1.

Analiza definitiilor notiunii de risc Antreprenorul este persoana care risca, manifesta initiativa, adopta decizii, introduce inovatii si risca. Drept actegorie economica riscul reprezinta un eveniment care poate avea loc sau nu.Ca rezultat al indeplinirii acestui eveniment consecintele pot fi de 3tipuri: negative-ce se manifeste prin dauna esec faliment sau pierdere, zeroprin care nu se obtine nici pierdere nici cistig, positive- ce se manifesta prin cistiga sau beneficii. In teoria clasica, riscul este tratat ca o probabilitate matematica de pierderi, care pot aparea in cazul primirii unei decizii incorecte, riscul apare ca o dauna fiind consecinta unei decizii gresite. In teoria neoclasica bazele riscului: antreprenorul, activind n conditii de incertitudine priemeste un profit care este o variabila neconstatnta si incheind contractul trebuie sa se conduca de 2 criterii: marimea profitului preconizat si marimea abaterilor posibile de la venitul preconizat. Riscul poate fi descries prin intermediul urmatoarelor caracteristici: pericol, supunerea riscului, sensibilitatea fata de risc si gradul de interconexiune cu alte riscuri. Riscul este component a economiei de piata si poate aparea in orice moment adtorita:jocului permanenet al cererii si ofertei pe piata, concurenta intre agentii economici,fluctuatii valutare,modificarea cotatiilor bursiere. Caracteristicile situatiei de risc: caracterul intimplator al evenimentelor care determina acea varianta, a carei probabilitate de realizare este maxima, existent solutiilor alternative, probabilitatea de a avea pierderi sau venituri mari. 2. Functiile riscului Grupa 1 Functia inovationala stimularea gasirii unor noi solutii, netraditionale la problemele care stau in fata antrerenorului.Implementarea functiei se realizeaz prin intermediul aplicarii metodelor de stimulare a creativitatii brainstorming,matricea descoperirilor. Functia reglatorie a. constructive-capacitatea antreprenorului de a merge la risc, dar prin utilizarea unei baze informationale complexe,primirea deciziilor coelctive,care contribuie la maximizarea rezultatelor obtinute. b. distructiva-cind riscul se manifesta ca un subiectivism in cazul lipsei informationale,fara cercetarea factorilor interni si externi de influenta asupra active antreprenoriale. Functia de aparare atreprenorul reactioneaza normal la situatia de risc care duce la esec. Functia analitica antreprenorul in situatia de risc analizeaza mai multe solutii si consecintele lor, ianinte de a adopta una din acestea, utilizind metode statistice,matematice,experienta si intuitive. Grupa 2 Functia stimulatorie faptul ca prin intermediul investitiilor riscante # stimuleaza progresul tehnicostiintific,majorarea locurilor de munca,dezvoltarea procesului commercial-tehnologic. Functia de aparare vizeaza cautarea mijloacelor si formelor de protejare de la urmatrile posibilie nedorite, care vor stabiliza activitatea lor antreprenoriala. Functia de preintimpinare utilizarea mijloacelor intreprinderii pu micsorarea gradului si urmarilor riscului (fonduri de risc) Functia compensatorie crearea fondurilor tinte in forma baneasca,care asigura compensarea pierderilor suportate din cauza unor fenomene negative imprevizibile,acordarea ajutorului material lucratorilor intreprinderii care in urma desfasurarii activitatii sale,le-a afectat negative viata,sanatatea. Functia de gestionare a investitiilor riscante si a relatiilor social-riscante se exprima prin functionarea managementului riscului(system de gestionare rationala a marimii riscului, a investitiilor riscante cu scopul asigurarii stabilitatii financare a intreprinderii). Functia de control crearea si utilizarea sistemului de control al parametrilor calitativi si cantitativi a proceselor riscante ce apar la intreprindere, a formarii si utilizarii fondurilor de riscuri. Functia sociala de realizeaza in procesul securizarii materiale a angajatilor , atrasi in active riscanta, pe calea platii compensatiilor, asigurind sustinerea nivelului lor de viata. 3. Caracteristica factorilor interni de influenta asupra riscului Factorii interni sunt cei care apar in interiorul firmei si care influenteaza doar activitatea ei . a. strategia firmei directive generala de activitate a firmei pu o perioada indelungata de timp, ce poarta un character obligatoriu de realizare, insa paote fi modificata in functie de factorii mediului intern si extern a intreprinderii b.Resursele si utilizarea lor- orice intreprindere utilizeaza urmatoarele resurse: umane materiale financiare informationale, modalitatea folosirii acestor resurse genereaza intreprinderii un set de riscuri care influenteaza rezultatul final scontat.folosirea rationala a resurselor este prioritatea managementului firmei care prin intermediului functiilor sale specific poate contribui la diminuarea riscurilor . c. Calitatea si nivelul de folosire a marketingului ideplineste functia de informator pu managementul firmei . Daca lucratorii compartimentului de marketing nu sunt sufficient de competent, ei genereaza un set intreg de riscuri, daca exista gestiune corecta dar cu informatii gresite exista generare de riscuri.

