Echipamente Periferice

ECHIPAMENTE PERIFERICE
Cuprins:
1.Componentele unui PC3 2.Dispozitivele periferice- Clasificare 8 3.Dispozitive periferice de intrare.10 Tastatura Mouse Trac !all "o#stic Creion optic $canner Camera de luat vederi %.Dispozitive periferice de iesire.1& Monitor 'mprimanta Plotter (ideo-proiector 'nscriptoare CD)D(D *.Dispozitive periferice de intrare-iesire.38 +nitatea flopp# Multifunctionale laser
1.Componentele unui PC
,lementele esentiale ale sistemelor !irotice sunt- echipamentele fizice .componenta /ard01 programele .componenta soft0 si informatiile care reprezint2 o!iectul prelucr2rii. Componenta fizic este reprezentat2 de un calculator electronic sau de o retea de calculatoare1 3mpreun2 cu ec/ipamentul pentru comunicatii. 4cestea pot fi detaliate peCalculator (calculatoare n retea) .3n 5eneral1 de tip PC0 format.e0 din- procesor1 memorie intern21 interfete cu ec/ipamentele periferice si eventual interfete de retea si ca!luri de conectare. Dispozitive de intrare-iesire tipice calculatoarelor .tastatur21 monitor1 mouse1 imprimant21 scanner1 plotter1 spea er0 sau mai 5eneral1 sistemelor informatice multimedia si de comunicare.
PROCESORUL Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive , de a mpri sarcini fiecreia , de a coordona i verifica executia sarcinilor primite . Un calculator nu poate funciona fr procesor . Procesoarele au avut evolutie rapid de la 8088,808680486 , producia fiind asigrata n principal de firma Intel , printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati . Alte firme producatoare sunt AMD , Cyrix , ITD . Procesoarele produse de AMD i Cyrix sunt mai ieftine dect cele produse de Intel i au o arhitectura compatibil cu cele produse de Intel , ns se dezvolt separat . Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de execuie paralel , la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul execuiei prin expandarea unitilor de decodificare a instruciunii i de executie ntr-o banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele , astfel ajungndu-se la 11 faze paralele . n plus , procesorul 486 are un cache intern de date i instruciuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mri procentul instruciunilor ce pot fi executate la viteza de o instruciune pe impuls de tact . La acest processor a fost pentru prima dat integrat unitatea de calcul n virgul flotant (coprocesorul) n acelasi cip cu CPU-ul . AMD a lansat n aceeai perioad procesorul 486 DX5 cu frecvene pn la 133 , fr prea mult success . Surprinztor , dupa 486 nu a urmat 586 , dect pentru Cyrix i AMD . Intel a decis s schimbe formatul numelui trecnd la Pentium .
Procesorul Pentium a adugat o a doua band de asamblare pentru a obine performane superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa dou instruciuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat , existnd un cache de 8 Ko pentru cod i unul similar pentru date . Pentru mbuntirea execuiei ramificaiilor din programe s-a implementat conceptul de predicie a salturilor, introducndu-se un tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile . Registrele principale au rmas pe 32 de biti , cile interne fiind pe 128 sau 256 de bii , magistrala de date extern 64 bii . Procesorul Pentium are integrat un controller de ntreruperi avansat (APIC) folosit n sistemele multiprocessor . Amd a lansat ntr-o perioad intermediar procesorul 586 , apoi K5 . dupa 586 pentru Cyrix urmnd 6x86 . Amd i Cyrix au rmas mult vreme ntr-un con de umbr al lui Intel , mai ales c procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid , de la frecvena de 166 Mhz fiind adugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instruciuni , patru tipuri noi de date i un nou dst de registrii pentru a accelera performanele aplicaiilor multimedia i de comunicaii ; MMX se bazeaz pe o arhitectura SIMD (Single Instruction,Multiple Data) , permind imbuntirea performanelor aplicaiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari iruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaz Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instruciuni ntr-un impuls de tact avnd un cache L2 de 256 Kb strns legat de CPU printr-o magistrala dedicat pe 64 de biti . . Procesoarele Pentium i Pentium Pro au fost dezvoltate pn la frecvene de 233 Mhz , urmtorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) i Pentium III . Revenind la AMD , a lansat procesorul Amd K6 ce avea n plus 32kb cache level 1 fa de K5 . Urmatorul pas a fost AMD K6-2 , care a dat o replica MMX-ului de la Intel cu un set de instruciuni numite !3D NOW ; trebuie amintit c i procesoarele K6 au nglobat instruciuni MMX frecvena maxim atins fiind de 500Mhz . AMD K6-3 nglobeaz 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substanial Cyrix a rmas n urm , unui 6x86 la 200Mhz corespunzndu-i un Pentium la 150Mhz , pe cnd la AMD seria K6 K62 a fost extrem de reuit , depind pe alocuri procesoarele Intel la frecvente echivalente . Fiecare processor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de baz , astfel procesoarele se introduc ntr-un soclu de pe placa de baza , ce are un numar standard de pini (321) . Pentru a descuraja concurena , Intel a schimbat modul de conectare a procesoarelor Pentium II-III , conectarea la mainboard fcndu-se printr-un nou tip de soclu Sec Slot 1 ; Intel nu a dat drept de productie (licen) a acestui soclu firmelor AMD i Cyrix. Ca replic , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaz direct Pentium II prin frecvene de pana la 900Mhz i cache level 2 512Ko,pentru un nou tip de soclu Slot A . Succesul pe piaal procesoarelor Intel a fost datorat faptului c fiecare nou procesor ngloba funciile precedentului (astfel un Pentium II este capabil de executa cod scris pentr 386) , caracteristic intalnit rar la nceput (1980) . Procesoarele Sparc , Alpha ,
Dec , Risc sunt extrem de scumpe , incompatile cu codul x86 , ele fiind n proiectate pentru aplicatii paralele , volum mare de calcul, sisteme multiprocessor . Firma SPARC a lansat de curnd procesorul pe 64 biti UltraSparc la 1,5 Ghz .
Trebuie amintit ca un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare . Placile de baz normale permit prezena unui singur processor , ns sunt producatori ce ofera opiunea de dual processor . Astfel n sistemele produse de Digital , HP se pot ntlni ntre 2-8 procesoare . Problema este c numai anumite sisteme de operare tiu sa foloseasc multiprocesarea (Linux , SunOs , Unix , WindowsNT) . Astfel n Windows 9x prezena unui processor suplimentar nu va influena cu nimic performana sistemului . Sistemele multiprocessor sunt folosite n servere sau n statii de lucru cu flux mare de date (CAD , GIS , etc) . Un alt motiv de a folosi un sistem multiprocessor este securitatea oferit . Astfel n cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare conducerea va fi luata de cellalt . MEMORIA n configuraia unui sistem de calcul ntalnim doua mari tipuri de memorii RAM i ROM. Memoria este spatiul de lucru primar al oricarui calculator . Lucrnd n tandem cu CPU (procesorul) are rolul de a stoca date li de a procesa informatii ce pot fi procesate imediat i n mod direct de ctre processor sau alte dispozitive ale sistemului . Memoria este de asemenea legatura dintre software i CPU . Din punct de vedere intern memoria RAM este aranjat ntr-o matrice de celule de memorie , fiecare celul fiind folosit pentru stocarea unui bit de date (0sau1logic) . Datele memorate pot fi gsite aproape instantaneu (timp de ordinul zecilor de ns) prin indicarea rndului i coloanei la intersecia crora se afl celula respectiv . Se deosebesc dou tipuri de memorie : SRAM(Static Ram) i DRAM(Dynamic Ram) . Tehnologia DRAM este cea mai ntlnit n sistemele actuale , trebuind s fie reimprospatat de sute de ori / secunda pentru a reine datele stocate n celulele de memorie (de aici vine i numele) ; fiecare celula este conceputa ca un mic condensator care stocheaza sarcina electrica . Este prezenta sub doua tipuri de module : SIMM-urile i DIMM-urile . SIMM-ul a fost dezvoltat cu scopul de a fi o soluie uoar pentru upgrade-uri . Magistrala de date este pe 32 biti , fizic modulele prezentnd 72 sau 30 de pini . DIMM-ul a fost folosit nti la sistemele MacIntosch dar a fost adoptat pe PC-uri datorita magistralei pe 64 de bii , avnd 128 pini . Tipurile de memorie DRAM sunt : FPM (Fast Page Mode) , EDO(Extended Data Out) , SDRAM (Synchronous DRAM) . Cele mai rapide sunt SDRAM-urile , fiind i cele mai noi , oferind timpi de acces mici (8ns) . Tehnologia SRAM folosete tot un system matricial de reinere al datelor , dar este de cinci ori mai rapid , de dou ori mai scump i de doua ori mai voluminoas dect memoria SRM . Nu necesit o remprosptare constant , elementul central al unei celule *
fiind un circuit basculant bistabil . SRAM este folosit pentru memoriile cache datorit vitezei mari .
PLACA DE BAZA Placa de baz2 este un dizpozitiv 6de !az27 un 6pam8nt7 pe care 6se planteaz27 celelalte componente . ,ste componenta pe care se implanteaz2 procesorul 1 pe care se afla sloturile de e9tensie 1 pe care se afla memoria cac/e :2 . Pe lan52 aceast2 func;ie 1 de support pentru celelalte componente 1 are rolul de a re5la <i distri!ui tensiune procesorului <i celorlalte componente . = plac2 de !az2 de calitate are varia;ii mici al intensit2;ii curentului 6livrat7 . 'nterfa;a pentru hard-disk poate fi inclus2 .3n cele mai multe cazuri este0 pe placa de !az2 sau poate fi ac/izi;ionat2 ca placa de e9tensie separat2 . Controllerele pentru /arddis 1 ca <i /dd-urile de altfel1 pot fi de doua tipuri constructive - 'D, .,'D,0 sau $C$'.$mall Computer $#stem 'nterface0 . ?ard-dis urile $C$' necesit2 un controller special 1 interfa;a $C$' fiind mai avansat2 decat ,'D, 1 mai scump2 1 cu performan;e mai mari 1 av8nd avanta@ul de a putea conecta pe acela<i controller <i ca!lu scannere 1 /arddis uri 1 unitati flopp# 1 cdrom 1 etc 1 un numar total de 8 device-uri $C$' suportate simultan . 4vanta@ele $C$' sunt multiple - poate conecta pe aceea<i ma5istral2 8 deviceuri diferite simultan .'D, A 2 deviceuri <i acele ?DD sau CD-B=M0C lun5imea pan5licii $C$' A 10-2* m 1 viteza ma9im2 80M!)sec Dide ultra2 $C$' C 5a!aritul redus . $C$' utilizeaz2 cozi de mesa@e . Mecanismele !azate pe astfel de cozi sunt inte5rate pe scar2 tot mai lar52 3n sistemele de operare moderne .EindoDsFT0 . ?ard-dis urile $C$' au fost 3ntotdeauna cu un pas 3n fa;a celor 'D, 1 astfel capacit2tile au fost mai mari <i viteza de transfer net superioar2 1 cel mai rapid /ard-dis 'D, acutual are o rata de transfer ma9im2 de GGM!)sec .+DM4)GG0 . Marimile /ard-dis urilor sin5ulare sunt cuprinse 3ntre 20M! <i %T . 4ceast2 capacitate poate fi e9tins2 prin intermediul discurilor B4'D sau prin te/nolo5ia de clusterin5 .conectarea mai multor /dd-uri astfel ca sistemul sa le vada ca fiind unul sin5urC aceasta te/nolo5ie este folosita <i 3n procesarea paralela0 . Pe placa de !az2 e9ista <i un controller de floppy disk 1 care poate fi de 31*7 sau *12*7 1 modelele mai vec/i nu prea mai sunt suportate . 4stfel dis etele sunt folosite cu unitatea flopp# av8nd capacitate neformatate de 2M! 1 prin formatare M$D=$ A 11%%M! . ,9ist2 unit2;i de dis ette care suport2 dis ette de mare densitate de 100200M! 1 nestandard .$on# 1 Travan0<i care pot citi <i dis etele de 31*7 C interfa;a este separat2 pentru acest tip de unit2;i de dis ette . Mai e9ist2 pe placa de !az2 sloturile 3n care se pot introduce placi de e9tensie .modemuri 1 placi video1 laci de retea 1 placi de sunet 1 etc0. $loturile pot fi diferen;iate 3n func;ie de diferen;ele constructive - (:->+$ 1 '$4 1 ,'$4 1 PC' 1PCMC'41 4HP .
'nterfata (:->+$ este dep2<it2 1 interfata '$4 este 3nca folosit2 cu success 1 fiind prezent2 pe ma@oritatea placilor de !aza de 5enera;ie nou2 . PC' este cea mai folosit2 interfa;2 1 oferind rate de transfer mari la preturi rezona!ile 3n prezent . 4 fost introdus2 cu I* ani 3n urm2 urmand standardului ,'$4 . PCMICA este destinat utilizatorilor de calculatoare porta!ile 1 oferind conectivitate rapid2 1 autoconfi5urarea . 4ceste placi sunt e9traordinar de mici .<i de scumpe0 1 fiind de marimea unei cartele telefonice 1 du!le ca 5rosime . 'nterfata 4HP este ultimul venit pe rin5 1 cel mai nou 1 destinat placilor 5rafice 1 3n secolul accelera;iei este destnat acceleratoarelor 5rafice de mare vitez3 1 facand o le5atur3 direct2 3ntre processor <i placa 5rafic3 1 oferind rate de transfer de p3n2 la 3H!)sec . Toate aceste tipuri de sloturi difer2 3ntre ele 1 e9ist2 totu<i sloturi PC')'$4 s/ared 3n care se pot introduce placi PC' sau pl2ci '$4 . Porturile seriale sunt destinate conect2rii 3n e9terior a deviceurilor care sunt cam pu;ine - modem)mouse . (ersiunile noi posed2 cac/e <i o interfa;a ce 653ndeste7 sin5ur2 de5rev8nd procesorul .+4BT 1G**00 . Porturile paralele sunt destinate conect2rii imprimantelor sau altor dispozitive ce func;ioneaz2 pe acest tip de port .scannere 1 placi de acizitie 1 etc0 . Modemurile sunt dispozitive destinate conect2rii intre calculatoare cu a@utorul liniei telefonice . Pot fi de dou2 tipuri constructive - . interne <i m. e9terne . Modemurile interne se instaleaz2 3ntr-un slot PC' sau '$4 av8nd inte5rate portul serial propriu 1 =fer2 conectari la viteze cuprinse 3ntre G00!ps <i *GJ00!ms . +nele versiuni ofera <i capa!ilit2;i fa9 <i voice 1 viteza ma9im2 de primire)trimitere a unui fa9 fiind de 1%%00!ps . ,9ist2 un num2r mare de protocoale de corec;ie <i compresie pentru modemuri 1 ce au rolul de a p2stra inte5ritatea datelor transmise .(32)(%21K*Lle91etc0 . Placile video sunt dispozitive ce fac le5atura intre processor)s#stem <i monitor . 4u rolul de a afisa pe monitor datele procesate de CP+ .de fapt rezultatul acestori procesari0 . $e conecteaza pe placa de !aza printr-un slot '$4)PC' sau 4HP .Placile video pot contine acceleratoare 3D care de5reveaza procesorul 1 versiunile profesionale incluzand c/iar 2 procesoare 3D pe placa video .,:$4 Huillemond0 . $unt dotate cu memorie .(B4M0 intre *12 .Trident0 <i &GM!.,lsaH0 . Beprezinta o componenta importanta a sistemului 1 viteza sa influentand 3n mare parte pareformanta sistemului . Mn functie de cantitatea de memorie e9istenta pe placa video rezolutiile la care poate lucra sunt G%09%8018009G001102%9JG%1etc . Placile video !une ofera <i o rata de reimprospatare a ima5inii optima ce reduce riscul aparitiei afectiunilor oculare . Placile de sunet sunt dispozitive ce au rolul de a reda informatia !inara su! form2 de sunet 1 sau de a converti sunetele 3n format .!in . 4stfel o placa de sunet se conecteaz2 la slotul '$4)PC' 1 apoi la CD-B=M printr-un ca!lu separat. Placile de sunet de la Creative sunt dotate cu memorie 3n care sunt 3nre5istrate sunete ori5inale de instrumente 1 fiind utile compozitorilor . 4tat Creative c8t <i 4ureal au lansat recent o te/nolo5ie de redare spa;ial2 a sunetului .
2.DISPO I!I"#$# P#%I&#%IC#-C$'SI&IC'%#
Perifericele de intrare cuprind tastatura permite introducerea manual2 a datelor sau comenzilorC mouse ul faciliteaz2 operarea la calculator prin pozition2ri1 select2ri de informatii1 actionarea asupra unor o!iecte de control si optiuni de meniuC scanner pentru introducerea ima5inilor 3n sistemul !irotic1 unde vor fi retinute pe principii di5italeC microfon si interfat pentru sunet pentru captarea direct2 de dispozitii si mesa@e1 comentarii si rapoarte1 interviuri1 tratative1 conferinte etc. camer de luat !ederi si interfat audio !ideo compati"il pentru 3nre5istrarea ima5inilor si transformarea lor 3n form2 di5ital2C cititorul de C# (#$#) preia1 pe principii optice1 informatiile de pe discuri compacte .optice0C lectorul optic de microfilme si interfat specific transfer2 ima5inile documentelor 3nre5istrate optic pe pelicul2 su! form2 de microfilm .eventual din ar/iva electronic201 astfel 3nc8t acestea s2 poat2 fi NproiectateN pe monitorul calculatorului.
Perifericele de iesire cuprind:

monitorul al!-ne5ru sau color1 care asi5ur2 afisarea informatiilor .ca interfat2 fizic2 se utilizeaz2 placa video0C imprimanta pentru tip2rirea .al!-ne5ru sau color0 a datelor1 te9telor ) documentelor sau ima5inilorC plotter ul pentru trasarea de sc/ite1 planuri1 desene de specialitate al!-ne5ru sau colorC inscriptorul de C# uri permite scrierea de informatii pe discurile compacte opticeC interfat audio pentru transmitere de sunete .memorate sau 3n curs de receptie0 3n retele locale sau la distant2. $e pot folosi dispozitive electronice de tipul amplificatoarelor de sunet1 difuzoarelor .speaker pentru calculator01 incintelor acustice. $pea er-ul calculatorului emite mesa@e si alte informatii sonoreC !ideoproiector - care preia ima5inile ce s-ar afisa pe monitor si le proiectez2 pe un ecranC
imprimanta pentru microfilm si interfata sa permite transferul documentelor din memoria intern2 a calculatorului pe suportul specific1 inte5rat 3n ar/iva electronic2.
Perifericele de intrare iesire cuprind:

unitti de suporturi magnetice .discuri fi9e1 fle9i!ile1 disc/ete de O'P pentru memorarea di5ital21 su! form2 de fisiere1 a unor tipuri diverse de date- numerice1 te9te ) documente1 sunete1 ima5ini. Mn functie de natura informatiei continute si modul de creare1 fisierele vor avea tipuri specifice .documente1 ima5ini1 sunete etc.01 ceea ce se va reflecta 3n numele lor .e9tensie0. Liecare tip de fisier va si prelucrat de un produs soft specific. unitti audio analogice de "and magnetic si interfata lor - sunt ec/ipamente electronice1 de uz lar5 sau profesionale1 destinate 3nre5istr2rii1 stoc2rii si red2rii informatiei sonore su! form2 analo5ic2. ,ste vor!a despre casetofoane1 ma5netofoane1 reportofoane1 dictafoane care folosesc casete si !enzi ma5netice. unitti !ideo analogice si interfata lor cu sistemul informatic sunt ec/ipamente electronice de tip video cu a@utorul c2rora se poate 3nre5istra pe !anda ma5netic2 specific2 informatie audiovizual2C aceasta se poate ulterior prelucra si reda cu ec/ipamente de tip videopla#er ) videorecorder. aparat telefonic si interfat telefonic pentru receptarea mesa@elor sonore comunicate analo5ic sau di5ital si 3nre5istrarea lor di5ital2 transmitere de mesa@e 3nre5istrate direct sau su! form2 de fisiere di5itale aparat telefa% si interfat telefa% pentru receptionarea mesa@elor fa91 tip2rirea lor direct2 la imprimanta fa9 si eventual 3nre5istrarea lor di5ital2 transmiterea la distant2 a documentelor de tip fa91 3n re5im imediat .direct din document0 sau memorat .prin lectura documentului din memoria intern2 sau e9tern2 a calculatorului0 telecopiator cu interfat2 de intrare pentru receptionarea1 local2 sau la distant21 a ima5inilor de tip document interfat2 de iesire pentru transmiterea1 c2tre un copiator1 situat local sau la distant2 .prin retele de comunicatii01 a unor ima5ini .documente0 memorate di5ital interfat !ideo pentru receptionarea ima5inilor si secventelor sonore transmise prin retele locale de televiziune cu circuit 3nc/is sau retele T( la distant2 transmiterea de ima5ini si sunete prin aceleasi tipuri de retele &
Echipamentele pentru comunicatii includ totalitatea dispozitivelor te/nice de conectare .ca!larea retelei01 codificare)decodificare1 transmisie ) receptie la distant2 a informatiilor utilizate 3n activitatea de !irou. 4cestea sunt dependente de ec/ipamentele informatice utilizate1 tipul de comunicatii practicate si natura retelelor de telecomunicatii utilizate. C8teva din ec/ipamentele folosite pentru comunicatii au fost de@a enumerate ca periferice ale sistemului !irotic. Conectiile din retelele de calculatoare constituie o alt2 component2 a sistemului de comunicatii. Informatiile .date1 te9te ) documente1 sunete1 ima5ini0 constituie o!iectul prelucr2rii sistemului !irotic. 4cestea pot s2 se 52seasc2 3ntr-una din st2rile- de introducere 3n sistem1 s2 se afle de@a 3n !aza informational2 si eventual s2 fie 3n curs de prelucrare sau s2 fie 3n curs de e9tra5ere1 su! form2 de rezultate .sau comunic2ri0. Baportat la o prelucrare 3n curs de e9ecutie1 informatiile pot fi de intrare sau de iesire. Informatiile de intrare ntr-o prelucrare pot proveni din surse locale directe- introduse de la tastatur2 .date1 te9te01 scanate .documente1 ima5ini01 3nre5istrate audio .microfon0 sau video .camera de luat vederi0 preluate direct din baza de date preluate din retele locale sau la distant rezultate intermediare1 ale unor prelucr2ri anterioare Informatiile rezultate dintr-o prelucrare pot avea urm2toarele destinatii consultare on-line - rezultatele sunt afisate imediat pe ecran sau imprimate .date1 te9te1 documente1 5rafice01 desenate pe plotter .desene1 5rafice1 sc/ite01 redate la spea er .audio0 transmise local sau la distant prin sisteme de comunicatii p2strate pe termen mediu n memoria e!tern1 pentru prelucr2ri ulterioare p2strate pe termen lun" n ar#iva electronic rezultatele intermediare pot fi p2strate temporar 3n memoria intern2 sau e9tern2.
*. Dispo+itive periferice de intrare

