Sunteți pe pagina 1din 108

Coordonatorul coleciei: dr. LEONARD GAVRILIU Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN IS N !"#$!"%%!

$&$% MICA I LIO'EC( DE )SI*OLOGIE

ALFRED ADLER CUNOATEREA OMULUI


'raducere+ ,tudiu introducti- .i note de dr. LEONARD GAVRILIU EDI'URA IRI /!!& CU)RINS 'raducere dup0 -olu1ul Al2red Adler+ Menschenkentnnis, Ra,c3er Verla4+ 5i,c3er uc3erci.6uric3+ /!&& Studiu introducti- Alfred Adler o revan a socialului asupra biologismului freudian 7Dr. Leonard Ga-riliu8 Cuvnt nainte )artea 4eneral0 Introducere Capitolul I ia!a psihic a omului 7/. Noiunea de p,i3ic .i condiia -ieii p,i3ice9 %. 5uncia or4anului p,i3ic9 #. 5inali tatea :n -iaa p,i3ic08 Capitolul II "sen!a social a vie!ii psihice 7/. Ade-0rul a;,olut9 %. Nece,itatea -ieii :n co1un9 #. Securitate .i adaptare9 <. Senti1entul de co1uniune ,ocial08 Capitolul II Copilul i societatea 7/. Situaia ,u4arului9 %. In2lu ena di2icult0ilor9 #. O1ul ca 2iin0 ,ocial08 Capitolul IV Amprentele lumii e#terioare 7/. Generalit0i pri-ind concepia de,pre lu1e9 %. Ele1entele de=-olt0rii concepiei de,pre lu1e: a8 )ercepiile9 ;8 A1intirile9 c8 Repre=ent0rile9 #. 5ante=ia9 <. Vi,ele 74eneralit0i89 >. 'ran,punerea a2ecti-0 $"infiihlung%& &. In2luena o1ului a,upra celorlali 73ipno=a .i ,u4e,tia8 Capitolul V 'entimentul de inferioritate i tendin!a de a se impune 7/. Situaia din pri1a copil0rie9 %. Co1pen,area ,enti1entului de in2erioritate9 a,piraia de a ,e pune :n -aloare .i de a do;?ndi ,uperioritatea9 #. Linia directoare .i concepia de,pre lu1e8 Capitolul VI (regtirea pentru via! 7/. @ocul9 %. Atenia .i di,tra4erea ei9 #. Del0,area .i uitarea9 <. Incon.tientul9 >. Vi,ele9 &. Aptitudini+ talent8 Capitolul VII )ela!iile dintre se#e 7/. Di-i=iunea 1uncii .i cele dou0 ,eAe9 %. Supre1aia ;0r;atului :n ci-ili=aia actual09 #. )reBudecata in2eriorit0ii 2e1eii9 <. 5u4a de rolul de 2e1eie9 >. 'en,iunea dintre cele dou0 ,eAe9 &. :ncercare de re2or108 Capitolul VIII *ra!i i surori Caracterolo4ie Capitolul I +eneralit!i 7/. E,ena caracterului .i 2or1area ,a9 %. I1portana ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 pentru de=-oltarea caracterului9 #. Direcii ale de=-olt0rii caracterului9 <. Deli1it0ri 2a0 de -ec3ea .coal0 p,i3olo4ic09 >. 'e1pera1entele .i ,ecreia endocrin09 &. Recapitulare8 Capitolul II ,rsturi de caracter de natur agresiv 7/. Vanitatea9 %. Gelo=ia9 #. In-idia9 <. A-ariia9 >. Ura8 Capitolul III ,rsturi de caracter de natur neagresiv 7/. I=olarea9 % An4oa,a9 #. La.itatea9 <. I1pul,ii ne:n2r?nate+ ca eApre,ie a unei adapt0ri de2iciente8 Capitolul IV Alte forme de e#presie ale caracterului 7/. Voio.ia9 %. Moduri de 4?ndire .i de eApri1are9 #. Atitudinea .col0rea,c09 <. Oa1eni cu principii .i pedani9 >. Su;ordonarea9&. In2atuarea9 ". Su,cepti;ilitatea9 C. G3inioni.ti .i pie=e$rele9 !. Reli4io=itatea8 Capitolul V Afectele 7A. A2ecte di,ociante: /. M?nia9 %. 'ri,teea9#. 5olo,irea a;u=i-0 a a2ectelor9 <. De=4u,tul9 >. 5rica 7,pai1a89
1

. A2ecte a,ociante: /. ucuria9 %. Co1pa,iunea9 #. Ru.inea8 AneA0 -bserva!ii generale privind educa!ia Cuvnt de ncheiere Indice de nume STUDIU INTRODUCTIV ALFRED ADLER - O REVAN A SOCIALULUI ASUPRA BIOLOGISMULUI FREUDIAN De o;icei nu1ele lui Al2red Adler e,te a,ociat cu p,i3anali=a+ care pentru 1uli nu e,te de conceput 20r0 2ai1o,ul ei Dtriu1-irat: 5reud+ Adler+ @un4. :n realitate :n,0 a1;iio,ul concet0ean al p0rintelui le4iti1 al p,i3anali=ei nu a 2o,t 1ai 1ult dec?t unul din e2e1erii Dto-ar0.i de dru1E ai lui Si41und 5reud+ 20r0 a 2i .i un p,i3anali,t :n ade-0ratul :nele, al cu-?ntului+ cu toate c0 :ntr$o -re1e a :ndeplinit 2uncia de pre.edinte al A,ociaiei ),i3analitice din Viena. Adler .never practisedps/choanal/sis0 $.nu a practicat niciodat psihanali1a0%, ,u,in apodictic+ pe drept cu-?nt+ @. ). C3aplin .i '. S. FraGiec /. 5reud :n,u.i ,$a -0=ut o;li4at ,0 2ac0 preci=area c0 Adler .nu are nimic comun cu psihanali1a234, c0 el a a-ut :nc0 de la :nceput propriul ,0u D,i,te1E+ doctrina ,a+ pe care :ncerca ,0 o ,u;,tituie p,i3anali=ei+ atunci c?nd nu :ncerca ,0$.i re-endice idei 1ani2e,t 2reudiene+ ,tr0duindu$,e ,0 le tra-e,tea,c0 :ntr$o ter1inolo4ie di2erit0. Ade-0rul e,te c0 Dp,i3olo4ia indi-idual0E pro2e,at0 de Al2red Adler# nu ,e :ncadrea=0 .i nici nu ,$ar putea :ncadra :n p,i3anali=0+ nici ca teorie+ nici ca practic0+ a.a cu1 lucrul e,te :n ;un0 10,ur0 po,i;il cu Dp,i3olo4ia analitic0E a lui Cari Gu,ta- @un4. Dar cu1 concepia lui Adler ,$a de=-oltat paralel cu p,i3anali=a+ ,ta;ilind cu acea,ta .i rele-ante puncte de contact+ ea poate 2i con,iderat0 2oarte ;ine drept o concepie parapsihanalitic, cuno,c?ndu$,e c0 eti1onul DparaE :n,ea1n0 :n 4rece.te D:n a2araE ,au Dpe l?n40E+ D-ecinE.Ne pute1 per1ite+ a.adar+ ,0 include1 :n parapsihanali17ter1en care eAclude orice tan4en0 cu a.a$ nu1ita parapsihologic, di,ciplin0 care :.i recla10 drept o;iect de cercetare 2eno1enele p,i3ice Dparanor$ 1aleE8 pe toi cei care do-ede,c+ :ntr$un 2el ,au altul+ raporturi de D-ecin0tateE cu 2reudi,1ul+ ace,te raporturi 7de o;icei rele8 put?nd 1er4e p?n0 la o antite=0 net eApri1at0+ cu1 e,te ca=ul lui Al2red Adler .i al adepilor ,0i 7Cari 5urt1iiller+ Er1in HeA;er4+ 5erdinand irn;au1+ Art3ur *olu;+ Ern,t @a3n+ Ida LoGI+ Otto Fau,+ Sop3ie La=ar,2eld+ Al2red Appelt .i 1uli alii8 ,au al lui Ro4er Mucc3ielli+ care+ culti-?nd la :nceput cu de=in-oltur0 te=e p,i3analitice+ la un 1o1ent dat a trecut :n opo=iie+ 20c?nd c3iar eAce, de =el :n acea,t0 direcie. D)arap,i3anali=0E ,e do-ede.te .i socioanali1a lui @aco; L. Moreno+ care i$a .i 2o,t ele- lui 5reud la Viena+ :nainte de a e1i4ra :n A1erica. Moreno nu ,cap0 nici o oca=ie de a$.i re-endica 1eritul Din-er,0rii te3nicii p,i3analiticeE+ 2aptul de a 2i ter1inat cu Dera -er;al0E ,i1;oli=at0 de Ddi-anul 2reudianE+ ,pre a orienta per,onalitatea Dtotal0E a pacientului ,pre aciunea ,pontan0+ pe care el o con,ider0 1ult 1ai 4r0itoare .i 1ai e2icient0 :n plan p,i3oterapeutic. . echiul divan psihanalitic J ,crie @. L. Moreno J a fost ndeprtat n favoarea teatrului spontaneit!ii5 Acest teatru i ofer pacientului nostru posibilit!i noi5 Cnd sttea ntins pe divan i i se ntmpla s se gndeasc la mama sau la sora sa, vorbea despre ele, asta era tot ce putea face n po1i!ia culcat5 6ar datorit noului vehicul, mama i sora pot s