4. Analiza SWOT metoda de elaborare si modificare a strategiei firmei 1. Strategia Arunca in lupta toate resursel pe care le ai, strategia ce mai putin previzibila,necrutatoare si nu admite greseli, cu aceasta strategie nu exista a2a sansa. 2. Loveste acolo unde nu este nimeni care se considera o imitatie creatoare si un judo antreprenorial: imitatie creatoare antreprenoru face ceva ce a facut dj altcineva dar el intelege ca invoatia este mai bune decit ce au facut precedentii . Judo antreprenorial necesita o anumita inovatie,trebuie ca produsul /serviciul sa aiba ceva care sa-l deosebeasca pe cel existent. 3. Bresele ecologice- aceasta strategie aspira la obtinerea controlului,monopolului intr-o zona limitata, impunind firmele sa se face immune la concurenta .(strategia barierei,str calificarii in specialitate,strategia pietei) 4. Schimbarea valorilor si a caracteristicilor strategia prin care se creeaza un client nou(creare de utilitate,utilizarea sistemuli de preturi). 5. Caracteristica factorilor mediului extern de influenta directa 1. Legislatia ce reglementeaza activitatea de antreprenoriat dicteaza antreprenorului reguli de joc pe care acesta trebuie sa le respecte, deoarece activitatea lui se desfasoara in stat cu utilizarea partial a resurselor acestuia .aceste regului nu sint mereu favorabile pu # si pot provoca riscuri necontrolabile . 2. Sistemul fiscal in cazul in care impozitele reduc venitul cu 30/40 %,acest process duce la diminuarea stimulentelor pu initiative antreprenoriala si largirea producerii. 3. Relatiile cu partenerii lipsa sau insuficienta furnizorilor de materie prima pe piata interna, neindeplinirea obligatiunilor asumate conform contractului 4. Concurenta antreprenoriala impune antreprenorii mereu sa introduca inovatii mici sau mari in activitatile lor, pu a rezista in lupta concurentiala, care la un moment are un grad inalt de inasprire. 6. Caracteristica factorilor mediului extern de influenta indirect 1. Situatia politica din tara care favorizeaza sau nu accesul antreprenorilor la surse financiare externe,extinderea activitatii pe alte piete creeaza un climat favorabil sau nefavorabil pu crearea sau dezvoltarea activitatii de antreprenoriat in interiorul tarii(greve,razboaie care prezinta pericol pu unele domenii de activitate 2. Situatia economica din tara asupra rezult activitatii intreprinderii influenteaza situatia economica din tara si domeniul In care firma isi desfasoara activitatea.atunci cind intreprinderea nusi poate realiza produsele la pret accesibil ,prin urmare supraproductia contribuie la marirea nivelului riscului antreprenorial. Inflatia un alt risc antreprenorial, denaturind calculele economice,face incerte perspectivele de de zvoltare,mareste riscul legat de noi proiecte investitionale . 3. Factorii internationali intrarea tarilor in diverse irganizatii international conduce la asumarea tarilor member a anumitor obligatii la nivel national si international,care creeaza diferite limite in activitatea si dezvoltarea economica a cestora.dependenta de anumite resurse naturale ,amplasarea geografica nefavorabila genereaza anumite riscuri micro si macroecnomice care blocheaza activitatile antreprenoriale. 4. Calamitatile natural-sub influenta indelungata a omului asupra naturii, tot mai frecvent apar situatiile legate de influentele negative ale factorilor naturali asupra activitatilor antreprenoriale(inundatii,cutremure) 7. Clasificarea riscurilor dupa criterii Dupa aparitia lor :a) riscuri retrospective -; b)riscuri curente-apar nemijlocit in procesul desfasurarii activitatii de antreprenoriat, probabilitate inalta de aparitie dar nu genereaza mari pierderi; c)perspective riscuri potentiale,aparitia carora nu este strict delimitate in timp Dupa factorii principali de aparitie: a)economice-riscurile conditionate de schimbarile nafavorabile ce au loc in interiorul intreprinderii sau a tarii; b) politice riscurile legate de situatia politica si activitatea statului,influentind negative rezultatele activitatii intreprinderii; c)tehnico-tehnologice sunt posibilitatile aparitiei urmarilor negative in legatura cu implementarea tehnicii si tehnologiilor noi si cu catastrofele tehnogenice; d)ecologice sint riscurilelegate de probabilitatea aparitiei respunderii civile pu cauzarea pagubelor mediului inconjurator,cit si a sanatatii persoanelor terte.; e) legislative-juridice legate de nestabilitatea legislatiei nationale,straine,international,de legile si hotaririle imprevizibile a guvernului; f) informationale reprezinta probabilitatea aparitiei detaliilor false,nesigure in rapoartele statistice, operationale,financiare, contabile, scurgerea informatiei confidentiale; g)morale legate de raspudnerea morala pu luarea deciziilor in conditii de risc sip u urmarile luarii acesto decizii. Dupa caracterul evidentei riscurile se impart in :a) externe riscuri care influenteaza intreprinderea din exteriorul ei(inflationist,valutar,natural) find legate nemijlocit de activitatea intreprinderii, actioneaza factori politici,economici,demografici,sociali,geografici; b) interne riscurile conditionate de activitatea nemijlocita a intreprinderii si a partenerilor sai de contact(furnizorii,copartenerii,consumatorii)

Dupa sfera aparitiei la baza careia stau domeniile active antreprenoriale: a) sfera productiei factori antreprenoriali folositi forta de munca,informatii,servicii; b) sfera comerciala antreprenoru cumpara produse finite si profitul rezulta din diferenta de pret. Tipuri de baza(licenta,auctionul,comertu cu ridicata si amanuntul); c) sfera financiara vinderea unor mijloace banesti in schimbul altora(banca); d) activitatea intermediara notariat,brokeraj,evaluare,recrutare,avocet(nici nu cumpara nici nu vinde) Dupa nivelul de realizare a riscului: a) riscuri legate de strategie(alegerea pietei, planului de productie); b) riscurile operationale (pina la reazlizarea marfii,intre comanda si expedierea marfii); Dupa obiect: a) riscuri ce afecteaza bunurile; b) ce afecteaza investitiile nemateriale; c) resursele financiare; d ) personalul intreprinderii. In dependent de durata in timp: a) de scurta durata-dispar concomitant cu incetarea actiunii; b)permanente prezinta tot timpul pericol pu activitatea de antreprenoriat(risc natural) In functie de limita dupa care este posibil falimentul: a) admisibile reprezinta pericolul pierderii venitului de la realizarea unui anumir risc in urma desfasurarii active antreprenoriale; b) critice pericolul pierderilor in marimea cheltuielilor de productie; c) catastrofale- suportarea pierderilor in amrime egala cu averea firmei,conduce spre faliment. Dupa caracterul urmaririlor riscurile se impart in pure si speculative 8. Caracteristica riscurilor pure Apar cind pu o anumita situatie exista sansa numai de a pierde fara sa existe si sansa de a cistiga. Caracteristica riscurilor pure nu sunt acceptate deoarece apariia lor face ca agenii economici s suporte o pierdere neavnd ansa de ctig; nu pot fi delimitate de sfera de activitate, ntruct conducerea firmei nu poate s evalueze i s decid, nainte de apariia unui fenomen, care sunt pagubele ce se pot produce i mrimea lor;nu se realizeaz n timp, ele fiind imprevizibile, apar fr manifestarea unor semnale precedente de activitatea desfurat;nu pot fi controlate, fiind reduse posibilitile de intervenire;apar drept consecin a unor evenimente accidentare i ntmpltoare care au o anumit probabilitate de apariie. Sursele de apariie a riscurilor Pure:proiectarea greit a unui brevet;plasarea necorespunztoare a unor fonduri i obinerea unor rezultate neadecvate;condiii de cumprare i curs de revenire a monedei naionale defavorizante ;obinerea de rebut;existena unor preuri sub nivelul celor de pe pia Clasificarea riscurilor pure: natural;ecologice;de transport;de avere;de producer;de realizare;comerciale;politice 9. Caracteristica riscurilor speculative Apar atunci cind exista sanse de pierdere cit si de cistig. Caracteristica riscurilor speculative:sunt uor delimitate de sfera de activitate, firma putnd s decid angajarea activitii sale n limitele unui buget corespunztor (pentru publicitate, pentru cercetare etc.);se realizeaz n timp i sunt datorate activitii firmei; apar doar n urma desfurrii unor activiti anterioare (spre exemplu, acordare de credit, efectuarea unei investiii, politic financiar greit, etc.);sunt controlabile, agentul economic putnd s-i dea seama de fenomenele ce pot aprea n activitatea desfurat, lund msuri de reducere a lor.;sunt dependente de existena unor factori cum ar fi: decizia puterii publice, factorii financiari, factorul uman, factorii organizatorici i de structur. Sursele de apariie a riscurilor:Speculative - existena unor centre de risc care mpiedic funcionarea normal a firmei ( condiii climaterice nefavorabile, incendii, explozii);neglijena personalului de conducere i a celui de execuie;sustragere de fonduri;erori de concepie i de producie;abuzuri de putere i mecherii Clasificarea riscurilor speculative :comerciale-productie,realizare,avere;financiareinvestitionale,capacitetea de cump a banilor mprirea riscurilor dup coninut i cauzelor alternative de manifestare Risc n scopuri nobile(pentru salvarea vieii omului) i risc n scopuri mercantile; Risc cu pericol pentru via din cauza lipsei alternativelor sau din cauza neateniei i neglijenei; Risc binevol i risc impus; Risc ce genereaz daune simultan i n locul producerii sau ntr-un loc ndeprtat i n viitor. 10. Metode de stimulare a creativitaii folosite In cadrul functiei inovationale a riscului Functia inovationala pe care riscul antreprenorial o realizeaza prin stimularea gasirii unor noi noi solutii,netraditionale la problemele care stau in fata antreprenorului. Pracica mondiala ne arata ca companiile obtin mar succese,devenind competitive datorita utilizarii acestei functiii.Orice produs/ serviciu nou implica un numar mare de riscuri.Insa in cazul cind evaluarile au fost facute correct,rezultatele obtinute pot cu mult depasi

