prescolara comporta particularitati pe care, daca le cunoastem si le folosim cu tact si perseverenta, ne putem sprijini cu succes pe ele, pentru a favoriza instalarea temeinica a caracteristicilor cerute de activitatea scolara. 1ocul are o importanta extrem de mare in formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. 1ocul este necesar ca activitate ce determina un ec2ilibru, o continuitate fireasca intre cele doua stadii, o adaptare treptata a copiilor la activitatea scolara, asigurand un randament sporit, dat fiind faptul ca jocul este C 2rana spiritului, copilului. Prin joc dobandeste ac2izitii serioase pentru toata viata, atat prin practicarea unor forme primare ale jocului, cat mai ales prin formele lui evoluate, asa cum se caracterizeaza la nivelul varstei prescolare. 1ocul ia forma unei activitati de invatare cu obiective clare si concise prin jocul didactic. >u trebuie neglijat nici faptul ca jocul se foloseste ca metoda de instruire si ca procedeu metodic.

+ucrarea de fata a trebuit sa dea raspunsul la o intrebare foarte importanta si anume: C nvatamantul prescolar la pregatirea prescolarului pentru scoala5,. Pregatirea pentru scoala incepe de frageda varsta, dobaneste un anumit continut in anii prescolaritatii fara de care nu este posibila depasirea pragului critic intre gradinita si scoala. /inand seama de faptul ca pregatirea pentru scoala e o munca de perspectiva care trebuie inceputa din grupa mica si finalizata la grupa mare, consider ca sunt necesare variate forme de colaborare intre educatoare si invatator si intre clasa si grupa mare. n activitatea de pregatire a prescolarului pentru scoala trebuie antrenata intotdeauna si familia. -iecare educatoare trebuie sa tina seama in activitatea ei de faptul ca pregatirea copilului pentru scoala trebuie facuta in sensul unei dezvoltari dirijate ale acelor insusiri si capacitati care vor permite o usoara si rapida adapatare a copiilor la cerintele clasei si nu ca o insusire si capacitati care vor permite o usoara si rapida adaptare, si nu ca o insusire timpurie, ca o coborare mecanica a sarcinilor scolii catre gradinita. &onsider lucrarea de fata un indemn pentru toate educatoarele de a respecta asupra celor mai eficiente modalitati de organizare si desfasurare a procesului instructiveducativ din gradinita din perspectiva asigurarii conditiilor pentru adaptare optima a copilului la activitatile de tip scolar.

8I8LIOGRAFIE ".9erciu, '. Indrumator pentru invatamantul prescolar, 7d. Perion, 9ucuresti, (%%% (.&oasan, 0. Adaptarea scolara, 7d. 'tintifica si 7nciclopedica, 9ucuresti, "A@@ ).&laparede, 7. Psihologia copilului si pedagogia experimentala, 7.D.P., 9ucuresti, "A=# &erg2it, . Sisteme de instruire alternative si complementare, 7d. 0ramis, 9ucuresti,(%%( #. &ristea, '. Invatamantul prescolar in perspectivele reformei pedagogice , cunoasterea copilului prescolar, 6evista de pedagogie, 9ucuresti, "AA) $. &ristea, '. Proiectarea curriculara(in pedagogie), 7d. Dardiscom, Pitesti, "AA= =. &retu, /. Psihologia varstelor, 7d.&redis, 9ucuresti, (%%" @.&ucos, &. Pedagogie, 7d. Polirom, asi, (%%( A.-racas, .. Premise psihologice ale intrarii copilului in clasa I, 7DP, 9ucuresti, "A=A "%.>icola, . Tratat de pedagogie scolara,7DP, 9ucuresti,"AA$ "".:sterriet2, P.0. Introducere in psihologia copilului, 7DP, 9ucuresti,"A=$ "(.Paun,7., ancu, 6. Educatia prescolara in Romania, 7d. Polirom, asi, (%%"

").Piaget, 1. Psihologia inteligentei, 7d. Pedagogica, 9ucuresti, "@A=$ "Piaget,1. Psihologia copilului,7DP, 9ucuresti,"A=A "#. Preda, 3. Scrisoare metodica, 9ucuresti, (%%$ "$.Preda, 3. Scrisoare metodica,9ucuresti, (%%= "=.'avu &ristescu, .. Rolul evaluarii in cresterea performantelor scolare, 7d. 9ibliot2eca, /argoviste (%%= "@.'ovar, 6. Pregatirea pentru scoala in gradinita, /ribuna invatamantului, 9ucuresti, "AA# "A.'c2iopu, B., 3erza, 7. Psihologia varstelor, 7d. &redis, 9ucuresti,(%%" (%.3oiculescu, 7., Pedagogia prescolara, 7d. 0ramis, 9ucuresti, (%%# (".3rajmas, 7. Educatia copilului prescolar,7DP, 9ucresti (%%#. ((.8late, '. Metodica activitatilor de de voltare a lim!a"ului si contri!utia "ocului didactic la im!ogatirea voca!ularului, 7d. 9ren, 9ucuresti, (%%) ().8late, '. Metodica predarii lim!ii romane si literaturii romane in invatamtntul primar, 7d. 9ren, 9ucursti, (%%= (EEE #urriculumul pentru invatamantul prescolar,9ucuresti (%%A