apar pe scen, s ac!ione1e, s7i 8oace propriul rol, n timp ce toat lumea are putin!a s asiste la repre1enta!ie295 E,te ceea ce a=i ,e cunoa.te ,u; nu1ele de Dp,i3odra1aE lui Moreno+ ace,ta 2iind+ al0turi de Adler+ cel 1ai nota;il Dparap,i3anali,tE+ de,i4ur :n 2elul ,0u. A.a cu1 de,pre 5reud ,$a ,pu, c0 a de,coperit Dco1pleAul lui OedipE pentru c0 el :n,u.i a a-ut o 1a10 cu dou0 decenii 1ai t?n0r0 dec?t tat0l ,0u .i a cre,cut :ntr$o 2a1ilie :n care el era unc3i al unor per,oane 1ai :n -?r,t0 dec?t d?n,ul 7copiii unora dintre 2raii ,0i -itre4i8+ tot a.a de,coperirea lui Adler pri-ind in2erioritatea con,tituional0 a unor or4ane+ care de=-olt0 :n ,upra,tructura p,i3ic0 un D,enti1ent de in2erioritateE declan.ator al luptei pentru o;inerea ,uperiorit0ii+ a 2o,t pu,0 pe ,ea1a de2icienelor or4anice ale autorului+ eAplicaie pe care el+ de alt2el+ o autori=ea=0. Adler a 2o,t+ :ntr$ade-0r+ un copil 2ira-+ ra3itic+ pe,te 10,ur0 de ;oln0-icio,+ a.a :nc?t :n 1intea lui ,$a :n2iripat :nc0 din copil0rie 4?ndul de a ,e 2ace 1edic pentru a .lupta contra mor!ii0:5 Dar nu nu1ai Din2eriorit0ileE 2i=ice l$au ,ti1ulat la Dco1pen,0riE a1;iioa,e+ ci .i unele con,iderente de ordin ,piritual. La liceu+ de eAe1plu+ 2iind 2oarte ,la; la 1ate1atic0+ tat0l ,0u /$a o;li4at ,0 repete cla,a+ :n ciuda reco1and0rii unui pro2e,or care$/ ,20tuia ,0$.i dea 2iul ucenic la o croitorie. .6ac tata ,pune Adler J ar fi ascultat de pova!a profesorului, a fi devenit probabil un bun croitor, dar toat via!a a fi cre1ut c anumi!i oameni au cu adevrat ;darul< matematicii2 =5 Repet?nd cla,a+ ele-ul
2

DnedotatE a de-enit cel 1ai ;un 1ate1atician. Ale4?nd eAe1ple care ,0 ilu,tre=e teoria ,a a D,enti1entului de in2erioritateE .i a Dco1pen,0riiE ,u;,ec-ente 7.i c3iar a D,upra$co1pen,0riiE8+ Adler pare a ,e a.e=a :n co1pania unor cele;rit0i ca *o1er+ De1o,tene+ Milton+ eet3o-en+ S1etana+ Do,toe-,Ki+ ,au Anette Feller1ann+ )aa-o Nur1i etc. De alt2el+ de 5reud ,e -a ,epara 7o pri10 tentati-0 a 20cut .i :n /!L< M8 pentru c0 a-ea ,en=aia c0 :i e,te ,u;altern+ pe c?nd el ,e -oia+ :n incon.tientul ,0u+ un D,piritu, rectorE". Intuindu$i a1;iiile+ 5reud /$a :n,c0unat pre.edinte al Societ0ii p,i3analitice+ dar Adler nu era o1ul care ,0 ,e 1ulu1ea,c0 cu Dco1pen,0riE 1inore. :n /!// el a iniiat o :ndr0=nea0 1i.care ,trate4ic0+ redact?nd o acer;0 critic0 a teoriei ,eAuali,te a -ieii p,i3ice+ critic0 :n care+ la drept -or;ind+ atin4ea toc1ai punctele ne-ral4ice ale p,i3anali=ei 2reudienc din acel ti1p. Un di,cipol al lui Adler a2ir10+ nu 20r0 te1ei+ c0 :n pri1a carte de r0,unet a 1a4i,trului ,0u+ 'tudie >iber Minder?erligkeit von -rganen 7Hien+ /!L"8+ pri1it0 cu ne:ncredere de 5reud+ .este con!inut n germene toat teoria adlerian235 )e de alt0 parte+ Cli22ord Allen e,te de p0rere c0+ din /!/#+ c?nd a eApu, un 2el de Dta;l0 de le4iE a p,i3olo4iei indi-iduale+ Adler .nu a mai progresat nici mcar cu un deget n anii urmtori, iar la sfritul vie!ii sale, dup un sfert de secol, predica e#act acelai lucru ca n @A@BCtD5 Un alt adlerian o;,er-0 .i el c0+ .n stilul fugilor lui Eohann 'ebastian Fach, Adler reia adesea aceeai idee sub forme diferite0G5 Dorind cu tot dinadin,ul ,0 pun0 un D2unda1ent de ne=druncinatE concepiei,ale+nu e,te de 1irare c0 nu de puine ori Adler ,i1pli2ica .i do41ati=a+ r01?n?nd pri=onierul propriilor ,ale li1ite .i recur4?nd+ 1ai 1ult dec?t ,$ar putea crede+ la ,peculaii 1eta2i=ice. .- idee J citi1 :n 6er'inn des >ebens, Hien+ /!## J+ un sentiment sau o ac!iune nu vor fi considerate 8uste dect dac ele sunt astfel sub specie aeternitatis0@N. )e c?nd 5reud a preluat de la Niet=,c3e 1ai ale, ideea pri1atului ,eAualit0ii .i a2ecti-it0ii+ ca .i conceptul de re2ulare+ Adler .i$a aAat concepia pe teoria niet=,c3eean0 a D-oinei de putereE $Hille 1ur Macht%, adapt?nd$o la propria ,a teorie a c0ut0rii o;,tinate a ,uperiorit0ii .i a a.a$=i,ului Dprote,t -irilE caracteri,tic 2e1eilor care nu$.i accept0 condiia de in2erioritate+ nici ,u; raport ;iolo4ic+ nici ,u; raport ,ocial.+. oin!a de putere i voin!a de a se face remarcat ale lui Iiet1sche J ,crie el :n -ber den Iervosen Character e#prim n fond acelai lucru ca i concep!ia noastr care, pe de alt parte, se apropie de aceea a lui *ere i de a ctorva autori mai vechi, dup care sentimentul de plcere ar fi e#presia unui sentiment de putere, n vreme ce sentimentul de neplcere ar decurge dintr7un sentiment de neputin!0@25 La ace,tea ,e adau40 in2luena 2iciona3,1ului lui *an, Vai3in4er. Ar0t?nd c0+ departe de a ,ta;ili :ntre 2eno1enele lu1ii opo=iii ri4idie+ o1ul ,0n0to, :ncearc0 1ai de4ra;0 ,0$.i deta.e=e 4?ndirea .i acti-itatea de o linie de orientare Direal0E+ con2or1?ndu$le realit0ii+ le4ilor .i eAi4enelor ace,teia .i ,er-indu$,e de 2iciuni doar ca punct de plecare co1od :n a;ordarea realit0ii .i -ieii+ pe c?nd ne-roticul+ di1potri-0+ ,e a4a0 de 2iciuni ca :necatul de un 2ir de pai+ rei2ic?ndu$le+ iar p,i3oticul 1er4e .i 1ai departe+ 20c?nd din 2iciuni 2ore antropo1or2ice ire=i,ti;ile 7DAcionea=0 ca .i cu1 ai 2i ,ortit pier=0rii+ ca .i cu1 ai 2i cel 1ai tare+ ca .i cu1 ai 2i cel 1ai du.10nitE etc8+ Adler ,u;linia=0: .'imbolul, ca1odu, dicendi+ domin limba8ul i gndirea noastr5 6ar nevroticul l ia ca liter de evanghelie, iar psihoticul caut s7i confere o e#isten! real5 Acesta este punctul de vedere pe care l sus!in eu i asupra cruia insist n toate lucrrile mele referitoare la nevrotici5 Ji numaiprintr7o fericit ntmplare am luat cunotin! de cartea genial a lui aihinger, Die )3ilo,op3ie der Al, O; $@A@@%, n care autorul arat valoarea pe care o repre1int n gndirea tiin!ific acele construc!ii intelectuale care de mult mi7au devenit familiare prin studierea nevro1elor0@B5 Dar nu nu1ai ne-roticul+ ci :n 4eneral orice o1 are+ potri-it concepiei adleriene+ tendina de a$.i di,i1ula ,enti1entul de in2erioritate :nd0r0tul unor 2iciuni ca puterea+ actele de r0=;unare i1a4inare+ tr0irea interioar0 a unor ,ati,2acii -i,ate etc. 5icionali,1ul lui Vai3in4er :i -a ,er-i lui Adler :n ,pecial la re,pin4erea deter1ini,1ului cau=al pe care :l pro1o-a 5reud .i c0ruia :i -a opune un 2inali,1 contradictoriu. Hil3el1 Dilt3eI pare+ de a,e1enea+ ,0$.i 2i eAercitat in2luena a,upra lui Adler+ din 1o1ent ce -edea :n -iaa p,i3ic0 un torent continuu+ con,t?nd din acte de -oin0 orientate teleolo4ic+ de 2apt indeter1ina;ile. Se i1pune ,0 eAa1in01+ :n cele ce ur1ea=0+ unele a,pecte contro-er,ate pri-ind Dp,i3olo4ia indi-idual0E+ opera de p,i3olo4 .i de practician a lui Adler :n do1eniul curei p,i3oterapeutice ,au pur .i ,i1plu :n do1eniul de1er,urilor p,i3opeda4o4ice+ .tiut 2iind c0 din anul /!%L el a luat contact cu In,titutul peda4o4ic din Viena+ unde 1ai t?r=iu a inut o ,uit0 de prele4eri :n care :.i propunea ,0 de1on,tre=e po,i;ilitatea aplic0rii concepiei ,ale :n educarea .colarilor$pro;le10. 1. PSIHOLOGIA INDIVIDUAL" I INCONTIENTUL. De :ndat0 ce 5reud a e1i, p0rerea c0 :n lucrarea lui Adler -ber den Iervosen Character incon.tientul apare doar .ca o curio1itate psihologic0, 20r0 nici o le40tur0 cu an,a1;lul .sistemului0adlerianG, .i c0+ de alt2el+ Adler era prea puin apt ,0 opere=e cu