cele planificate.Implementarea eficienta a acestei functii se realizeaza prin intermediul aplicarii metodelor de stimulare a creativitatii asa ca :Braingstorming, Philips 66 ,Cancasajul , matricea descoperirilor 11. Explicati tipurile de pierderi si cauzele aparitiei lor 1. Pierderi nanciare - reprezint dauna nanciar direct care poate adus rmei n urm realizrii unui anumit risc sau a unui grup de riscuri. Cauzele ce genereaz apariia pierderilorfinanciare potfi: o Dependente de firma care genereaza pierderi in urma neprevederii anumitor activitati banesti, plati, amenzi, impozite suplimenatre, pierderi effective de mijloace banesti sa hirtiilor de valoare o Indepnedente de firma Drept pierderi nanciare temporare pot fi: nghearea tempo rar a conturilor, neeliberarea la timp a mijloacelor financiare , amnarea achitrii datoriilor. 2. Pierderi materiale - reprezint cheltuieli suplimentare sau pierderi directe ale fondurilor ntreprinderii ce nu au fost prevzute n planurile dezvoltrii rmei, aa ca: utilaj, ncperi, produse nite, materie prim, energie, combustibil etc. Pentru antreprenor este important nu numai s depisteze aceste pierderi, dar is le estimeze n uniti bneti. 3. Pierderi de timp - reprezint un tip de pierderi care sunt condiionate de utilizarea neraional a timpului datorit apariiei anumitor tipuri de risc..Prin urmare, aceste pierderi se manifest sub douforme: a) pierderi ale timpului de munc, ce sunt condiionate de mprejurri ntmpltoare, ca de exemplu: ieirea din funciune a utilajului, mbolnvirea lucrtorilor, defectari ale reelelor de livrare a unor resurse etc. b) pierderi care apar ca rezultat al desfurrii mai lente a procesului de producie dect s-a~ planicat sau cnd norma protului obinut pe capitalul investit este mai mic dect media pe economie sau pe domeniul economic respectiv. 4. Pierderi sociale - reprezint pierderile ce sunt legate de aducerea daunei sntii sau vieii oamenilor, ca rezultat al utilizrii produselor sau serviciilor oferite de firm. Spre exemplu, cnd pe ambalaj nu se indic toate componentele produsului sau efectele adiionale; cnd au fost aduse daune directe vizibile sntii (arsuri, alergie etc.). 5. Pierderi de reputaie - apar n cazul/schimbrii atitudinii consumatorilor reali sau poteniali fa de produsele fabricate de firm, acordand preferine altor productori/prestatori de servicii, sub inuena unor factori ca: reducerea calitii produselor, preuri neadeverite, servicii post-vnzare proaste, apariia unor produse substituibile, modicarea modului de via al consumatorilor, trecerea lor n alte pturi sociale, tendinele modei etc. 6. Pierderi ecologice - apar n cazul inuenei negative ale procesului de producie asupra mediului nconjurtor i asupra vieii sau sntii angajailor. Pierderile ecologice se manifest n dou forme: -Pierderi ecologice directe, care apar nemijlocit la rm peste o perioad scurt de timp, -Pierderile ecologice indirecte apar n cazul hi care inuenele negative asupra mediului, realizate de rm n urma activitii sale ndelungate pe un anumit teritoriu, contribuie la nclcarea echilibrului ecologic de pe teritoriul dat 7. Pierderi moral-psihologice - apar n cazul crerii n cadrul rmei a unui climat nefavorabil de lucru pentru angajai, n cazul n care nu se folosesc metode eficiente de motivare a salariailor 12. Caracterizati toate conditiile ale mediului in care antreprenorul poate activa Se cunosc urmatoarele domenii de risc : a ) domeniul stabilitatii absolute in care gradul de risc corespunde valorii zero si se caracterizeaza prin lipsa unor oarecare pierderi in procesul de activitate antreprenoriala,obtinerea profitului planificat fiind un lucru sigur. b ) stabilitatii normale se caracterizeaza printr-un grad minim al riscului.In aceasta zona pierderile maxime pe care le poate admite antreprenorul nu trebuie sa depaseasca limitele profitului net planificat.Astfel gradul minim de risc ii asigura firmei ,,acoperirea tuturor cheltuielilor si acoperirea tuturor impozitelor. c) Instabil se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al riscului ,in care nivelul pierderilor rezultate din influentele diferitor riscuri nu depasesc marimea profitului brut. d ) Stari critice careia ii corespunde gradul critic al riscului,in care pierderile generate de cheltuielile realizate sunt in limita venitului global ceea ce contribuie la imposibilitatea acoperirii nivelului cheltuielilor de productie realizate e ) situatiei de criza situatia in care cheltuielile realizate de fima ii genereaza pierderi egale sau mai mari decit volumul circulatiei marfurilor.

