NOTIUNI DESPRE MEDICAMENT 1.Tipuri de medicamente, denumire. Caile de administrare si transf rmarile medicamentel r in r!anism ".

RETETA Propedeutica este stiinta care studiaza elemenele de #a$a, pre!atit are pentru un anumit domeniu, pentru o anumita stiinta. O#iecti%ul te&n l !iei farmaceutice este obtinerea a celei mai potrivite forme farmaceutice pentru a atinge scopul urmarit. ' rme 'armaceutice( SOLUTII EMULSII SUSPE SII !OMP"IM#TE !#PSULE $"#%EU"I SUPO&ITO#"E O'ULE

Pentru #tinerea diferitel r f rme farmaceutice, su#stanta acti%a este ne% ie sa fie as ciata cu diferite su#stante au)iliare, care fa% ri$ea$a sta#ilitatea, #i disp ni#ilitatea si t leranta pr dusului. Substantele auxiliare (sunt componente inerte din punct de vedere c)imic, farmacologic care trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii ( Structura chimica adecvata Grad inalt de puritate Stabilitate chimica Toxicitate zero

*Traim %remuri stresante, iar stresul accelerea$a pr cesul de im#atrinire+ (fitoterapeut dr.farmacist Ovidiu ,o-or REMEDII Sunt considerate t ate mi*l acele capa#ile sa acti ne$e fa% ra#il asupra r!anismului pr ducind %indecarea sau pre%enirea unei # li Clasificare( "emedii fizice .razele solare,raze / , ultraviolete, ultrasunete, curentul electric,balneofizioterapie0 "emedii psi)ice1sugestia,)ipnotismul,

 "emedii c)imice1medicamente,forme farmaceutice care se administreaza bolnavului pe diferite cai1 generala .sistemica0 si locala.topica0 DE'INITIA SI COMPONENTE+E MEDICAMENTU+UI Medicament,a!ent terapeutic2 subst sau asocire de subst care se utilizeaza in scopul %indecarii sau dia!n sticarii unei maladii prezente la om sau animal

OMS (medicament, rice su#st sau pr dus utili$at sau destinat a fi utili$at in %ederea m dificarii sau studierii unui sistem fi$i l !ic sau unei stari pat l !ice in interesul su#iectului caruia ii este administrat

C mp nentele medicamentului1 substante,ingrediente3componente. Denumirea medicamentului cuprinde1 Denumirea c&imica reda structura c)imica a subst medicamentoase .4!L0 Denumire c muna internati nala-DCI. recomandata de OMS si are drept scop internationalizarea numelor subst medicamentoase5in limba latina si este utilizat in literatura stintifica 1enalaprilum ' rma farmaceutica 2medicamentul propriu zis sau forma medicamentoasa sau produs farmaceutic sau preparat galenic5in literatura anglo sa/ona se intilneste den de forma farmaceutica dozata ,ad-ectivul dozata aratind ca prep are un anumit continut .conc0 in principiu activ. Un n u c ncept al formei farmaceutice il reprezinta sistemele terapeutice care permit o administrare c ntr lata ptr a satisface necesitati terapeutice specifice .colir cu administrare o data pe saptamina in loc de 6(7 aplicari pe zi sau administrarea intrauterina a unui contraceptiv care actioneza timp de un an 5O!!USE"T PILO,MI"E # C+ASI'ICAREA MEDICAMENTE+OR A. Dup/ m dul de f rmulare a. Medicamente ficinale,-'R0. sunt formule oficinale 8n farmacopee, av9nd formule fi/e, bine puse la punct, mod de preparare :i 8n general se g;sesc preparate 8n farmacii. b. Medicamente ma!istrale sunt medicamente preparate pe baza unor formule stabilite de medic, av9nd 8n general o conservabilitate mai mic; :i se prepar; 8n cantit;<i mici 8n func<ie de nevoie. c. Medicamente industriale .tipi$ate0 au formule fi/e, stabilitate, posibilitate de control av9nd diferite denumiri .$.!.I. sau denumirea produc;torului0 :i sunt preparate 8n industria de medicamente sau 8n laboratoare de microproduc<ie. #ceste medicamente trebuie s; corespund; e/igen<elor impuse de farmacopee sau fi:ele te)nice. $enumirile produselor tipizate figureaz; 8n = omenclatorul de medicamente+ .publica<ie de specialitate cu apari<ie anual;0. 1. Dup/ m dul de administrare

 a. Medicamente de u$ intern sunt medicamentele care se administreaz; per oral iar etic)etarea se realizeaz; av9nd etic&ete cu c&enar al#astru pe f nd al# :i specifica<ia =I TE" +. b. Medicamente de u$ e)tern sunt preparate medicamentoase administrate pe piele sau mucoase ca de e/emplu1 unguente, badi-ona-e, pic;turi pentru oc)i, supozitoare, spra>uri, supozitoare etc. la care etic&eta are c&enar r 2u pe f nd al# :i av9nd specifica<ia =E?TE" +. c. Medicamente parenterale .in-ectabile, perfuzabile0 se administreaz; parenteral av9nd etic)et; cu c)enar galben pe fond alb :i specifica<ie =I %E!T#,IL+. C. Dup/ !radul de dispersie a. Dispersii m !ene .solu<ii, colire, in-ec<ii, perfuzii05 b. Dispersii eter !ene .compuse din dou; sau mai multe faze nemiscibile care 8n func<ie de diametrul particulelor fazei interne pot fi1 ultramicr eter !ene .coloidale cu diametrul particulelor fazei interne cuprinse 8ntre 13144 nm.5 micr eter !ene la care diametrul particulelor fazei interne este cuprins 8ntre 144 nm 2i 14 m .emulsii, unguente05 macr eter !ene cu diametrul particulelor fazei interne cuprins 8ntre 14 m 6 144 m .emulsii, suspensii grosiere, pulberi0. D. Dup/ c mp $i7ie ( simple .alc;tuite dintr(o singur; substan<; medicamentoas;05 ( compuse .un amestec de substan<e medicamentoase0. E. Dup/ t )icitate a. Medicamente #i2nuite sau an dine care se administreaz; 8n cantit;<i de ordinul !ramel r f;r; a produce tulbur;ri 8n organism. Etic)etarea substan<elor se face cu etic)et; av9nd litre negre pe fond alb :i sunt depozitate pe raft obi:nuit5 b. Medicamente puternic acti%e .eroice0 utilizate 8n cantit;<i de ordinul c!, iar etic)eta acestora con<ine numele substan<ei scris cu litere ro:ii pe fond alb :i se depoziteaz; la 8Separanda9. c. Medicamente t )ice la care dozele sunt de rdinul m!, etic)eta acestora are fondul negru pe care denumirea substan<ei este scris; cu litere albe :i sunt depozitate la 8:enena9. d. Stupefiante sunt substan<e care produc dependen<;. $epozitarea :i etic)etarea acestora este ca :i la to/ice .:enena.. Eliberarea se face conf. legii @@A36BBC Prescrierea substan<elor :i preparatelor prev;zute 8n ta#elul II din ane/; se face pe formulare speciale, securizate, sau 8n condici de prescrip<ii medicale ori condici de aparat, destinate e/clusiv prescrierii acestora, 8n cadrul unit;<ilor sanitare umane sau veterinare, 8n condi<iile prev;zute 8n normele metodologice de aplicare a prezentei legi. .@0 Prescrierea substan<elor :i preparatelor prev;zute 8n ta#elul III din ane/; se face pe f rmulare care se re7in la eli#erare, 8n condi<iile prev;zute 8n normele metodologice de aplicare a prezentei legi. .70 Eli#erarea su#stan7el r 2i preparatel r pre%/$ute ;n ta#elele II 2i III din ane)/, f/r/ prescrip7ie medical/, este inter$is/, cu e/cep<ia preparatelor prev;zute 8n normele metodologice de aplicare a prezentei legi, 8n baza art. D alin. .60.

 '. Dup/ c ncep7ia terapeutic/ a. Medicamente al pate .ma-oritatea medicamentelor0 sunt medicamente care ac<ioneaz; 8n mod antagonic asupra bolii :i 8n ob<inerea acestora este respectat principiul lui Eipocrates 8C ntraria C ntraris curantur+. #. Medicamente & me pate sunt medicamente la care ob<inerea lor este respectat principiul lui Eipocrates 8Similia Simili#us curantur+ :i sunt utilizate 8n doze infinitezimale av9nd efecte opuse dozelor mari din aceea:i substan<;. <. Dup/ m dul de eli#erare a su#stan7ei a. Cu efect pr mpt .perfuzii, in-ec<ii05 b. Cu efect #i2nuit .comprimate, dra-euri05 c. Cu ac7iune m dificat/ .prelungit;, sus<inut; sau repetat;0 d. Cu ac7iune c ntr lat/ .programat;0 e. Cu efect 7int/. =. Dup/ pera7ia te&n l !ic/ f l sit/ la preparare .dizolvare, pulverizare, comprimare0 ( solu<ii5 ( pulberi ( comprimate. I. Dup/ l cul de ac7iune a. T pice .ac<ioneaz; local0 medicamente de uz e/tern5 b. Sistemice uz intern, parenteral, sisteme terapeutice, forme rectale etc. >. Dup/ ri!inea su#stan7ei acti%e a. vegetal;5 b. animal;5 c. mineral;5 d. de sintez;. ?. Dup/ ac7iunea farmac l !ic/ a. antibiotice5 b. anestezice5 c. antiinflamatoare etc. +. Dup/ d meniul de aplicare a. uman5 v. veterinar. c. fitoterapic. M. Dup/ m dul de c ndi7i nare a. Preparate unidoze5 b. Preparate multidoze. N. Dup/ m dul de eli#erare din farmacie a. medicamente etice .care se elibereaz; pe baz; de re<et;05 b. medicamente eliberate la cerere f;r; re<et; .O.T.!. 2 =over t)e counter+0. C@I+E DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTE+OR

 Medicamentele pot fi utilizate t pic -l cal0 sau sistemic .a-ung9nd 8n circula<ia general;0 iar pentru atingerea scopului urm;rit pot fi utilizate diferite c/i de administrare1 ( calea oral;5 ( c;i parenterale5 ( calea cutanat;5 ( c;i transmucoase. Calea ral/ !alea oral; .per oral; per os deriv; de la cuvintele per = pe + oris = gur0 este cea mai frecvent utilizat; :i const; 8n administrarea pe !ur/ a medicamentel r care ap i prin ;n!&i7ire a*un! ;n tractul di!esti% inferi r de unde substan<a activ; este absorbit;. Utilizarea acestei modalit;<i .calea per oral;0 pentru absorb<ia medicamentelor prezint; o serie de a%anta*e( administrare elegant; .le-er;, netraumatizant;05 posibilitatea administr;rii unor doze mari de medicamente 8ntr(o singura administrare5 posibilitatea utiliz;rii formelor retard. De$a%anta*e riscul desc mpunerii su#stan7ei acti%e sub ac<iunea unor enzime digestive5 necesitatea utiliz;rii unor c rect ri de !ust, ar mati$an7i, ;ndulcit ri la medicamentele unde situa<ia impune5 a#s r#7ie deficitar/ la unele substan<e medicamentoase .aminoglicozide05 efecte l cale iritati%e asupra diferitelor segmente ale tractului digestiv .e/emplu salicila<i etc.0. Pe aceast; cale se p t administra diferite forme farmaceutice ca de e/emplu1 comprimate, capsule, dra-euri, siropuri, solu<ii, granule, pulberi, emulsii etc. C/ile parenterale Sunt c;ile prin care medicamentele sunt intr duse direct ;n mediul intern. Termenul parenteral deriv; de la cuvintele din limba greac; para 2 al;turi, enteron 2 intestin. Sunt mai multe c;i parenterale c)iar dac; la unele se apeleaz; 8n situa<ii mai rare. C/ile parenterale( ( calea intravenoas; .i.v.0 administrare 8n ven;5 ( calea intraarterial; .i.a.0 pentru administrarea 8n arter;5 ( calea intramuscular; .i.m.0 pentru administrarea 8n <esutul muscular5 ( calea subcutanat; .s.c.0 pentru administrarea sub piele5 ( calea intradermic; .i.d.0 pentru administrarea 8n derm5 ( calea intracardiac; .i.c.0 pentru administrarea 8n cord5 ( calea intraarticular; pentru administrarea 8n articula<ii5 ( calea intrara)idian; .i.r.0 pentru spa<iul dintre coloana vertebral; :i m;duva spin;rii. A%anta*ele c/il r parenterale sunt( ( se pot administra diferite f rme farmaceutice .solu<ii, emulsii U3#, suspensii sau comprimate implant01 ( se e%it/ alter/rile su#stan7el r medicament ase 8nt9lnite la administrarea peroral;5 ( se prefer; pentru ob<inerea unui efect rapid5 ( se prefer; :i pentru ob<inerea unui efect retard .intramuscular sau comprimate implant0.

De$a%anta*ele utili$/rii c/il r parenterale sunt( ( terapie traumatizant;5 ( cost ridicat5 ( necesitatea personalului calificat5 ( formele administrate parenteral trebuie s; fie sterile5 ( e/cept9nd formele retard, durata de ac<iune este 8n general scurt;

. ' rmele administrate pe aceste c/i tre#uie s/ fie sterile. Se administreaz; parenteral1 solu<ii, emulsii, suspensii, comprimate pentru solu<ii in-ectabile, comprimate implant etc. Fn figura este prezentat modul de administrare parenteral utiliz9nd diferite c;i.