,. !astatura
10
Cel mai utilizat dispozitiv periferic de intrare este tastatura1 care asi5ura introducerea informatiilor in memoria calculatorului.Cel mai intalnit standard de tastatura este PE,BTQ.Tastatura are cinci 5rupe de taste1 corespunzatoare cu urmatoarele zone -taste functionale -taste alfanumerice -taste speciale -taste numerice -taste de deplasare Lorma1 !utoanele <i e9ecu;ia c8torva pa<i simpli 3n urma rul2rii CD-ului propriu. $uprafa;a tastaturii prezint2 nu mai pu;in de 12* de !utoane1 distri!uite 3n <ase zone. Dispunerea <i forma !utoanelor au suferit c8teva modific2ri fa;2 de modelele clasice cu care suntem mai mult o!i<nui;i. 4stfel1 de e9emplu1 tasta Delete este mai mare1 iar !utoanele ?ome <i ,nd <i-au sc/im!at pozi;ia. 4par dou2 taste de Ta! <i alte c8teva !utoane suplimentare1 dispuse 3n partea de sus a tastaturii. ,le au func;ii speciale1 la 3nceput predefinite <i inscrip;ionate. De aici se pot lansa direct 'nternet ,9plorer1 clientul de mail1 opera;ii de salvare1 tip2rire sau desc/idere de documente sau da alte astfel de comenzi unor aplica;ii. Toate aceste !utoane din partea superioar2 pot fi personalizate prin intermediul pro5ramului 'ntell#T#pe Pro inclus pe CD. 4ceasta v2 permite s2 ave;i 3n permanen;2 o ima5ine a func;iilor actuale ale fiec2rui !uton1 ce permite pro5ramarea <i c/iar listarea acestora. 4cest lucru poate deveni necesar1 de e9emplu 3n cazul 3n care unui !uton ce are inscrip;ionat un calculator .3n modul default lanseaz2 aplica;ia calculator0 3i asi5na;i pornirea unui alt pro5ram sau a unei alte aplica;ii1 de e9emplu ,9plorer-ul. Cea mai interesant2 parte a tastaturii o reprezint2 setul de taste dispuse 3n partea st8n52. ,ste vor!a de J !utoane- cut1 cop#1 paste1 !ac 1 forDard1 salt 3ntre aplica;ii 3nainte <i 3napoi .similar cu 4ltRTa!0. Pe l8n52 acestea e9ist2 <i SvedetaS tastaturii1 o roti;2 de scroll de dimensiuni ceva mai mari1 al c2rui rol se simte din plin1 fiind foarte comod2 utilizarea acesteia c/iar <i 3n cazul 3n care dispune;i de un mouse cu o astfel de facilitate
11
2. Mouse-ul
Denumirea provine de la similitudinea ce e9ista intre acest dispozitiv si un soarece1atat din punct de vedere al formei1cat si al miscarilor efectuate de acesta.De o!icei mouse-ul are doua sau trei !utoane folosite pentru transmiterea de comenzi si date de intrare catre calculator.Poate fi utilizat pentru selectarea te9tului in cadrul editoarelor de te9t1ale5erea si selectarea unei optiuni dintr-un meniu 1 deplasarea rapida pe ecran si pentru realizarea te/nicilor speciale care1 in alte conditii 1 ar necesita un timp mult mai mare de lucru .ca de e9emplu tra5ere-si-copiere 1 tra5ere-si-duplicare etc.0
Mouse Microsoft
Mouse-ul <i tastatura sunt cu si5uran;2 cele mai utilizate periferice ale unui sistem. 'ndiferent ce lucra;i sau ce @uca;i1 de cele dou2 ave;i neap2rat nevoie. C2ci p8n2 la realitatea virtual2 mai este. Mouse-ul de aici este produs de c2tre Microsoft1 cunoscut dezvoltator al it-urilor formate din tastatur2 . Pentru manevrare e9ist2 cinci !utoane1 dac2 3l punem la socoteal2 <i pe cel de scroll. Dac2 tot am pomenit de scroll tre!uie neap2rat s2 spunem c2 prin intermediul acestuia se poate realiza derulare at8t pe vertical2 c8t <i pe orizontal2. 4cest lucru este posi!il datorit2 op;iunii de mi<care lateral2 .st8n5a)dreapta0 a roti;ei. Toate !utoanele sunt pro5rama!ile. Microsoft -ireless Intellimouse #.plorer Specifica/ii- mouse Direless1 conectare +$>1 cinci !utoane pro5rama!ile1 scroll vertical <i orizontal.
mini Mouse
Cred c2 cea mai potrivit2 ;int2 pentru acest model ar fi sistemele porta!ile1 aici put8nd !eneficia din plin de spa;iul e9trem de redus pe care 3l ocup2 acest mouse. Fici nu-i ve;i sim;i prezen;a 3n 5eant2C iar pe l8n52 un laptop pare de-a dreptul un <oricel ". +tilizarea sa este foarte pl2cut21 3n afar2 de mi<carea silen;ioas2 a cursorului put8nd aminti <i efectele optice pe care le produce mouse-ul. S,fectele opticeS pot fi citite ca- o lumin2 difuz21 al!astr21 de la interior spre e9terior .
12
'0!ech Optical mini Mouse Specifica/ii- mouse optic1 trei !utoane1conectare P$2
*. !rack1all-ul
,ste un dispozitiv asemanator mouse-ului.Loarte multi utilizatori il prefera in locul mouse-ului1datorita faptului ca1prin pozitia fi9a pe care o are1ocupa mai putin spatiu si1cu a@utorul !ilei1permite o mai mare li!ertate de miscare a cursorului pe ecran.
0. 2oystick-ul
,ste un dispozitiv asociat de o!icei @ocurilor.,ste er5onomic1special proiectat pentru a oferi comoditate in manevrarea sa cu a@utorul mainii.Datorita te/nolo5iei avansate utilizate la fa!ricarea sa1permite miscari compuse.
3. Creionul optic
,ste un dispozitiv asemanator unui creion1avand in varf un senzor optic.=fera posi!ilitarea desenarii si scrierii direct in calculator prin intermediul unor monitoare speciale .
4. Scanner-ul
,ste un dispozitiv ce permite transformarea ima5inilor su! forma de date recunoscute de calculator.$canner-ele moderne au capacitatea de a recunoaste te9tul in cu a@utorul unor pro5rame tip =CB .=ptical C/aracter Beco5nition01care convertesc ima5inea scanata in siruri de caractere ce pot fi prelucrate ulterior cu a@utorul editoarelor de te9t. Cum func/ionea+5 +n scaner este un ec/ipament destinat transform2rii informa;iei analo5ice1 respectiv a luminii1 3n informa;ie di5ital2.
13
Piesa de !az2 a scanerului const2 3ntr-un <ir de celule fotosensi!ile capa!ile s2 detecteze lumina reflectat2 de sau transmis2 prin o!iectul scanat. 4ceste celule fotosensi!ile sunt de fapt ni<te diode capa!ile de a recepta lumina atunci c8nd sunt alimentate electric. Tot acest <ir de diode formeaz2 senzorul scanerului .CCD - C/ar5edCouple Devices01 care converte<te intensitatea luminii 3n sarcin2 electric2. = alt2 component2 important2 este convertorul analo5-di5ital .C4D01 rolul s2u fiind acela de a transforma informa;ia analo5ic2 3n informa;ie di5ital2. Liecare diod2 din miile care formeaz2 CCD-ul creaz2 un pi9el din ima5inea scanat21 iar pentru pentru a stoca informa;ia corespunz2toare descrierii pi9elului respectiv este necesar un anumit num2r de !i;i. Cu c8t se dedic2 un num2r mai mare de !i;i fiec2rui pi9el1 cu at8t se va putea o!;ine o calitate mai !un2 a ima5inii scanate. Marea ma@oritate a scanerelor disponi!ile ast2zi folosesc senzor CCD1 3ns2 unele modele noi folosesc senzor C'$ .Contact 'ma5e $ensor0. Mn cazul unui scaner CCD1 lumina reflectat2 din documentul ori5inal traverseaz2 un sistem de o5linzi1 care o redirec;ioneaz2 c2tre senzorul CCD. Mn te/nolo5ia C'$1 <irul de diode este plasat c/iar su! documentul scanat1 astfel 3nc8t senzorul capteaz2 direct lumina reflectat2 de document. Din moment ce scanerele cu C'$ nu necesit2 un sistem foarte complicat de captare a luminii1 rezult2 un pre; mai sc2zut1 dimensiunile sunt mai mici1 iar dura!ilitatea
cre<te. Datorit2 dimensiunilor reduse1 senzorii C'$ sunt recomanda;i 3n cazul scanerelor porta!ile. $enzorii C'$ folosesc convertoare analo5-di5ital 3ncorporate1 astfel rezult8nd <i un consum redus de ener5ie. Principalul nea@uns al te/nolo5iei C'$ const2 3ns2 tocmai 3n convertorul analo5-di5ital1 acesta ocup8nd un spa;iu care 3n mod normal ar fi tre!uit s2 contri!uie la captarea luminii. Bezultatul const2 3n sc2derea calit2;ii ima5inilor scanate1 astfel c2 mul;i utilizatori prefer2 ac/izi;ionarea unui model cu senzor CCD1 3n ciuda pre;ului ceva mai mare. 4<a cum spuneam1 ma@oritatea scanerelor primesc informa;ia prin capturarea luminii reflectate sau care traverseaz2 o!iectul scanat. 4cest proces necesit2 3n mod evident o surs2 de lumin21 iar calitatea acesteia poate influen;a 3n mod decisiv calitatea rezultat2. Primele modele de scanere des top foloseau !ecuri fluorescente. Potrivite multor tipuri de documente1 !ecurile fluorescente prezint2 dou2 dezavanta@e ma@ore- nu sunt capa!ile s2 emit2 aceea<i intensitate de lumin2 pe o perioad2 lun52 de timp1 iar cantitatea mare de c2ldur2 de5a@at2 conduce la deteriorarea componentelor interne. Din aceste motive1 ma@oritatea produc2torilor au trecut la folosirea l2mpilor catod-rece1 care pot furniza o lumin2 mai intens2 pentru a produce lumin2 al!2.
!ipuri de scanere
Modele flat1ed $canerele flat!ed folosesc un 5eam orizontal de sticl21 pe su! care trece senzorul de lumin21 fiind acoperit cu un capac. Pute;i a<eza pe acest 5eam documentul ce urmeaz2 a fi scanat1 fie c2 acesta este o poz2 sau o carte. :umina emis2 de su! sticl2 se reflect2 3n
1%
o!iectul scanat <i este apoi captat2 de senzorul CCD aflat 3n mi<care. Principalul avanta@ al scanerelor flat!ed este c2 se pot scana c2r;i sau c/iar suprafe;e de pe o!iecte 3D1 dezavanta@ul ma@or const8nd 3n spa;iul relativ 3ntins ocupat pe !irou. Modele sheetfed $pre deose!ire de modelele flat!ed1 3n cazul de fa;2 senzorul este fi91 pa5ina scanat2 fiind deplasat2 prin dreptul acestuia. 4cest tip de scanere este recomandat celor care doresc s2 transforme 3n format di5ital o cantitate mare de documente1 mai ales prin com!inarea cu un modul 4DL .automatic document feeder - alimentator automat de documente0. $pa;iul ocupat pe !irou este mult redus1 3ns21 evident1 apare dezavanta@ul constituit de imposi!ilitatea scan2rii o!iectelor tridimensionale. Modele handheld Modelele manuale folosesc un senzor de apro9imativ 12-13 cm lun5ime1 fiind foarte u<or de transportat. Pentru a realiza scanarea unui document1 utilizatorul tre!uie s2 deplaseze scanerul pe deasupra colii de /8rtie. Datorit2 dimensiunilor reduse ale senzorului1 scanarea unui document se face 3n mai multe treceri. De o!icei1 acest tip de scanere este 3nso;it de aplica;ii destinate com!in2rii diferitelor fra5mente rezultate 3ntr-un 3ntre5. Dac2 avanta@ul ma@or oferit de modelele manuale const2 3n porta!ilitate1 marele
dezavanta@ se nume<te lips2 de u<urin;2 3n utilizare. Dac2 nu ave;i o m8n2 foarte precis21 ve;i avea nevoie de c8teva 3ncerc2ri succesive pentru a realiza o scanare corect2. Modele pentru filme 6i medii transparente +tilizatorul o!i<nuit1 cel c2ruia 3i adresam acest test1 nu va avea prea des nevoie s2 scaneze ne5ative sau medii transparente1 iar atunci c8nd va avea1 cu si5uran;2 nu o va face la nivel profesional. Mns2 cei care lucreaz2 3n domenii ca prelucrarea 5rafic2 profesional2 sau 3n pu!licitate vor dori ca rezultatele s2 fie perfecte. Datorit2 dimensiunilor foarte reduse ale ne5ativelor1 rezolu;ia folosit2 pentru a o!;ine rezultate !une tre!uie s2 fie foarte mare. Pre;ul unui scaner de film variaz2 3ntre c8teva sute <i c8teva mii de dolari.
1*
7M'8 'lpha"ista II
,9ist2 situa;ii1 destul de rare1 c8nd este necesar2 scanarea unei radio5rafii .cazul cel mai des 3nt8lnit0 sau a unui alt material transparent de dimensiune mai mare. $olu;ia te/nic2 pentru realizarea acestui tip de scaner e9ist2 de mult <i const2 3n plasarea sursei de lumin2 .l2mpii0 3n capacul care acoper2 suprafa;a de scanare1 mi<carea sa fiind sincronizat2 cu mi<carea senzorului care cule5e informa;ia1 3n partea inferioar2 a scanerului. Mn acest mod1 ori5inalul de scanat este plasat la mi@loc1 3ntre sursa de lumin2 <i senzor. Modelul 4lp/a(ista ''1 produs de c2tre +M4T1 este e9act acest tip de ec/ipament1 el aduc8nd o inova;ie care pentru melea5urile noastre este riscant2. 'nova;ia const2 3n posi!ilitatea de a e9tra5e platanul din sticl2 pe care se pune 3n mod tradi;ional mediul transparent .ori5inalul de scanat0 <i 3nlocuirea lui cu un suport ce permite sus;inerea 3n acela<i plan a ori5inalului de scanat. ,ste vor!a de un cadru din plastic care are mai multe suporturi de fi9are a ori5inalelor acestea put8nd fi de format 4%1 diapozitive1 film foto5rafic standard de 3* mm. Mn acest mod este simplificat procesul de scanare din punct de vedere optic1 nee9ist8nd un mediu care produce fenomene de refle9ie1 refrac;ie <i difuzie. De ce este aceast2 solu;ie riscant2U Pentru c2 ea presupune o atmosfer2 e9trem de curat21 3n caz contrar praful care se depune 3n interiorul scanerului deterior8nd rapid <ansele unei scan2ri perfecte. = solu;ie ar fi plasarea ec/ipamentului 3ntr-o 3nc2pere 1G
dotat2 cu aer condi;ionat <i filtre de cur2;are. Dar 3n Saerul cristalinS de la noi sunt mici <ansele s2 func;ioneze orice solu;ie. =ricum e9tra5erea platanului se poate realiza doar cu capacul 3nc/is1 ceea ce mai diminueaz2 <ansele de pr2fuire a interiorului.
'ndica;iile de instalare1 confi5urare <i manevrare sunt e9trem de va5i1 dar tre!uie ;inut cont c2 acest ec/ipament1 prin specificul s2u1 se adreseaz2 unei cate5orii de utilizatori e9trem de specializa;i <i1 3n consecin;21 cu !o5ate cuno<tin;e 3n domeniu <i o puternic2 intui;ie. Mn privin;a indica;iilor de utilizare a pro5ramului de scanare lucrurile se sc/im!2 drastic. ,9ist2 un manual de instalare <i utilizare1 care poate constitui un 5/id 3n domeniul scan2rii de foto5rafii. Pro5ramul utilizat este $ilverLast 4i versiunea *. H2si;i acolo cam tot ceea ce tre!uie pentru a realiza o scanare de calitate1 pro5ramul fiind dotat <i cu un modul de cali!rare a lan;ului de culoare .scaner1 monitor1 imprimant20.