13. Explicati esenta metodei calitative de evaluare a riscului Presupune evidentierea surselor de formare a riscului, etapelor si lucrarilor la indeplinirea carora apare riscul. Etape : In prima etapa are loc compararea rezultatelor pozitive asteptate in urma alegerii directiei de activitate antreprenoriala cu consecintele posibile rezultate din aceasta alegere. Consecintele fiind imaprtite dupa analogia pierderilor ( financiare, materiale, de timp, sociale, de preferinta, ecologice, moral-psihologice. A doua etapa consta in determinarea influentei deciziilor, care sunt primate la etapa elaborarii strategiei, asupra intereselor subiectilor activitatii antreprenoriale.E necesar de a efectua o analiza complexa a influentei deciziilor primate de firma asupra comportamentului altor firme. 14. Metoda statistica de evaluare a riscului: esenta,avantaje,dezavantaje Se utilizeaza in cazurile in care firma dispune de un volum de informative statistic-analitica pe elementele analizate, necesare pu n perioade de timp. Gradul de risc la folosirea acestei metode se exprima prin masurarea marimii abaterii medii patratice de la marimile asteptate. Avantajul acestei metode consta in faptul ca prin utilizarea ei antreprenorul poate obtine rezultatul correct cu un grad inalt de certitudine. Neajunsul este generat de necesitatea unui volume norm de informatie, de care antreprenorul nu merue dispune. 15. Metoda oportunitatii cheltuielilor: esenta, avantaje, dezavantaje Aceasta metoda este orientate spre evidentierea principalelor zone potentiale de risc din punctual de vedere al cheltuielilor realizate de firma pu desfasurarea activitatii. Toate cheltuielile suportate de firma au un grad dferit de risc, chiar daca ele sunt efectuate intr-o singura directive.Pentru a analiza oportunitatile cheltuielilor, situatia pe fiecare dintre elementele cheltuielilor trebuie sa fie impartita pe domenii de risc. A) domeniul stabilitatii absolute gradul de risc e 0, obtinerae profitului planificat fiind sigur; b) domeniul stabilitatii normale grad minim al riscului, pierderile nu trebuie sa depaseasca limitele profitului net planificat; c) domeniul instabil nivel ridicat al riscului, nivelul pierderilor nu depaseste marimea profitului brut; d) domeniul starii critice grad critic al riscului, pierderile sint in limita venitului global; e) domeniul situatiei de criza cheltuielile realizate de firma ii genereaza pierderi egale sau mai mari decit volumul circulatiei marfurilor. 16. Metoda Delphy: esenta, avantaje,dezavantaje Aceasta metoda se realizeaza cu ajutorul chestionarului. Metoda Delphi presupune un studiu iterativ al expertilor. Fiecare participant completeaza un chestionar si apoi primeste feedback referitor la toate raspunsurile. Apoi, avand aceste informatii, completeaza chestionarul din nou, de data aceasta oferind explicatii pentru parerile care difera in mod semnificativ de cele ale celorlalti participanti. 17. Metoda Corporatiei bancare Elvetiene: esenta,avantaje,dezavantaje 4 etape : 1) determinarea principalelor directii de analiza; 2) acumularea datelor initiale , gruparea prealabila a lor si prelucrarea; 3) prognozarea nemijlocita si stabilirea gradului de risc pe elementele separate de analiza; 4) determinarea totala a gradului de risc 18. Metoda BERI: esnta,avantaje, dezavantaje Se foloseste la determinarea riscului economic de tara. Aceasta metoda se bazeaza pe intervievarea a 100 de experti independent, care completeaza un chestionar din 15 factri de analiza a situatiei economice si politice a unei tari.Dupa efectuarea analizei de catre experti se calculeaza ponderea pu toti factorii si se identifica daca exista risc sau nu.daca ponderea este minima atunci gradul de risc este mai inalt. 19. Metoda analitica de evaluare a riscului: esenta, avantaje,dezavantaje Se efectueaza prin realizarea urmatoarelor etape : 1 ) pregatirea pentru prelucrarea analitica a informatiei,care poate fi efectuata prin urmatorii pasi : - determinarea parametrului cheie fata de care se efectueaza analiza timpului concret de activitate/ - selectarea factorilor care influenteaza asupra activitati firmei si parametrului cheie - calcului valorilor parametrilor cheie la toate etapele procesului de productie 2) Se construiesc diagramele dependentei indicatorilor rezultativi alesi de marimile datelor initiale. 3) Se determina valorile critice ale parametrilor de baza ( se calculeaza punctual critic al producerii sau zona fara pierderi,care ne indica volumul minim al vinzarilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor firmei.) 4) se analizeaza caile posibile de ridicare a eficientei si stabilitatii firmei si respective caile de reducere a riscului ( se face in baza analizei si compararii rezultatelor obtinute ale parametrilor de baza ). Avantaje : - combina in sine atit posibilitatile de analiza pe fiecare factor concret ce poate afecta pozitiv sau negative firma,cit si caile posibile de reducere a influentei negative a diferitor riscuri asupra activitatii generale a # prin influentarea lor.

20. Explicati regulile principale pe care se bazeaza riscul. Cauzele in care antreprenorul nu transmite riscul 21. Metodele de reducere a riscului prima metoda, diversificarea Controlul partenerilor de afaceri alcatuirea corecta a planului de afaceri alcatuirea corecta a contractului de afaceri alegerea corecta a personalului firmei organizarea protectiei tainei comerciale a firmei 22. Diverisificarea: esenta, cauzele folosirii si tipurile Diversificarea activitii antreprenoriale const n raportarea eforturilor i a investiiilor capitale ntre diferite tipuri de activitate legate reciproc. Tipurile de diversificare:-diversificarea de concentrare completarea sortimentului cu produse omogene celor deja fabricate; - diversificarea pe orizontal completarea sortimentului cu produse neomogene celor fabricate dar care au cerere pe pia.) 23. Cauzele transmiterii riscului. Transmitera riscului: esenta, tipurile si exceptiile Transmiterea riscului-accepta situatia sau actiunile iar unele din riscuri le transmit catre o alta companie competent in domeniu. Metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin interemediul divizarii si combinarii: Divizarea risc se efectueaza din contul separarii activelor firmei pe domneii omogene sau neomogene Combinarea risc-riscul posibil e impartit intre citva agenti economici. Cazurile de transmitere a riscurilor:1. cnd pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt abuzive, iar pentru partea ce-l primete ele sunt neeseniale;2. cnd partea ce primete riscul dispune de metode mai eficiente de evaluare i gestiune cu ele. Transmiterea riscului se efectueaz prin intermediul contractului .n dependen de riscul transmis deosebim urmtoarele tipuri de contracte: Contracte de pstrare i transportare a ncrcturilor-aici vol riscurilor transime depinde de statutul partilor implicate si conditiile ce sunt prevazute de contract. Incheind contractul de transportare a incarcaturilor si depozitarea lor, frima de antrepr transmite companiei de transport riscuri statice legate de stricarea sau pierderea productiei de catre compania de transport. Contracte de vnzare, deservire si furnizare-producatorul propune consumatorului garantie in eliminarea sau inlaturarea defectelor marfurilor necalitative. Contract de chezie-acesta-i format din 3 parti: chezasul, beneficiarul, creditul. Chezasul da garantie creditorului ca datoria beneficiarului va fi intoarsa, si isi asuma responsabilitatea in ramburasarea datoriei. Acord de factoring-transmiterea riscului creditar. Aici participa 3 parti: factor-intermediar, intreprindereaderent; intreprindere-cumparator. Factorul intermediar procura datoria debitoare de obicei in decurs de 2-3 zile, achitind 70-80% din cerinte sub forma de avans. Restul banilor sunt achitati clientului bancii dupa incasarea mij banesti pe cont de la cumparatori.Costul factoringului: tarif procentual pe credit, comisioane. Contracte bursiere- care reduc riscul de aprovizionare in conditiile asteptarilor inflationiste si lipsei canalelor operative de realizare a achizitiilor. 24. Caile interne de reducere a riscurilor antreprenoriale Verificarea partenerilor de afaceri care se realizeaz cu ajutorului regulii 5 C; Alctuirea corect a contractului de afaceri; ntocmirea planului de afaceri; Alegerea corect a personalului firmei; Organizarea proteciei tainei comerciale. 25. Esenta regulii 5 C Verificarea partenerilor de afaceri prin intermediul regulii 5 C; - caracterul (character) personalitatea, reputaia n lumea de afaceri, responsabilitatea n ndeplinirea obligaiunilor asumate; - posibilitile financiare (capacity) capacitatea de a rambursa datoria din contul ncasrilor curente financiare sau din contul realizrii activelor - averea (capital) volumul i structura capitalului acionar; - asigurarea (collateral) tipurile i costurile activelor propuse n calitate de gaj la primirea creditului; - condiiile generale (conditions) starea conjuncturii economice i ali factori externi 26. Planul de afaceri: necesitatea folosirii si riscurile care se reduc prin intocmirea lui