Calea cutanat/ Este utilizat; mai ales pentru terapie l cal/, dar 8n ultimul timp 8n urma numeroaselor studii de biofarmacie, te)nologie farmaceutic;, 8n afar; de formele care ac<ioneaz; la suprafa<a epidermului s(au ob<inut 2i f rme cu ac7iune pr fund/ prin utili$area #a$el r de un!uente emulsi%e AAU. 2i c&iar un!uente diadermice prin utili$area #a$el r de un!uent tip emulsie UAA. Calea cutanat/ pre$int/ urm/t arele a%anta*e( ( aplicare netraumatizant;, u:oar;5 ( medicamentul este administrat la locul de ac<iune etc. De$a%anta*ele utili$/rii c/ii cutanate sunt( ( p;trunderea nedorit; a unor substan<e medicamentoase 8n mediul intern5 ( fenomene de )ipersensibilizare. ' rmele utilizate cutanat sunt1 solu<ii, suspensii, emulsii, linimente, spra>(uri, sisteme adezive, pudre :i sisteme terapeutice transdermice S.T.T. 1.B.C. C/ile transmuc ase

 Sepoate urm;ri un efect t pic sau sistemic. Spre deosebire de piele, mucoasei ii lipse:te stratul cornos ceea ce uureaz absorbia substanelor medicamentoase prin mucoase, fenomen de importan<; ma-or; c9nd se urm;re:te un efect sistemic. (Fn cazul leziunilor mucoaselor absorb<ia transmucoas; este m;rit;. (Fn continuare vor fi prezentate c;ile transmucoase de interes terapeutic. A. C/ile muc asel r #uc farin!iene Fn aceast; por<iune putem vorbi despre patru c;i1 a. Calea su#lin!ual/ -perlin!ual/. G medicamentul absorbit pe aceast; cale e%it/ e%entualele de!rad/ri ;n tractul di!esti% cDt 2i primul pasa* &epatic, su#stan7a fiind transferat/ rapid ;n circula7ia !eneral/. Pe aceast; cale se pot administra diferite forme farmaceutice ca de e/emplu1 comprimate, solu<ii, comprimate retard, granule :i globule )omeopatice etc. b. Calea #uc farin!ian/ este utilizat; pentru efect l cal folosindu(se in acest sens diferite forme farmaceutice ca de e)emplu( comprimate .comprimate bucale0, solu<ii, gargarisme. c. Calea !in!i%al/ este utilizat; pentru efect local. Horme utilizate 8n acest sc p sunt1 badi-ona-e, comprimate etc. d. Calea #uc dentar/ este utilizat; pentru ac<iunea sistemic; :i local; mai ales ;n st mat l !ie. Horme farmaceutice utilizate astfel sunt1 solu<ii, geluri, unguente, microcomprimate etc. 1. Calea rectal/ este utilizat; at9t pentru tratamente l cale cDt 2i sistemice, evit9ndu(se 8n procent mare primul pasa- )epatic 8n situa<ia 8n care substan<ele sunt absorbite 8n circula<ia general;. ' rme utili$ate pe aceast; cale sunt1 supozitoarele, clismele, unguentele etc. C. Calea %a!inal/ este utilizat; 8n primul r9nd pentru tratamente l cale dar 8n acela:i timp nu trebui subestimat; o a#s r#7ie sistemic/ transmuc as/ care la doze mari poate produce efecte adverse evidente. ( ' rme utili$ate sunt1 ovule, sp;l;turi, unguente U3#, aerosoli,spume, comprimate vaginale etc. D. Calea uretral/ este utilizat; cu preponderen<; pentru efect t pic. Horme utilizate 8n acest scop sunt1 solu<ii sterile, )idrogeluri, suspensii uretrale .bu-iuri0 etc. E. Calea pulm nar/ este utilizat; at9t pentru o terapie l cal/ cDt 2i pentru efect sistemic. Medicamentele p;trund 8n !.".I. .!;i "espiratorii Inferioare0 adic; 8n bron)ii(pl;m9ni, dup; administrarea nazal; sau pe gur; prin !.".S .!;i "espiratorii Superioare0. Fn acest scop se utilizeaz; urm;toarele forme1 aerosoli, in)ala<ii etc. '. Calea na$al/ este utilizat; mai ales pentru efect t pic, dar 8n ultimul timp s(au introdus :i f rme sistemice1 administrate nazal ca de e/emplu1 substan<e neabsorbabile per oral .insulina, )ormoni )ipofizari etc.0. <. Calea ftalmic/. Pe aceast; cale se urm;re:te 8n primul r9nd un efect l cal dar 8n acela:i timp se pot ob<ine :i efecte sistemice. Horme utilizate oftalmic sunt1 colire, unguente etc. =. Calea auricular/ este utilizat; pentru tratament local ca de e/emplu1 pic;turi pentru urec)e, sp;l;turi, spra>(uri, pudre etc. PRESCRIEREA MEDICAMENTE+OR

 "ETET# .lat. recipio,(ere 2a primi,a lua sau neogr.retseta0 2 recepta,prescriptie medicala sau ordonanta medicala si reprezinta un document redactat de medic prin care se adreseaza farmacistului sa elibereze pacientului medicamentele. Se c mpune din( Superscripti Inscripti In% cati Praescripti Instructi Su#scripti Adn tati Superscripti -lat super ,deasupra ,E scripti ,scriere. , antetul tiparit si cuprinde l calitatea,unitatea sanitara ,m dul de eli#erarea -!ratuit sau c mpensat. Inscripti -lat.inscripti ,inscriere. cuprinde date despre pacient (nume si prenume,%arsta si une ri !reutatea,adresa ,numarul fisei, dia!n sticul. In% cati adresarea medicului catre farmacist Rp -recipi , a lua ,a primi ,aici fiind imperati%ul a#re%iat Recipe ,ia . Praescripti ,medicamentele ce % r fi eli#erate de farmacist5 ele % r fi scrise cu numele intre! -nu se admit prescurtari. fiind specificate f rma farmaceutica ,c ncentratia, si cantitatea Se p t prescrie ca ( ficinal,industrial,ma!istral Cantitatea p ate fi e)primata astfel( +a masa ,!rame,% lum ,mililitri Prin nr de d $e unitare ( "4 cp,1" sup In unitati c nditi nare ( cutie, D $e $ilnice Enr de $ile sau luni de tratament (FAG Rp( natrii sulfatis H4 ! Rp (atr pini sulfatis 4,44C ! -mili!ramata Iuat r. Rp( ment l A camf rA aa 4," ! Aa ,ana partis,din fiecare parti e!ale Rp (ment&ae aet&er lei F!ttis <ttis,!tta ,picatura Rp (e)tracti #ellad nae 4," ! E)cipientis I.s.ad " ! J.s.ad ,Iuantum satis ad ,cit este necesar pina la Ordinea de prescriere in f rmula ma!istrala este(primele su#st t )ice,puternic acti%e, an dine, s l%enti, %e&icule, e)cipienti etc P s l !ie-!r.p s,cum E l ! s,stiinta.,cant t tala dint3un medicament estimata in functie de %arsta si !reutatea # lna%ului adm data sau de #icei de mai multe ri in timpul tratamentului unei # li Instructi ,partea rp care cuprinde serie de indicatii ale medicului catre farmacist cat si rec mandari adresate # lna%ului Se f l sesc a#re%ieri (M.f.s l,misce fiat s luti ,amesteca sa fie s lutie

D.t.d.,de tur tales d ses,da asemenea d $e Di%.in.d.aeI,di%ide in d ses aeIuales,di%ide in d $e e!ale D.s,de tur si!netur ,da si semnea$a Su#scripti ,denumirea latina ptr ultima parte a rp c mpletata de medic si cuprinde semnatura si parafa prescript rului ,data Data este imp rtanta ptr anumite clase de medicamente -P3R',P3B+. Adn tati ,adscripti -adscri# ,a inscrie., ultima parte c mpletata de farmacist si cuprinde (data,stampila farmaciei,nr de inre!istrare a rp,pretul,precum si serie de m dificari impuse de te&n l !ia de preparare(c rectarea d $el r depasite ,denumirea e)cipientil r utili$ati, ad*u%anti ,etc. Inainte de eli#erarea prescriptiei farmacistul tre#uie sa se asi!ure ca sunt indeplinite t ate cerintele le!ale Rp care nu indeplinesc c nditiile le!ale se returnea$a medicului ,e)ceptie este atunci cand p ate fi c ntactat medicul

OPERAKII 'ARMACEUTICE <ENERA+E CNTRIR ! Este opera<ia prin care se determin; masa substan<ei sau produsului c9nt;rit. Fn realizarea acestui scop se utilizeaz; #alan7a 2i !reut/7i c respun$/t are. Fn <ara noastr; unitatea de m/sur/ pentru mas/ este !ramul cu multiplii :i submultiplii s;i. !" Cumpna de m#n G pe acest tip de balan<; se c9nt;resc 8n general cantit/7i mici de su#stan7/ 8n func<ie de sarcina ma/im; admis; -4,13144 !.. !ump;na este compus; dintr(o pDr!&ie suspendat/ 8ntr(o furc/ metalic/ care se termin; cu un inel. La e/tremit;<ile celor dou; bra<e ale p9rg)iei sunt at9rnate cu a-utorul a trei :nururi c9te un platan. Pe bra<ul st9ng al p9rg)iei este o scal/ !radat/ pre%/$ut/ cu un curs r. Pe platanul st9ng se pun greut;<ile iar pe platanul drept se c9nt;resc substan<ele pe tecturi de )9rtie. Fn timpul c9nt;ririi cump;na se <ine 8n m9na st9ng; cu inelul 8n degetul ar;t;tor iar cu dreapta se manevreaz; cursorul, respectiv se face c9nt;rirea substan<elor.

$" $alana de receptur G se utilizeaz; pentru c9nt;riri 8ntre 1431.444 !. ,alan<a de receptur; are dou; bra<e egale de care sunt suspendate dou; talere. Ln repaus #alan7a se #l c&ea$/ cu a-utorul unui dispozitiv, sau se a:eaz; pe unul din talere o greutate

astfel 8nc9t balan<a s; fie prote-at; de mi:c;rile bru:te ale aerului sau manevr;ri necorespunz;toare. Punctul de ec&ili#ru este indicat de un ac fi)at la mi*l cul pDr!&iei :i care se mi:c; 8n fa<a unui cadran gradat. Fn acela:i mod ca :i la cump;na de m9n; greut;<ile se a:eaz; pe talerul st9ng iar substan<ele medicamentose, sau alte materiale de c9nt;rit se a:eaz; pe talerul drept" Pe talere nu se pun %reuti i nici materiale de c#ntrit dec#t atunci c#nd balana este &n poziia &nc'is, pentru a evita deregl;rile balan<ei.

C" $alana semiautomat de tip Sibiu #ceast; balan<; poate c9nt;ri ma/imum 1 M! 2i minimum 14 !, av9nd o sensi#ilitate de N1!. #cest tip de balan<; are un singur taler. Indicarea masei diferitelor materiale sau substan<e c9nt;rite are loc pe o scal; gradat; de la I G IBB g. Pentru c9nt;riri peste IBBg ad;ugarea de greut;<i a c9te IBB g se realizeaz; prin rotirea unui dispozitiv sub form de stelu

D. 1alan7a de preci$ie cu taler superi r 8JOala# r9 #ceast; balan<; poate c9nt;ri 8ntre 1! 2i 1.444! cu preci$ie de N4,4F!. ( !9nt;rirea se efectueaz; cu c mpensa7ie de tar/. Fn acest scop recipientul se a:eaz; pe taler iar prin rotirea elementului de deservire .aflat 8n partea st9ng; -os sau dreapta -os0 se regleaz; punctul B dup; care materialul supus c9nt;ririi se introduce 8n recipientul tarat. (!u a-utorul elementelor de deservire de la partea superioar; se stabilete masa materialului supus cntririi a c;rui valoare se cite:te pe un geam 8n partea frontal; a balan<ei " $alana te'nic

#ceast; balan<; poate c9nt;ri 8ntre F4! 2i "4 M!. P9n; la masa de IJg c9nt;ririle se fac prin indica<iile de pe cadran. Peste I Jg se adaug; greut;<i pe talerul din partea st9ng; la care se adaug; indica<iile de pe cadran. (" $alana !nalitic Se utilizeaz; pentru c9nt;riri foarte e/acte mai ales ;n la# rat are de anali$a medicamentului. Pe aceast; balan<; se pot efectua c9nt;riri cu o precizie de C $ecimale. Modul de c9nt;rire este ca :i la balan<ele obi:nuite privind talerele utilizate, iar citirea rezultatelor se face prin nsumare greutilor de pe platan cu diviziunile adugate prin rotirea !butonului de rotire"# Aspecte te&nice le!ate de func7i narea 2i p/strarea #alan7el r !" Caracteristicile balanelor O balan<; pentru a fi utilizat; trebuie s; 8ndeplineasc; urm;toarele c ndi7ii( S/ fie sensi#il/ ( sensibilitatea este e/primat; prin acea greutate minim raportat la ncrctura maxim pe care balan<a o poate sesiza. S/ fie sta#il/ G s se echilibreze ct mai rapid dup balansare. S/ fie *ust/ -e)act/. $ dac se schimb dou greuti egale pe cele dou; platane s rmn n echilibru. S/ fie fidel/ G cntrind diferite mase indiferent de poziia de pe platan s; fie necesar; aceleai greuti pentru ec)ilibrare. $" Condiii de pstrare a balanelor Pentru men<inerea performan<elor te)nice la p;strarea balan<elor trebuie respectate urm;toarele c ndi7ii( ( s; nu fie e/puse unor variaii mari de temperatur i umiditate5 ( curirea platanelor, p9rg)iilor, cu<itelor se face cu materiale textile fine% ( balan<ele s; fie ferite 8n timpul e/ploat;rii de ocuri mecanice& av9nd gri-; ca totdeauna n timp de repaus sau la ncrcarea talerelor balana s fie n poziia nchis% ( balan<elor li se impune o verificare cel puin anual, c9nd pot fi rezolvate :i alte aspecte te)nice de 8ntre<inere .ungerea coloanelor nic)elate etc.05 ( cumpna de mn se pstreaz n cutii sau suspendat cu a-utorul dispozitivului inelar 8ntr(un cui fi/at pe un cadru.