3

1aterialele 2urni=ate de incon.tient+ ade,ea a 2o,t pu,0 la :ndoial0 di1en,iunea a;i,al0 a Dp,i3olo4iei indi-idualeE. Cli22ord Allen -a a2ir1a cate4oric c0 dac0 Adler .recunoate incontientul $pe cnd, !innd cont de opera sa, nu parc s7o fi fcut%, aceasta nu nseamn, pentru el, nimic0@:5 En4le=ul e,te de p0rere c0 p,i3olo4ia lui Adler e,te e,enial1ente o egopsiholoGic, adic0 un ,tudiu al proce,elor p,i3ice con.tiente+ 2ondatorului ..p,i3olo4iei indi-idualeE 2iindu$i indi2erent dac0 un 2eno1en p,i3ic e,te con.tient ,au nu/&. A,eriunile de ace,t 2el pot ,0 deconcerte=e+ :ndeo,e;i atunci c?nd ,unt 20cute ,u; ,e1n0tura unor autorit0i. Se pare totu.i c0 p,i3iatrul en4le= cunoa.te concepia adlerian0 1ai 1ult din c0rile lui Er1in HeA;er4+ unul dintre di,cipolii de 1arc0 ai teoreticianului Dco1pleAului de in2erioritateE+ pe care :l citea=0 1ult 1ai 2rec-ent dec?t pe Adler+ cu toate c0 ,e re2er0 la opera ace,tuia din ur10. Dat 2iind c0 :n r?ndul adlerienilor ,e -0dea o 2la4rant0 lip,0 de unani1itate :n a$/ con,idera pe Adler un p,i3olo4 a;i,al autentic K.,iefenps/chologe0%+ pro;le1a a con,tituit te1a 4eneral0 de de=;atere a Con2erinei Uniunii Internaionale pentru ),i3olo4ic Indi-idual0+ ale c0rei lucr0ri ,$au de,20.urat :n Olanda :n anul /!&&/". A;,tracie 20c?nd de conclu=iile ace,tei con2erine+ ,e cu-ine ,0 ar0t01 c0 :n Menschenkenntnis, carte alc0tuit0 pe ;a=a unei lar4i ,erii de prele4eri inute dup0 pri1ul r0=;oi 1ondial la Uni-er,itatea popular0 din Viena+ audiate nu nu1ai de 1arele pu;lic+ ci .i de ,tudeni+ prele4eri :n care Adler ur10rea ,0$.i eApun0 c?t 1ai clar .i eAact concepia+ el ad1ite :n 1od eAplicit eAi,tena .i 2unciile incon.tientului+ conte,t?nd c3iar .i ateniei 7pri-it0 :ndeo;.te drept eApre,ia cea 1ai pur0 a actului con.tient8 caracterul ei de proce, p,i3ic propriu con.tiinei. .Cu toate c J ,crie el J aten!ia contient se ob!ine, ntr7o anumit msur, prin constrngere, for!a propulsiv a aten!iei nu re1id n contiin!, ci n interes, iar acesta !ine n cea mai mare parte de sfera incontientului5 Acesta este n ntregul su un produs ai organului psihic, i, totodat, cel mai puternic factor al vie!ii psihice5 Aici sunt de cutat i de gsit for!ele care configurea1 linia de micare a omului, planul su $incontient% de via!023, :n con.tiin0 J ne 1ai ,pune Adler J a,t2el de 2ore 1oti-aionale nu ,unt dec?t re2lectarea incon.tientului. Vanito,ul+ 2ri-olul+ de cele 1ai 1ulte ori 3a;ar n$au c0 ,unt cu1 ,unt. Vanitatea+ 2ri-olitatea nu :n,ea1n0 .i con.tiina -anit0ii .i 2ri-olit0ii. EAi,t0 indi-i=i care nu$.i cuno,c nici calit0ile+ nici de2ectele+ tr0ind :ntr$o total0 i4noran0 de ,ine. Cine-a ,e poate crede un o1 ;ra-+ pe c?nd tot ceea ce 2ace el i=-or0.te din e4oi,1 etc. DA.adar J ,crie Adler J mul!i oameni de1volt n ei for!e care intr n ac!iune fr tirea lor5 Aceste for!e ale incontientului influen!ea1 via!a oamenilor i, dac nu vor fi identificate, vor duce la urmri grave5 Ln asemenea ca1 a fost descris de 6ostoevski n romanul su Idiotul+ ntr7o manier care nu contenete s suscite admira!ia psihologilor5 "ste episodul n care o doamn, cu oca1ia unei reuniuni de societate, i spune unui prin!, persona8ul principal al romanului, pe un ton cam rutcios, s bage de seam s nu cumva s rstoarne vasul chine1esc de valoare din apropierea sa& la care el d asigurri c va fi atent5 Cteva minute mai tr1iu ns vasul 1cea frme pe podea5 Iimeni din cei care au asistat la scen nu a v1ut n ea un efect al ha1ardului, ci un act absolut logic, generat de ntregul caracter al acestui om, care se sim!ise 8ignit de cuvintele doamnei0@A5 :n -ber den Iervosen Character, at?t recunoa.terea ca atare+ c?t .i ponderea acordat0 incon.tientului :n -iaa p,i3ic0 ,unt :n a2ar0 de orice :ndoial0. .Chiar omul sntos citi1 aici J ar trebui s renun!e Ia speran!a de a se orienta n lume, dac nu ar introduce fic!iuni n imaginea pe care i7o face despre lume i propria via!5 Am i v1ut c aceste fic!iuni se spri8in pe e#perien!e vechi $;regresiune<%, n momentele de nelinite i de nesiguran! ele se manifest ca o putere deosebit, devenind imperative ale credin!ei, idealului, libcruiui7 arbitru5 n afara acestor momente, ele ac!ionea1 n surdin, n incontient, ca toate mecanismele psihice pentru care ele nu constituie dect imagini verbale04@@5 :n (ra#is und ,heorie der Individualps/chologie, re2erindu$,e la incon.tient .i :ntr$un capitol di,tinct 7D6ur Rollc de, Un;eGu,,ten in der Neuro,eE8+ Adler ad1ite c0 nu1ai eAi,tena di1en,iunii a;i,ale a per,onalit0ii 2ace po,i;ile co1porta1entele ne-rotice .i p,i3otice+ Dplanul de -ia0E al indi-idului ,tructur?ndu$,e :n incon.tientul ace,tuia. )re2a?nd -er,iunea :n li1;a en4le=0 a ace,tei i1portante ,crieri+ el 2ace rele-anta preci=are c0 incon.tientul ,e 1ani2e,t0 :n .neputin!a pacientului de a7i n!elege impulsurile n raport cu mediul social n care triete27@5 De unde .i cerina de ;a=0 a p,i3oterapiei 7ca .i la 5reud8 de a aduce :n conul de lu1in0 al con.tiinei D1on.triiE 4enerai de incon.tient+ pentru a$i ani3ila: .(sihoterapia poate s nceap aici prin aducerea n contiin! a ideii directoare de e#agerare a propriei importan!e, fcnd prin aceasta imposibil influen!a sa asupra vie!ii active0445 E,te li1pede c0 Adler pro2e,ea=0 o D'ie2enp,Ic3olo4ieE+ 2iind c3iar :ncredinat c0 a ,a e,te 1ai Dpro2und0E dec?t altele+ pe care le catalo43ea=0 drept D,uper2icialeE%#. Ne20c?nd parad0 de ter1enulDincon.tientE+ el :l ,u;:nele4e :n 1aBoritatea teAtelor ,ale+ d?ndu$i i1portana de ri4oare.