Planul de afaceri ndeplinete trei funcii: el poate fi utilizat pentru elaborarea concepiei de conducere a afacerii; el este un instrument cu ajutorul cruia antreprenorul poate evalua rezultatele activitii pentru o anumit perioad; el poate contribui la atragerea mijloacelor bneti. Avantajele: -veti avea prilejul sa identificati unor aspecte care nu sunt sub control si sa actionati cu niste masuri speciale;veti oferi atit angajatorilor cit si tertilor un cadru operativ si directii noi de actiune;cu ajut planului de afaceri constientizati si analizati in detaliu activitatea firmei; -veti putea identifica domeniile unde intr nu are suficiente cunostinte in domeniu. 27. Tipurile de afaceri independent de documentele prezentate de catre viitorul partenere In functie de informatia primita de la furnizor afacerile pot fi clasificate in urmatoarele tipuri : - afaceri fiabile sunt prezentate documente veridice,pretul produselor este comparabil cu cel de pe piata,exista o cerere nelimitatala produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului -Afaceri reale sunt prezentate documente veridice,pretul produselor este comparabil cu celde pe piata ,insa exista o cerere limitata la produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului - afaceri dubioase sunt prezente documente veridice,iar conditiile afacerii necesita o expertiza suplimentara - Afaceri ireale se prezinta copiile documentelor care dupa cum si conditiile contractului cer o expertiza suplimentara. 28. Care sunt stipularile contractual pentru reducerea riscului de neindiplinire a obligatiunilor contractual Riscul de nendeplinire a obligaiilor contractuale poate fi redus prin:1) ncheierea unui protocol de intenii unde sar indica termenii n care fiecare parte poate introduce modificri, i mrimea responsabilitii prilor n cazul refuzului n semnare contractul;2)Includerea n contract a sistemului de penalizri pentru fiecare obligaie n mod separat;3) Includerea n contract a amenzilor pentru fiecare zi de ntrziere n ndeplinirea obligaiilor contractuale; 4) Includerea n contract a mrimii responsabilitii prilor n situaii de for major;5) Includerea n contract a modalitilor de soluionare a litigiilor n situaii conflictuale. 29. Care sunt stipualrile contractuale pentru reducerea riscului de neachitare Utilizarea modalitilor de achitare n avans total sau parial; Transmiterea drepturilor de proprietate dup achitarea total; Utilizarea serviciilor bancare pe sistemul acreditiv de achitare Includerea n contract a condiiior de achitare prin gaj; Includerea n contract a acordului de factoring cu o instituie financiar) 30. Esenta antreprenoriatului de productie Antreprenoriatul de productie reprezinta o activitate economica activa a subiectilor economici de piata,obiectul carora este fabricarea produselor (marfurilor) prestarea servicilor cu ulterioara lor vinzare consumatorilor.Activitatea de antreprenoriat in domeniul productiei poate avea caracter de baza ( rezultatul este producerea marfurilor gata pentru utilizare ) sau auxiliar (Elaborarea tipurilor de produse scopul carora se reduce la elaborarea si transmiterea producatorilor de baza a metodelor si mijloacelor ,utilizarea carora in procesul de productie contribuie la ridicarea caracteristicilor calitative si cantitative a produselor fabricate) 31. Cauzele aparitiei riscului cercetarilor stiintifice si de proiectare R. cercetarilor stiintifice de proiectare se bazeaza pe aceea ca in urma executarii acestor lucrari exista permanent probabilitatea de neatingere a rezultatelor dorite, ceea ce genereaza pierderi. Acest tip de riscuri poate fi conditionat de 2 tipuri d efactori: a) obiectivi, la care se refer aafactori din interiorul rmei ca: -probleme n nanarea cercetrilor de laborator; -depirea devizului de cheltuieli n procesul cercetrilortiinifice;-lipsa unui utilaj adecvat cercetrilor petrecute etc. b) subiectivi, care apar n afara firmei i nu depind de aceasta. Cauzele apariiei factorilor subiectivi pot urmtoarele: 1.primirea rezultatelor negativecelor planicate dup efectuarea lucrrilor de cercetare tiinific, care au fost nanate de firma interesat. 2. neatingerea parametrilor tehnici planicai anterior n procesul efecturii lucrrilor de construcie i tehnologice ale inovaiilor. 3. cnd rezultatele primite depesc posibilitile tehnice i tehnologice ale producerii (inclusiv nivelul calificativ al cadrelor) necesare pentru asimilarea lor, adic nivelul rezultatelor este mai inalt dect nivelul actual al produciei;

4. cnd rezultatele primite depesc posibilitile tehnice i tehnologice ale potenialului utilizator al noilor produse; 5. cnd la utilizarea noilor tehnologii sau produse se depisteaz efecte nefavorabile ce se manifest sau nprocesul utilizrii sau dup ce produsul a fost utilizat, dar care pot fi nlturate datorit nivelului nalt al dezvoltrii progresului tehnico-tiinic. 32. Cauzele aparitiei riscului de nesolicitare a produselor fabricate Riscurile nesolictr produce fabrcate probabilitatea de pierderi pe care le poate suporta productorul ca rezultat al refuzului consumatorului de la utilizarea produciei fabricate de el. Acest risc se caracterizeaz prin mrimea daunei morale i economice posibile aduse rmei din aceast cauz. Cauzele apariiei acestor riscuri pot mprite n interne i externe in uncie de condiiile apariiei. Cauzele interne de apariie a acestor riscuri depind de activitatea nemijlocit a ntreprinderii, a subdiviziunilor sale i de angajaii ei. La astfel de cauze putem atribui: - calicarea personalului productive (lucrtorilor)( calitatea producieil, cerereal, preull, protull); -organizarea corect a procesului de producie; -org aprovizionarii intreprinderii cu resurse material; -Organizarea desfacerii productiei finite; -organizarea reclamei productiei; -organizarea gestiunii intreprinderii; -org cercetrailor de mk al pietei.