M@SURAREA +A :O+UM A +IC=IDE+OR :ase !radate utili$ate Pentru m;surarea la volum a lic)idelor se utilizeaz; di)erite *ase %radate, utilizate la temperaturi a lic'idelor &ntre +,-./--C .temperaturi la care este gradat vasul0. !ele mai frecvent utilizate sunt1 pipete, mensuri, biurete, cilindrii grada<i, baloane cotate etc. !" 0ensura este confec<ionat; din tabl; sm;l<uit;, por<elan sau sticl;, are forma unui trunc&i de c n r/sturnat i este marcat n interior ncepnd de 'os n sus& cu numrul de mililitrii corespunztor pn la nlimea respectiv. Mensura este indicat; pentru m;surarea cantit;<ilor mari de lic)ide .IBB G 6.BBB ml0 deoarece m/surarea cu a*ut rul ei este mai pu7in e)act/ $" Cilindrul %radat G confec<ionat din sticl;, are form; cilindric; cu diametrul mic 8n raport cu 8n;l<imea. Este mai e)act decDt mensura, dar mai pu7in e)act decDt pipeta sau #iureta

C" $alon cotat G fabricat din sticla, de diferite capacit;<i are un g9t lung :i 8ngust pe care este un semn care marc)eaz; capacitatea e/act; a balonului. ,aloanele cotate permit o m;surare e/act; a volumului diferitelor lic)ide 1" Pipeta. Pipetele sunt utilizate pentru % lume mai mici de lic)id. Ele sunt vase care permit o m/surare e)act/ a % lumului lic)idelor. Pipetele sunt de d u/ feluri( (pipete cu bul; ( pipete biuret; " $iuretele sunt tuburi de sticl; cilindrice, gradate cu diametrul bazei foarte mic 8n raport cu 8n;l<imea, la partea inferioar; av9nd un robinet cu a-utorul c;ruia se regleaz; scurgerea Aspecte practice pri%ind m/surarea % lumel r de lic&ide Pentru m;surarea lic)idelor trebuie <inut cont de urm;toarele aspecte1 alegerea unui vas potrivit raportat la cantitatea de lic)id m;surat;5 (m;sur;torile trebuie f;cute la temperatura indicat; pe vasul gradat5 ( pentru e/actitatea m;sur;torii citirea % lumului se face la #a$a meniscului M/surarea ;n pic/turi M;surarea 8n pic;turi se face ;n diferite situa7ii :i anume1 ( oric9nd avem su#stan7e puternic acti%e prescrise ;n cantit/7i mai mici decDt "!5 ( c9nd se m;soar; cantit/7i mici de lic&ide. M/rimea pic/turil r depinde de diferi7i fact ri1 (tensiunea superficial;, (temperatura lic)idelor, ( v9scozitate, c9t :i de (diametrul suprafe<ei de picurat. C nf rm '.R. 0 pic;turile se m;soar; cu picur;torul normal, care are diametrul e)teri r de H mm 2i cel interi r de 4,B mm. 3Pentru unele f rme, ;n '.R. 0 a%em indicate num/rul de pic/turiA!ram.

DISTI+AREA Defini7ie Distilarea este pera7ia prin care un lic&id se transf rm/ ;n starea de %ap ri ;n urma fier#erii urmat/ de c ndensare ca urmare a diri*/rii %ap ril r printr3un refri!erent. $istilarea se utilizeaz; 8n diferite scopuri2 ( purificarea lic)idelor5 ( separarea unui lic)id 8n p;r<ile componente, 8n func<ie de temperatura de fierbere. Se p t distila d ar lic&ide care nu se desc mpun la fier#ere. C mp nentele distilat rului Pentru distilare se utilizeaz; un aparat numit distilator. $istilatorul este format din urm;toarele p;r<i importante1 ( cazan de distilare5 ( refrigerent5 ( vas colector.

$istilatorul poate avea ca surs/ termic/ curentul electric sau gazul metan :i pot fi aparate cu func<ionare continu; sau discontinu;.

1istilatorul tip ciuperc #cest distilator este tip 8per descensum9 deoarece are cazanul montat deasupra refrigerentului 1 6 capac5 " 6 refri!erent5 H 6 tu# de r/cire5 C 6 tu# de r/cire din refri!erent5 F 6 c n5 B 6 tu# cu r #inet5 G 6 disp $iti% de ;nc/l$ire5 P 6 tu# de scur!ere a apei de r/cire5 Q preaplin5 14 6 armur/ metalic/5 11 6 $id5 1" 6 disp $iti% special cu r l de defle!mare. #cest distilator se compune dintr(un cazan de alam; cositorit; .I0 prev;zut cu un capac cu margini 8ndoite pentru a asigura etan:eitatea .60, la partea inferioar; se g;se:te refrigerentul .@0 cu un tub de r;cire .70 a c;rui manta face corp comun cu cazanul la partea superioar; iar la partea inferioar; la ie:irea din refrigerent, are adaptat un con .C0 care prote-eaz; apa de impurit;<ile din aer :i apoi urmeaz; vasul colector. La partea inferioar; a refrigerentului este un tub .D0 prev;zut cu un robinet pe unde intr; apa de r;cire :i de alimentare a cazanului. La partea superioar; este dispozitivul de 8nc;lzire .K0 sub care este un tub prin care curge apa de r;cire .L0 iar 8n partea terminal; are un dispozitiv, pentru reglarea automat; a nivelului apei din cazan numit preaplin .A0. #paratul este fi/at 8ntr(un cadru metalic .IB0 cu a-utorul c;ruia se fi/eaz; pe zid .II0. La partea superioar; a refrigerentului se g;se:te un dispozitiv special .I60 cu rol deflector. Fnc;lzirea aparatului se realizeaz; electric sau cu gaz metan.

1istilatorul din sticl 3ena #cest aparat are cazanul de distilare al;turi de refrigerent .per latus pentru modificarea direc<iei0 :i se preteaz; pentru ob<inerea unei ape distilate de calitate superioar; 'UNCTIONARE CDnd ;ncepe distilarea oprim alimentarea cu ap; pentru r;cire, (se las; ca vaporii necondensa<i s; traverseze aparatul timp de C minute. (se regleaz; apoi alimentarea cu ap; (se 8ncepe distilarea 8ndep;rt9ndu(se primii I(6 litri distilat apoi se controleaz; calitatea apei dizolvate dup; e/igen<ele prezentate 8n monografia din 'R 0. Indiferent de tipul de distilator, aparatul tre#uie m ntat ;ntr3 ;nc/pere special/, cu pere<i vopsi<i cu vopsea de ulei sau c;ptu:i<i cu pl;ci de faian<;, iar podeaua s; poat; fi u:or igienizabil;. Fnc;perea trebuie s; fie foarte curat;, iar 8n acest spa<iu nu se va e/ecuta alte opera<ii farmaceutice .pulveriz;ri etc.0. :asele 8n care se colecteaz; apa distilat; trebuie s; fie (foarte curate, ( aib; g9tul 8ngust care se pune 8n leg;tur; direct; cu tubul refrigerentului. Nici dat/ nu se distil/ apa pr asp/t/ peste ap/ distilat/ mai %ec&e. Spa<iul r;mas 8ntre colector :i refrigerent se acoper; cu vat; 8nf;:urat; 8n tifon. $ac; e posibil ar fi mai indicat c lectarea apei distilate ;ntr3un spa7iu separat de distilare .camer; vecin;0.

#pa distilat; trebuie p;strat; 8n sticle #ine ;nc&ise la l c r/c r s 2i este indicat a fi f l sit/ ;n timp de " s/pt/mDni de la distilare. Distilat are utili$ate ;n industrie !" 1istilator cu e)ect simplu #cest tip de distilator are un ca$an 2i un c ndensat r, ambele piese confec<ionate din o<el ino/idabil. Fnc;lzirea cazanului se face cu vapori de ap; supra8nc;lzi<i sau electric prin intermediul unor rezisten<e electrice. !azanul este alimentat 8n mod constant cu ap; potabil; sau demineralizat; :i are un debit de c9<iva litri pe or;. $" 1istilatorul cu e)ect dublu Este compus din " ca$ane de 7el in )ida#il. Primul cazan este 8nc;lzit 8n acela:i mod ca :i la distilatorul cu efect simplu printr(o serpentin; traversat; de vapori supra8nc;lzi<i :i la presiune de apro/imativ 6,C atm. Ca$anul este men7inut la 1,F atm ceea ce face ca apa s/ fiar#/ la 1144C. (aporii supra nclzii vor condensa n serpentina cazanului al doilea, de unde vor a-unge 8n refri!erent, iar energia termic; va fi cedat; apei din acest cazan care va fier#e la presiune n rmal/ 2i la 1444C. 'aporii rezulta<i vor fi condu:i 8n condensator. !azanul poate produce :i ap/ #idistilat/ 8n situaia n care cazanul al doilea este alimentat cu ap distilat din primul cazan# "andamentul acestui cazan este de "44 lA r/ ap/ m n distilat/ sau Q4 lA r/ ap/ #idistilat/.

DIRO+:AREA Defini7ie Di$ l%area este pr cesul fi$ic prin care su#stan7a este di%i$at/ la ni%el m lecular :i apoi difuzeaz; 8ntre moleculele solventului rezult9nd fa$/ unic/ m !en/ numit/ s lu7ie. Di$ l%area depinde de s lu#ilitate care este cu at9t mai mare cu c9t f r7ele de atrac7ie ;ntre particulele elementare .molecule, ioni0 :i solvent sunt mai puternice dec9t for<ele de atrac<ie dintre moleculele solventului.

S lu#ilitatea S lu#ilitatea este pr prietatea unei su#stan7e de a se di$ l%a ;ntr3un s l%ent sau amestec de s l%en7i. Ln '.R. 0 s lu#ilitatea este e)primat/ ;n d u/ m duri( ( prin precizarea cantit;<ii de solvent 8n care se dizolv; o parte .Ig0 de substan<;, ob<in9ndu(se o solu<ie saturat; la temperatura de 6BM6B!5 ( prin utilizarea unor e/presii la care H.". ? prevede corespondentul 8n monografia =Solubilitate+. #cest mod de e/primare 8l vom prezenta 8n tabelul E)presii f l site 'olumul de solvent .8n ml0 necesar pentru a dizolva I g substan<; solid; sau I ml substan<; lic)id; la 6BBM6B! Hoarte u:or solubil !el mult I ml U:or solubil $e la I ml p9n; la IB ml Solubil $e la IB ml p9n; la @B ml Pu<in solubil $e la @B ml p9n; la IBB ml

Hoarte pu<in solubil Nreu solubil Hoarte greu solubil Practic insolubi

$e la IBB ml p9n; la CBB ml $e la CBB ml p9n; la I.BBB ml $e la I.BB ml p9n; la IB.BBB ml Mai mult de IB.BBB ml

AMESTECAREA Amestecarea este pera7ia fi$ic/ prin care are l c ;ntrep/trundere a m leculel r sau i nil r unei su#stan7e sau a mai mult r su#stan7e cu m leculele su#stan7ei utili$at/ ca s l%ent. !mestecarea urmrete obinerea unor sisteme disperse omo%ene, 8ns; perfect omogene nu pot fi considerate dec9t solu<iile. Tipurile de amestecuri ;ntDlnite ;n te&n l !ia farmaceutic/ p t fi !rupate astfel( ( solu<ii adev;rate .moleculare0 lic)ide5 ( emulsii .dispersii de lic)ide nemiscibile05 ( suspensii .dispersii de solide 8ntr(un lic)id05 ( amestecuri de pulverulente. Pentru diferitele f rme farmaceutice se utili$ea$/ pentru pera7ia de amestecare diferite e)presii ca de e)emplu( ( agitare .pentru lic)ide05 ( dispersare .pentru lic)ide care con<in o faz; dispersat;05 ( mala/are pentru forme de consisten<; semisolid; .unguente05 ( omogenizare pentru sisteme grosiere. Amestecurile m !ene se #7in prin( ( agitare .cu aplicabilitate la lic)ide05 ( amestecarea .cu referire la formele farmaceutice solide sau semisolide0 A!itarea #gitarea utilizat; pentru forme farmaceutice lic)ide poate avea diferite sc puri( ( cre:terea vitezei de dizolvare5 ( omogenizarea formei .suspensii, emulsii0. Aceast/ pera7ie p ate fi reali$at/( . manual G prin simpla mi:care a flaconului sau cu a-utorul bag)etei5 ( sau utiliz9nd diferite a%itatoare1 cu elice, electomagnetice, cu palete sau turbine care sunt introduse 8n vasul cu lic)id. #gitatoarele se 8mpart 8n dou; grupe1 !" !%itatoare mecanice #ici amintim urm;toarele1 A!itat are cu palete ( sunt formate dintr(un arbore rotativ pe care sunt fi/ate paletele radiale de diferite forme. #cestea au o %ite$/ de r ta7ie mare -B443P44 r tAmin0 :i sunt utilizate la agitarea solu<iilor, emulsiilor :i suspensiilor fluide. A!itat are cu tur#in/ G sunt formate dintr(un arbore la cap;tul c;ruia este fi/at; o pies; cilindric; prev;zut; cu #are. #ceste agitatoare au %ite$/ de r ta7ie de 1.4443".444 r tAmin.