4

2. DE CE PSIHOLOGIE INDIVIDUAL?" Nea-i=aii ,unt i1ediat tentai ,0 cread0 c0 o a,e1enea p,i3olo4ie pune accentul pe indi-idul ca indi-id+ 2iind un 2el de antite=0 la ceea ce repre=int0 p,i3olo4ia ,ocial0. .Chiar i cuvntul german Indi-idualp,Ic3o$lo4ie J ,crie Madelaine Gan= J d uor loc la interpretri greite, cci eti nclinat s n!elegi prin aceasta o psihologie care s7ar aplica individului5 n realitate ns trebuie s ne referim la sensul etimologic al cuvntului 7indi-iduere8. n acest fel cmpul ei de aplicare devine mult mai ntins5 "ste vorba de o psihologie a unui ;tot indivi1ibil< i care se raportea1 n acelai timp la individul n sine i la rela!ia sa cu comunitatea0 495 Iat0$ne+ prin ur1are+ toc1ai la polul opu, ,en,ului ,u4erat de ,i1pla percepere a ter1enului Dp,i3olo4ie indi-idual0E. :ntr$ade-0r+ dac0 cite.ti c0rile lui Adler+ ai din ce :n ce 1ai 1ult i1pre,ia c0 di,ciplina culti-at0 de el e,te sociopsihologia5 .Cercetarea de psihologie individual J -a ,u;linia el :n pre2aa la pri1a ediie a lucr0rii (ra#is un ,heorie der Individualps/chologie J caut s ob!in o aprofundare a cunoaterii omului, posibil doar prin n!elegerea po1i!iei individului fa! de misiunea sa social distinct04:5 Scopul 10rturi,it al operei lui Adler e,te acela de a 2ace ca oa1enii ,0 nu 1ai treac0 unii pe l?n40 alii ca ni.te 1onade etan.e+ -or;indu$.i 20r0 a putea ,ta;ili reale puncte de contact .i co1unicare+ cu1 ,e :nt?1pl0 ade,ea+ nu nu1ai :n 1ediile -a,te ale ,ociet0ii+ ci .i :n 4rupurile re,tr?n,e+ de ordinul 2a1iliei. .Cunoaterea omului arat0 Adler J comport ns nc o latur, la fel de important, repre1entat de aa7numitul aspect social al acesteia5 "ste nendoilenic faptul c oamenii s7ar comporta mai bine unii fa! de al!ii, c ei s7ar apropia mai mult dac s7 ar n!elege mai bine unii pe al!ii5 Aceast posibilitate de inducere n eroare constituie un pericol imens pentru societate5 Acest pericol trebuie s7@ demonstrm noi colaboratorilor notri, pe care vrem s7i ini!iem ntr7ale vie!ii5 "i trebuie s devin capabili s recunoasc tot ce este incontient n via!, toate deghi1rile, disimulrile, iretlicurile i perfidiile, spre a7i putea averti1a pe cei pndi!i de asemenea prime8dii i a le veni n a8utor5 Iumai cunoaterea omului, contient practicat, ne va slu8i n acest sens04=5 ),i3olo4ia adlerian0 :.i aneAea=0+ :n con,ecin0+ o etic .i o pedagogie, are :n -edere o ta;l0 de -alori 1orale .i :.i propune ,0$i a,i4ure pro1o-area. Ca psihologie a#iologic i pedagogic $.einer Art von rt1lichen (dagogik0M Dun ,oi de peda4o4ie 1edical0E o -a nu1i 5reud8%"+ p,i3olo4ia indi-idual0 -a con,idera c0 at?t ca=urile di2icile din punct de -edere educaional+ c?t .i cele di2icile din punct de -edere p,i3o$terapeutic au un ,in4ur re1ediu -ala;il+ cu caracter uni-er,al+ recte de1voltarea sentimentului de comuniune social, iar la ,cara 1aAi10 J de1voltarea sentimentului cosmicit!ii omului5 .A cuta sensul vie!ii J ,crie el J nu are valoare i importan! dect dac se !ine cont de sistemul de rela!ie om7cosmos5 "ste uor de n!eles c cosmosul dispune n aceast rela!ie de o putere creatoare5 Cosmosul este, ca s spunem a.a+ tatl ntregii vie!i5 Iar via!a n totalitatea ei este n lupt continu pentru satisfacerea e#igen!elor cosmosului0435 A.adar+ p,i3olo4ia indi-idual0 nu ,e 10r4ine.te la ,tudiul indi-idului ca entitate ,ocial0+ ci ,e eAtinde lar4 la ,ocietate+ de2inind o1ul ca 2iin0 e1ina1ente ,ocial0+ ani1at0 de un sentiment nnscut de comuniune uman4A, pentru ca :n cele din ur10 acea,t0 p,i3olo4ie ,0$/ pri-ea,c0 pe o1 ca 2iin0 co,1ic0+ a-?nd de :ndeplinit un rol :n Co,1o,. .'entimentul solidarit!ii, al comuniunii sociale, este implantat de natur n sulletul copilului i nu prsete individul dect sub ac!iunea celor mai grave maladii ale vie!ii psihice5 6e7 a lungul ntregii vie!i, acest sentiment este nuan!at, se restrnge sau se amplific, n ca1urile favorabile depind cercul membrilor familiei, spre a cuprinde tribul, poporul, umanitatea5 (oate s depeasc chiar i aceste limite i s iradie1e asupra animalelor, plantelor sau a altor obiecte, nensufle!ite, cuprin1nd n cele din urm cosmosul universal0BN5 5reud are dreptate c?nd denun0 pla4iatele ade,ea a;il tra-e,tite ale lui Adler: ace,t D,enti1ent al co1uniunii ,ocialeE+ nati-+ care :i une.te pe oa1eni :ntre ei .i :ntrea4a u1anitate cu in2initul co,1ic+ nu e,te altce-a dec?t DEro,E$ul 2reudian+ un Dalter e4oE al libidoului universal5 )e de alt0 parte :n,0 prin Dp,i3olo4ia indi-idual0E adlerian0 ,ocialul :.i ia o ,pectaculoa,0 re-an.0 a,upra ;iolo4i,1ului reudian+ a,pect 1ini1ali=at de 5reud la un 1o1ent dat#/. Repun?nd :n drepturi di1en,iunea ,ocial0 de2initorie a o1ului+ Dp,i3olo4ia indi-idual0E aduce p,i3anali=ei =i,e DortodoAeE un a1enda1ent capital+ care ,$a do-edit ulterior per2ect a,i1ila;il de c0tre o concepie care+ oricu1+ ori de c?te ori a 2o,t ,o1at0+ nu a e=itat ,0$.i le4iti1e=e 2unda1entele ,ociale. 3. COMPLEXUL DE INFERIORITATE" LA SCAR MONDIALA. .'entimentul de inferioritate i comple#ul de inferioritate J aceste concepte fundamentale ale psihologiei individuale, care altdat, asemenea protestului viril, i fceau pe psihanaliti s vad negru naintea ochilor J sunt ast1i 7con,tat0 Adler cu ,ati,2acie+ n5 n5% n ntregime acceptate de *reud2=45 Conceptele in-ocate ,unt cu ade-0rat 2unda1entale pentru doctrina adlerian0+ pentru care a 2i o1 :n,ea1n0 a
5

a-ea un ,enti1ent de in2erioritate+ care cere o co1pen,are per1anent0#$O+ le4ea -ieii 2iind triu12ul a,upra di2icult0ilor. A1 .i -0=ut+ :n linii 1ari+ ce :nele4e Adler prin ace,tea. Senti1entul de in2erioritate+ 4enerat de ,e,i=area 7nu neap0rat con.tient08 a in,u2icienelor cut0rui ,au cut0rui or4an+ de-ine pentru indi-id un 2actor ,ti1ulator al de=-olt0rii p,i3ice. A.a+ de eAe1plu+ ,tra;i,1ul+ ano1aliile de aco1odare ale or4anului -i=ual+ 2oto2o;iile+ 3ipoacu=iile+ 1uti,1ul+ lo4one$-ro=a .i alte tul;ur0ri de -or;ire+ incon-enientele or4anice .i p,i3ice cau=ate de -e4etaiile adenoide+ a2eciunile 2rec-ente ale or4anelor de ,i1+ c0ilor re,piratorii .i di4e,ti-e+ 1al2or1aiile .i ur?enia+ ,e1nele peri2erice de de4enere,cent0 care tr0dea=0 in2eriorit0i 1ai pro2unde+ 3idroce2alia+ ra3iti,1ul+ ano1aliile ,c3eletului 7,colio=0+ ci2o=0+ genu valgum ,au gemi varum, pes varus ,au pes valgus%G, incontinena per,i,tent0 anal0 ,au uretral0+ -iciile de con2or1aie ale or4anelor 4enitale+ de2ecte ale cordului+ arterelor+ ale 4landelor endocrine+ ca .i alte nenu10rate ano1alii+ pe ,curt+ eAi,tena unui or4an de2icitar ca 2or10 .i 2uncie+ .impun traiectelor nervoase corespondente i suprastructurii psihice un efort de natur s aduc din partea acesteia o compensa!ie, n ca1ul n care ea este posibil, ca1 n care legturile care ataea1 organul inferior de lumea e#terioar trebuie s7i gseasc o ntrire n suprastructur5 -rganului vi1ual atins de inferioritate originar i corespunde o percep!ie vi1ual e#acerbatB:, un aparat digestiv atins de inferioritate va avea drept corolar o intensificare a activit!ii psihice, n raport cu tot ceea ce privete sau are tangen! cu alimenta!ia& aceast intensificare se va transpune n lcomie, poft de ctig i, prin intermediul