33. Influenta riscului aprovizionarii asupra riscului de nesolicitare a produselor fabricate Riscuri de aprovizionare sunt foarte strns legate de riscurile de producie, iar realizarea lor duce dup sine la pierderi pentru rm. Ele includ urmtoarele tipuri de risc: a) Riscul de negsire a irnizorilor de resurse necesare, care sunt condiionate de particularitile tehnicotehnologice ale procesului de producie a produsului. (Exemplu: negsirea productorilor interni de materiale necesare pentru noul proces de producie. b) Riscul de negsire a furnizorilor la preul planificat anterior care poate condiionat de cteva cauze: - cnd firma-furnizor activeaz n condiiile inaiei ridicate mai nalte dect nivelul mondial); -cnd se produce 0 cretere imprevizibil a preurilor la materialele folosite. (Exemplu: scumpirea grului din cauza roadei proaste sau cnd are lor mrirea cererii la mrfurile produse); c) Riscul refuzului furnizorilor planicai anterior de ncheierea contractului de livrare a materialelor solicitate de ctre firma-producator, care apar chiar si incazurile cand s-au dus deja cu ei tratative preventive (ex: semnarea intentiei de colaborare intre parteneri) 34. Tipurile canalelor de distributie si riscurile ce-l insotesc pe antreprenor in acest process. Metode de motivare a distribuitorilor intru marirea volumelor de vinzari 1. prin contact direct ntre productor i consumator (specific pentru bunurile de producie); 2. prin canale specializate, caz in care productorul i cumprtorul nu vin in contact direct este calea cea mai uzitat in cazul bunurilor de larg consum (Comercianii devin proprietarii mrfurilor pe care le cumpr de la productor i le vnd apoi consumatorului, asumndu-i toate riscurile ce revin proprietarului. Ei pot obine profituri foarte mari dac reuesc s vnd marfa, dar pot i pierde, proporional cu gradul de desfacere al mrfii. n aceast categorie se includ: Angrosistul care cumpr marfa de la productor (numai bunuri de consum) i o vinde unui alt intermediar. Ei cumpr pentru a vinde i de obicei ofer cumprtorului, care nu este consumatorul final, credite, transport etc. Se specializeaz pe grupe de mrfuri. Detailistul realizeaz legtura direct cu consumatorul. Sunt n general specializai pe grupe de mrfuri i ofer servicii post vnzare, credite i adaug unele servicii(ex. ambalare, pstrare, sortare etc.). Distribuitorul industrial are aceeai poziie i funcie ca i angrosistul, dar pe piaa bunurilor de producie, acordnd faciliti cumprtorilor industriali. Franchisorul proprietarul unei idei de afaceri care a avut succes, idee pe care o cedeaz unui numr de deintori de franchise.) 35. Selectarea personalului si riscurile potentiale pentru firma ce insotesc acest process Cu cat mai multi oameni lucreaza in firma cu atat mai mare este riscul de la primirea deciziilor fiecarui om. De aceea, o importanta majora pt activitatea eficienta a firmei o are procedura de selectare si recrutare a cadrelor.

Reguli dupa antreprenorul Wilyam Inagher:-angajai numai persoane cu experien de munc;-selectai pe cei mai ealicai lucrtori;- aai dac pregtirea lucrtorilor angajai corespunde culturii organizaionale;strduii-v s cutai persoanele cu care ai mai lucrat;- facei aa ca echipa de conducere s e ct mai mic. 36. Importanta pastrarii tainei comerciale a firmei Sursa principal de scurege a tainei comerciale o reprezinta oamenii. Prin urmare, probabilitatea de obinere a informaiei confideniale prin utilizarea unor aa modaliti ca mituirea lucrtorilor, antajarea, atragerea lor constituie 43%. Utilizarea modalitii de extragere a informaiei de la lucrtori constituie 24% ; prin ptrunderea n reeaua de calculatoare - 18%; prin furtul de documente - 10%; prin ascultarea convorbirilor telefonice - 5%.Deci, personalul ntreprinderii, pe de o parte, reprezint resursa de baz care asigur existena i dezvoltarea companiei, iar, pe de alt parte, unii angajai, n virtutea anumitor circumstane, pot devenisurse de scurgere a informaiei confideniale. Drept canale de scurgere a informaiei confideniale pot servi:- Instituiile de stat; - Intermediarii i partenerii;-Firmele de avocai i de consultan; '-Spionajul industrial;-angajatii firmei; 37. Reclama si influenta ei asupra riscului de nesolicitare a produselor Reclama ineficienta a produsului fabricat sau serviciului prestat, de asemenea contribuie la aparitia riscului de nesolicitare a productiei fabricate in urmatoarele cazuri: *reclama poate fi insuficienta sau abuziva dupa intensitate *poate fi insuficienta sau abuziva dupa volum *poate fi incorect segmentata pentru diferiti utilizatori *poate fi indeplinita neprofesionist (daca economisim) *alegerea gresita a formelor de reclama, nu dupa utilizatori 38. Riscul inaspririi concurentei: formele de manifestare si caile de reducere a lui Cauzele apariiei unor astfel de riscuri pot fi:- scurgerea informaiei condeniale fie din cauza lucrtorilor rmei, e spionajului de producie; -imperfeciunea politicii de marketing, adic alegerea incorect a pieelor de desfacere, insuficiena informationala despre concureni sau informaia incorect despre ei; - introducerea lent a inovaiilor n comparaie cu concurenii, din cauza lipsei resurselor necesare etc. -----concurena necinstit; -expansiunea pe piaa local a produciei omologenului su din partea exportatorilor strini; - apariia pe piaa productorului a altor ntreprinderi din alte domenii, ce propun produse substituibile ce pot ndestula cerinele consumatorilor etc. Alte tipuri de concuren mai pot fi:-concuren de pre;-concuren bazat pe modicarea produsului sau a unor elemente competente; -concuren postvnzare. Pentru a evita astfel de situaii, ntreprinderilor Ii se recomand urmtoarele metode:-pstrarea tainei comerciale;-dac exist concureni egali, trebuie introduse tot timpul unele mici inovaii pentru a ctiga timp;capacitatea de a determina i a utiliza ecient n lupta concurenial avantajele disponibile;- strduina de a mri 'principalul indicator al concurenei volumul vnzrilor;-capacitatea de a reduce timpul de ncrcare i descrcare a mri i mrirea vitezei de acordare a serviciilor; 39. Descrietei situatia in domeniul IMM-lor din RM pu anii 2010-2013 Mediul de afaceri actual caracterizat prin costuri financiare i de timp nejustificate, care depesc esenial nivelul celor din rile dezvoltate, influeneaz direct creterea economic a rii bazat pe exportul produciei cu valoare adugat sporit i demotiveaz concurena loial orientat pe productivitate i inovaii. principalele probleme n afaceri, n ordinea prioritii: (i) instabilitatea politic; (ii) accesul limitat la finanare; (iii) corupia; (iv) ineficiena administraiei publice; (v) instabilitatea Guvernului. Problemele mediului de afaceri se atest la toate etapele ciclului de via n afaceri: de lansare, dezvoltare i lichidare a afacerii. Sistemul administrativ al statului n ceea ce privete acordarea de permisiuni i realizarea inspeciilor este departe de a fi perfect. Eliminarea constrngerilor de reglementare i a costurilor neargumentate ar crea premize pentru o cretere economic mai dinamic i sustenabil, ncurajnd investiiile naionale i strine. 40. Analiza SWOT a sectorului IMM din RM

Analiza SWOT a sectorului IMM

Puncte forte - Baz legislativ pentru dezvoltarea IMM-urilor creat i mbuntit continuu. - Proceduri facile pentru nregistrarea IMM. - Punerea n aplicare a strategiilor, programelor i mecanismelor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor. - Poziia geografic favorabil a rii, situat ntre UE i rile CSI. - Atitudinea pozitiv a populaiei fa de IMM-uri i dorina de a avea propria afacere. - Fora de munc cu abiliti n cunoaterea limbilor strine. - Noi competene dobndite i transferabile prin revenirea emigranilor. - Conlucrare internaional de domeniu (Consiliul Consultativ pentru susinerea i dezvoltarea IMMurilor al CSI i Grupul de lucru privind IMM-urile OCEMN). - Sistem de telecomunicaii bine dezvoltat inclusiv acces la Internet. - Personal nalt calificat n sectorul TIC. - Regimuri de comer favorabile (CSI, CEFTA, UE Turcia). Oportuniti - Creterea ateniei statului fa de problemele i necesitile sectorului IMM-urilor. - Crearea Consiliului Consultativ pentru IMM-uri. - Dezvoltarea investiiilor n parteneriatul publicprivat. - Vectorul pro-european n dezvoltarea naional. - Extinderea domeniului de cooperare internaional, dezvoltarea cooperrii transfrontaliere pentru IMMuri i a infrastructurii regionale cu consolidarea punctelor de contact. - Dezvoltarea continu a internaionalizrii sectorului IMM-urilor. - Dezvoltarea continu a tehnologiilor i inovaiilor i a capacitii de absorbie ale acestora. - Dezvoltarea politicii de clustere. - Reformarea continu a sistemului educaional n domeniul antreprenorial i a formrii profesionale. - Dezvoltarea i mbuntirea continu a drepturilor de proprietate intelectual. - Dezvoltarea pieei serviciilor de consultan. - Susinerea dezvoltrii birourilor istoriilor de credit. - Simplificarea continu a procesului de nregistrare i reglementare a activitii IMM-urilor.