A!itat are cu elice G care au bra<e )idraulice ac<ionate de un motor :i care au o viteaz; 8ntre I.CBB(6.BBB rot3min.

A!itat are cu pl/ci perf rate G se mi:c; vertical :i sunt utilizate mai ales pentru prepararea solu<iilor e/tractive. $" !%itatoare nemecanice Fn aceast; grup; amintim1 A!itat are electr ma!netice la care agitarea lic)idului are loc sub influen<a %i#ra7iil r pr duse de radia7ii electr ma!netice A!itat are cu ultrasunete G produc o agitare intens; utiliz9nd ultrasunetele. A!itat are pneumatice G func<ioneaz; prin barbotarea unui !a$ inert sau a aerului ;ntr3un lic&id. !le%erea tipului de a%itator se face 8n func<ie de mai multe aspecte1 ( v9scozitate5 ( cantitatea de solvent :i substan<; dizolvat;5 ( diferen<a de densitate 8ntre substan<a de dizolvat :i solvent5 ( gradul de m;run<ire a substan<elor solide.

Amestecarea Amestecarea este utili$at/ pentru m !eni$area f rmel r farmaceutice s lide. Fn cazul pul#eril r c mpuse se urm;re:te repartizarea c9t mai uniform; a componentelor 8n cantitatea total; de pulbere. $esigur sunt anumi<i )actori de care depinde obinerea unei pulberi c9t mai uniforme :i anume1 ( propriet;<ile fizice ale substan<elor .m;rimea :i forma particulelor, 8nc;rcarea electric;, densitatea etc.05 ( metoda de amestecare5 ( aparatura utilizat; etc. !" !mestecarea &n )armacie Fn farmacii, pentru prepararea cantit;<ilor mici de pulberi se utilizeaz; mo-arul :i pistilul. " !mestecarea &n industria )armaceutic Fn industrie se utilizeaz; ma2ini pentru amestecat de capacitate mare, de diferite construc<ii :i care se p t !rupa ;n func7ie de principiul de func7i nare astfel( ( ma:ini la care amestecarea se realizeaz; prin curen7i care ac<ioneaz; asupra substan<elor5 ( ma:ini la care amestecare are loc prin difu$iune .mi:carea dispozitivului05 ( ma:ini la care amestecarea se realizeaz; prin triturare5 ( ma:ini care ac<ioneaz; prin scuturare. 'I+TRAREA Defini7ie

'iltrarea este pera7ia de separare a particulel r s lide dintr3un sistem p lidispers care c n7ine ;n amestec particule s lide 2i c mp nent/ fluid/ rezult9nd un lic)id transparent numit filtrat :i o parte solid; re<inut; pe )9rtia de filtru. Mecanismele filtr/rii "e<inerea particulelor solide se face prin urm;toarele mecanisme( ( printr3un fen men mecanic c9nd pe )9rtia de filtru sunt re7inute particule s lide cu diametrul superi r p ril r materialului filtrant. $esigur randamentul filtrului scade 8n timp datorit; satur;rii re<elei filtrante. ( printr3un fen men fi$ic de ads r#7ie c9nd se re<in particule cu diametrul inferi r porilor materialului filtrant. Sc purile filtr/rii Fn func<ie de scopul urm;rit avem urm/t arele tipuri de filtrare( ( filtrare cu scop de clarificare a p;r<ii fluide, realizat; prin re7inerea particulel r s lide5 3 filtrarea sterili$ant/ este utilizat; mai ales la preparatele parenterale :i are ca scop re7inerea micr r!anismel r.

CENTRI'U<AREA Centrifu!area este opera<ia prin care are l c separarea lic&idel r de s lide su# ac7iunea f r7ei centrifu!e. $up; construc<ie :i modul de func<ionare avem1 ( centrifuge cu func<ionare discontinu;5 ( centrifuge cu func<ionare continu;. #ceste aparate trebuie s; fie fabricate din materiale cu rezisten<; ridicat;. DECANTAREA Decantarea este operaia de separare dintr)un amestec a componentei lichide de cea solid dup precipitare pe baza diferenelor de densitate. #ceast; opera<ie poate fi utilizat; 8n diferite situa7ii :i anume1 ( c9nd cantitatea de sediment este mare5 ( filtrarea este anevoioas;5 ( pentru sp;larea unui precipitat5 ( pentru separarea lic)idului e/tractiv de produsul vegetal e/tras5 ( ca opera<ie preliminar; filtr;rii. C+ARI'ICAREA Clarificarea este pera7ia de separare a particulel r fine dintr3un lic&id ;n situa7iile ;n care filtrarea nu d/ re$ultate satisf/c/t are. !larificarea const; 8n &n%lobarea substanei de separat &n materiale coa%ulante sau adsorbante ca de exemplu materiale de natura albuminoidic sau pulberi insolubile, iar particulele re<inute se 8ndep;rteaz; prin filtrare. Fn te)nologie se pot utiliza urm;toarele metode de clarificare. Clarificarea prin ;nc/l$ire Se aplic; la sucurile %e!etale care c n7in al#umin ide. Precipitarea lor are loc la FF3 B44C. Clarificarea prin fermentare Este aplicabil; la sucurile care al/turi de al#umin ide c n7in 2i pr teine, respectiv za);r. Ln urma ferment/rii re$ult/ alc l care precipit/ pectinele, al#umin idele etc.

Clarificarea cu past/ de &Drtie de filtru E9rtia m;run<it; se tritureaz; cu ap; cald;, se stoarce apoi se amestec; cu lic)idul fierbinte, se fier#e ;mpreun/ timp de F minute, ap i se filtrea$/. Este o metod; aplicabil; clarific/rii sir puril r 2i se utili$ea$/ un pr cent de 13F ! &Drtie la 1 M! sir p. Clarificarea utili$Dnd pul#eri ins lu#ile Pulberile utilizate 8n acest scop sunt1 talc, ca lin, #ent nit/, silica!el ;n pr cent de 1314S. Pentru clarificare se vor evita oxidul de magneziu& carbonatul de magneziu& deoarece confer un p* alcalin soluiei# DECO+ORAREA $ecolorarea este opera<ia prin care se ;ndep/rtea$/ t tal sau par7ial cul area unei s lu7ii. Dec l rare fi$ic/ $ecolorarea fizic; se realizeaz; prin absorbia colorantului pe di)erite substane )r o modi)icare structural a substanei, opera<ia fiind urmat; de filtrare. Hrecvent, 8n practica farmaceutic; ca substan<; decolorant; se utilizeaz; c/r#unele acti%. Solu<ia colorat; se agit; cu c;rbunele activ apoi se filtreaz;. "iscul acestei metode este absorb<ia unor substan<e active ca de e/emplu1 alcaloizi, glicozide etc. Dec l rarea c&imic/ !onst; 8n utilizarea su#stan7el r )idante .apa o/igenat;, )ipoclori<i0 sau reduc/t are .bisulfit de sodiu0 care ac<ioneaz; asupra diferi<ilor coloran<i de!radDndu3i sau m dificDndu3i structural, astfel ;ncDt s lu7ia s/ de%in/ inc l r/. Dec l rarea ptic/ !onst; &n adu%area unor substane .Tinopal, ,lanJop)ore, Uvite/+ care au proprietatea de a reflecta razele ultraviolete din spectru& modificnd culoarea fr a degrada substana respectiv#

E%ap rarea E%ap rarea sp ntan/ Este valabil 8n primul r9nd pentru lic&idele % latile :i are loc 8n vase cu desc&iderea lar!/ .capsule de por<elan, sticle de ceas0 unde lic)idul se las; 8n contact cu aerul metoda aplic9ndu(se pentru evaporarea cantit/7il r mici de lic&ide. E%ap rarea cu a*ut rul c/ldurii Se utilizeaz; atunci c9nd se evapor; cantit/7i mai mari de lic&ide :i utilizeaz; energia termic; iar procesul poate avea l c pe #aie de ap/ sau ;n alte m duri. E%ap rarea cu a*ut rul c/ldurii 2i %idului :ite$a de e%ap rare cre2te dat/ cu temperatura 2i cu sc/derea presiunii atm sferice. Metoda este aplicabil; la produsele term la#ile mai ales unde se utilizeaz; presiuni mai mici, astfel 8nc9t pentru evaporare s; nu se dep;:easc; temperatura de C43F44C. Pul%eri$area !" 1e)iniie Pul%eri$area este pera7ia prin care c rpurile s lide sunt reduse ;n fra!mente f arte mici, pDn/ la dimensiuni c l idale.

Pulverizarea se poate realiza prin1 ( lovire .aplic9nd lovituri perpendiculare pe substan<a respectiv;0 sau ( prin triturare efectu9nd o mi:care circular; de ap;sare 8n sens invers acelor de ceasornic. $" Pul*erizarea &n )armacie Fn farmacie aceast; opera<ie se realizeaz; cu a-utorul m *arului 2i pistilului .pentru pulverizare fiind indicat mo-ar a c;rui pere<i prezint; porozitate0. $up; pulverizare su#stan7a se cerne prin sita indicat/ iar un eventual reziduu se pulverizeaz; din nou. C nf rm 'R 0 su#stan7a se pul%eri$ea$/ f/r/ re$iduu. Pul%eri$area cu re$iduu este 8nt9lnit; la unele produse vegetale .e/emplu rdcin de ipeca0 unde un anumit reziduu este rezultat din <esutul lemnos foarte s;rac 8n substan<; activ;. Cernerea . Defini7ie !ernerea este opera<ia de separare cu a*ut rul sitel r, a particulelor cu diametru inferior oc)iurilor sitei respective -cernut. de particulele care au dimensiuni superioare oc)iurilor sitei -refu$.. Ln '.R. 0 a%em n u/ site standardi$ate, numerotate cu cifre romane de la I la I? .8n sens descresc;tor al laturii oc)iurilor0. Con)orm ("R" 4 reziduul nu trebuie s )ie mai mare de ,5 i s nu )ie mai mic de 6-5, c9nd pulberea este trecut; prin sita imediat superioar;. !9nd separarea se )ace &n mai multe poriuni cu %rad de mrunire di)erit, opera<ia este numit; sortare. USCAREA Defini7ie Uscarea este procesul de &ndeprtare total sau parial a umiditii din di)erite substane solide, lic'ide sau %azoase. Sunt substan<e 8n care apa este le!at/ prin le!/turi c&imice sau fi$ice -ap/ de cristali$are. iar pera7ia ;ndep/rt/rii apei de cristali$are este numit/ des&idratare. O#iecti%ele usc/rii Uscarea se realizeaz; pentru urm;toarele sc puri( (asigurarea conservrii unor produse .vegetale sau animale0, alterabile 8n prezen<a umidit;<ii5 (obinerea unor forme farmaceutice, ca e/tractele uscate5 comprimatele,granularea (u:urin<a la manipulare i transport5 Ln practica farmaceutic/ uscarea se aplic/ atDt la pr duse s lide, lic&ide cDt 2i cele !a$ ase.