echivalentului repre1entat de bani, se vor ntri spiritul de economie i avari!ia0B=5 Cu atari eAplicaii ,unte1 :n i1ediata D-ecin0tateE a p,i3anali=ei 2reudiene+c0ci+ dup0 5reud+ copiii care+ ;un0oar0+ 1u.c0 ,?nul 1a1ei+ ca aduli de-in ni.te cert0rei .i ,arca,tici+ -e.nic :n c0utare de ,candaluri+ pe c?nd cei :n0rcai prea de-re1e -or de-eni ;ei-i+ :ncerc?nd ,0 :nlocuia,c0 cu alcool laptele de care au 2o,t pri-ai inte1pe,ti-. :n aceea.i 1anier0 Dparap,i3analitic0E+ Adler -a ,u,ine c0 :n pri-aiunile .i ,en=aiile de incon2ort din pri1ii ani ai copil0riei+ :n ,enti1entul de in2erioritate al copilului+ 4enerat de i1aturitatea or4anelor ,ale+ de lip,a de independen0 :n relaiile cu p0rinii etc. tre;uie c0utat punctul de plecare al unui anu1it nu10r de tr0,0turi de caracter+ 2oarte 4enerale+ care 2ac din copil un indi-id a4re,i-+ cu a1;iia a2ir10rii ,uperiorit0ii 2a0 de ceilali. .Acest sentiment de inferioritate J ,peci2ic0 Adler J este cau1a neastmprului copilului, a dorin!ei sale de ac!iune, de a 8uca diverse roluri, de a7i msura puterea cu al!ii, ca i cau1a vi1iunilor sale anticipatoare privind viitorul, a pregtirilor sale pe plan fi1ic i psihic n acest sens5 ntreaga educabilitate a copilului depinde de acesl sentiment de insuficien! 7In,u22icien=4e2ii3l8. n felul acesta viitorul devine pentru el o !ar a fgduin!ei n ceea ce privete compensa!iile0BO5 :nc0 din 2ra4ed0 copil0rie+ printr$un proce, incon.tient+ ,e tra,ea=0 liniile unui D,til de -ia0E+ de re4ul0 in-aria;il+ la ;a=a c0ruia ,t0 conceperea unui Dplan ,ecretE+ ca .i cu1 ar 2i -or;a de pre40tirea unui act ,u;-er,i-. .,endin!a infatigabil spre superioritate ncearc s ascund acest comple# $de inferioritate, n5n5% printr7 un comple# de superioritate care, ntotdeauna n afara sentimentului de comuniune social, !intete la aparen!a unei superiorit!i personale0B@35 :n a,e1enea ca=uri ,e i1pune ca D,tilul de -ia0E ,0 2ie 1odi2icat radical+ :n ,en,ul inte4r0rii ,ociale a indi-idului de-iant+ deoarece .a fi om nu este doar un fel de a vorbi,ci a fi o parte dintr7un ntreg, a te sim!i parte dintr7un ntreg0 BA5 )?r43ia 1odi2ic0rii D,tilului de -ia0E e,te 1ereu una .i aceea.i+ con,t?nd :n con,olidarea ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. D'e3nolo4iaE punerii :n practic0 a ace,tei p?r43ii nu e,te de o;icei de,cri,0+ ci nu1ai pre,cri,0. C3iar .i ,u2erine cu1 ,unt ce2aleea ne-rotic0+ 1i4rena+ ne-ral4ia tri4e1enului .i acce,ele epileptoide+ acolo unde tul;ur0rile or4anice lip,e,c J ne a,i4ur0 Adler:n ulti1a ,a carte J -or putea 2i -indecate+ c3iar .i de2initi-+ printr$o 1odi2icare a ,tilului de -ia0+ printr$o ,c0dere a ten,iunii p,i3ice+ printr$o l0r4ire a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0+ panaceul ,0u uni-er,al<L. Dar+ ,u,ine pe de alt0 parte :nte1eietorul Dp,i3olo4iei indi-idualeE+ nu nu1ai indi-idul ca atare+ ci .i ,pecia u1an0 :n :ntre4ul ei ,$a de=-oltat tot datorit0 ,l0;iciunii ,enti1entului de in2erioritate 2a0 de celelalte ,pecii+ co1pen,area ,upre10 a-?nd loc prin con,tituirea ,ociet0ii o1ene.ti. .n ceea ce privete structura sa natural J ,crie Adler J omul este o fiin! inferioar5 6ar aceast inferioritate constitutiv, pe care i7 o contienti1ea1 ca pe un sentiment de nemplinire i de insecuritate, ac!ionea1 permanent ca un stimulent n direc!ia descoperirii unei ci de adaptare la via!, unde s7i cree1e situa!ii n care s fie echilibrate de1avanta8ele po1i!iei omului n natur5 "ste vorba, n fond, tot despre organul psihic, care arc capacitatea de a reali1a adaptarea i securitatea09@5 Co1pleAul de in2erioritate e,te a,t2el pre=entat ca un 2eno1en uni-er,al care a pre=idat 4ene=a o1enirii. .+orila J ,crie el altunde-a J+ creia i admirm for!a, tigrul, cel mai redutabil dintre animale, nu au nevoie de comunitate5 -mul, dac ni7@ repre1entm lipsit de toate binefacerile culturii, despuiat de toate mi8loacele pe care i le7a procurat inteligen!a, ar fi fost pierdut nc
6

din prima 1i, fr cooperare, n pdurea virgin5 -bserva!ia noastr ne duce i mai departe5 Achi1i!iile cele mai pre!ioase ale omului i7au venit de la inferioritatea sa2975 Caracterul Dparap,i3analiticE al ace,tei ,peculaii de antropolo4ie e,te e-ident. :n ,otem i ,abu 7/!/#8+ ala1;ic?nd o idee a lui DarGin+ 5reud ,e ,tr0duie.te ,0 de1on,tre=e c0 la ori4inea unor 2eno1ene ,ociale+ :n ,pecial de,prinderea o1ului din D3oarda pri1i $ti-0E+ ar ,ta Dco1pleAul lui OedipE+ :n ti1p ce Adler pune :ntre4ul Uni-er, ,u; ,t0p?nirea unui Dco1pleA de in2erioritateE pri1ordial+ :n ace,t de1er, el e,te de o per,e-eren0 care ade,ea 2ri=ea=0 arti2iciul .i ,tridena. A,t2el+ dintre copii+ cadetul ar 2i ina1icul Burat al principiilor .i re4ulilor+ un ad-er,ar al puterii ,ta;ilite+ pe care are tendina ,$o atace :n orice condiii+ :n -ederea r0,turn0rii :n 2a-oarea ,a a raportului de 2ore. Cri1inalitatea nu ar 2i dec?t re=ultatul eA3i;0rii ,enti1entului de ,uperioritate. )ro,tituia ar 2i un 1iBloc prin care 2e1eile+ ani1ate de pro-er;ialul Dprote,t -irilE+ :i u1ile,c pe ;0r;ai+ care le ,ocote,c in2erioare. Cu1 are loc acea,t0 paradoAal0 u1ilireP 5oarte ,i1plu: pe c?nd ;0r;atul care ,e ,er-e.te de o pro,tituat0 crede a$.i do-edi ,uperioritatea 2a0 de ea+ 2e1eia :l ,toarce de ;ani .i+ :n 2elul ace,ta+ :l de4radea=0 la ,tarea de 1iBloc de ,u;=i,ten0 7M8 Nu1ai la do41aticii pan,eAuali,1ului ,e 1ai pot :nt?lni interpret0ri at?t de ,iluite. . INDIVI!IBILITATE I STRUCTUR. Si,te1ul p,i3o$etico$peda4o4ic al lui Al2red Adler e,te lo4ic 7p?n0 la a;,urd M8 :n articulaiile ,ale nu1ai dac0 ,e are :n -edere teoria Dco1pleAului de in2erioritateE. :n re,t+ contradiciile cele 1ai ele1entare a;und0. El ,u,ine+ de eAe1plu+ pe de o parte ideca indi-i=i;ilit0ii per,onalit0ii u1ane $individuus M8+ dar pe de alt0 parte nu e=it0 ,0 -or;ea,c0 la 2iecare pa, de,pre D,tructura p,i3ic0E ,au de,pre ,tructura Dor4anului p,i3icE. Structur0 indi-i=i;il0 :n,0 nu poate eAi,ta. Dac0 1ate1aticienii ad1it+ :n lu1ea con,truciilor a;,tracte+ D1uli1iE co1pu,e dintr$un ,in4ur ele1ent 7ca= :n care copula Dco1pu,eE e,te o a;,urditate8 .i D1uli1i -ideE+ :n lu1ea real0 nu eAi,t0 .i nu pot eAi,ta ,i,te1e Dco1pu,eE dintr$un ,in4ur ele1ent+ adic0 ,tructurate .i :n acela.i ti1p indi-i=i;ile+:ntruc?t o ,tructur0 pre,upune cel puin dou0 ele1ente .i raporturile dintre ele+ er4odi-i=i;ilitatea ca o con,ecin0 nu nu1ai lo4ic0+ dar .i ontolo4ic0. Un or4ani,1 u1an+ de eAe1plu+ :.i poate continua -iaa 20r0 apendice+ 20r0 ,plin0+ 20r0 un rinic3i ,au 20r0 un pl01?n+ 20r0 a1i4dale+ 20r0 oc3i+ 20r0 urec3i+ 20r0 tu,patru 1e1;rele+ de.i toate ace,tea ,unt ele1ente 7.i nu toate apendiculare M8 ale or4ani,1ului ca ,tructur0 ,i,te1ic0. Or4ani,1ul :.i continu0 -iaa .i :n ca=ul unor i1en,e lacune :n ,tructura p,i3icului+ pro;a 20c?ndu$ne$o eAi,tena idioilor+ de pild0+ ni-elul cel 1ai de Bo, al de2icienei 1intale. :n,e.i ideile adleriene de in2erioritate a or4anelor .i de co1pen,are$,upraco1pen,are pre,upun stri de structur i transformri de structur, inclu,i- ideea divi1ibilit!ii structurii, :n ca=urile :n care din D,tilul de -ia0E tre;uie eli1inate .i+ ne a,i4ur0 Adler+ de 2apt ,e .i aBun4e la eli1inarea unor