Puncte slabe - Eficien redus a implementrii bazei legislative. - Dezechilibrul dezvoltrii sectorului IMM-urilor n profil teritorial. - Dialog i conlucrare ineficient ntre ntreprinztori i autoritile publice. - Capacitate financiar limitat a statului pentru susinerea IMM-urilor. - Lipsa instrumentelor de susinere financiar a proiectelor inovaionale. - Nivel sczut de elaborare i absorbie a inovaiilor. - Monopolizarea sectoarelor economiei naionale i concurena neloial. - Infrastructur de suport n afaceri i a pieei de capital sub dezvoltate. - Nivel sczut al culturii antreprenoriale i al formrii profesionale. - Slaba cunoatere a tehnicilor de export/acces pe piee externe i cota redus a IMM-urilor la export. - Nivelul sczut de competitivitate a IMM-urilor.

Ameninri - Existena conflictului teritorial. - Migrarea semnificativ n rndul tinerilor i lipsa influxului de cadre tinere specializate n activiti antreprenoriale. - Creterea economiei tenebre. - Presiune competitiv internaional. - Dependena energetic a rii. - Adaptarea lent a sistemului educaional la cererea pieei forei de munc. - Participarea slab a antreprenorilor la programele de educaie antreprenorial. - Tendina de majorare a poverii fiscale. - Instabilitatea cadrului legislativ.

41. Explicati viziunea si misiunea strategice ale sectorului IMM stabilite in Strategia 2020. Care sunt principalele riscuri legate de realizarea acestora Republica Moldova i propune s mbunteasc mediul de afaceri, astfel nct riscurile i costurile asociate fiecrei etape ale ciclului de via a afacerii s fie mai mici dect n rile din regiune ctre anul 2020, cu impact exprimat n creterea investiiilor interne i strine, majorarea numrului de ntreprinderi fiabile, capabile s creeze locuri de munc atractive, s asigure productivitate nalt i producie competitiv orientat la export,

efect susinut prin avansarea Republicii Moldova n clasamentele internaionale privind uurina desfurrii afacerilor - Doing Business, Indicelui Libertatea Economic i Indicele Competitivitii Globale, depind nivelul mediu din regiune. 42. Explicati esenta prioritatii strategice Ajustarea cadrului normative de reglementare la necesitatile dezvoltarii IMM-lor.Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizarea n acest context, n urma ajustrii cadrului normativ de reglementare la necesitile dezvoltrii IMM-urilor vor fi atinse urmtoarele obiective specifice: -perfecionarea cadrului normativ de reglementare a activitii IMM-urilor; -reducerea barierelor administrative i costurilor regulatorii pentru IMM-uri; -optimizarea reglementrilor privind activitile comerciale practicate de IMM-uri. Indicatorii de performan la acest capitol vor corespunde indicatorilor cuprini n Strategia Naional de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, la capitolul Business: cu reguli clare de joc. 43. Explicati esenta prioritatii strategice Imbunatatirea accesuli IMM-lor la finantate. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare Accesul la finanare este principala preocupare pentru IMM-urile din Republica Moldova. 39% din companii consider accesul la finanare ca fiind principala constrngere n dezvoltarea afacerilor. Penetrarea creditelor n Republica Moldova este foarte modest. Creditele acordate sectorului privat n anul 2011, au reprezentat doar 36% din PIB si se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta IMM pentru obtinerea creditelor. Reieind din problemele elucidate, n vederea mbuntirii accesului IMM-urilor la finanare, se propune realizarea urmtoarelor obiective specifice: dezvoltarea schemelor inovative de finanare a IMM-urilor; asigurarea eficientizrii transferului de remitene; atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituiile financiare internaionale; dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri; facilitarea accesului ntreprinderilor mici i mijlocii la achiziiile publice 44. Explicati esenta prioritatii strategice Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competentelor si culturii antreprenoriale. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare Tot mai frecvent calitatea educaiei forei de munc este enunat n diverse contexte, n rapoarte i studii realizate de partenerii de dezvoltare, societatea civil drept o constrngere pentru atragerea investiiilor, pentru asigurarea unei noi caliti a dezvoltrii economice. Datorit proceselor de emigrare a forei calificate de munc, Republica Moldova se confrunt cu o micorare a forei de munc calificat. Aproape 15% din numrul total al ntreprinderilor, conform rapoartelor BERD i a Bncii Mondiale, au indicat lipsa cadrelor calificate drept una dintre cele mai mari constrngeri. 36% din totalul populaiei din categoria de vrst 25-34 ani angajai n cmpul muncii nu au studii profesionale. Calificrile devin tot mai importante pentru Moldova odat cu mbtrnirea rapid a populaiei. Responsabilitatea pentru politicile de instruire i formare antreprenorial este mprit ntre mai multe instituii: Ministerul Educaiei este responsabil de dezvoltarea antreprenorial n sistemul de nvmnt; Ministerul Economiei a elaborat i implementeaz programe pentru tineri antreprenori i angajai; Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc organizeaz traininguri, care includ unele forme de studiere antreprenorial. Politicile publice i au rolul lor n depirea acestor bariere aflate n calea dezvoltrii instruirii antreprenoriale continue. n prezenta Strategie snt prevzute obiective specifice, care au drept scop promovarea competenelor manageriale i antreprenoriale, crearea sistemului deservirii informaionale i consultative pentru IMM-uri, precum: 1) dezvoltarea i promovarea educaiei i culturii antreprenoriale; 2) formarea infrastructurii de suport educaional; 3) crearea sistemului informaional i consultativ pentru IMM-uri. 45. Explicati esenta prioritatii strategice Sporirea competivitatii IMM-lor si incurajarea spiritului innovator. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare Standardul de via a unei naiuni este tot mai dependent de gradul de competitivitate al companiilor sale. Competitivitatea este vital atunci cnd IMM-urile locale au capacitatea de a profita de oportunitile oferite de economia internaional. Prin prisma celor expuse, sporirea competitivitii IMM-urilor poate fi atins prin realizarea urmtoarelor componente de dezvoltare: 1) ncurajarea spiritului inovator; 2) utilizarea tehnologiilor energetice eficiente;