STERI+IRAREA Defini7ie. <eneralit/7i Sterili$area este pera7ia prin care sunt distruse sau ;ndep/rtate t ate r!anismele %ii ;n f rm/ %e!etati%/ sau sp rulat/ de pe un #iect sau un pr dus. Sterilizarea este obli%atorie &n urmtoarele situaii2 ( pentru preparate administrate parenteral .in-ec<ii, perfuzii etc.05

( pentru preparate ftalmice5 ( pentru preparate farmaceutice .pulberi, suspensii5 unguente0 care se aplic; pe r/ni, pe arsuri sau pe pielea su!arului5 ( pentru forme farmaceutice la care conservarea se poate realiza doar ;n a#sen7a micr r!anismel r -anti#i tice, pr duse p terapice etc..5 ( pentru instrumentar 2i diferite materiale medic c&irur!icale. Sterili$area se p ate reali$a ;n diferite m duri. #legerea metodei de sterilizare se face 8n func<ie de natura produsului :i stabilitatea acestuia. $esigur, succesul opera<iei depinde de natura microorganismelor :i rezisten<a acestuia la agentul de sterilizare" Pentru produsele care nu pot )i sterilizate este obli%atoriu lucrul aseptic 7prepararea &n condiii &n care s )ie e*itat contaminarea cu microor%anisme8"

'ARMACOPEEA ROMANA 0 'ORME 'ARMACEUTICE S lutii , sir puri 'ARMACOPEEA 0 C dul ficial al normativelor care asigura calitatea medicamentelor in tara noastra (Prima farmacopee (ILD@ 6 C3tin =epites (!ontine monografii individuale de substante ,produse vegetale si preparate farmaceutice !apitole ca 1 Indicatori, "eactivi , Standarde si Tabele Pre%ederi <enerale Titlul m n !rafiil r G ptr subst ,prep,si produse vegetale G denumirea in limba latina si secundar denumirea in limba romana Subst organice farmacologic active G $!I Subst anorganice G la denumirea latina este prevazut intai cationul apoi anionul !oncentratia G e/primata in moli 3litru Temperatura( camerei 2 6B O3( C grade celsius E)presii E)presii E/presiile *la fierbere * sau *temp de fierbere+ 2 temp la care fierbe lic)idul respectiv *in baia de apa * sau * pe baie de apa * daca nu se prevede temperatura se intelege ca apa din baie se incalzeste la fierbere *se raceste * sau * dupa racire * 2 racirea se efectueaza la temp camerei Presiunea normala 2 IBI,@ Jpa.Jilopascal0 2 KDB mmEg *in vid * 2 6.K Jpa.Jilopascal0 2 6BmmEg Solventi 1 prin apa 2 apa distilata * apa ptr prep in-ectabile * G apa distilata ptr prep in-ectabile *apa proaspat fiarta si racita * 2 inainte de folosire apa trebuie fiarta @(C min si racita la temperatura camerei *alcool+ 2 alcool etilic de AD grade *alcool dilut * 2 alcool de KB grade * eter * 2 eter etilic

 Preparate farmaceutice Gmonografie generala ale carei specificatii , daca nu se prevede altfel , se aplica tuturor prep din cadrul formei respective Se foloseste S#.substanta activa0 cu specificatiile prevazuta in monografie Su#st au) G trebuie astfel alese incat (sa nu prezinte interactiuni nedorite intre ele sau cu sa , (sa fie lipsite de efect toxic si farmacologic , (sa nu influenteze defavorabil caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al preparatului Este admisa folosirea unor coloranti aprobati de MS , cu e/ceptia sol parenterale si oftalmice +a preparare se respecta re!ulile de #una practica ,icator normal G 6B picaturi de apa care cad liber la 6B grade din picatorul normal tinut in pozitie verticala cantaresc Ig O3( Cmg La eliberarea preparatelor farmaceutice lic)ide care se adm cu lg sau cu lgt se tine seama ca 1

Lgt 2 volum de apo/ Cml apa Lg de desert 2 IB ml apa Lg de supa 2 IC ml apa !ontaminare microbiana in cazuri speciale ptr prep farm nesterile se prevede controlul incarcaturii microbiane Stabilitate . Perioda de valabilitate 1 un medicament este considerat practic stabil daca , pastrat in conditii corespunzatoare isi mentine nesc)imbate caracteristicile inscrise in monografia respectiva , pe o perioada de timp stabilita 2 perioada de *alabilitate +a medicamentele industriale 2 trebuie sa se prevada perioada de valabiltate . data de fabricatie si data de e/pirare 0 $aca data de e/pirare nu se prevede 2 medicamentul resp are o perioada de %ala#ilitate de F ani La medicamentele obtinute in farmacie 2 trebuie sa se prevada data prepararii C nser%are 2eventuala contaminare pe toata perioada de valabilitate trebuie evitata "ecipientele si dopurile nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa interactioneze fizic sau c)imic cu produsele continute * recipiente #ine inc&ise+ 2 trebuie sa prote-eze continutul de mediul e/tern, prin evitarea contaminarii cu prod solide sau lic)ide *Recipiente inc&ise etans+ 2 evitarea contaminarii cu prod solide , lic)ide, vapori ,gaze sau microorg si tb sa impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor *ferit de lumina * 2 recipiente de sticla bruna sau alte materiale care nu permit trecerea luminii * ferit de umiditate * 2 pastrarea medicamentelor in recipiente inc)ise etans sau in recipiente bine inc)ise si in prezenta unei subst des)idratante E)presii c nf.'R0 La rece

La loc racoros Temperatura camerei !ald, caldura 6(L L(IC IC(6C @B(7B

Sol apoase nu trebuie pastrate la temperaturi sub B grade * se prepara la nevoie * sau *se prepara in cant mici * 2 prep respectiv are un timp de conservare redus 'enena G subst to/ice inscriptionate cu alb pe fond negru Separanda G inscriptie rosie pe fond alb SO+UTIONES 3 SO+UTII Definitie(Prep farm care c ntin una sau mai multe su#stante acti%e di$ l%ate intr3un s l%ent sau intr3un amestec de s l%enti destinate administrarii interne sau e)terne Se prepara prin di$ l%area sa in solventul prevazut si completarea la masa specifica $aca este cazul solutiile se filtrea$a Ordinea si m dul de di$ l%are se efectueaza in functie de natura si prop sa 1 subst volatile si cele cu miros puternic se adauga la final $enumiri conventionale ale solutiilor Limonade.limoun02care se refera la lamaie Potiuni.potio02bautura Licori.liPuor02lic)id clar Eli/ire.ali/ir02esenta, medicament cu proprietati magice Spirturi.spiritus02spirit, suflet Mi/turi.mi/tura02amestec Picaturi.NUTT#02picatura Sol.buvabile.buvable02care se poate bea Lotiuni.loti02a spala S l%entii cei mai utilizati 1 apa,alcool ,glicerol ,uleiuri vegetale 'R precizeaza intelesul urmatorilor termeni ( *apa * 2apa distilata *apa ptr prep in-ectabile *2apa distilata ptr prep in-ectabile *apa prospat fiarta si racita * 2apa distilata fiarta @(C min si racita la temp camerei *alcool+2alcool etilic de AD grade *alcool diluat *2alcool etilic de KB grade *eter+2eter etilic Ori de cate ri se prescriu s lutii fara sa se specifice s l%entul se f l seste apa ,in ca$ul s l ap ase si uleiul de fl area s arelui in ca$ul s l ulei ase Se pot folosi su#st au)iliare 1solubilizanti ,agenti ptr corectarea gustului ,mirosului ,ptr a-ustarea p) Gului ,conservanti E)primarea s lu#ilitatii H usor solubil cel mult Ig Usor solubil de la Ig G IB g

Solubil Putin solubil Nreu solubil H greu solubil Practic insolubil

de la IB G @B g de la @B G IBB g de la IBB G IBBB g de la IBBB G IBBBB g peste IBBBB g

S l%entii.faza dispersanta sau di$ l%antul0 folositi in farmacie tb sa indeplineasca anumite c nditii 1 I.Sa nu aiba act farmacologica proprie 6.Sa fie inerti dpdv c)imic @.Sa fie puri 7.Sa fie incolori , C.Sa aiba putere mare de dizolvare D.Sa fie stabili , neinflamabili si economici Ale!erea s l%entului se efectueaza in principal dupa inrudirea c&imica cu subst de dizolvat .natura subst 0 sau dependent de c nstanta dielectrica , tininid cont ca subst se dizolva in solventi cu structura c)imica asemanatoare + Td imparte solventii in @ grupe I G glicerina , apa ,alc etilic, alc metilic II G acetona , cloroform alc amilic, ac acetic ,eter III G benzen, sulfura de carbon , benzina , ulei de terebentina , parafina lic)ida S lutii ficinale-'R 0. I.Solutio alumini acetico(tartarici Gsol de acetotartrat de aluminiu Gsol ,uroQ 6.Solutio ammonii acetatis IC R (sol de acetat de amoniu ICR @.Solutio brom)e/ini )>droc)loridi B,6 R 7.Solutio calcii c)loridi CBR C.Solutio camp)orae spirituosa IBR(spirt camforat D.Solutio digito/ini B,I R K.Solutio digo/ini B,BC R L.Solutio effervescens Glimonada gazoasa,sol "iviere A.Solutio epinep)rini B,I R (sol de adrenalina B,I R IB.Solutio formalde)>di Gformol II.Solutio gl>cer>li trinitratis spirituosa IR (sol alcoolica de trinitrat de gliceril IR I6.Solutio )>drogenii pero/>di concentrata I@.Solutio iodi spirituosa Gtinct de iod I7.Solutio magnesii citratis G limonada purgativa sau limonada "oge IC.Solutio met)>lergometrini )>drogenomaleatis B,B6C R ID.Solutio natii iodidi .I I@I0 IK.Solutio p)en>l)>drarg>ri boratis B,6 R

Eur pean p&armac p eia3supplement "441 Clasificarea prep.lic&ide Preparate lic&ide per rale GLISUI$ P"EP#"#TIO S HO" O"#L USE

 Preparate lic)ide pt aplicare cutanata3+IJUID P"EP#"#TIO S HO" !UT# EOUS #PPLI!#TIO PREPARATE +IC=IDE PT. UR ORA+ Sunt 1 solutii, emulsii ,suspensii care contin una sau mai multe substante active, intr3 un %e&ic l c respun$at r5 uneori sunt constituite din su#stante acti%e lic&ide ca atare. Unele prep pt.uz oral se obtin prin diluarea unor prep.lic)ide concentrate Solutiile, siropurile suspensiile pt.uz oral se pot obtine si din pul#eri sau !ranule in pre$enta unui %e&ic l c respun$at r :e&ic lul ales t#.sa fie c mpati#il cu su#stanta acti%a si sa ai#a caracteristici r!an leptice p tri%ite preparatului respecti% P t c ntine1 conservanti,antio/idanti, alti e/cipienti cum ar fi(a!enti de dispersie,de in!r sare, suspendare, emulsificare,a!enti de umectare,de tamp nare s lu#ili$anti,ar mati$anti edulc ranti, c l ranti aut ri$ati Se distin!1 (solutii, emulsii, suspensii (pulberi si granule pt.solutii sau suspensii de uz oral (picaturi pt. uz oral (pulberi pt. picaturi de uz oral (siropuri (pudre si granule pt. siropuri SO+U1I+IRAREA Definitie Operatie de preparare a un r s lutii cu su#stante !reu s lu#ile sau ins lu#ile . Di$ l%are3s lu#ili$are1 Di$ l%area2mecanismul prin care solvatul si solventul tind in mod natural sa(si micsoreze diferentierile in proprietatile lor intrinsece pt. a forma o solutie S lu#ili$area2presupune interventia operatorului prin adaosul de substante intermediare, care modifica mecanismul de *trecere in solutie+ Met de de #tinere a s lu#ili$arii I.Solubilizarea cu tensioactivi 6.Hormarea de complecsi sau asociatii moleculare. @.Hormare de saruri. 7.Introducerea de grupari )idrofile in molecula medicamentului +IMONADE Sol apoase de diferiti aci$i minerali .fosforic, clor)idric 0 sau r!anici .tartric ,citric,lactic0 in conc de B,6(I gR sau de anumite saruri .bicarbonat de sodiu ,citrat de magneziu,tartrat de sodiu 0 indulcite si ar mati$ate destinate administrarii interne , pt.actiunea rac rit are,antiemetica,sau pur!ati%a

 Sol care contin dizolvate in ele !O6( rezultat dintr(o reactie dintre carbonatul acid de sodiu si un acid 6 s l efer%escente +IMONADE O'ICINA+E (SO+UTIA E'ER:ESCENTA LIMO #$# N#&O#S#.POTIO "I'IE"I0 (SO+UTIA DE CITRAT DE MA<NERIU .LIMO #$# "ONEE0 Ape ar matice Definitie(apele ar matice sunt s l.ap ase de uleiuri % latile,destinate a fi utili$ate ca atare sau ca %e&ic l la prepararea un r medicamente de u$ intern. Prepararea I.$istilare cu vapori de apa 6.$izolvarea uleiurilor volatile in apa #lte H" recomanda prepararea prin1 1.Diluarea cu apa a s lutiil r alc lice de ulei % latil conf.formulei1 aet)eroleum Ig alco)olum P.s.ad IBBg Se mai numesc ape aromatice spirtoase ".' l sirea a!entil r tensi acti%i de tipul p lis r#atil r 3 solubilizare micelara Sir puri Prep farm lic&ide cu un c ntinut crescut in $a&ar , de c nsistenta %asc asa , destinat adm interne Siropurile p t c ntine "AH din !reutatea l r $a&ar 5 sir purile industriale au cel putin C4U $a&ar ,rin conventie & o solutie cu o conc de -./ zaharoza = sirop Siropurile pot contine una sau mai multe substante medicamentoase , cat si subst au/iliare ca ar mati$anti , c l ranti, ag antimicr #ieni 6 numele si c ncentratia acest ra t# menti nata pe etic&eta Industria de medicamente prepara si alte f rme farm destinate reali$arii de sir puri ( Pul#eri ptr sir puri3 ptr specialitati cu stabilitate limitata ce nu pot fi stocate sub forma lic)ida G anti#i tice <ranulate ptr sir puri G granulate bogate in za)ar ce contin sm s lu#ile sau ins lu#ile G peste care se adauga o anumita cant de apa G e/ tempore ( se p ate pastra saptamina la temp #isnuita D $e unitare de pul#eri sau !ranulate conditionate in plicuri termosudabile care se dizilva in apa in momentul folosirii C ncentrate ptr sir puri G prep e)tracti%e cu % lum redus , obtinute prin diferite procedee de di$ l%are , e)tractie si c ncentrare a un r pr duse %e!etale Sir puri ficinale ( (Sirupus balsami Tolutani,