co1ponente anti,ociale din concepia de,pre lu1e .i -ia0 a indi-idului .i la D:nlocuireaE unor tr0,0turi de caracter prin altele+ 1ai con2or1e cu inte4rarea ,ocial0. La drept -or;ind+ ideea indi-i=i;ilit0ii p,i3icului -ine :n 2la4rant0 contradicie cu opti1i,1ul peda4o4ic al ace,tui oculi,t con-ertit la p,i3olo4ie .i p,i3oterapeutic0<#. El nu nu1ai c0 nea40 orice potenial ,au ,u;,trat :nn0,cut pentru tr0,0turile de caracter<< 7ceea ce+ de,i4ur+ e,te -eridic+ dar :n contradicie cu propria ,a concepie de,pre Din2eriorit0iE :nn0,cute care+ de 2apt+ dup0 Adler+ ar deter1ina caracterul ca tr0,0tur0 a per,onalit0ii o1ului8<>+ ci nea40 .i caracterul nati- a ceea ce noi nu1i1 Dtip de acti-itate ner-oa,0 ,uperioar0E ,au+ :n ter1enii p,i3olo4iei cla,ice+ Dte1pera1entE+ po,tul?nd di,locarea 2acil0 a ace,tora+ trecerea 20r0 di2icult0i in,ur1onta;ile de la un tip la altul+ ca .i cu1 ar 2i -or;a de :nlocuirea 1ecanic0 de tipuri de 1otoare :n caro,eria unui auto1o;il. .'entmpl555 J ,crie el J ca diferitele temperamente s se detae1e unul de altul5 6e e#emplu, un copil care la nceput este coleric va deveni mai tr1iu melancolic i poate n cele din urm flegmatic5 n legtur cu sanguinicul trebuie s constatm c n el se manifest individul care, ca copil, a fost cel mai pu!in e#pus s7i e#ercite sentimentul de inferioritate, n care nu s7au produs ctui de pu!in deficien!e organice i care n7a suferit de pe urma e#cita!iilor puternice, aa nct s7a putut de1volta n linite, obinuindu7se s iubeasc via!a i s nainte1e n ea cu pai siguri09=5 Daca ar 2i ,0 ,e re,pecte :ntoc1ai 2unda1entele Dp,i3olo4iei indi-idualeE adleriene+ ar tre;ui+ di1potri-0+ ,0 ,e tra40 conclu=ia c0 toi ,an4uinicii ,unt ,ortii ,0 de-in0 ni.te nulit0i+ deoarece le lip,e.te i1;oldul 1a4ic al D,enti1entului de in2erioritateE. 'in=?nd+ a.a cu1 ;ine o;,er-0 @o,e2 Rattner+ ,0 reduc0 rolul deter1ini,1ului ;iolo4ic .i al eredit0ii+ ,pre a 2ace c?t 1ai 1ult loc po,i;ilit0ilor indi-iduale<" 7ca .i cu1 o D-ocaieE+ un DdarE+ un ele1ent nati- nu ar con,titui :n acela.i ti1p .i o Dpo,i;ilitate indi-idual0E M8+ Adler ,e an4aBea=0 p?n0 la ur10 pe o cale di-er4ent0 2a0 de propria ,a cale+ ,priBinindu$,e :n 1od critic J din punctul ,0u de -edere J .i pe cuno,cuta lucrare a lui Erne,t Fret,c31er+ Charakter und ,emperament 7/!%/8+ :n care ,e de1on,trea=0 relaiile dintre
7

te1pera1ent .i ,i,te1ul endocrin<C. Dar ace,t lucru :l 2ace nu1ai pentru c0 40,e.te din nou 1aterial apt ,0$i ilu,tre=e teoria Dco1pleAului de in2erioritateE. Dup0 ce ne arat0 c0 tipurile ,unt de o rar0 2leAi;ilitate .i c0+ de eAe1plu+ te1pera1entul 2le41atic nu e,te niciodat0 altce-a dec?t Do masc artificial0, .o manier de securi1are, un rspuns semnificativ la ntrebrile puse de via!0 i c0+ prin ur1are+ cu 4reu ,$ar putea ad1ite rolul ,ecreiilor endocrine :n deter1inarea te1pera1entului<!+ Adler ,crie: .Iu putem trece uor peste aceast observa!ie semnificativ, chiar dac s7ar a8unge s se demonstre1e c au temperament flegmatic doar cei la care s7a dovedit o tulburare patologic n secre!ia glandei tiroide5 Iu aceasta este esen!a fenomenului, ci avem de7a face aici cu un ntreg fascicul de cau1e i de scopuri, cu un ntreg comple# de func!iuni organice i de influen!e e#terioare, care generea1 mai nti un sentiment de inferioritate organic, de unde pornesc apoi tentativele individului, dintre care una poate fi prote8area, cu a8utorul unui temperament flegmatic, a sentimentului personalit!ii, mpotriva le1rii acestuia5 Cu alte cuvinte, ne regsim aici n fa!a unui tip despre care am mai discutat, numai c acum trebuie s specificm c pe primul plan trec inferioritatea organic a glandei tiroide i consecin!ele ei, inferioritate care determin situarea pe opo1i!ie mai modest n via! i pe care acum ncearc s o compense1e printr7un artificiu psihic, cum este nepsarea0:N5 Iar 1ai departe: .6at fiind apoi faptul c suntem obliga!i s admitem c, n realitate, nu e#ist nici un aspect al vie!ii psihice care s se poat raporta direct la func!iile glandelor se#uale, c nu e#ist aspecte care s re1ulte dintr7o situa!ie determinat .glande se#uale7boal0, nseamn c i aici ne lipsete ba1a solid pentru o fundamentare psihologic5 (utem s stabilim doar c i de la glandele se#uale eman anumite impulsuri necesare vie!ii, impulsuri care pun ba1ele po1i!iei copilului n mediul su specific, dar care pot s provin i de la alte organe i care nu conduc n mod necesar la o structur psihic clar0:@5 Critica a;,oluti=0rii deter1ini,1ului ;ioc3i1ic al -ieii p,i3ice tre;uie ,0 ai;0+ ;ine:nele,+ -otul no,tru+ dar Adler o 2ace :n 2a-oarea 1onoidei,1ului ,0u a;,oluti=ant prin de2iniie+ pun?nd la ;a=a :ntre4ului co1porta1ent u1an Dco1pleAul de in2erioritateE .i adapt?nd+ cu ,adi,1ul teoretic de ri4oare+ toate 2aptele la ace,t Dpat al lui )rocu,tE. Dac0 Adler accentuea=0 caracterul unitar .i de unicat al 2iec0rei per,oane u1ane+ a2ir1?nd c?teodat0 c0 di-i=iunea p,i3icului :n con.tient .i incon.tient e,te arti2icial0>% .i :ncerc?nd ,0 e,to1pe=e colurile .i ,ci=urile ,tructurii p,i3icului 71itica indi-i=i;ilitate a per,onalit0ii8+ el o 2ace :n ,e1n de reacie+ ade,ea necontrolat0 lo4ic+ :1potri-a 2reudi,1ului+ care le4iti1a,e o -i=iune ,tructurali,t0 :n p,i3olo4ie9 :n realitate :n,0 Adler :.i ,u;1inea=0 propria po=iie teoretic0 7pentru care ,$a propu, denu1irea de monism psihic:B, dar pentru care 1ai con-ena;il ar 2i ter1enul monolilism psihic%, 20c?nd 2rec-ent u= de ,inta41a D,tructur0 p,i3ic0E .i di,tin4?nd un con.tient .i un incon.tient+ ace,ta din ur10 inclu=?nd Dplanul de -ia0E+ D,tilul de -ia0E+ D,enti1entul de in2erioritateE+ D,enti1entul de co1uniune ,ocial0E etc. .i de1on,tr?nd a,t2el+ de 2apt+ di-i=i;ilitatea per,onalit0ii+ cu o,e;ire :n ca=urile de reeducare+ reeducarea neput?nd 2i dec?t re,tructurare. Iat0 :n ace,t ,en, un citat 2oarte edi2icator+ pe potri-a a nenu10rate pa4ini din opera ,upra,aturat0 de 1oti-e iterati-e a lui Adler: .(lan de via! i opinie se completea1 reciproc5 Amndou i au rdcinile ntr7o perioad n care copilul este incapabil s formule1e n cuvinte i concepte conclu1iile e#perien!ei sale5 6ar de8a n acest stadiu el ncepe s7i de1volte formele generale ale conduitei, pornind de la conclu1ii neverbale, adesea de la evenimente inconsistente sau de la e#perien!e inefabile, puternic afective5 Aceste conclu1ii generale i tendin!ele corespun1toare, formate ntr7o perioad n care cuvintele i conceptele lipsesc, cu toate c se modific i se denaturea1, continu s ac!ione1e ulterior, cnd sim!ul comun intervine ca factor mai mult sau mai pu!in corectiv i cnd i poate mpiedica pe oameni s se bi1uie prea mult pe reguli, pe fra1e sau principii5 Cum vom vedea mai departe, datorm sim!ului comun, ntrit de sentimental comuniunii sociale, aceast eliberare de sub tirania unor ncercri e#agerate de securitate i aprare, care sunt e#presia unui penibil sentiment de inferioritate i insecuritate5 Ca1ul care urmea1, destul de obinuit, dovedete ntre altele c acelai proces eronat se produce i la animaleP un c!elu a fost dresat s7i urme1e stpnul pe strad5 "ra destul de avansat n aceast deprindere, cnd, ntr7o 1i, nu re1ist impulsului de a sri asupra unui automobil n mers5 *u i1bit lateral, fr a fi rnit5 "ra, desigur, o e#perien! singular, pentru care nu putea avea de7a gata un rspuns nnscut5 Iu s7ar putea vorbi dect cu greu de un rspuns condi!ionat, dac vom spune c acest cine a continuat s fac progrese n dresa8ul su, dar c era cu neputin! s7@ mai duci la locul accidentului5 "l nu se temea nici de strad, nici de vehicule, ci de locul ntmplrii, pentru c a8unsese la o conclu1ie general, din acelea din care trag uneori i oameniiP locul este de vin, nu propria neaten!ie i lipsa de e#perien!5 (ericolul te pndete totdeauna din acelai loc5 Mul!i oameni procedea1 ca acest cine, ntre!in pre8udec!i asemntoare i reuesc cel pu!in performan!a de a