3) aplicarea tehnologiilor informaionale; 4) sporirea competitivitii produciei la export, inclusiv prin ridicarea calitii produciei. Remedierea problemelor menionate, presupune realizarea urmtoarelor obiective specifice: 1) mbuntirea i dezvoltarea capacitilor tehnice i inovatoare ale IMM-urilor; 2) facilitarea dezvoltrii gruprii IMM-urilor n clustere, incubatoare de afaceri etc.; 3) promovarea proprietii intelectuale pentru IMM-uri; 4) facilitarea accesului IMM-urilor pe pieele interne i externe; 5) implementarea sistemelor de management bazate pe standardele internaionale i europene. 46. Explicati esenta prioritatii strategice Facilitarea dezvoltarii IMM-lor in regiuni. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare Condiiile actuale fizico-geografice au un impact semnificativ asupra potenialului i specializrii economice a Republicii Moldova. Analiza n profil teritorial a structurii indicatorilor de dezvoltare socio-economic, elucideaz inegaliti remarcante, fapt care adeverete neomogenitatea unitilor teritorial-administrative din republic. Att din punctul de vedere al ponderii n formarea PIB, ct i sub aspectele calitii vieii umane, analizele efectuate denot accentuarea discrepanelor dintre acestea, municipiile Chiinu i Bli deinnd cea mai mare pondere. Facilitarea dezvoltrii IMM-urilor n regiuni va presupune atingerea urmtoarelor obiective specifice: 1) stimularea dezvoltrii echilibrate i durabile a IMM-urilor pe ntreg teritoriul Republicii Moldova; 2) asigurarea dezvoltrii infrastructurii de suport a IMM-urilor n regiuni; 3) promovarea participrii IMM-urilor n cooperarea transfrontalier i regional. 47. Explicati esenta prioritatii strategice Dezvoltarea parteneriatelor in afaceri. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare n Republica Moldova se reliefeaz premise pentru dezvoltarea parteneriatului n afaceri prin prisma a dou direcii prioritare: parteneriatul public-privat i parteneriatul business to business. La momentul actual, conceptul de dezvoltare a parteneriatului n afaceri se afl la o etap incipient. Lipsa organizaiilor reprezentative ale mediului de afaceri i a capacitilor limitate de comunicare a celor existente, precum i lipsa transparenei din partea autoritilor centrale reprezint astzi o barier n calea stabilirii unui dialog constructiv ntre sectorul public i cel privat. Dialogul public-privat este o condiie necesar pentru realizarea eficient a reformelor iniiate de ctre Guvern i adaptarea cadrului normativ de reglementare la schimbrile din economia naional. Astfel, se contureaz necesitatea pronunat de creare a condiiilor de dezvoltare a parteneriatului ntre antreprenori, deoarece acesta reflect o abordare organizat, riguroas, care echilibreaz aspectele legate de responsabiliti i pe cele legate de relaii dintr-un parteneriat. n vederea eliminrii obstacolelor existente i intensificrii parteneriatelor, prezenta Strategie i propune, la acest capitol, realizarea urmtoarelor obiective specifice: 1) dezvoltarea parteneriatului public-privat n afaceri; 2) facilitarea parteneriatului n afaceri business to business; 3) facilitarea participrii sectorului privat la procesele de mbuntire a cadrului normativ de reglementare i luarea deciziilor. 48. Care sunt diferentele dintre oceanul rosu si albastru din punct de vedere al pietei Exista o diferenta enorma dintre oceanele albasgtre si cele rosii din punct de vedere al pietii. Pentru a explica aceasta diferenta vom analiza difinitiile ambelor notiuni conform autorior strategiei oceanului albastru 1.Oceanul albastru - piata libera 2.Oceanul rosu reprezinta o portiune a pietii care in cadrul careia activeaza mai multi agenti economici ce ofera produse , servicii similare fara a oferi valoare inovationala pietelor sale. In cadrul oceanelor rosii piata este suprasaturata. 49. Care este unitatea de masura a crearii oceanului albastru. Explicati in baza exemplului companiei Compaq Unitataea de masura a crearii oceanului albastru este actiunea strategica (strategic move), care include ansamblul deciziilor si actiuunilor efectuate de managementul companiei cu scopul de a crea valoarea inovationala pentru clienti si de a crea un spatiu economic liber de concurente, adica un ocean albastru. De exemplu compania Compaq a fost privatizata in 2001 de acces, dar acest lucru nu devalorizeaza actiunea

strategica a companiei efectuata in anii 90 care au dus la crearea unui ocean albastru in domeniul serverelor PC, care a generat pentru companie un profit de miliarde de dolarii in anii 90. 50. Explicati esenta principiului Inovatia tenosti. Care sunt principalele deosebiri ale acestui concept in strategia oceanului rosu si albastru Companiile din cadrul oceanului rosu mereu incearca sa depaseasca concurentii, companiile ce creaza oceane albastre cit de paradoxal nu ar fi, ignora concurentii, si creaza pentru clienti valoare inovationala. Valoare inovationala combina valoarea oferta clientului cu inovatia introdusa, pentru a introduce VI compania va tine cont de mai multi factori. 1costuri 2.pret 3.productivitate. In cadrul oceanelor rosii exista conceptul de compromis de valoare si costuri, ce presupune ca compania va oferi o valoare inalta, dar va avea si costuri ridicate, oceanele albastre neaga acest concept 51. Care sunt principalele bariere in realizarea strategiei oceanului albastru (4 bariere) 1.Bariera cognitiva- necesitatea convingerii angajatilor ca crearea oceanului albastru este o necesitate , si ca oceanele rosii desi sunt cunoscute lor, nu au un viitor viabil. 2.Bariera legata de resurse - legata de ideea ca pentru a implimenta schimbarile dorite vor fi nevoie de resurse. 3 Bariera legata demotivatie - cum sa motivezi personalul sa lucreze eficient si eficace 4.Bariera legata de politica - legata de opozitia persoanelor influente din companie si din afara ei. 52. Descrieti exemplul Sectorului politie din NY in realizarea strategiei oceanului albastru. Care sunt concluziile principale Politie NY 1994 - 1996 Crime - 39 % Omoruri - 50% Torturi - 35% Incredere de la 37 la 72 1.Mai bine sa vezi decat sa auzi a)Metro - 3% din crime, doi cetateni nu credeau administratia politiei a inceput sa circule cu metroul astfel managerii au inteles frica pasagerilor. b)Incercarea de a folosi masini noi si mai ieftine. Bretton a condus unul din grup. in aceasta masina 2 ore c)_Comunicarea cu oamenii.Desi performantele cresteau, oamenii raimineau speriati din cauza ca ei erau intimidati de crimele nesemnificative (huliganism, graffiti, vandalism) d) Folosirea punctelor reci, fierbinti, de schimb Identificarea punctelor cu cea mai mare rata a criminalitatii. 53. Care sunt caile de creare a strategiei oceanului albastru. Prin ce ele se deosebesc de strategia oceanului rosu 54. Care sunt trei nivele ale neclientilor, care ajutea la crearea si realizarea strategiei oceanului albastru 55. Explicati algoritmul realizarii strategiei oceanului albastru 56. Descrieti esenta procesului de management al riscurilor 57. Care este principiul de utilizare a matricei de analiza a riscuriloe Cauza-Efect 58. Care sunt principalele impozite necesare a fi achitate de catre un agent economic 59. Care sunt sursele de venit in bugetul de stat pentru anul 2014 60. Care sunt sursele de cheltuieli pentru anul 2014