 (Sirupus ,elladonnae , (Sirupus codeini B,6 R, ( Sirupus simple/ D7R za)ar

Emulsii,suspensii Scurt ist ric Au f st intr duse in terapeutica la inceputul sec.00. Primele cercetari au fost facute odata cu desc perirea circulatiei sin!elui la inceputul sec lului 0:II. Primele administrari prin in-ectare au fost facute in 1BH"31G"H, dar nestiindu(se la acel moment despre prepararea aseptica si observindu(se reactiile ad%erse care apar , pentru o perioada a scazut interesul pentru aceasta forma farmaceutica In 1PFP Pasteur a descoperit micr r!anismele, iar apoi a descoperit procesul de sterili$are a formelor in-ectabile Ulterior se descopera sterilizarea cu aer cald , filtrarea ca metoda de sterilizare a solutiilor Se desc pera serin!a Prima administrare a unei s lutii in*ecta#ile a f st facuta in sec.0I0 aceasta fiind s lutia de cl rura de s diu 4.QU La inceputul sec.00 a aparut primul am#ala*3 fi la de sticla In "omania au fost introduse in farmacopee in 1Q"B in 'RI: 1serul fiziologic si serul gelatinos. in 'R: se intr duce prima m n !rafie de !eneralitati IN>ECTA1I+IA, care in H"? se numeste I %E!TIO ES. Primele prevederi despre s lutii in*ecta#ile radi acti%e apar in 'RI0. In 'R0 m n !rafia despre preparatele in*ecta#ile se numeste IN>ECTA1I+IA. +a inceputul sec 00 a f st administrata i.%. pentru prima data s lutia de !luc $a ,care datorita impuritatilor piro%ene a dus la aparitia efectelor secundare. Primele preparate perfu$a#ile au aparut in 'R:I sub denumirea de solutie fiziologica "inger sau solutie fiziologica "inger lactat In 'R:III suplimentul I apare m n !rafie separata de preparate perfu$a#ile 6 IN'UNDI1I+IA. '.Eur peana editia a III in Suplimentul "441 reuneste (preparatele in-ectabile, (preparatele perfuzabile, (concentratele pentru preparate in-ectabile sau perfuzabile , (pulberi pentru preparate in-ectabile sau perfuzabile,si (implantele !onform acestei monografii preparatele parenterale sunt definite ca preparate sterile care sunt destinate administrarii in c rpul uman sau animal .Se admite f l sirea de1izotonizanti,agenti pentru a-ustarea pE(ului5 solubilizanti5 stabilizanti pentru evitarea degradarii substantelor active 5conservanti antimicrobieni

 La concentratiile care se folosesc ,su#stantele au)iliare nu tre#uie sa influente$e pr prietatile terapeutice ,sau sa de%ina t )ice, sau iritante l cal Medicamentele parenterale , prep farm sterile su# f rma de s lutii , suspensii, emulsii, pul#eri sau c mprimate , destinate a fi administrate transcutanat printr3 un pr cedeu care le$ea$a tesuturile - in*enctare sau implantare . in c rpul uman sau animal Parenteral 2 limba greaca de la cuvantul *par+ 2 in afara de si *enteron+ 2 intestin sau de la cuvantul grec *parent)itenal2 a in-ecta Principalele medicamente parenterale ( (A f rme lic&ide in*ecta#ile G prep farm sterile sub forma de s lutii, suspensii , emulsii repartizate in fiole sau flacoane destinate adm prin in-ectare #u un volum redus intre I( 6B ml si se obtin prin dizolvarea , dispersarea sau emulsionarea subst si a eventualilor ad-uvanti in apa ptr prep in*encta#ile , intr(un lic)id neapos sau amestec de solventi .Se adm cu seringa (1 f rme lic&ide perfu$a#ile 1 prep farm izotonice , sterile si apirogene numai sub forma de solutii apoase sau emulsii L3E care se adm iv 5 in volume de IBB ml sau mai mari cu a-utorul unui dispozitiv de perfuzare (C f rme lic&ide de diluat ptr u$ parenteral 1 sol conc sterile destinate a fi in-ectate sau adm prin perfuzare dupa diluare intr(un lic)id adecvat (D pul#eri ptr prep in*ecta#ile 1 subst solide sterile repartizate in recipiente 5 inainte de adm se dizolva sau se suspenda in volumul de lic)id steril , prin agitare cand se obtine o solutie limpede sau o suspensie uniforma Perfu$ii Definitie 1S l ap ase sau emulsii uAa , i$ t nice,sterile si apir !ene ,care se adm i% in % lume de 144 ml sau mai mari , cu a*ut rul unui disp $iti% de perfu$are Diferente intre perfu$ii si in*ecta#ile 1. perfu$ii G de mare volum contin electr liti,su#st ener!etice , si mai rar s med ".solv folosit este apa , fiind numai sub forme lic)ide H. volum mare de IBB ml G IBBB l , uneori IB(6Bl ptr dializa peritoneala C. se adm numai in spital , sub control medical , iv si rareori intraperitoneal , intraarterial utilizand un dispozitiv de perfuzare F. durata de adm este de la @B min G la cateva ore sau c)iar luni , functie de volum si necesitatile terapeutice B. perfuziile tb sa fie izotonice , p& 2 apropiat de cel al sangelui cu o compozitie ionica cat mai apropiata de a sangelui G. nu se permite adaosul de conservanti G ef to/ice 1.In*3 contin sa in ma-oritatea cazurilor , cu act farmacodinamica certa ".$iferiti solv1 apa , amestecuri )idrorg , uleiuri vegetale in care sa este dispersata molecular, coloidal , emulsionata sau suspendata, realizandu(se forme farm cu vascozitate crescuta sau c)iar solide H.fiole de I(6B ml si mai rar flacoane de capacitate mica de 6(C ml C. diverse moduri de adm 1 iv ,im ,sc , cat si pe alte cai cu a-utorul seringii

 F. in-ectarea are loc in cateva sec sau min B. aceste conditii nu sunt oligatorii G . Se admite adaosul de conservanti antimicrobieni Clasificarea perfu$iil r 1. dupa f rma farm - Solutii apoase - Emulsii L3E ". dupa sc pul terapeutic urmarit - Perfuzii care asigura reglarea dezec)ilibrului )idric si ionic al organismului - Perfuzii ptr restabilirea e)ilibrului acido( bazic - Perfuzii cu subst energetice - Perfuzii fol in metabolismul reconstituant - Perfuzii ptr nutritie parenterala si nutritie totala parenterala - Perfuzii cu prep de sange si inlocuitorii de plasma - Perfuzii medicamentoase - Sol ptr dializa peritoneala si )emodializa - Sol ptr nutritie enterala Seruri si %accinuri Definitie (1i prep sterile utili$ate in met dele terapeutice #a$ate pe imunitate . prop pe care o detine un organism de a lupta si de a rezista la ef ag patogeni care determina o boala infectioasa 0 Sunt destinate pre%enirii diferitelor boli . infectii 0 si mai rar in terapeutica ptr a trata infectiile Principiul !eneral al imunitatii 1 o subst straina introdusa in organism face sa apara in sange subst speciale care react specific contra lor Su#st straina , anti!en . anti 2 contra O gennan 2 a naste 0 sinonim imun !ene 1 subst ce stimuleaza productia de antic rpi in organism care vor reactiona specific cu acestea formanid comple/ul anti!en antic rp Antic rpi 1 subst specifice de natura pr teica . imunoglobuline din clasele IgN , IgM , Ig#, IgE,Id$ 0 care apar in organism in urma unui stimul antigenic si au prop de a reactiona cu #N respectiv Micr r!. si t )inele secretate de acestea provoaca in org formarea de #c iar in cazul to/inelor se numesc antit )ine . anti 2 contra O to/iJon 2 otrava 0 sinonim anticorp antito/ic si sunt definite ca su#st capa#ile de a neutrali$a t )ina micr #iana :accinurile se prepara din !ermenii %ii atenuati , !ermeni m rati sau t )ine care si(au pierdut puterea lor patogenica pastrindu(si puterea antigenica . anato/inele 0 :accinul ideal este cel care contine o subst puternic anti!enica cu eficacitate totala intr(o singura inoculare neproducand rc adverse , producand protectie postvaccinala puternica , c)iar ptr toata viata la suta la suta dintre receptori Preparate ftalmice

 Definitie (' rme farm sterile f l site in tratamentul si dia!n sticarea c&iului # lna% sau le$at 'r ) pre%ede ca m n !rafii 1 3 Ocul !uttae . picaturi ptr oc)i , colire 0 G prep farm sterile, su# f rma de s lutii sau suspensii f l site in tratamentul sau dia!n sticarea # lil r de c&i. Se pot prezenta si sub forma de 3pul#eri sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intr(un ve)icul steril . 3#aile ftalmice 1 conditii asemanatoare de preparare , conservare si control se aplica si ptr baile oculare , care se prescriu in cant de cel putin F4! 3 un!uenta p&talmica G prep farm semisolide care se aplica pe mucoasa con-unctivala Preparatele oftalmice se utili$ea$a , in general G 3ptr act l cala si se aplica pe mucoasa con-unctivala oculara , cornee sau pleoape , gene dar si sub forma de in-ectii oculare locale ( ptr act !enerala Scurt ist ric "omanii foloseau drept colire1 ( niste turte mici formate din fainuri care se aplicau calde pe globul ocular (s lutii( macerate ,decocturi, infuzii, din plante sau ung.pe baza de grasimi $en.de colir vine din limba greaca M lla 2 aglutinare.in antic)itate aveau consistenta unui ung.sau a unei paste0sau M lliri n2 Jolla2clei ' rme farm. ftalmice Se cunosc urmatoarele f rme farmaceutice ftalmice( ( I.picaturi ptr c&i , c lire G contin c nc relativ mari de sm , dar se aplica in cant mici prin instilare in sacul con-uctival ( 6.#ai culare , apa de c&i , l tiuni culare G sol apoase diluate , ptr spalarea muc asei oculare5 ele se aplica cu a-utorul unor pa&are culare speciale , cu marginea usor adancita 5 au efect calmant , astringent sau decongestionant 3 H. un! ftalmice G numite si c lire m i , sunt ung sterile ptr aplicarea pe oc)i ,pleoape , gene ( C.spraT3 uri ftalmice , aerosoli dozati care se adm pe oc)i ( C.in*ectii intra culare G sol in-ectabile care se adm subcon-uctival sau retrobulbar prin in-ectare ( B.pul#eri ftalmice G prep solide sub forma de mici cilindri , care se utilizeaza ptr cauterizare . pe baza de #g O@ 0 ( G.c mprimate ftalmice G prep solide sub forma de mici discuri , subtiri care se aplica pe mucoasa oculara (L. s lutii ptr lentile de c ntact 5 sol de intretinere , umectare , si aplicare care previn complicatiile folosirii lentilelor de contact (A.un! ptr !ene G se aplica pe marginea pleoapei . in blefarite 0 (IB.inserte ftalmice G prep solide , sub forma de lamele ovale , subtiri , transparente , discuri sau cilindri , dar pot fi si semisolide1 gel , film Preparate e)tracti%e 1e)initie2 Preparatele )armaceutice extracti*e sunt )orme )armaceutice lic'ide,moi sau solide, care se obtin prin extra%erea selecti*a a principiilor acti*e din produse

*e%etale sau animale cu a9utorul unui sol*ent, operatie urmata sau nu,in )unctie de natura produsului )armaceutic, de concentrarea solutiei extracti*e obtinute" TM n !rafii 'R 0( T1.S lutii e)tracti%e ap ase ( macerate, infu$ii, dec cturi. T".Tincturi ( s l e)tracti%e alc lice, &idr alc lice, eter alc lice TH.E)tracte, de c nsistenta fluida, m ale sau uscata. TCeaiurile( amestecuri de pr duse %e!etale uscate -Specii.