Caracteristici importante 9'd:ncimea de culoare 4<a cum este normal 3n cazul oric2rei te/nolo5ii1 e9ist2 c8teva aspecte te/nice pe care orice utilizator este !ine s2 le cunoasc21 3nainte de a face ale5erea final2. Primul termen este ad8ncimea de culoare. Pentru descrierea fiec2rui pi9el al unei ima5ini1 scanerul poate stoca o cantitate pe un anumit num2r de !i;i. Bespectivul num2r de !i;i reprezint2 ad8ncimea de culoare. Cu c8t folosim o ad8ncime de culoare mai mare1 cu at8t vom o!;ine o calitate mai !un2 a ima5inii scanate <i1 de asemenea1 o dimensiune mai mare a fi<ierului rezultat. 4d8ncimea de culoare minim2 pentru o!;inerea unei calit2;i decente este de 2% de !i;i. Deci pentru fiecare pi9el1 scanerul re;ine 8 !i;i de informa;ie pentru fiecare din cele trei nivele de culoare .BH> - Bed-ro<u1 Hreen-verde lue-al!astru0. Mn practic2 e9ist2 un anumit nivel de pierdere a informa;iei 3n timpul procesului de scanare1 datorit2 unui num2r de factori e9terni. 4stfel1 calitatea ima5inii scanate sufer2 mici modific2ri 3n zonele de luminozitate mare <i 3n cele 3ntunecate. Dac2 scana;i ne5ative sau medii transparente1 c/iar dac2 o face;i la nivel de amatori1 30 de !i;i de culoare reprezint2 minimum necesar1 iar 3G este o valoare de preferat. 9%e+olu/ia ,9ist2 dou2 tipuri de rezolu;ie1 optic2 <i interpolat2C prima este cea important2. Bezolu;ia optic2 sau /ardDare a unui scaner este m2surat2 3n puncte sau pi9eli pe inc/ .dpi sau ppi0. +n num2r mai mare de pi9eli 3nseamn2 o rezolu;ie mai !un2 <i o calitate superioar2 a ima5inii1 cel pu;in 3n teorie. Fum2rul de pi9eli pe care un scaner este capa!il s2 3i 5enereze se !azeaz2 pe num2rul de celule fotosensi!ile se afl2 plasate 3n capul de scanare. Bezolu;ia interpolat2 are 3ntotdeauna o valoare mai mare1 uneori mult mai mare1 dec8t cea optic2. Pentru a o!;ine o rezolu;ie interpolat21 scanerul preia informa;ia din doi pi9eli al2tura;i <i1 folosind al5oritmi matematici1 umple spa;iul li!er dintre ei. Fu v2 l2sa;i p2c2li;i de rezolu;ia interpolat2 <i c2uta;i s2 afla;i e9act rezolu;ia optic2 de care este capa!il un scaner.
1J
9"ite+a Marea ma@oritate a celor care cump2r2 un scaner pentru uz personal nu sunt foarte
interesa;i de viteza de scanare1 3ns2 3n orice caz nu v2 ve;i dori s2 a<tepta;i de ordinul zecilor de minute scanarea unui document. Principalul parametru 3n func;ie de care variaz2 viteza este rezolu;ia. Cu c8t cre<te rezolu;ia folosit21 cu at8t va tre!ui s2 a<tepta;i mai mult finalizarea scan2rii. 9Interfa/5 Conectarea scanerului la PC se poate face 3n mai multe feluri. C/iar dac2 mai e9ist2 3nc2 modele cu port paralel1 ma@oritatea folosesc +$> sau $C$'. Conectarea +$> a devenit foarte popular2 datorit2 u<urin;ei pe care o cap2t2 procesul de instalare1 la care se adau52 cantitatea mare de date care poate fi transferat2 rapid. Trecerea c2tre +$> 2.0 necesit2 pu;in timp1 3ns2 este o evolu;ie si5ur2. 'nterfa;a $C$' a r2mas popular2 3n cazul celor care folosesc sisteme Macintos/1 instalarea <i confi5urarea necesit8nd destul2 e9perien;2. 9'plica/ii suplimentare 4tunci c8nd cump2ra;i un scaner primi;i1 de o!icei1 un num2r de aplica;ii incluse. Pe l8n52 driverele de instalare1 cel mai des ve;i 3nt8lni o aplica;ie de editare a ima5inilor <i un pro5ram de recunoa<tere a caracterelor .=CB - =ptical C/aracter Beco5nition0. Pentru cei care instaleaz2 scanerul pe un sistem de operare EindoDs1 driverul este de o!icei compati!il TE4'F. TE4'F .Tec/nolo5# Eit/out 4n 'nterestin5 Fame0 este un standard care permite scanarea documentelor prin intermediul altor aplica;ii de editare1 dec8t aplica;ia de scanare proprietar2. 4plica;iile de editare incluse sunt de o!icei versiuni SliteS1 adic2 ofer2 o 5am2 limitat2 de op;iuni fa;2 de pro5ramul ori5inal1 3ns2 pentru ma@oritatea utilizatorilor individuali nici nu va fi nevoie de mai mult pentru aplicarea anumitor prelucr2ri primare asupra ima5inilor scanate.
Scanere pentru acas5 #pson Perfection ,24;
Scanere pentru acas5 <enius ColorPa=e >%-?8 Slim
18
Scanere pentru acas5 >P Scan2et *3;;C 6i Scan2et *3?;C
Scanere pentru acas5 Mustek @earPaA 20;;!' Plus 6i @earPaA 0B;;!' Pro
?.Camera de luat vederi
Camere video cu DVD
Sony Europe va lansa primele camere video cu DVD ncorporat. Cele dou modele, DCR-DVD1 !i DCR-DVD" , vor nre#istra direct pe un disc DVD de $ cm care apoi poate fi introdus ntr-un DVD player sau ntr-un DVD %C, iar peste ceva timp !i ntr-o consol de &ocuri %layStation ". %rin aceast transformare, care rspunde popularit'i n continu cre!tere a formatului DVD, Sony a com(inat func'iile de nalt acurate'e ale camerelor de luat vederi cu (eneficiile DVD-ului, inclu)*nd u!urin'a n utili)are, accesul direct la informa'ii !i capacitatea de stocare pe un termen foarte lun#. +Cre!terea DVD-ului a fost mai rapid dec*t a oricrui format audio-video din istorie. ,enomenala e-plo)ie a cererii de DVD playere !i %C-uri ec.ipate cu DVD ne-a fcut s credem c oamenii iu(esc acest format pentru calitatea, confortul !i dura(ilitatea sa+, a declarat /arend E)ec.iels, 0eneral Mana#er, Sony Di#ital 1ma#in# Europe. 2oile camere ofer toate facilit'ile de nre#istrare !i difu)are ntr-un sin#ur format. 3nalta calitate a ima#inii furni)at de DVD este ma-imi)at de procesul optic de scriere a discului, nona(ra)iv, calitate men'inut !i dup nre#istrare deoarece nu e-ist o alt copiere ntre format !i difu)are. 4tili)atorii au acces imediat la materialul nre#istrat, evit*nd func'iile de cutare +re5ind+ !i +fast for5ard+, asociate formatului de caset. 3n acest fel este simplificat considera(il procesul
1&
de editare, fiind practic imposi(il nre#istrarea din #re!eal peste un material mai vec.i, ntruc*t camera este pro#ramat s nre#istre)e doar )onele li(ere de pe disc. 6m(ele camere sunt ec.ipate cu interfa' 4S/". 7compati(il cu 4S/1.18 pentru conectare direct la %C, n vederea copierii de pe un suport pe altul.
DCR-DVD1 de'ine o re)olu'ie #ross pi-el ntre $ 9 !i : 9 pentru ima#inile video !i : 9 pentru foto, n timp ce DCR-DVD " lucrea) cu re)olu'ii ntre 1 ; 9 !i <= 9 pentru ima#inile n mi!care !i 1 9 pentru cele statice. >impul de nre#istrare este de < minute pentru am(ele modele care accept discuri DVD-R !i DVD-R? de $ cm. Camerele sunt dotate cu lentile Carl @eiss cu )oom optic A1 !i )oom di#ital A1" , ecran BCD de ",C+ cu 1"D." pi-eli.
SpaceC@m 120
Mentor -e1-Cam 7S@
,.Monitorul
,ste dispozitivul care permite vizualizarea rapida a rezultatelor e9ecutarii unei e9plicatii.Principalele caracteristici ale unui monitor sunt - claritatea ima5ini 1 numarul de culori permis pentru afisare si nivelul de radiatii.'ma5inea este formata din puncte individuale numite pi9eli.Calitatea im5inii este data in principal de rezolutie1care reprezinta numarul de pi9eli ai ecranului.
Constituie componenta de !az2 in interfa;a cu utilizatorul. ,l red2 su! form2 de ima5ini sau te9t informa;ii sau rezultate furnizate de procesor. Monitoarele se pot clasifica dup2 mai multe criterii. +nul dintre acestea ar fi dup2 num2rul de culori pe care este capa!il sa le redea. 4stfel e9ist2- monitoare monocrom1 care pot afi<a doar dou2 culori1 ne5ru in com!ina;ie cu verde1 al! sau 5al!en1 monitoare cu nuan;e de 5ri care redau ima5inea cu a@utorul nuan;elor de 5ri1 .red1 5reen1 !lue0 <i a varia;iei de intensitate formeaz2 ima5ini color. Dupa un alt criteriu de clasificare monitoarele pot fi de doua feluri-
20
Monitoare C%! (Cathode C %ay !u1e)D monitoare ce folosesc o te/nolo5ie mai vec/e1 dar care se utilizeaz2 si ast8zi. 'ma5inile se o!;in prin diri@area unui fascicol de electroni 3ntr-un tu!1 care con;ine 5az inert aflat la o presiune foarte sc2zut21 c2tre un dispozitiv cu sarcin2 pozitiv2. Mn drumul lor ace<tia se lovesc de o plac2 fosforescent2 care produce ima5inea. Monitoare $CD ($iEuid Crystal Display)D te/nolo5ie !azat2 pe cristale lic/ide. ,le laptop-urile. Cristalele lichide nu mai reprezinta ce au la !az2 o ec/ipeaz2
un lux
Pana la sfarsitul anului1 un monitor cu cristale lic/ide se va ieftini cu 20-2*V. 4cum cativa ani ne uitam la monitoarele cu cristale lic/ide .:CD0 ca la niste accesorii e9clusiviste. Preturile insa au scazut mult. $pecialistii estimeaza ca1 anul viitor1 in $+41 vanzarile monitoarelor clasice vor fi depalsite de vanzarile de :CD-uri. 'n ceea ce priveste piata romaneasca1 este clar ca o sa mai treaca ceva timp pana cand sa se intample acest lucru. Pentru un roman1 2*0 de euro .fara T(401 cat costa in medie un monitor :CD de 1* inci1 reprezinta inca o suma destul de mare. Preturile insa se afla intr-o continua scadere. =amenii din industrie estimeaza ca1 pana la sfarsitul anului1 un monitor :CD de 1* inci va costa apro9imativ 200 de euro .fara T(40. 11In mod clar tendinta pe piata este de inlocuire a monitoarelor clasice (C$% Cat#ode-$a& %ube) cu cele 'CD( Daca in )*** 'CD-urile reprezentau + la + *** din piata de monitoare acum au a,uns la +*- preconizandu-se sa a,un"a la +.-/1 spune Badu Ficulescu1 director de mar etin5 la +ltra Pro. 'nteresant este ca marii fa!ricanti de monitoare au oprit complet productia de CBT-uri cu dia5onala de 1* inci1 lasand astfel si mai mult loc monitoarelor :CD. >anii platiti in plus pentru un monitor cu cristale lic/ide se @ustifica mai ales datorita desi5nului. +n monitor :CD este foarte compact si ocupa un spatiu mult mai mic pe !iroul tau in comparatie cu un monitor CBT. Datorita formei ecranului1 un :CD de 1* inci ofera o suprafata de lucru reala aproape ec/ivalenta cu cea a unui monitor clasic de 1J inci. +n displa# !azat pe cristale lic/ide se va dovedi cu adevarat folositor intr-un !irou. Cand vine vor!a de editare de te9t1 :CD iti ofera o ima5ine mult mai clara. De asemenea1poti sta ore intre5i cu oc/ii in monitor fara sa te doara capul1 datorita faptului ca nu emite radiatii electroma5netice1 asa cum face un dipla# clasic. Monitoarele cu cristale lic/ide au si nea@unsuri1 deocamdata nerezolvate- de
21
pilda1 rata de reimprospatare a ima5inii .refres/ rate0 este foarte mica in comparatie cu cele clasice1 ceea ce creeaza un efect de du!lare .um!ra0 a ima5inii. 'n plus1 daca privesti monitorul din un5/i1 luminozitatea scade si nu mai poti sesiza nuantele culorilor. Pro!leme apar atunci cand este vor!a de 5rafica. Daca iti folosesti calculatorul in special pentru @ocuri sau pentru editarea ima5inii1 este mai !ine sa apelezi la un monitor clasic. :a unele monitoare :CD de 5eneratie mai vec/e1 rata scazuta de reimprospatare a ima5inii este sesiza!ila si in timpul vizionarii unui film. Alegerea monitorului potri!it Cand este necesara ac/zitionarea unui monitor :CD1 este !ine sa se tina seama de urmatoarele caracteristici- dia5onala1 rezolutie ma9ima1 contrast1 luminozitate sau rata de reimprospatare. Totusi1 este destul de dificil sa iti dai seama ce monitor iti tre!uie1 prin simpla comparare a unor cifre. De aceea cel mai !ine este sa testezi personal monitorul1 inainte de a-l cumpara1 in aplicatiile pe care le folosesti cel mai des. 'n 5eneral1 pretul este direct proportional cu dia5onala ecranului. 4stfel1 un monitor mare1 cum ar fi unul de 18 inci1 poate a@un5e sa coste c/iar si 1000 de euro. Cate5oric mai este destul loc pentru im!unatatirea raportului calitate-pret al :CD-urilor. Dar dupa cum evolueaza domeniul 'T1 pro!a!il ca peste cativa ani nu vom mai sta pe 5anduri atunci cand tre!uie sa ale5em intre un monitor :CD si unul CBT. Pentru mul;i dintre noi1 desi5n-ul monitorului va fi definitor pentru aspectul 3ntre5ului calculator1 3n m2sur2 mult mai mare dec8t carcasa1 tastatura <i mouse-ul. Mntotdeauna monitorul este cel care va smul5e primul aplauzele sau cel care va dezam25i primul. Mns2 acest WperifericX are o proprietate cu mult mai important2 dec8t desi5n-ul <i anume calitatea tu!ului1 care tre!uie s2 fie 3ntotdeauna pe locul 3nt8i1 l2s8nd su!iectivismul desi5n-ului 3n spate. Calitatea tu!ului va avea un impact ma@or asupra confortului lucrului pe calculator1 el va fi acela care va decide c8t de o!osi;i vor fi oc/ii no<tri sau c8t de afecta;i1 3n termeni medicali. Caracteristicile principale ale unui monitor sunt- marca tubului1 dia"onala1 rezolu0iile suportate1 frecven0a de func0ionare1 mrimea dot pitc#-ului. Tu!urile monitoarelor se 3mpart 3n mai multe cate5orii dup2 te/nolo5ia folosit2 3n o!;inerea ima5inii. Pe l8n52 clasicele tu!uri WLlat $YuareX <i W(isual LlatX .suprafa;a acestora din urm2 fiind perfect plan201 merit2 men;ionate modelele consacrate fa!ricate de produc2tori cu renume- LlatLace .?itac/i01 Llatron .:H01 Diamondtron Faturall# Llat .Mitsu!is/i01 D#naLlat .$amsun50 <i LD-Trinitron .$on#0. Liecare din ace<tia folose<te o te/nolo5ie proprietar2 pentru o!;inerea unei ima5ini cu mult peste medie1 tu!urile fiind toate perfect plane. Din nou1 nu e recomanda!ila ale5erea celui mai ieftin produs posi!il1 ci ac/izi;ia unui monitor cel pu;in din 5ama medie. Deoarece 3n acest caz fia!ilitatea poate avea un impact important asupra s2n2t2;ii oc/ilor1 monitorul tre!uie s2 fie ultimul pe lista de compromisuri.