8

nu mai putea fi pre8udicia!i ;ntr7un anumit loc<5 'tructuri analoage gsim adesea n nevro10:95 Nu e,te prea 4reu de identi2icat :n ,tructurile p,i3ice de,cri,e de Adler core,pondeni ai ,tructurilor Daparatului p,i3icE de,cri, de 5reud. D)lanul de -ia0E+ de eAe1plu+ de,pre care *er;ert Sc3a2lNer ne ,pune c0 repre=int0 1oti-aiile incon.tiente proprii 2iec0rei 2iine u1ane+ o le4e incon.tient0 care 4u-ernea=0 per,onalitatea+ core,punde DSineluiE 2reudian $das "s%, Didealul de per,onalitateE core,punde DEului idealE+ D,tilul de -ia0E core,punde DSupraeuluiE 7da, Lberich%, D,i1ul co1unE e,te ec3i-alentul Dprincipiului realit0iiE+ dup0 cu1+ de a,e1enea+ c3iar :n citatul de 1ai ,u, ,e pot di,tin4e o ,erie de D1ecani,1e de ap0rareE ale DEuluiE. "ul 7con.tiina de ,ine8 ,e de=-olt0 ca o putere de pre-i=iune+ de adaptare anticipati-0+ ca o 2iciune pre1editat0+ ca un 2el de Dor4an al 4?ndiriiE+ 4enerat de per1anentul ,enti1ent de in,ecuritate>>. Con.tiina ca atare prinde con,i,ten0 pe 10,ur0 ce ,e con,tituie .i ,e ra2inea=0 li1;aBul. .>imba8ul J ,crie Adler J pre1int o semnifica!ie din cele mai profunde pentru de1voltarea vie!ii psihice umane5 +ndirea logic nu este posibil dect dac dispune de limba8, care, singur, permite formarea no!iunilor0:=5 :n -ber den Iervosen Character ,e tra4e o conclu=ie care calc3ia=0 concepia 2reudian0 a 2iliaiei 1ateriale a p,i3icului: .ceea ce noi numim via! psihic, (s/che, nate din via!a organic, obiectiv, din refle# sau din instinct, din via!a pulsional0:O5 )rincipiul econo1ic adlerian 7analo4 Dli;idouluiE8 ,e nu1e.te voin!, iar uneori+ dup0 *enri er4,on+ elan vital5 ),i3one-ro=ele nu ,unt dec?t un produ, al a1orului$propriu+ al a1;iiei .i -anit0ii+ ,er-ind :n ulti10 anali=0 la proteBarea indi-idului 2a0 de un contact prea dur cu -iaa .i eAi4enele ace,teia. Ne-roticul+ care :.i ,tructurea=0 un Dideal de per,onalitateE ca un co1ple1ent al dorinei de ,ecuritate .i la care pri1ea=0 voin!a de putere, ca eApre,ie a c0ut0rii per2eciunii>C+ c0utare 1ai 2e;ril0 dec?t la ceilali indi-i=i+ pune :n e-iden0 1arcante ,tructuri ,peci2ice :n ace,t ,en,+ 2apt care nu$i ,cap0 lui Adlcr+ care+ la un 1o1ent dat+ ne pune c3iar .i :n 2aa unei ,c3e1e 4ra2ice a Didealului de per,onalitate ca ,copE $.(ersonlichkeitsideal als Q?eck0%:A, pe care ne$o eAplic0 :ntr$o ter1inolo4ie ,tructurali,t0 7co1ponente+ a,ociaii po,i;ile :ntre Dele1entele co1ponenteE etc8. .Idealul de personalitate ,crie el J pre1int, firete, cel pu!in n ma8oritatea ca1urilor, un mare numr de nuan!e, fiecare fiind determinat de o inferioritate organic distinct, cei mai mul!i indivi1i avnd n general mai mult dect o inferioritate5 Iat aici o schem provi1orie, cu siguran! incomplet, deoarece nu s7a !inut seama de rectificrile aduse de sentimentele altruiste, schem care se potrivete mai mult psihicului abstract al individului nevrotic dect structurii concrete i reale a psihicului sntos5 Consultnd aceast schem, destinat s ne ofere un mi8loc de orientare superficial, trebuie s ne gndim la nenumratele asocia!ii posibile ntre elementele care o compun03325 5iecare -ector al ne-ro=ei+ ca .i 1ecani,1ul p,i3ic pe care ace,ta ,e ,priBin0+ ne ,pune Adler+ poate de-eni con.tient ,au poate 2i 20cut acce,i;il con.tiinei cu aButorul unei imagini7amintire $."rinnerungsbild0%=@+ care poate ,0$.i ai;0 ,ur,a :n eAperiena in2antil0 ,au poate 2i doar un produ, al i1a4inaiei+ un ,i1;ol+ un 2el de etic3et0 care de,e1nea=0 un anu1it 1od de reacie. Acea,t0 i1a4ine care+ con2or1 principiului e2ortului 1ini1 al lui A-enariu,+ re=ult0 din tendina de econo1ie a 4?ndirii+ nu e,te dec?t re=iduul unui e-eni1ent p,i3ic+ prin inter1ediul c0ruia ,$a reali=at la un 1o1ent dat -oina de putere. Dup0 Adler+ dorina de do1inaie apare din cea 1ai 2ra4ed0 copil0rie+ copiind un 1odel indi,cuta;il+ pla,at la o altitudine 1aAi10+ conceput din toate per2eciunile i1a4ina;ile+ pe c?nd indi-idul :.i i1pune un e2ort -oluntar dura;il .spre a urmri cu ochii nchii, cu o ascultare oarb, ideea directoare repre1entat de voin!a de putere0=45 O ,erie de D:ncerc0ri de tatonareE au drept ,cop reali=area co1pen,0rii ,enti1entului de in2erioritate pri1iti-. .ntr7o situa!ie de inferioritate psihic, ideea directoare, personificat, divini1at J ,crie Adler J+ apare adesea ca un al doilea "u, ca o voce interioar care, asemenea demonului lui 'ocrate, averti1ea1, ncura8ea1, pedepsete, acu10=B5 A-e1 aici un calc c?t ,e poate de ,tr0-e=iu al 'upraeului de2init de 5reud+ 2iind -0dit 2aptul c0 Adler nu a putut e-ita e.a2odaBul ,tructural al a.a$nu$1itelor Din,tane ale p,i3iculuiE de,cri,e de p0rintele p,i3anali=ei+ pe care le co1;ate pur .i ,i1plu 2or1al+ din raiuni de pole1ic0 pro4ra1at0 a2ecti-+ dar pe care+ pe de alt0 parte+ le adopt0 ,u; tra-e,tiri le,ne de ,tr0pun,. ". CAU!ALITATE SAU FINALISM? Opun?ndu$,e lui 5reud J arat0 Erne,t Aeppli J+ acelui 5reud care cercetea=0 prin eAcelen0 cau=alitatea+ 1oti-aia incon.tient0 a co1porta1entului+ atri;uit0 :ndeo,e;i re2ul0rii in,tinctelor+ Adler+ di1potri-0+ cercetea=0 :n pri1ul r?nd 2inalitatea+ ,copul .i direcia di2eritelor acte ale indi-idului&<. A.a cu1 apar lucrurile din di,cur,urile ,ale teoretice+ cel puin+ Adler ,e arat0 un ad-er,ar ne:1p0cat al deter1ini,1ului cau=al .i c3iar al deter1ini,1ului :n 4enere+ in-oc?nd :n ,priBinul atitudinii ,ale concepiile indeter1ini,te care a-eau :ntr$o -re1e 1are trecere :n 2i=ica 1odern0. .ntreaga
9