<eneralitati Plantele medicinale sunt specii %e!etale de la care se recolteaza partea aeriana sau organul subteran ce cont. p.a. cu act.terapeutica Pr dus %e!etal sau dr ! %e!etal 2 r!anul %e!etal utilizat la prepararea unui medicament in diferite forme terapeutice Principii acti%e , substanta activa sau un grup de substante active denumite fit c mple) e/istent intr(un produs care prezinta o actiune terapeutica. E/1 alcaloizii din opiu etc Specii medicinale sau ceaiuri medicinale 2amestecuri de plante medicinale sau parti din plante uscate si maruntite asociate sau nu cu subst. medicamentoase.Se utilizeaza e/tempore de bolnav . Di$ l%area e)tracti%a 2metoda de dizolvare partiala ,e)tractia fiind un procedeu fizic de i$ lare a p.a.dintr3un pr dus %e!etal f l sind s lu#ilitatea acestuia intr3 un s l%ent5 solventul preia o parte din continutul supus e/tractiei si formeaza impreuna e)tracti%ul. Prin actiunea dizolvanta si e/tractiva a unui solvent asupra unui produs vegetal rezulta *sol e/tractive+ sau *e/tracte+ $upa dizolvare, din produsul vegetal epuizat ramine un Vre$iduu9care este eliminat prin decantare si filtrare. Sol.e/tractive contin pe linga p.a. si su#st. #alast dispersate coloidal .amidon, pectine0 Clasificare 5 3Dupa s l%entul f l sit la e)tractie( ( sol. e/tractive apoase Gapa ( tincturi si e/tracte ( alcool ( digestii ( ulei vegetal E)tractele p t fi( ( fluide ( moi Gsemisolide ( uscate SO+:ENTII 'O+OSITI IN E0TRACTIAPRODUSU+UI :E<ETA+ T Hrecvent 1 apa, alcoolul etilic de diferite concentratii T Uneori 1 cosolventi .apa(alcool(glicerol05glicerol, propilenglicol, ulei T "ar 1 alcool(eter etilic .'aleriana0, acetona.pt. Solutii capilare 1 !apsicum5%aborandii0. T Istoric 1 otet, vin. Macerarea Se face la temp obisnuita

 Preparare Peste produsul vegetal maruntit se adauga cant de apa prescrisa si se mentine @B min la temp normala , agitand de C(D ori 5 lic)idul se decanteaza si se filtreaza prin vata , iar reziduul se spala cu apa , fara presare , ptr a completa sol la greutatea prescrisa In lic)idul filtrat se adauga 4,1!U nipa!in utila ptr a opri dezvoltarea ciupercilor Infu$area Infu$area G drogul maruntit se umecteaza cu @ p apa , se lasa in repaus C min , apoi se adauga cant de apa prescrisa incalzita la fierbere . $upa un contact de @B min se filtreaza prin vata si sol se completeaza la greutatea prescrisa prin spalarea sau stoarcerea reziduului Se fol ptr e/tragerea pa din tesuturi fria#ile 1 flori , frunze , ierburi Dec ctia Dec ctia 6 temp de e)tractie este mai mare ca la infu$are , si separarea e)tracti%ului se face la cald Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu @ parti apa si se lasa in repaus C min , apoi se adauga restul de apa incalzita la fierbere si amestecul se mentine @B min pe baie de apa in fierbere .Se filtreaza prin vata , cand sol este inca fierbinte si se completeaza cu apa la greutatea ceruta prin spalarea si stoarcerea reziduului Perc larea Definitie(perc larea este met da care urmareste epui$area pr !resi%a a pr dusului %e!etal supus e)tractiei,prin scur%erea lenta , re%ulata si repetata a unui sol*ent adec*at prin dro%# !ea mai buna metoda cu cele mai bune rezultate5se e/ecuta in %ase cilindrice prevazute cu orificii de scurgere si de reglare a debitului numite perc lat are Per 2prin5 colare2a scurge picatura cu picatura Li/iviere2 lesie de cenusa .procedeu prin care se obtinea lesia(soda din cenusa plantelor0 Tincturi Definitie( Prep farm lic'ide 'idroalcoolice #tinute prin e)tractia din diferite pr duse de ri!ine %e!etala sau animala S l%entul este in ma-oritatea cazurilor alc lul de diferite c nc E)ceptie 1 t(ra eterata de valeriana G se obt cu un amestec de alcool si eter #lcoolaturi 1 prep obt prin e/tractie cu alcool din dr !uri pr aspete 5 utilizare limitata Nu p t fi c nsiderate t3ri s l #tinute prin di$ l%area un r su#st c&imice in alc l 6 cum ar fi t3ra de i d T(rile se pot obtine si prin dizolvarea e/tractelor respective in solventii corespunzatori G t(ra de nu/ vomica Emulsii DE'INITIE1Sisteme disperse eter !ene ,fluide , c nstituite din d ua fa$e nemisci#ile dispersate una in alta cu a*ut rul emul!at ril r Una din faze se afla divizata fin in cealalta faza si anume1

'a$a dispersata , care este maruntita . divizata 0 sub forma de picaturi mici 2 fa$a interna , fa$a disc ntinuua 5 cele mai multe emulsii conventionale au particule cu diametrul cuprins intre 4,F 6 144 micr metri 'a$a dispersanta 2 fa$a e)terna , c ntinuua 2 mediu de dispersie #mbele faze ale emulsiei sunt lic)ide , cu prop fizice distincte si la suprafata de c ntact se f rmea$a tensiune interfaciala care impiedica dispersarea

A!itarea ener!ica a celor doua faze conduce la amestecarea temporara a acestor doua lic)ide 2 sist eter !en insta#il dpd% term dinamic Sta#ilitatea % m reali$a cu a*ut rul emul!at rului 1.'unctie de rap rtul dintre cele d ua fa$e emulsiile p t fi ( Emulsii apa in ulei AAU 2E3L in care apa este dispersata in ulei ce constituie faza e/terna Emulsii ulei in apa UAA 2 L3E in care uleiul este dispersat in apa ce constituie faza e/terna C nf rm 'R0 supl."44C P&e ed F, emulsiile sunt incluse .impreuna cu solutiile si suspensiile0 in diferite forme farmaceutice 1preparate lic)ide perorale, prep.oftalmice, nazale, auriculare,rectale,vaginale parenterale 'r 0 defineste emulsiile ca fiind ( prep farm lic&ide mai mult sau mai putin %asc ase c nstituite dintr3un sist dispers f rmat din d ua fa$e lic&ide nemisci#ile reali$at cu a* un r emul!at ri si destinat adm int sau e)t 'r 0 pre%ede (numai em +A= sa se administre$e intern Unele emulsii adm pe piele2 linimente . lat . lino, ere 2 a unge cu ceva 0 . +inimentele de tip emulsie sunt f rme farm lic&ide cu aspect lapt s care se adm su# f rma de frictii sau aplicatii pe piele In compozitia acestora intra sapunuri sau alte subst cu act emolienta , revulsiva , analgezica Suspensii DE'INITIE 'R0,suspensiile sunt prep.farm lic&ide c nstituite din una sau mai multe su#st.acti%e ins lu#ile suspendate intr3un mediu de dispersie lic&id si destinat adm.int. sau e)terne 'a$ele suspensiei( ( faza e)terna 2continua, lic)ida .semisolida0 (faza interna 2 particule solide insolubile in mediu de dispersie E/.de suspensii1suspensii lic)ide, ung.suspensii, paste, amestecuri de pulberi Marimea part.,4,13144micr metri Mediul de dispersie2apa,ulei cu sau fara alte subst.pt. corectarea gustului sau mirosului neplacut Suspensiile preparate in farm.au o sta#ilitate fi$ica limitata 5 trebuiesc consumate in timp scurt de la preparare Suspensiile pereparate in industrie trebuie sa(si pastreze omogenitatea 6(@ ani Suspensiile uscate 2amestecuri de pulberi la care se adauga in momentul folosirii o cant.de apa. Se agita5 rezulta o suspensie omogena5 se mai pot adauga agenti de suspensie,edulcoranti, aromatizanti. 'R0 face cite%a preci$ari( . :-5 din particulele e/aminate trebuie s; prezinte d;,-<m"

 . pentru /-5 din particulele e/aminate se admite d 2 ,-. +:-<m" Pentru suspensiile ftalmice( ( =-5 trebuie s; aib; dma/ 2/,<m, 3 pentru l4U se admite diametrul de cel mult ,-<m" Suspensiile in*ecta#ile trebuie s; corespund; pr #ei de pasa* -'.R. 0, p.F1".. ' rmularea suspensiil r 0aterii prime2 (substanta medicamentoasa (ve)icule (substante au/iliare (materiale si recipiente pentru conditionare (ambalare In functie de sc pul terapeutic urmarit si calea de administrare se selecteaza urmatoarele substante medicamentoase0 A 6calea rala3 conc.s.a este 4.1314U (antibiotice (B.I6C(B.CBBg.3lgt.Cg0 (susp.radioopace(conc @C(DB(KCR(sulfat de bariu (susp.antiacide(subst. neutralizante C(ICR (geluri anorganice(CBR fata de masa ( subst"toxice si puternic acti*e.masa prelucrata nu trebuie sa depaseasca doza max pt /> ore7)r48 13 suspensii in*ecta#ile 3 4.F3FU subst.medicamentoasa C3suspensii pt.u$ e)tern3 143"4U subs. Medic. D3pastele de dinti 3HH3BBU subst. abrazive insolubile Dimensiunea particulel r )suspensii pentru calea orala& piele& mucoase 2 F4 micr metri )oftalmologie) F314 micr metri3 oc)iul fiind f.sensibil la dimensiuni de 6B(6C micrometri ) calea parenterala 3C4 micr metri Particulele sub 6B micrometri sunt mai putin dureroase si mai putin iritante pentru tesuturi. Suspensiile in-ectabile reprezinta o forma cu actiune prelungita Su#stante au)iliare (agenti de marire a viscozitatii( ingrosare, suspendare (umectanti (agenti de floculare (substante sau sisteme tampon (conservanti antimicrobieni (coloranti, parfumuri( pt.susp.de uz e/tern (edulcoranti Guz intern (aromatizanti(uz intern A!enti de marire a %isc $itatii

 Sunt c l i$i &idr fili3 -naturali de semisinte$a sau sinte$a. si ar!ile c l idale de ri!ine naturala Macr m lecule naturale( (guma arabica (tragacanta (alginati (amidon (pectine Macr m lecule de semisinte$a(M!, EE!, !M!( a, celuloza microcristalina Deri%atii de sinte$a1 alcool polivinilic,carbopoli,P'P C mpusi naturali sub forma de argile1silicati naturali1 bentonita, )ectorita, veegum, dio/id de siliciu coloidal

UN<UENTE 5 SUPORITOARE 'ORME 'ARMACEUTICE SO+IDE Definitie, ( sunt preparate farmaceutice de consistenta semisolida,constituite din substante medicamentoase dispersate in e/cipienti, care se aplica prin intindere pe piele sau pe mucoase in scop terapeutic sau de protectie. Sunt alcatuite din1 3e)cipienti -#a$e de un!uent0 in care se pot incorpora substante active. (!eluri cu capacitate de def rmare plastica in care sunt incluse s.a.sub forma de solutii, emulsii sau suspensii C nstituire 1sc&elat la) alcatuit din fa$a s lida in care este inclusa prin adsorbtie sau retinuta mecanic& faza lichida# Sub actiunea unor f rte mecanice sau termice, structura poate fi dislocata, p ate fluidifica dar dupa incetarea acestor forte reteaua trebuie sa se regenereze. Un astfel de sistem reversibil se numeste !el ti) tr p In 'armac peea Eur peana si in suplimentul pe "44C al 'R0 nu mai apare monografie pentru unguente ,ci 9Preparate semis lide pentru aplicare cutanata93 (sunt destinate unei eliberari locale sau transdermice a unei substante active sau pentru actiunea locala sau emolienta (armacopeea uropeana inscrie mai multe cate%orii de preparate semisolide2 (unguente (crUme (geluri (paste (cataplasme (plasturi medicamentosi Un!uentele sunt constituite dintr3 sin!ura fa$a in care sunt dispersate lichide sau solide. E/ista trei tipuri de unguente1 (ung. )idrofobe (unguente emulsii (unguente )idrofile

 Cremele ,ung.emulsii care au un continut ridicat in apa7?+-58 si se caract.printr(o consistenta mai scazuta 5 pot fi de tip U3# sau #3U <elurile,sunt preparate semisolide alcatuite din polimeri care gelifica in solutie peste o anumita concentratie5pot lipofile sau )idrofile Pastele 2 sunt preparate semisolide cu un continut mare de pulberi -W"FU. care au o consistenta mai tare si care de obicei nu se topesc la temp# corpului iar prin intindere pe piele formeaza un film protector Cataplasmele(2 #a$e &idr file in care se disperseaza s.a. 5 care retin caldura& si care inainte de folosire se incalzesc Alte preparate semis lide ( 1.Ceratele 2prep.grase care contin un procent mare de ceara sau parafina avind o consistenta tare si un punct de topire ridicat5e/ cerate labiale ( ".<elatinele2prep.moi care c ntin !elatina si !licerina aplicate pe piele au o actiune de lubrefiere 3 H.<licer late2 )idrogeluri obtinute cu !licerina si cu amid n 5 ung.de glicerina 3 C.Un!. Oftalmice 2se aplica pe muc asa culara (F P me$i (contine substante liposolubile care in contact cu pielea se inmoaie lasind un film superficial gras Sunt intre#uintate pentru1 ( tratamentul afectiunilor dermatologice( unguentele de protectie ( prote-area Gung.de protectie ( intretinerea epidermului( unguente dermato cosmetice

Clasificarea un!uentel r 1.Dupa natura #a$ei de un!uent( 3cu #a$e an&idre( (baze )idrofobe(grase an)idre, lipofile (baze de absorbtie (baze )idrosolubile1an)idre, miscibile cu apa .ung.cuPEN0 3cu #a$e &idratate3 contin diferite baze de unguent, emulgatori, proportii diferite de apa (sisteme emulsionate (sisteme gelificate ".Dupa m dul de dispersie al s.a. in #a$a 1 3un! s lutii (s.a. este solubila in baza de ung..monofazice0 " 3un!.emulsii G#3U sau U3# (s.a este emulsionata in baza de ung (necesita emulgatori (este un sisitem bifazic H3un!.suspensii (s.a. insolubila este suspendata in baza de unguent (este un sisitem bifazic C.3un!.p lifa$ic ( cu mai multe s.a dispersate diferit in baza