22
Dilema cea mai comun2 la ac/izi;ionarea unui monitor const2 din ale5erea unuia cu dia5onal2 mai mic2 dar cu performan;e crescute1 produs de c2tre un fa!ricant de renume1 sau a altuia cu dia5onal2 mai mare dar dintr-o cate5orie inferioar2 primului1 am!ele av8nd apro9imativ acela<i pre;. Liecare op;iune are avanta@ele <i dezavanta@ele sale1 3ns2 importan;a calit2;ii ima5inii cu orice pre; ar tre!ui s2 tran<eze dilema. Dia5onala monitorului cel mai v8ndut la noi a evoluat treptat de la 1%X la 1*X1 3n prezent f2c8ndu-se trecerea la dia5onala de 1JX1 dar nu din cauza cre<terii puterii de cump2rare a popula;iei1 ci datorit2 ie<irii modelelor de 1%X <i mai nou de 1*X din fa!rica;ie. Modelele de 1*X mai pot fi 3nc2 52site la importurile de calculatoare second-/and sau noi1 de la produc2tori mode<ti1 fa!rican;ii consacra;i renun;8nd la aceast2 5am2 3n urm2 cu mai mult de un an. Diferen;a actual2 dintre un 1*X <i un 1JX fiind minim21 pute;i ale5e un model de 1JX dintr-o 5am2 mai lar52 de produc2tori1 fiind mereu atent la raportul calitate)pre;. Din cauze te/nice la care se adau52 mar etin5-ul1 dia5onala real2 a unui tu! va fi mai mic2 dec8t cea afi<at2 3n lista de caracteristici te/nice1 astfel un monitor de 1%X va avea o dia5onal2 vizi!il2 de 13-13.3X1 monitorul de 1* numai 13.8-1%X vizi!ili1 cel de 1JX are 1*.8-1GX reali1 cel de 1&X numai 181 iar monitorul de 21X va avea dia5onala vizi!il2 de 20X. ,9plica;iile produc2torilor se refer2 la dimensiunea e9terioar2 a tu!ului1 care este declarat2 oficial1 suprafa;a de afi<are fiind evident inferioar2 acesteia. Mn principiu1 rezolu;ia ma9im2 a unui monitor cre<te odat2 cu dia5onala tu!ului. Bezolu;iile standard sunt G%09%80 .(H401 8009G00 .$(H401 102%9JG8 .TH401 11*298G%1 12809&G01 1G00912001 1&2091%%01 20%891*3G. Tre!uie precizat c2 rezolu;ia intermediar2 standard de 12809102% nu asi5ur2 o propor;ionalitate de %)3 a ima5inii1 un cerc perfect ap2r8nd u<or oval 3n acest caz1 fiind recomandat2 folosirea rezolu;iei alternative de 12809&G0. +n detaliu de multe ori i5norat este frecven;a de func;ionare a tu!ului1 m2surat2 3n ?z. Cu c8t aceasta va fi mai mare1 va cre<te frecven;a !aleia@ului .refres/-ului0 la o rezolu;ie dat21 ima5inea fiind mai odi/nitoare pentru oc/i. Monitorul nu poate func;iona la un refres/ mai mare dec8t refres/-ul permis de placa video1 dar marea ma@oritate a pl2cilor video actuale asi5ur2 un refres/ cu mult superior oric2rui tip de monitor performant. 4ten;ie1 cel mai mic refres/ 3nc2 s2n2tos pentru oc/iul uman este 8* ?z1 su! nici o form2 nu tre!uie acceptat un refres/ inferiorZ Pe m2sura cre<terii rezolu;iei1 rata de refres/ scade1 de aceea cine 3ntrevede utilizarea unui monitor cu dia5onal2 mare la rezolu;ie ridicat21 tre!uie s2 se asi5ure c2 frecven;a de func;ionare a tunului de electroni este suficient de mare pentru a asi5ura un refres/ minim de 8* ?z. De<i nu pare lo5ic1 s-a demonstrat c2 refres/-ul mai mare de 120 ?z d2uneaz2 din nou oc/iului uman1 de aceea oftalmolo5ii recomand2 setarea unui refres/ numai 3ntre 8* <i 120 ?z1 c/iar dac2 placa video <i monitorul permite mai mult. Dot pitc/-ul reprezint2 m2rimea celui mai mic element fizic vizual al ecranului1 fiind distan;a dintre dou2 52uri al2turate din 5rila tu!ului. Mn compara;ie1 pi9elul este cel mai mic element vizual pro5rama!il1 <i se
23
suprapune cu dot-ul 3n cazul set2rii rezolu;iei ma9ime. :a rezolu;ii mai mici1 un pi9el poate cuprinde mai multe dot-uri. Cu c8t acesta va fi mai mic1 fine;ea ima5inii va cre<te1 deci va tre!ui s2 ;ine;i seama <i de acest lucru la ale5erea unui anumit tip de monitor din mai multe oferte. Dot-pitc/-ul mediu este 3n prezent 0.2G mm. 'deala ar fi testarea monitorului 3nainte de ac/izi;ie. Dac2 acest lucru este posi!il1 va tre!ui s2 urm2ri;i cu aten;ie urm2toarele aspecte"eometria1 conver"en0a1 focalizarea1 contrastul <i luminozitatea1 culorile <i reac0ia la alternan0a fondului alb-ne"ru. <eometria- corectitudinea afi<2rii unui cerc sau a unui p2trat 3n toate zonele ecranului1 col;urile fiind predispuse la deform2ri. Conver=en/a- alinierea perfect2 a celor trei culori fundamentale. &ocali+area- fine;ea detaliului 3n diferite zone ale ecranului1 col;urile fiind din nou predispuse la erori. Contrastul este dat de claritatea delimit2rii 3ntre diferite culori1 iar luminozitatea tre!uie s2 fie c8t mai mare f2r2 a ap2rea distorsiuni ale culorilor Culorile tre!uie s2 fie str2lucitoare <i perfect uniforme1 a se urm2ri 3n mod e9pres eventualele pete pe fond al!. %eac/ia la alternan/a fondului al1-ne=rusc/im!area dimensiunii ima5inii la o alternan;2 !rusc2 a culorilor al!-ne5ru reprezint2 un defect al tu!ului de electroni1 cu volta@ inadecvatC se spune c2 acest fenomen prezice durata de via;2 a tu!ului. Pentru a testa toate elementele descrise mai sus1 ar fi de preferat s2 mer5e;i la firm2 cu o disc/et2 cu pro5ramul Fo ia Monitor Test1 care va raporta o!iectiv calitatea ima5inii monitorului testat. Tre!uie men;ionat c2 placa video are <i ea un rol ma@or 3n calitatea ima5inii afi<ate pe ecran1 fiind cunoscut faptul c2 pl2cile 4T' ofer2 culori mai vii. De asemenea v2 aten;ion2m c2 3n cazul monitoarelor !azate pe tu! $on# LD-Trinitron <i Mitsu!is/i Diamondtron FL .Fatural Llat01 sunt prezente dou2 fire su!;iri orizontale1 paralele1 la nivelul treimilor verticale ale ecranului. 4cestea au rol de a sus;ine 5rila@ul fin vertical al tu!ului1 5rila@ care prin aceast2 construc;ie asi5ur2 un contrast ma9im specific tu!urilor Trinitron)Diamondtron. 4ceste fire sunt vizi!ile numai pe fond al! <i la focalizarea inten;ionat2 a oc/ilor asupra lor1 dup2 o scurt2 perioad2 de adaptare utilizatorul nemaifiind deran@at de acestea. Fu 3n ultimul r8nd conteaz2 certificarea er5onomiei <i a emisiei de radia;ii a tu!ului. ,9ist2 mai multe standarde interna;ionale1 de 5enera;ii diferite .cele mai cunoscute fiind MPB-''1 TC=-&21 TC=-&*1 TC=-&&01 fiecare aduc8nd noi cerin;e minime <i e9i5en;e de calitate. 4stfel1 cel mai nou standard1 TC=-&&1 de ori5ine suedez21 ar tre!ui s2 fie o!li5atoriu pentru monitorul pe care dori;i s2-l ac/izi;iona;i. TC=-&& atest2 confortul vizual1 electro-securitatea1 recicla!ilitatea1 minimizarea refle9iilor date de lumina e9tern21 contrastul1 luminozitatea1 <i rata de refres/ .minim 8* ?z1 recomandat 100 ?z0. +neori putem 3nt8lni 3n oferte a<a-numitele Wmonitoare multimediaX1 care incorporeaz2 3n carcas2 un set de difuzoare <i un microfon. ,le sunt potrivite pentru un PC ieftin1 sau 3n cazul 3n care nu dispune;i de suficient spa;iu pe !irou .pentru o perec/e de !o9e e9terne0. 4ten;ie 3ns21 calitatea difuzoarelor nu trece de medie1 iar setarea
2%
volumului ma9im .3n special al !a<ilor0 va duce la apari;ia efectelor de !ruia@ pe ecranul monitorului1 dep2<indu-se capacitatea de ecranare a undelor electroma5netice implementat2 de fa!ricant. De aceea1 dac2 <ti;i c2 ve;i folosi un volum ridicat al sunetului <i ve;i dori <i o calitate ridicat2 a audi;iei1 nu v2 3ncurca;i cu un monitor multimedia1 oric8t de tentant ar fi. &n concluzie' design ul monitorului tre"uie s ocupe (ntotdeauna locul II' dup calitatea tu"ului' (n cerin)ele alegerii unui monitor*
Monitoarele LCD avantaje si dezavantaje +ltimii doi ani au fost marca;i de o sc2dere dramatic2 a pre;ului monitoarelor :CD .:iYuid Cristal Displa#s01 a<a-numitele Wecrane plateX1 !azate pe te/nolo5ie TLT .T/in Lilm Transistor0. Dac2 3n trecut acestea sufereau de o sla!2 luminozitate <i un contrast redus1 modelele actuale .din 5ama medie-scump20 au eliminat aceste nea@unsuri. 4stfel1 cu reducerea timpului de laten;2 al r2spunsului cristalelor lic/ide1 ecranele :CD au intrat <i 3n aten;ia 5amerilor preten;io<i.
A!anta+ele monitoarelor ,C# spa;iul redus ocupat pe !irou a!sen;a radia;iilor nocive pentru oc/i er5onomia ima5inii nu mai depinde de rata de refres/1 datorit2 laten;ei mai mari a cristalelor lic/ide consum redus de ener5ie dia5onala relativ mai mare a ecranului dec8t 3n cazul unui monitor clasic CBT .Cat/od Ba# Tu!e01 deoarece m2rimea declarat2 a dia5onalei corespunde cu cea real21 vizi!il2 nu 3n ultimul r8nd un astfel de dispozitiv d2 o not2 [?i5/-tec/X 3nc2perii <i stilului proprietarului #eza!anta+ele ecranelor ,C# ar fi: 3n primul r8nd pre;ul lor 3nc2 pro/i!itiv pentru marea ma@oritate a popula;iei1 pre; care se du!leaz2 pentru modelele de top 2*
luminozitate <i contrast mai sc2zute 3n func;ie de model un5/i restr8ns de vizi!ilitate laten;2 mai mare a elementelor cromatofore 1 ceea ce se traduce prin distorsionarea ima5inilor aflate 3n mi<care rapid2 restr8n5erea rezolu;iilor folosite la o sin5ur2 op;iune1 cea recomandat2 de fa!ricant1 altfel ima5inea cap2t2 5ranularitate acentuat2 4c/izi;ionarea unui ecran TLT este deose!it de tentant2 la prima vedere1 3ns2 faptul c2 un :CD ieftin de 1*X are acela<i pre; cu un monitor CBT de 1&X din 5ama /i5/-end va da mult de 58ndit cump2r2torului. Caracteristicile te/nice sunt- dia5onala ecranului1 rezolu;ia recomandat21 frecven;a de lucru1 dimensiunea pi9el-ului1 contrastul <i luminozitatea1 tipul intr2rii video1 caracteristici multimedia. Modelele /i5/-end de;in o intrare video de tip D(' .Di5ital (ideo 'nterface01 care necesit2 o ie<ire ec/ivalent2 a pl2cii video1 tot de tip D(' .prezent2 pe ma@oritatea pl2cilor 5rafice de top0. 4vanta@ul acesteia este o calitate superioar2 a ima5inii1 semnalul di5ital din placa video nemaitre!uind s2 fie convertit 3n semnal analo5ic .necesar unui monitor CBT0 <i apoi din nou convertit 3n semnal di5ital pentru :CD. +n monitor :CD mediu dispune de peste un milion de pi9eli1 iar <ansa ca unul sau mai mul;i pi9eli s2 nu func;ioneze din fa!ric2 este relativ crescut2. Deoarece un pi9el defect nu se poate 3nlocui iar ma5azinul nu 5aranteaz2 3nlocuirea monitorului su! un procent oarecare de pi9eli mor;i per total1 este recomanda!il s2 verifica;i 3n ma5azin ecranul :CD prin alternan;a fondului al! cu cel ne5ru1 <i 3ncercarea de a 52si puncte ne5re1 respectiv al!e.
#crane cu nano-emisie
:a!oratoarele Motorola1 divizia de cercetare aplicat2 din cadrul companiei Motorola1 <i-au anun;at rezultatele cu privire la cercet2rile nanote/nolo5iei de car!on. Denumit2 nano emissive display - ecran cu nano-emisie .F#D01 aceast2 te/nolo5ie le permite produc2torilor de profil s2 creeze ecrane plate de mari dimensiuni ale c2ror caracteristici sunt superioare ecranelor de plasm2 <i :CD1 pentru costuri c/iar mai mici. Mn prezent1 Motorola se afl2 3n ne5ocieri cu produc2tori de aparatur2 electronic2 din ,uropa <i 4sia 3n scopul comercializ2rii acestei te/nolo5ii. Descoperirile Motorola 3n te/nolo5ia F,D ar putea face ca ecranele plate cu dia5onala peste *0 <i 5rosimea su! 3 cm s2 devin2 realitate 3n viitorul nu prea 3ndep2rtat. 4ceast2 te/nolo5ie ar putea1 de asemenea1 s2 fie utilizat2 pentru ecrane mult mai mari1 3n 5enul celor folosite pentru evenimentele sportive sau pentru panourile pu!licitare. Fanotu!urile pe !az2 de car!on .CFT-uri0 sunt tu!uri din atomi de car!on cu diametru mai mic de un nanometru - o miliardime de metru. CFT-urile posed2
2G
o com!ina;ie unic2 de propriet2;i ce permit folosirea lor 3ntr-o varietate de scopuri1 inclusiv 3n produc;ia de ecrane plate. Motorola a dezvoltat un proces special ce permite utilizarea CFT-urilor la temperaturi @oase - o capa!ilitate foarte important2 av8nd 3n vedere faptul c2 materialele folosite 3n acest scop .cum ar fi sticla sau tranzistorii0 sunt sensi!ile la c2ldur2. Mn plus1 Motorola a creat o metod2 special2 pentru aplicarea individual2 a CFT-urilor pe materiale de suprafa;21 o inova;ie care le permite produc2torilor s2 creeze produse de desi5n <i s2 3m!un2t2;easc2 caracteristicile specifice. 4!ilitatea de a pozi;iona CFT-urile direct pe un su!strat <i de a le controla1 3n acela<i timp1 amplasarea <i dimensiunea1 asi5ur2 o ima5ine de o calitate superioar2 <i emisii optime de electroni1 dar <i claritate1 culoare fidel2 <i rezolu;ie !un2 pentru ecranele plate.
2.IMP%IM'F!'
,ste dispozitivul care afiseaza informatiile din calculator pe suport de /artie.Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire .in pa5ini pe minut0 si rezolutia. Tipuri de imprimante Cu @et de cerneala :aser Termice Matriceale
Repere ce au marcat evoluia companiei n domeniul imprimantelor ultimii 22 de ani