 H.Dupa capacitatea de patrundere si l cul de manifestare a efectului terapeutic 1.un!. cu actiune l cala (un!.epidermice1 de suprafata, de acoperire ,folosite in tratamentul superficial al epidermei 3un!.end dermice3de profunzime(folosite in tratamentul straturilor mai profunde1derm, ane/e 3un!.diadermice (de penetratie, cind s.a. a-unge in straturile cele mai profunde ale pielii sub piele,.musc)i, articulatii0(un!. cu actiune re!i nala ".un!.cu actiune !enerala sistemica(transdermice Gcind s.a. a-unge in vasele de singe si circulatia generala C. Dupa calea de administrare( (ung. dermice( aplicate pe piele (ung. transmucozale(aplicate pe mucoase 1oftalmica, nazala, otica, oro(gingivala, vaginala, rectala, F. Dupa sc pul utili$arii( (ung.terapeutice1 dermice, transmucozala (ung de protectie( formeaza pe piele o pelicula protectoare (ung. cosmetice( in scop de infrumusetare, intretinere sau igienic (ung pentru facilitarea diagnosticului) lubrefianti pentru catetere endoscopice, sonde ecografice, sau electrocardiografice B.Dupa actiunea farmac l !ica1 (antimicrobiene (antimicotice (antiinflamatoare (antiparazitare,antipruriginoase, antiacneice (calmante, anestezice, cicatrizante (sicative, racoritoare SUPORITOARE C nf rm 'R 0, supozitoarele sunt preparate )armaceutice solide, care conin doze unitare din una sau mai multe substane acti*e, destinate administrrii pe cale rectal, *a%inal sau uretral. 'R 0 include sub denumirea de *supozitoare+ at9t formele farmaceutice solide pentru aplicare rectal; .supozitoare0 c9t :i pe cele cu aplicare vaginal; .ovule0 sau uretral; .bu-iuri0. Dupa l cul de aplicare1 (supozitoare rectale.sup.propriu zise0 (supozitoare %a!inale.ovule sau globule0 (supozozitoare uretrale.bu-iuri0 Denumirea de sup $it are2 supp nere 2a pune in loc, a inlocui5adica a folosi sup ca la/ative in locul clismelor $upa unii autori supozitoare inseamna tot ce se introduce in cavitatile organismului, mai putin pe cale bucala.rinoconuri, otoconuri0 Tendin7a de a le trata ;mpreun/ a ap;rut 8n literatur; datorit; (modului de preparare asemntor :i faptului c; ( la ob<inerea lor sunt folosi<i aceeai excipieni& $ar e)ist/ diferen7ieri nete din punctul de vedere al1

 ( utiliz;rii :i ( modului de ac<iune .sistemic3local0 atr;g9nd m dific/ri ;n ( (formulare, (mod de dozare, (forma si greutatea acestor preparate In P&. Eur. si in suplimentul 'R 0 din "44C, supozitoarele apar in diferite m n !rafii( X ,,Preparate rectale+ ( supozitoare 2 preparate unidoz; solide, cu forma, volumul si consistenta adaptate administr;rii rectale, in vederea ob<inerii unui efect local sau sistemic. X ,,Preparate %a!inale9 ( supozitoare vaginale, ovule 2 preparate unidoza solide, de forme diferite, in general ovoide, cu volumul si consistenta adaptate administr;rii vaginale in general pt ac<iune locala. !on<in una sau mai multe s.a. dispersate sau dizolvate intr(o baza adecvata. X ,,Crei ane9 sau ,,StTli+ ( supozitoare uretrale& bu'iuri 2 prep solide destinate aplic;rii locale, de form; cilindric;, sterile. Se distin! urm/t arele cate! rii de preparate %a!inale( Ovule .supozitoare vaginale, pesarii05 !omprimate vaginale5 !apsule vaginale5 Solu<ii, emulsii si suspensii vaginale5 !omprimate si pulberi pentru solu<ii si suspensii vaginale5 Preparate vaginale semisolide5 Spume vaginale5 Tampoane vaginale medicamentoase Clasificare( Supozitoarele vaginale se pot clasifica in functie de diferite criterii1 3dupa %radul de dispersie2 supozitoare vaginale tip solutie supozitoare vaginale tip emulsie supozitoare vaginale tip suspensie supozitoare de tip mi/t .polifazic.0 .dupa te'nolo%ia de preparare0 supozitoare vaginale obtinute prin modelare supozitoare vaginale obtinute prin turnare. .dupa e)ectul terapeutic2 cu actiune locala cu actiune generala. .dupa modul de )ormulare2 magistrale industriale.

'ORME 'ARMACEUTICE URETRA+E

 DE'INITIE( Preparatele uretrale sunt f rme farmaceutice lic&ide, semis lide sau s lide destinate tratamentului afec7iunil r uretrale sau e)amenului de dia! nistic. $intre formele uretrale se utilizeaz;1 forme lic)ide1 solu<ii, iriga<ii, sp;l;turi5 forme semisolide1 unguente grase, creme, geluri sau paste5 forme solide1 bu-iuri :i creioane caustice. Soluii, iri%aii, splturi uretrale Sunt preparate farmaceutice lic)ide, administrate intrauretral 8n scopul ob<inerii unui efect local. Fn general, aceste preparate sunt condi<ionate 8n recipiente monodoz; :i con<in una sau mai multe substan<e active dizolvate 8n ap;, 8n special1 ( antiseptice, ( antimicrobiene, ( anestezice, ( cicatrizante etc. Se prepar; dup; regulile generale descrise la solu<ii. Preparatele uretrale semisolide Preparatele uretrale semis lide sunt1 ( unguente cu baze grase, ( creme, ( geluri, ( mai rar paste. Se administreaz; pe mucoasa uretral; cu a-utorul unui aplicator adecvat. Se prepar; dup; regulile generale descrise la unguente :i paste. $u9iuri H"? include 8n monografia de generalit;<i1 =SUPPOSITO"I#+, numai formele farmaceutice solide administrate pe mucoasa uretral;, cu denumirea de Supozitoare uretrale sau bu-uri. Sup $it arele uretrale sunt destinate tratamentului afec7iunil r uretrale 2i au f rm/ de cilindri ascu7i7i la un cap/t. Pentru aceste forme mai sunt cunoscute :i alte denumiri ca1 St>li, ,acilli, ,acilli uret)ralis, !andelettae uret)ralis. PU+1ERI <ENERA+ITATI Definitie( pul#erile sunt preparate farm.s lide c nstituite din particule ale uneia sau ale mai mult r su#stante medicament ase in amestec,f l site ca atare sau impartite in d $e. O#tinerea pul#eril r1 ( pulverizarea (cernerea (amestecarea <radul de finete al pul#.depinde1 (fortele de coeziune intermoleculare (modul de preparare Imp rtanta pul#eril r( (prod.intermediare pt. prep.altor forme farm. (forma de adm.a medic.din cele mai vec)i vremuri Clasificare 1.Dupa c mp $itie1

( pulb.simple (pulb.compuse ".Dupa m dul de administrare( (pulb.de uz intern (pulb.de uz e/tern.pudre0 H.Dupa m dul de d $are( (pulb.nedivizate (pulb.divizate C.Dupa !radul de finete( (pulb.groscioare .pulvis grossus0 ( coresp.sitelor I' si ' (pulb.fine .pulvis subtilis0 (coresp.sitei 'II (pulb.f.fine .pulvis subtillissimus0 (coresp.sitei 'III (pulb.coloidale .pulvis impalpabilis0 Pudre Definitie 1pudrele sunt prep.farm.care c ntin una sau mai multe su#st.medicam. as ciate cu dif.su#st.a*utat are si care se aplica pe piele sau pe muc ase Sunt pul#eri c mpuse de mare finete f l site pt. (absobtia secretiilor (racorire (scop sicativ (act.locala C ntin( sulf,acid salicilic,sulfamide,antibiotice, vitamine Su#st. au)iliare f l site t#.sa indeplineasca serie de c nd( (buna toleranta (grad avansat de finete (aderenta (compatibilitate (stabilitate 1a$e de pudre1 amidon, talc, carbonat de mg.,bio/id de titan, aerosil COMPRIMATE 3<eneralitati Definitie (preparate farmaceutice s lide in f rma de cilindri plati, sau lenticulara , #tinute prin c mprimarea mecanica a su#st. medicament ase, la care se asociaza ,in general si subst. a-utatoare !omprimare2a presa Tabuletta 2placuta .forma prep0 Pastillus 2bomboana aromatizata, pra-itura mica 5bomboane medicinale Clasificare 1.Dupa nr.de su#st. medic (comp.simple (comp.compuse ".Dupa s lu#ilitatea in apa si permea#ilitatea s.a. (cp.cu s.a.din cls I (cu solubilit.mare si permeabilitate mare1teofilina, Jetoprofen metoprolol (cp.cu s.a.din cls II (solubilitate mica si permeabilitate mare1piro/icam, griseofulvina napro/en (cp.cu s.a.din cls III

(solubilitate mare si permeabilitate mica1atenolol, captopril (cp.cu s.a.din cls I: (solubilitate mica permeabilitate mica1 furosemid,mebendazol

H.Dupa f rma1 ( rotunde (ovale sau discuri ( cu margini intacte (cu suprafata plana sau conve/a (cp.plate cu margini (cp.plate cu bordura (cp.bombate (cp.biconve/e C.Dupa inscripti nare sau santuri de pe suprafata1 (cp. Inscriptionate1semn, marca, doza(cp.fractionate1cu santuri F.Dupa m dul de f rmulare( 3cp.neac perite Gcu strat unic ( cu straturi multiple (cp.ac perite cu unul sau mai multe str. (cu za)ar ( cu pelicule .cp.filmate(daca str.este f. subtire0 B.Dupa pr cedeul de fa#ricare,cp.neac perite pot fi1 (cu strat unic ( cu straturi multiple paralele1 sm incompatibile0 G.Dupa %ite$a de eli#erare a su#st.acti%e 3I3cp.cu eli#erare c n%enti nala-clasica0 (cp.pt.adm.perorala (cp.pt.adm.pe mucoase (cp.pt.sol.in-.si oftalmice 3II3cp.cu eli# m dificata Cp.cu eli#.m dificata5 1.3cp.cu eli#erare accelerata (cp.efervescente (cp.orodispersabile ".3cp.cu eli#erare prelun!ita-retard0 (intirziata5cp.gastrorezistente sau enterosolubile (repetata 1fractionata0 (continua .sustinuta0 (controlata.programata0 P t fi 1cp.cu str.multiple 5cp lenterule,cp.cu doua tipuri de granulate 1cp.cu s.a. intr(o retea polimerica .tip matrita0 1cp.de tip rezervor cu invelis care controleaza cedarea

H.cp.cu eli#erare diri*ata la dif.nivele1stomac,intestin subtire, colon P.Dupa m dul de administrare1 (cp.care se adm.ca atare Gprin ing)itire (cp.pt.sol..int.sau e/t0 (cp.pt.dispersii.susp0.int.sau e/t0 (cp.efervescente (cp.orodispersabile.se dizolva in gura si se ing)it0 (cp.masticabile (cp.care se sug Q.Dupa calea de administrare 1.C mp.per rale(se absorb si actioneaza la nivelul tactului gastrointestinal ".C mp rale Gact.la nivelul mucoasei bucale.comp.pt.subt, sublinguale0 H.C mp.!inec l !ice.vaginale0( act.in vagin ca atare sau dupa dizolvare C.C mp. ftalm l !ice(act.in sacul con-unctival al oc)iului F.C mp. parenterale (act prin implantare, dupa dizolvare prin in-ectare #lte tipuri5comp.efervescente, comp. cu act.prelungita DRA>EURI3<eneralitati DRA>E'IEREA3Definitie( Ac perirea c mp.cu diferite in%elisuri p arta denumirea de dra*efiere !ea mai vec)i metode este(ac perirea cu $a&ar5 ulterior s(au mai perfectinat si alte metode1acoperirea prin suspendare in aer etc. Pr cedeele de #a$a pt.ac perire1 (acoperirea in turbina (acoperirea prin imersare (acoperirea prin suspendare in aer (acoperirea prin comprimare CAPSU+E Definitie1sunt in%elisuri de !elatina,amid n sau alte substante inerte fi$i l !ic care contin d $e unice de substante medicamentoase Termenul de capsula se mai foloseste si pt.cele care se ingereaza constituite din capsula pr priu $isa si c ntinutul sau Tipuri de capsule1 (amilacee (pt.medic.solide .pulberi0 (gelatinoase(pt.medic semisolide sau lic)ide (microcapsule, nanocapsule 'PRME 'ARMACEUTICE CU ACTIUNE PRE+UN<ITA3<ENERA+ITATI Sc pul f l sirii preparatel r cu actiune prelun!ita( (dupa o singura administrare sa se realizeze o actiune de durata cit mai lun!a5 (cu a-utorul unei d $e unice se creaza in organism un dep $it care cedea$a treptat si unif rm s.a. timp de mai multe ore, zile sau luni Implantele 2primele forme. E/.)ormonii, antibiotice Un preparat ideal se administrea$a data, atin!e c nc.in sin!e imediat dupa administrare si asi!ura mentinerea acstui ni%el pe t ata durata tratamentului

 Un preparat cu actiune prelungita contine o cantitate de su#st.medic.ec&i%elenta cu mai multe d $e unitare. O cantitate corespunzatoare unei doze actioneaza imediat, celelalte urmind sa produca efectul terapeutic intr(o perioada de timp prestabilita Preparatul asigura o cedare lenta si stati nara a drogului in decursul unei perioade de mai multe ore, zile, sau saptamini . La preparatul c n%enti nal apare discontinuitatea concentratiilor si depasirea concentratiilor terapeutice cu eventuale efecte to/ice. Tipuri de actiuni ale su#st.acti%e1 (instantanee (imediata (intirziata (prelungita Actiunea instantanee2 cedarea are l c c&iar in m mentul administrarii a s.a. Actiunea imediata2 cedarea in decurs de ra

Actiunea intir$iata 2pr ducerea efectului in cite%a re Actiune prelun!ita 2asi!urarea unui efect sta#il timp de mai multe re, $ile sau saptamini dupa sin!ura administrare