1&J& - ?P inventeaz2 te/nolo5ia imprim2rii termice cu cerneal2C 1&8% - ?P a introdus prima imprimant2 laser la C=MD,T1 revolu;ion8nd domeniul prin calitate1 cost <i tip2rire silen;ioas2C 1&8% - ?P T/in "et - prima imprimant2 in @et accesi!il2 consumatorilor1 care permite tip2rirea alternativ2 ne5ru1 ro<u1 verde sau al!astruC 1&8* - apari;ia te/nolo5iei PC: %1 care a f2cut posi!il2 tip2rirea cu caractere !old <i italice1 precum <i selec;ia de fonturi diferiteC
2J
1&8J - ?P Print"et - prima imprimant2 ?P cu dou2 cartu<e1 unul cu cerneal2 nea5r2 pi5mentat2 <i cel2lalt cu patru culori - c#an1 ma5enta1 #elloD1 !lac C 1&8J - primul scanner ?PC 1&88 - :" ''D - prima imprimant2 laser cu duple91 care permite imprimarea automat2 pe am!ele fe;e ale /8rtieiC 1&8& - ?P Paint"et T:1 cu % cartu<e separate1 tip2rind te9t <i 5rafic2 colorC 1&&0 - te/nolo5iile Bet \ PC:* sporesc considera!il calitatea tip2ririi <i fac posi!il2 tip2rirea cu fonturi de orice dimensiuneC 1&&1 - ?P Desi5n"et - primul plotter cu cerneal2 cu l2;ime de &0 cmC 1&&1 - :" '''$i - prima imprimant2 care permite tip2rirea 3n re;eaC 1&&2 - :" % - prima imprimant2 care permite comunicarea !idirec;ional2 cu PC-ulC 1&&2 - ?P D" porta!le - prima imprimant2 ?P mo!il2 cu 5reutate de apro9imativ 2 5C 1&&3 - :" %$i - 3n5lo!eaz2 softDare de administrare de tip2rire "et4dmin1 care permite conectarea simultan2 <i procesarea @o!-urilor de imprimare din re;ele1 de pe platforme PC1 Mac <i +F'TC 1&&3 - :" %: - apari;ia te/nolo5iei M,t .memor# en/ancement tec/nolo5#0 \ poDer-save1 care permite stocarea mai multor informa;ii 3n mai pu;in2 memorie <i realizarea de economie de ener5ieC 1&&% - :" %( - prima imprimant2 laser 43C 1&&* - :" *P - prima imprimant2 care permite tip2rirea pe port infraro<uC 1&&G - :" *$i Mopier - prima imprimant2 de re;ea care permite SmopiesS .multiple ori5inal prints0 reduc8nd traficul 3n re;ea <i mic<or8nd timpul de 3ntoarcere 3n aplica;ieC 1&&G - ?P D" G&0 c - prima imprimant2 fotoC 1&&J - :" %000 cu "et$ent1 protocol de comunicare direct2 intre imprimante1 scannere <i orice alte dispozitive con;in8nd acela<i protocolC 1&&8 - :" 3100 - primul ec/ipament laser all-in-one .imprimant21 copiator1 scanner <i fa90C 1&&8 - :" 11004 3n5lo!eaz2 te/nolo5ia "etPat/1 care elimin2 de5radarea calit2;ii <i vitezei specifice copieriiC 1&&8 - :" %*00 \ :" 8*00 -primele imprimante laser color cu duple91 care permit tip2rirea fa;2-verso colorC 28
1&&8 - ?P P/oto$mart C20 - prima camer2 di5ital2 ?PC 1&&& - apari;ia te/nolo5iei ?P P/otoBet ''' menit2 s2 sporeasc2 naturale;ea culoriiC 2001 - ?P D" &&0c9i - !eneficiaz2 de ?i5/ Performance 4rc/itecture1 prin care imprimanta preia din sarcina calculatorului1 con;in8nd ea 3ns2<i microprocesorC 2001 - ?P P/oto$mart 131* - imprimant2 cu tip2rire direct2 de pe card de memorie din camera di5ital2C 2002 - apari;ia te/nolo5iei ?P P/otoBet '(1 care folose<te sistem de imprimare cu <ase culoriC 2002 - apari;ia te/nolo5iei ?P instant s/are1 menit2 s2 fac2 accesi!il2 oricui utilizarea ec/ipamentelor di5itale prin trimiterea instant a ima5inilor la imprimante sau adrese de e-mail.
L2r2 inten;ia de a p2trunde mult prea ad8nc 3n te/nolo5iile care stau la !aza imprimantelor laser monocrom1 vom puncta totu<i c8teva caracteristici importante1 esen;iale 3n procesul de luare a deciziei de cump2rare. %e+olu/ia Dup2 cum <tim1 rezolu;ia reprezint2 num2rul de puncte care pot fi tip2rite pe o unitate de suprafa;2 <i se e9prim2 3n puncte pe inci .dpi - dot per inc/0. ,vident1 cu c8t rezolu;ia este mai mare1 cu at8t calitatea ima5inii tip2rite va fi mai !un2. Mn mod normal1 rezolu;ia folosit2 3n cazul unei imprimante laser monocrom este G00 dpi1 3ns2 pot e9ista anumite documente care s2 necesite 1200 dpi. De asemenea1 posi!ilitatea de a tip2ri la 300 dpi poate constitui un avanta@ atunci c8nd o serie de documente sunt tip2rite su! form2 de sc/i;e de lucru1 realiz8ndu-se astfel economie de toner. $im1aGele de tip5rire Cel mai r2sp8ndit lim!a@ 3n momentul de fa;2 este PC: .Printer Control :an5ua5e01 acesta fiind folosit ini;ial 3n cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de lar52 r2sp8ndire a fost versiunea 31 care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple1 iar PC:% a adus o 3m!un2t2;ire a suportului pentru tip2rirea 5raficelor. PC:* oferea facilit2;i precum scalarea fonturilor <i suportul formatelor vectoriale. De asemenea1 PC:* folosea diferite tipuri de compresie astfel 3nc8t se o!;inea o cre<tere considera!il2 a vitezei de tip2rire. PC:*e a adus odat2 cu el comunica;ia !idirec;ional21 pentru raportarea informa;iilor de stare ale imprimantei1 3ns2 nu a adus 3m!un2t2;irea calit2;ii de tip2rire. PC:G a fost introdus 3n anul 1&&G <i este un lim!a@ complet rescris. =rientarea pe lucrul cu o!iecte a adus o 3m!un2t2;ire a fle9i!ilit2;ii <i o cre<tere semnificativ2 a vitezei de prelucrare a documentelor 5rafice. :im!a@ul Post$cript realizeaz2 o descriere a pa5inilor 3n mod vectorial1 apoi trimite datele c2tre imprimant2 pentru a fi rasterizate .convertite 3n puncte0. %ostScript 1 era un lim(a& folosit de editurile mari datorit faptului c puteau transforma
2&
ima5ini la 300 dpi 3n ima5ini la 2%00 dpi1 folosite de ma<inile de tip2rit. Marele avanta@ al lim!a@ului Post$cript era porta!ilitatea1 orice platform2 fiind capa!il2 de a lucra cu el. Mn acest fel1 tot ce avea;i nevoie era un driver pentru a transforma informa;ia 3n format Post$cript1 care putea apoi fi 3n;eles de orice imprimant2 Post$cript. Marele dezavanta@ al lim!a@ului const2 3n faptul c2 apar;ine unei companii <i pentru a fi folosit necesit2 licen;iere1 ceea ce duce la cre<terea pre;ului imprimantelor care 3l folosesc. Post$cript 2 a adus o compresie superioar21 conduc8nd la cre<terea vitezei de tip2rire1 a 3m!un2t2;it al5oritmii de /alftonin5 <i modul de administrare a memoriei. +ltima versiune de Post$cript1 a treia1 include 3m!un2t2;iri semnificative aduse modulului de interpretare1 acest lucru afect8nd 3n mod direct <i pozitiv calitatea1 si5uran;a1 eficien;a <i productivitatea. HD' .Hrap/ical Device 'nterface0 reprezint2 o alternativ2 3n fa;a imprimantelor care folosesc Post$cript sau PC:. :im!a@ul folose<te resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucr2rile asupra documentului ce urmeaz2 a fi tip2rit su! mediul EindoDs1 trimi;8nd apoi informa;ia direct 3n format !itmap pentru a fi tip2rit2. Mn consecin;21 nu mai este nevoie de un procesor puternic <i mult2 memorie la nivelul imprimantei1 acest fapt conduc8nd la sc2derea pre;ului de ac/izi;ie. Pe de alt2 parte1 prelucrarea documentului la nivelul sistemului conduce la 3nc2rcarea acestuia1 lucru sim;it foarte clar 3n cazul sistemelor mai sla!e. "ite+a de tip5rire $pre deose!ire de modelele cu @et de cerneal21 3n cazul imprimantelor laser viteza de tip2rire real2 se apropie foarte mult de cea specificat2 de produc2tor. Mn unele cazuri1 viteza specificat2 reprezint2 viteza mecanismului de tractare a /8rtiei1 respectiv num2rul de pa5ini 5oale pe care imprimanta este capa!il2 s2 le transporte 3ntr-un minut din tava de alimentare 3n tava de colectare. Mns2 aceast2 vitez2 nu implic2 timpul de prelucrare care apare 3n cazul @o!-urilor din via;a real2. De asemenea1 unii produc2tori specific2 viteza de tip2rire 3n format :etter <i nu 4%1 lun5imea unei coli de format :etter fiind mai mic2 <i implicit viteza mai mare. Mecanismul de manipulare a h:rtiei 4l2turi de formatul ma9im suportat un element important este constituit <i de varietatea tipurilor de media suportate de imprimant2 .transparente1 calc1 plicuri1 carton0. Dac2 urmeaz2 s2 tip2ri;i pe carton1 verifica;i dac2 modelul de imprimant2 ales suport2 astfel de mediu de tip2rire. De asemenea1 foarte important2 se poate dovedi facilitatea de tip2rire duple91 adic2 de tip2rire pe am!ele fe;e ale colii de /8rtie1 sc2z8nd astfel costurile consuma!ilelor. Multe imprimante disponi!ile ast2zi folosesc a<a-numitul duple9 manual1 ceea ce presupune tip2rirea pa5inilor f2r2 so;1 urmat2 de rea<ezarea /8rtiei 3n tava de alimentare <i tip2rirea pa5inilor cu so;.
30
Capacitatea de alimentare total2 .care include tava standard1 tava manual21 c8t <i pe cele eventual op;ional e9istente0 este un alt element important1 fiind recomanda!il2 o corelare a acesteia cu nevoile reale. Dac2 3n firma dumneavoastr2 se tip2resc zilnic 20.000 de coli1
ale5erea unei imprimante cu o sin5ur2 tav2 de alimentare de 2*0 de coli ar fi o 5re<eal2. Mn acela<i timp1 un sistem de trei t2vi cu capacitate total2 de 10.000 de coli va reprezenta o risip2 de !ani1 3n cazul 3n care necesit2;ile zilnice de tip2rire se ridic2 la c8teva sute de e9emplare. Interfa/a Calea de comunicare dintre PC <i imprimant2 reprezint2 un element e9trem de important atunci c8nd timpul de a<teptare este pre;ios. Dac2 folosi;i imprimanta pentru tip2rirea documentelor conta!ile de su! D=$1 e9isten;a unui port paralel reprezint2 o necesitate. Posi!ilitatea de conectare 3n re;ea devine o!li5atorie atunci c8nd ec/ipamentul urmeaz2 s2 fie folosit de mai mul;i utilizatori1 din mai multe !irouri eventual1 3n cadrul unei firme. Pentru cei care vor folosi imprimanta acas2 sau 3ntr-un !irou de 2-3 persoane1 conectarea +$> este suficient21 cu condi;ia ca 3n cazul parta@2rii1 sistemul pe care aceasta este instalat2 s2 fie pornit 3n permanen;2. Memoria 4<a cum spuneam1 modelele care folosesc lim!a@ HD' nu necesit2 prea mult2 memorie1 toat2 prelucrarea c2z8nd 3n sarcina PC-ului. Celelalte modele1 mai ales cele de re;ea1 folosite 3n paralel de mai mul;i utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativ2 de memorie instalat2 pentru a putea duce la !un sf8r<it toate sarcinile primite. Dac2 estima;i c2 imprimanta va fi folosit2 3n paralel de mai mul;i utilizatori1 ner2!d2ori s2 primeasc2 documentele tip2rite1 asi5ura;i-v2 c2 modelul ales !eneficiaz2 de suficient2 memorie.
31
#pson Stylus Photo H,3D Stylus Photo H23 6i Stylus Photo H3;
Cele trei modele ,pson de la aceast2 cate5orie au fost concepute pentru a acoperi c8t se poate de mult din 5ama acelor utilizatori pasiona;i sau profesioni<ti ai foto5rafiei di5itale1 care doresc s2 tip2reasc2 ima5inile capturate la cea mai 3nalt2 calitate.
Modelele &1* <i &2* sunt dotate cu un sin5ur cartu< color1 con;in8nd cinci culori1 3n timp ce modelul &*0 permite sc/im!area individual2 a cartu<elor de cerneal2. Din punctul de vedere al costurilor de tip2rire1 primele dou2 modele se situeaz2 mult mai !ine atunci c8nd vine vor!a de tip2rire color1 oferind un cost aproape de @um2tatea celui oferit de modelul &*0. $t#lus P/oto &*0 !eneficiaz2 de dou2 cartu<e de cerneal2 nea5r21 costul tip2ririi pe ne5ru fiind de doar 3 eurocen;i pe pa5in2. Pentru a veni 3n spri@inul celor care doresc tip2rirea unui volum mai mare de poze1 toate cele trei modele sunt 3nso;ite de aplica;ia ,pson P/oto Puic er. $pre deose!ire de modelul &*01 primele dou2 variante prezint2 adaptoare pentru carduri e9terne de memorie. 4stfel1 pute;i utiliza carduri CompactLlas/1 $martMedia sau Memor# $tic . Cardurile de tip $ecure Di5ital) Multimedia Card sunt suportate standard doar de modelul &1*1 fiind op;ionale prin ad2u5area unui adaptor suplimentar la modelul &2*. De asemenea op;ional1 pentru modelul &1* se poate ad2u5a un adaptor pentru '>M Microdrive. = alt2 facilitate comun2 primelor dou2 modele este op;iunea de instalare a unui ecran :CD pentru vizualizarea ima5inilor ce urmeaz2 a fi tip2rite. De asemenea se pot ale5e op;iuni comple9e1 cum ar fi- luminozitate1 satura;ie1 sau decupare. Tot prin intermediul ecranului ave;i acces la informa;ii despre nivelul cernelii sau despre prezen;a)a!sen;a /8rtiei din tava de alimentare.
32
Modelele $t#lus P/oto &2* <i &*0 vin ec/ipate cu suport pentru rol2 de /8rtie foto. 4stfel1 se pot tip2ri mai multe poze de format 1091* cm1 f2r2 a mai fi necesar2 introducerea manual2 a fiec2rei foi de /8rtie. Lacilitatea de t2iere automat2 a pozelor cre<te productivitatea <i scade timpul necesar pentru finalizarea tip2ririi. Modelul ,pson $t#lus P/oto &*0 prezint2 o facilitate de care nu mai !eneficiaz2 nici unul dintre celelalte modele. Capa!ilitatea de a tip2ri direct pe CD-uri se poate dovedi foarte util2 pentru o anume cate5orie de utilizatori1 pentru aceasta fiind 3ns2 nevoie de procurarea unur medii CD acoperite cu o suprafa;2 de tip2rire special2. Fevoia de culoare - Imprimante foto >P PhotoSmart ?,3; 6i PhotoSmart ?33; Beprezentantele ?P la aceast2 cate5orie au prezentat o serie de caracteristici similare <i o serie de diferen;e. Concluzia final2 a fost c21 3n ciuda facilit2;ilor suplimentare oferite de modelul P/oto$mart J**01 diferen;a de pre; 3<i poate 52si @ustificarea doar pentru o mic2 parte din utilizatori. 4m!ele modele prezint2 senzor de detec;ie automat2 a tipului de /8rtie <i op;iune de instalare a unei unit2;i duple91 fiind capa!ile s2 tip2reasc2 f2r2 mar5ini pe /8rtie format 1091* cm. Costurile consuma!ilelor se situeaz2 la un nivel mai !un dec8t al celui oferit de modelele ,pson1 diferen;ele calitative fiind de@a de domeniul microscopului.
4<a cum spuneam1 modelul J**0 prezint2 c8teva dot2ri suplimentare1 pentru aceasta pre;ul de ac/izi;ie fiind mai mult dec8t du!lu fa;2 de versiunea J1*0. Mn primul r8nd1 P/oto$mart J**0 este ec/ipat cu trei cartu<e de cerneal2- unul ne5ru1 unul color standard <i unul color foto. Pentru tip2rirea normal2 sunt folosite doar primele dou2 cartu<e1 cel foto fiind utilizat atunci c8nd se tip2resc ima5ini pe /8rtie special2. Mn ta!elul cu caractersitici au fost trecute doar datele le5ate de primele dou2 cartu<e1 cartu<ul foto fiind capa!il de a tip2ri p8n2 la 12* de poze format 1091* cm <i cost2 221J ,uro .f2r2 T(40. Pentru cei care doresc s2 tip2reasc2 poze f2r2 a mai apela la PC1 e9ist2 disponi!ile adaptoare pentru carduri de memorie CompactLlas/1 $martMedia1 $on# Memor#$tic 1 $ecure Di5ital <i MultimediaCard. Prin intermediul ecranului :CD color1 3n com!ina;ie 33
cu tastele func;ionale plasate frontal1 se pot efectua o serie de opera;iuni primare asupra ima5inii ce urmeaz2 a fi tip2rit2- rotire1 m2rire) mic<orare1 decupare.
*.P$O!!#%-7$
,ste un dispozitiv asemanator cu imprimanta1dar de dimensiuni mult mai mari.,ste folosit pentru tiparirea 5raficelor si a sc/itelor din domenii cum ar fi in5ineria1ar/itectura1proiectarea etc.
0."ID#O-P%OI#C!O%
Proiecie pe perete
Pe perete sau pe p8nz21 ima5inea 5enerat2 de un proiector poate face ca prezentarea voastr2 s2 fie mult mai atr252toare1 mai interectiv2 <i cu un impact mai puternic asupra auditoriului. =ri cel mai important fapt 3n cadrul unei prezent2ri este s2 3l faci pe cel care ascult2 s2 te 3n;elea52. 'nLocus T1 este un proiector nu foarte scump1 care ofer2 o rezolu;ie de 8009G00 <i o luminozitate de 1100 lumeni. Telecomanda prezint2 1G !utoane1 ma@oritatea fiind iluminate din spate1 pentru o mai !un2 vizi!ilitate 3n spa;iile 3ntunecoase. Tot din telecomand2 pot fi controlate . Ca!lul +$> tre!uie 3ns2 s2 3l ac/izi;iona;i separat pentru c2 nu este livrat 3n pac/et. Meniul este 3n 12 lim!i1 nu <i 3n rom8n21 u<or 3ns2 de utilizat. ,c/ipamentul sose<te cu o mul;ime de ca!luri <i adaptoare. :a pre;ul de ac/izi;ie pe care 3l afi<eaz21 'nLocus T1 se poate preta <i la utilizatorii de acas21 c/iar dac2 pe pia;2 e9ist2 3n acest moment <i modele ceva mai ieftine1 modele ce pot satisface nevoile acestor tipuri de utilizatori. In&ocus 8, ?ord.%icture.$ $pecifica;ii- 5reutate 311 51 $(H4 8009G001 1100 lumeni1 contrast 2000-11 te/nolo5ie D:P1 intrare FT$C1 P4:1 $,C4M1 ,DT(1 ?DT(1 ie<ire video1 intrare audio1 telecomand21 dia5onala ima5inii 018m-G1* m.
EM/ED
3%
3.IFSC%IP!O'%# CDID"D
D"D-%:a 3nceputul anilor ]&01 c8teva companii au 3nceput s2 lucreze la dezvoltarea unui format care s2 3nlocuiasc2 !2tr8nul CD. Misiunea lor era s2 creeze un disc similar ca dimensiuni cu CD-ul1 dar cu o capacitate de stocare mult mai mare. Printre companiile men;ionate se num2rau Tos/i!a1 $on# <i P/ilips. Mn acest timp1 un 5rup format din mai multe companii produc2toare de componente de PC1 precum <i din industria divertismentului1 insistau ca sus;in2torii D(D-ului s2 a@un52 la un acord asupra folosirii unui sin5ur standard. 4stfel s-a format D(D Consortium. Consor;iul cuprindea 10 firme?itac/i1 "(C1 Panasonic1 Mitsu!is/i1 P/ilips1 Pioneer1 $on#1 T/omson1 Time Earner <i Tos/i!a. Mn 1&&* formatul D(D era definitivat. Mn 1&&J D(D Lorum a 3nlocuit D(D Consortium. Mn calitatea sa de autoritate 3n definirea standardelor D(D1 D(D Lorum a promovat pe r8nd trei formate de medii D(D inscripti!ile. D(D-B este un mediu care suport2 o sin5ur2 scriere1 similar cu CD-B. D(D-BE reprezint2 versiunea reinscripti!il2 a lui D(D-B. $upot8nd p8n2 la %1J H> de date1 un mediu D(D-BE poate fi inscrip;ionat de p8n2 la 1000 de ori. D(D-B4M este tot un mediu reinscripti!il1 3ns2 spre deose!ire de D(D-BE1 care ofer2 acces secven;ial la date1 acesta permite acces aleator. +n mediu D(D-B4M poate fi scris de p8n2 la 100.000 de ori. D"DJ%Mn 1&&J a fost anun;at un nou standard1 D(DRBE. 'ni;ial un mediu D(DRBE putea stoca 3 H>1 3ns2 3nt8rzierea apari;iei pe pia;2 a primelor modele de unit2;i a f2cut ca aceast2 capacitate s2 creasc2 apoi la %1J H>. 'mportant de notat ar fi faptul c21 poate pentru a spori confuzia 1 1 H> 3nsemn8nd de fapt un miliard de octe;i1 de date pe un mediu D(D de %1J H>1 pentru c2 nu vei reu<i. $tandardul D(DRBE a fost sus;inut de D(D 4lliance1 printre mem!rii alian;ei num2r8ndu-se ?P1 Dell1 P/ilips1 $on# <i Bico/. D(DRB reprezint2 o ad2u5are adus2 standardului ini;ial. D"DK%Dup2 un scurt r2z!oi 3ntre sus;in2torii celor dou2 formate D(D1 produc2torii au trecut la o redistri!uire de for;e1 iar lupta a re3nceput. Lo<tii rivali din ta!erele D(DR <i D(D- s-au unit su! stea5ul standardului D(D-Dual1 3n timp ce conservatorii1 sus;in2tori ai formatelor D(D- <i D(D-B4M1 s-au or5anizat su! formatul D(D-Multi. Partea mai pu;in !un2 este c2 cei care au cel mai mult de pierdut sunt utilizatorii. 4ce<tia sunt nevoi;i s2 asiste neputincio<i la aceast2 lupt21 3ncerc8nd 3n tot acest timp s2 52seasc2 o cale de a ale5e varianta cea mai !un2. Despre te/nolo5iile care se ascund 3n spatele celor trei litere1 D(D1 au e9istat <i vor mai e9ista materiale ample 3n PC Ma5azine Bom8nia. $copul acestui test comparativ este de a
3*
pune la lucru c8teva dintre modelele disponi!ile pe pia;a rom8neasc21 pentru ca cititoilor no<tri s2 le poat2 fi mai u<or atunci c8nd se vor decide c2 a venit vremea s2 cumpere un D(D Driter. 4m adunat a<adar 10 unit2;i1 5rupate 3n @urul celor trei standarde predominante 3n acest moment- D(D-B)-BE1 D(DRB)RBE <i D(D^B)^BE. 4vanta@ul unit2;ilor S-S const2 3n r2sp8ndirea pe scar2 mai lar52 a mediilor <i a unit2;ilor D(D-B=M compati!ile. Mai pu;in r2sp8ndite1 unit2;ile SRS prezint2 la r8ndul lor avanta@ul performan;elor mai ridicate dec8t contracandidatele lor. ,vident1 solu;ia S^S este optim2 dac2 privim pro!lema 3n termeni de compati!ilitate 4vanta@e Dezavanta@e
- medii mai ieftine dec8t cele reinscripti!ile compati!ilitat e foarte !un2 cu unit2;ile D(D-B=M mai vec/i 
1000
- destule incompati!ilit2 ;i cu unit2;ile cititoare mai vec/i
D(DB4M
%1J H>
100.000 reinscripti!ilC - perioad2 mare de folosire 3n timpC - te/nolo5ie testat2 3n timp
- vitez2 sc2zut2 de scriere 3n via;a real2C - 3nc2 e9ist2 foarte multe incompati!ilit2 ;i cu unit2;ile D(D-B=M 
D(DRB E
%1J H>
1000
- poten;ial mai mare de compati!ilitat e cu unit2;ile mai vec/i dec8t mediile RBEC - medii mai ieftine dec8t cele RBE - reinscripti!il - compati!il cu multe unit2;i D(DB=M <i pla#ere actualeC - vitez2 mare de scriere
D(DC - medii scumpe - poate fi scris o sin5ur2 dat2C - 3nc2 prezint2 pro!leme de compati!ilitate
- pro!leme ma@ore de compati!ilitate cu unit2;ile D(D-B=M <i pla#erele mai vec/i.
'DPCM - 4daptive Delta Pulse Code ModulationC te/nic2 de compresie audio ce se !azeaz2 pe encodarea diferen;elor dintre valorile e<antioanelor1 acestea fiind 3n 5eneral mici <i necesit8nd un num2r mai redus de !i;i. @lue @ook - $tandard pentru com!inarea informa;iilor audio <i a datelor pe un acela<i CD. Cunoscut <i ca CD-,9tra <i CD-Plus. C'" - Constant 4n5ular (elocit#C metod2 folosit2 de unit2;ile CD-B=M prin care discul este rotit la o vitez2 constant21 av8nd ca urmare o rat2 mai mare de citire a datelor aflate pe zonele e9terioare. CD-D' - Compact Disc - Di5ital 4udioC standard dezvoltat de P/ilips 3mpreun2 cu $on# pentru 3nre5istrarea oo . CD-% - Compact Disc - Becorda!leC cunoscut <i su! numele de Compact Disc Erite =nce .CD-E=0 acesta permite utilizatorilor 3nre5istrarea propriilor discuri CDB=M sau CD-D4.
3J
CD-%OM - Compact Disc - Bead =nl# Memor#C standard pentru discurile compacte pentru a putea fi folosite ca memorii de stocare di5itale pentru computere personale. Mediul de %1J*S poate stoca apro9imativ G*0 M> de date. $tandardul ce st2 la !aza celor mai multe CD-B=M-uri este cuprins 3n QelloD >oo 1 pu!licat de P/ilips. CD-%OM 8' - CD-%OM eTtended 4rc/itectureC format /i!rid promovat de $on# <i Microsoft ce com!in2 facilit2;ile CD-B=M cu cele CD-i. Lormatul permite e9isten;a unui secven;e audio di5itale ce poate fi redat2 prin 3ntre;esere cu secven;e video. ,ste formatul folosit de Koda P/oto-CD. CD-%- - Compact Disc - BeErita!leC cunoscut <i ca CD-,rasa!le sau CD-,1 permite suprascrierea informa;iilor 3n mod repetat1 nefiind necesar2 o <ter5ere preala!il2 la nivel fizic. C$" - Constant :inear (elocit#C metoda tradi;ional2 utilizat2 3n unit2;ile CDB=M1 prin care viteza motorului este sincronizat2 3n a<a fel 3nc8t viteza liniar2 de deasupra capului de citire s2 fie constant2. D"D - Di5ital (ersatile Dis C 3nlocuitorul CD-ului. 4semeni CD-urilor1 . D"DJ% - Mediu optic de tip SDrite-onceS creat pentru a lucra 3mpreun2 cu unit2;ile D(DRBE. D"DJ%- - $tandard de D(D reinscripti!il aflat 3n competi;ie cu D(D-B4M <i D(D-BE1 promovat de c2tre ?eDlett-Pac ard1 P/ilips <i $on#. $pre deose!ire de D(DB4M1 permite utilizarea de discuri neprote@ate 3n mod special. Toate cele trei standarde mai sus amintite nu sunt compati!ile 3ntre ele. :a un moment dat1 D(D-Lorum1 ce nu suport2 acest standard1 a insistat 3n sc/im!area numelui 3n RBE1 3ns2 se pare c2 nu au reu<it acest lucru. D"D-% - D"D - Becorda!leC format D(D de tip SDrite-onceS. D"D-%'M - Lormat de disc compact reinscripti!il ce ofer2 o mai mare capacitate de stocare dec8t sistemele actuale CD-BE. Discurile inserate 3ntr-un Scartu<S de plastic vor oferi ini;ial 21G H> pe fa;21 e9ist8nd formate uni .suficient pentru un film complet encodat MP,H-20 1 cu rate de transfer pornind de la G00 K>ps. ,ste compati!il S3napoiS cu formatul CD-B=M. D"D-%- - Lormatul reinscrip;iona!il promovat de Pioneer1 incompati!il cu formatele D(D-B4M <i D(DRBE1 care este 3ns2 ceva mai compati!il cu unit2;ile D(D-B=M <i cu pla#erele D(D e9istente. D"D-"ideo - Lormat D(D conceput pentru a oferi secven;e video pentru pla#ere-le specializate. $pre deose!ire de D(D-B=M1 formatul Di5ital-(ideo include un sistem C$$ .Content $cram!lin5 $#stem0 pentru prevenirea copierii informa;iei.
38
2oliet - ,9tensie a standardului '$= &GG0 .ce prevedea ini;ial restric;ionarea numelor fi<ierelor la o structura de tip 8.301 acesta a fost dezvoltat de Microsoft pentru utilizarea numelor lun5i de fi<iere1 incluz8nd <i folosirea caracterelor +nicode. "oliet permite nume lun5i de p8n2 la G% de caractere1 inclusiv spa;ii al!e. $istemul 3nre5istreaz2 <i numele standard 3n format M$-D=$1 3n a<a fel 3nc8t discul va fi citi!il <i pe sisteme de operare mai vec/i. $ead-In - Oona de la inceputul fiec2rei sesiuni de pe un CD 3nre5istra!il1 ce este l2sat2 li!er2 pentru scrierea T=C .Ta!le =f Contents - num2rul pistei 0. :ead-in-ul semnific2 de asemenea dac2 discul este de tip multi-sesiune1 iar 3n cazul 3n care nu a fost 3nc/is1 care este urm2toarea adres2
3.DISPO I!I"# P#%I&#%IC# D# IF!%'%#-I#SI%#

,.7FI!'!#' &$OPPL
+nitatea de disc/et2 .flopp#0 a avut o via;2 e9trem de lun52 datorit2 utilit2;ii sale 3nc2 mai supravie;uie<te. Tentative de evolu;ie au e9istat. Mntr-o vreme au ap2rut disc/ete de 2188 M>1 dar nu au avut via;2 lun52. 4poi au ap2rut unit2;ile Oipp produse de c2tre 'ome5a. 4cestea mai sunt folosite pe o disc/et21 unit2;ile Oipp sunt interne <i e9terne. +tilizarea lor nu s-a 5eneralizat1 ele fiind folosite mai ales acolo unde este nevoie de transferul unei informa;ii de dimensiuni mai mari. De<i se presupune c2 unit2;ile optice CD vor disp2rea fiind 3nlocuite de D(D-uri1 apari;ia unui nou standard1 numit Mt. Bainier1 permite func;ionarea acestora ca unit2;i de disc/et2. Cu o dimensiune superioar2 disc/etelor Oipp1 mediile astfel o!;inute pot fi citite aproape 3n orice sistem datorit2 prezen;ei unit2;ilor de CD. Deocamdat2 3n stadiu de standard neaplicat 1,42C>1E26BE B6SER
BrotherMFC !"0
+nitatea de tip2rire !eneficiaz2 de o vitez2 ma9im2 declarat2 de 12 ppm1 3n testele noastre remarc8ndu-se prin o!;inerea celor mai !une performan;e 3n testele cele mai importante. Testul de 12 pa5ini te9t <i 5rafice 3n Eord <i testul de 3 pa5ini 5rafice 3n ,9cel sunt cele mai solicitante1 put8nd fi considerate 3n acela<i timp <i cele mai apropiate de tipul documentelor tip2rite 3n via;a real2. Capacitatea t2vii de alimentare este de 2*0 de coli1 put8nd fi e9tins2 la *00 de coli prin ad2u5area unui sertar suplimentar. Pentru scanarea sau copierea de documente formate din mai multe pa5ini1 MLC-&8J0 !eneficiaz2 de o unitate de alimentare 4DL1 cu capacitatea de *0 de coli. $istemul de fa9 permite transmiterea de documente prin intermediul PC-ului sau direct din panoul de comand2. :a recep;ionarea unui document1 acesta poate fi vizualizat 3nainte de tip2rire1 permi;8nd <ter5erea din memorie 3n cazul 3n care nu este dorit. = facilitate foarte util21 mai ales 3n cazul !irourilor desc/ise1 este posi!ilitatea de !locare a ec/ipamentului cu o parol2 din patru caractere1 3mpiedic8nd astfel multiplicarea sau transmiterea prin fa9 a documentelor confiden;iale.$canerul color flat!ed permite o rezolu;ie optic2 de G009300 dpi1 put8nd a@un5e prin interpolare softDare la 1200 dpi. Produc2torul furnizeaz2 ucure<t1 2002 -PC ma5azine -DDD.eta2u.ro -DDD.flamin5ocomputers.ro -Te/nolo5ia Te/nolo5ia informatiei1 informatiei1 ,ditura 4ll1 >ucuresti1 2000
%1

Echipamente Periferice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Echipamente Periferice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECHIPAMENTE PERIFERICE

2.DISPO I!I"#$# P#%I&#%IC#-C$'SI&IC'%#

Perifericele de iesire cuprind:

Perifericele de intrare iesire cuprind:

*. Dispo+itive periferice de intrare

Scanere pentru acas5 #pson Perfection ,24;

Scanere pentru acas5 <enius ColorPa=e >%-?8 Slim

Scanere pentru acas5 >P Scan2et 3;;C 6i Scan2et 3?;C

?.Camera de luat vederi

Camere video cu DVD

Mentor -e1-Cam 7S@

Repere ce au marcat evoluia companiei n domeniul imprimantelor ultimii 22 de ani

- nu poate fi scris dec8t o sin5ur2 dat2

- destule incompati!ilit2 ;i cu unit2;ile cititoare mai vec/i

100.000 reinscripti!ilC - perioad2 mare de folosire 3n timpC - te/nolo5ie testat2 3n timp

- pro!leme ma@ore de compati!ilitate cu unit2;ile D(D-B=M <i pla#erele mai vec/i.

3.DISPO I!I"# P#%I&#%IC# D# IF!%'%#-I#SI%#

S-ar putea să vă placă și