cau1alitate aparent din via!a psihic ,crie el :n 6er 'inn des >ebens este re1ultatul nclina!iei a numeroi psihologi de a7i pre1enta dogma sub o nf!iare mecanic sau fi1ic555 6e cnd fi1ica nsi le7a luat apa de la moara cau1alit!ii, spre a da cuvntul, n desfurarea evenimentelor, unei probabilit!i statistice, nu mai este cu putin! s se ia n serios atacurile mpotriva psihologiei individuale, care neag cau1alitatea n domeniul psihicului0=:5 Iar, n alt parte, averti1ea1 categoricP .,o!i cei care cred c via!a psihic uman se ba1ea1 pe cau1alitate se neal0==5 Cau=alit0ii relie2ate de S. 5reud el :i opune 2inali,1ul+ departe de a ;0nui c0 2inalitatea :n,0.i ,e de2ine.te ca un raport cau=al inelar&" .i c0+ prin ur1are+ neeAclu=?ndu$,e unul pe altul+ cele dou0 concepte ,e i1plic0 reciproc. Concepia de,pre o1 ca totalitate aAat0 pe o teleolo4ie i1anent0 J o;,er-0 M. Gan= J :l apropie pe Adler de p,i3olo4ii 4er1ani Eduard Spran4er .i Hillia1 Stern&C. )otri-it concepiei adle$riene+ e,te cu neputin0 ,0 ne repre=ent01 o -ia0 p,i3ic0 :n a;,ena unui ,cop 7ceea ce+ de,i4ur+ e,te :ntru totul ade-0rat8+ dar ,copul conceput de d?n,ul e,te un determinant nedeterminat, un i1pul, o;,cur+ iraional+ c0ruia+ cu toat0 Di1anenaE in-ocat0+ nu1ai Du1ne=eu i$ar putea da de cap0t. D ia!a psihic a omului ,crie el J e,2e determinat de un scop5 Iici un om nu poate gndi, sim!i, voi sau chiar visa, fr ca toate acestea s fie determinate, condi!ionate, limitate, diri8ate de un scop care i st n fa!0=A5 )ro1o-?nd o a,e1enea concepie a,upra -ieii p,i3ice+ Adler 2or1ulea=0 o ,erie de Dle4iE .i Dre4uliE+ cu1 ar 2i ur10toarele: .6ac privim mai ndeaproape problema, vom descoperi urmtoarea lege care guvernea1 de1voltarea oricrui eveniment psihicP nu putem gndi, sim!i, voi sau ac!iona fr s avem n minte un scop0ON& .orice fenomen psihic, dac este s ne ofere n!elegerea persoanei respective, poate fi sesi1at i descifrat numai dac este privit ca o pregtire pentru un scop0O@& .am dori s propunem urmtoarea regulP de ndat ce scopul unei activit!i psihice sau planul ei de via! a fost identificat, putem pretinde c dinamic a pr!ilor sale constituente va coincide cu scopul sau cu planul de via!0O45 Scopul poate 2i conceput ca 2iA+ ca tran,2or1a;il ,au ca unul inte4ral ,u;,titui;il+ dar+ oricu1+ Dp,i3olo4ia indi-idual0E pri-e.te toate 2eno1enele p,i3ice ca 2iind :ndreptate ,pre un ,cop+ direcia 1i.c0rii ace,tor 2eno1ene 2iind e1ina1ente -iitorolo4ic0. .(sihicul ,u;linia=0 Adler J nu se supune nici unei legi naturale, deoarece scopul care i st nainte nu este imuabil, ci variabil5 Cnd ns cineva ntre1rete un scop, micarea psihic are loc n mod necesar, ca i cum ar guverna aici o lege a naturii dup cam suntem constrni s ac!ionm5 ,otui, n via!a psihic nu e#ist nici o lege natural, ci n acest domeniu omul nsui i face legile0OB5 A,t2el Adler 7cel puin :n ca=ul de 2a0+ c0ci -o1 -edea c0 el nu e,te con,ec-ent8 taie le40turile care coneAea=0 p,i3icul la 1i.carea .i tran,2or1area uni-er,al0 a 1ateriei+ re:n-iind concepia li;erului$ar;itru+ pe ur1ele lui @un4 & Co1p.+ dar :n 1od independent de .coala acea,ta .cu antecedente teologice0O9, a Dp,i3olo4iei analiticeE Bun4iene. .Cau1a eficient, att de fecund n domeniul materiei notea=0 Made$leine Gan= J+ nu ar putea face fa! n acela al psihicului5 6e aceea psihologia adlerian face apel n plus la cau1a final5 Cnd un copil, de e#emplu, nu spune adevrul, ea se ntreab nu numai ;care este cau1a minciuniiR<, ci i ;care este scopul pe care l urmrete el n felul acesta R< 6eoarece tot ceea ce face un individ o face spre a atinge un scop pe care i7@ d el nsui, n mod contient sau incontient0@:5 Madeleine Gan= nu 4re.e.te deloc atri;uindu$i lui Adler a,ocierea eAplicaiei 2inali,te cu cea cau=al0+ pentru c0+ :n contradicie cu declaraiile ,ale ritoa,e+ de care a1 luat act 1ai ,u,+ el nu renun0 .i nu poate renuna la eAplicaiile cau=ale cele 1ai autentice+ dup0 cu1 nici :n peri1etrul 2ante=i,t al deter1ini,1ului intrap,i3ic nu poate r01?ne+ de.i :.i propune ace,t lucru. Ca .i :n ca=ul pro;le1ei indi-idualit0ii+ el :.i autoa1endea=0 de 2apt propriile teorii+ o;li4at de lo4ica natural0 a 2aptelor. 50r0 :ndoial0+ i1pre,ia cea 1ai clar0 pe care ne$o la,0 2or1ul0rile o;i.nuite ale lui Adler e,te aceea c0 el ,e ,ituea=0 2er1 pe po=iiile 2inali,1ului .i deter1ini,1ului intrap,i3ic. .Individul ,crie el+ de pild0 J este determinat de structura stilului su de via!5 6e legile acestuia ascult de acum nainte i pe durata ntregii e#isten!e, sentimentele, emo!iile, gndurile i ac!iunile5 Activitatea creatoare a stilului de via! i ncepe opera5 (entru a se facilita aceast activitate, sunt elaborate reguli, principii, trsturi de caracter i o concep!ie asupra lumii5 - schem bine determinat a apercep!iei se stabilete, iar conclu1iile, ac!iunile sunt divi1ate n plin concordan! cu aceast form final ideal la care aspir5 Ceea ce n contient se de1vluie ca nefiind factor de perturba!ie, ca ac!ionnd n conformitate cu acest sens, este men!inut aici5 )estul este uitat, diminuat sau ac!ionea1 ca un model incontient, sustras mai mult dect de obicei criticii sau comprehensiunii5 )e1ultatul7 final al acestei scheme, fie c ntrete liniile dinamice contiente, fie c le anihilea1 sau le parali1ea1printr7o reac!iune, conducnd astfel la conflicte prin inhibi!ie, este ntotdeauna determinat mai dinainte de ctre stilul de via!0O=5 O pri10 o;,er-aie care ,e i1pune e,te aceea c0 Adler
10

ad1ite de 2apt re2ularea :n 2or1a de,cri,0 .i teoreti=at0 de 5reud. O;,er-01+ :n al doilea r?nd+ c0 ne a2l01 :n 2aa unui D1odelE de deter1ini,1 ,trict intrap,i3ic+ 2eno1enele p,i3ice 2iind eAplicate prin ele :n,ele :n interiorul unuia .i aceluia.i indi-id+ care :.i 2iAea=0 ,copurile .i D,tilul de -ia0E :n calitate de -aria;il0 a;,olut independent0+ autocreatoare de -aria;ile dependente. Nu e,te atunci de 1irare c0+ pentru :nele4erea indi-idului+ pentru dia4no,ticarea 2eno1enelor p,i3ice+ Adler in-oc0 nu 1etodele .tiinei+ ci D2acultatea de di-inaieE. Cu1 ,u;linia=0 .i @o,e2 Rattner+ Adler preconi=ea=0 o cunoa.tere a o1ului ;a=at0 pe pura Dco1pre3en,iuneE+ ? la Hil3el1 Dilt3eI $Ideen iiber eine beschreibende und 1ergliedernde (s/chologie, /C!<8+ pe De1patieE+ indic?nd drept aButoare :n acea,t0 direcie pe 1arii ,criitori 7S3aKe,peare+ Goet3e+ I;,en+ Do,toe-,Ki etc.8 .i 1ini1ali=?nd utili=area te,telor "" .i a 1etodelor de in-e,ti4aie p,i3olo4ic0 o;iecti-0 :n 4eneral. #. PRIMATUL DIMENSIUNII SOCIALE. re.ele deter1ini,t$cau=ale+ 2oarte lar4i :n de2initi-+ pe care Adler :n,u.i le 2ace :n teoria ,a declarat 2inali,t0+ :.i 40,e,c eAplicaia :n a;ordarea 2eno1enelor prin pri,1a realit0ilor ,ociale+ a eAi,tenei ,ociale a o1ului+ :n ,ocietate indi-i=ii nu ,e pot 1i.ca nu1ai pe ;a=a D1otoarelorE lor interioare+ 20r0 car;urantul relaiilor interper,onale .i+ deci+ 20r0 inter-enia unor cau=e eAo4ene+ care in2ir10 precara con,trucie teoretic0 a deter1ini,1ului intrap,i3ic. EAa1in?nd :n 1od pertinent e,ena ,ocial0 a -ieii p,i3ice $.so1iale Feschaffenheit des 'eelenlebens0%, Adler pare ,0 uite toate a,eriunile ,ale 2inali,te. D ia!a psihic a omului ,crie el de data acea,ta J nu este n stare s se guverne1e n mod liber, ci se gsete n permanen! naintea unor sarcini stabilite de undeva din afar5 ,oate aceste sarcini sunt inseparabil legate de logica vie!ii n comun a oamenilor, condi!ia esen!ial care ac!ionea1 nentrerupt asupra individului i care nu se las influen!at de el dect ntr7o anumit msur0OS5 Sunte1+ a.adar+ la antipodul 2inali,1ului eAclu,i-i,t+ Adler nee=it?nd acu1 ,0 recunoa,c0 2aptul c0 -iaa p,i3ic0 a o1ului e,te deter1inat0 de eAi,tena ,ocial0. Iar ce-a 1ai :ncolo Adler arat0 c0 .cerin!ele colectivit!ii au reglat n aa fel rela!iile dintre oameni, nct ele au aprut de la bun nceput ca un ;adevr absolut<OA, de la sine n!eles, a#iomatic5 6eoarece societatea a pree#istat vie!ii individuale a oamenilor5 Iu e#ist n istoria culturii umane nici o form de via! fr caracter social5 Iicieri oamenii nu au aprut altfel dect n societate0SN5 :n 6er'inn des >ebens, ,inte=0 a :ntre4ii ,ale opere+ el c3iar ,u,ine c0 e,te nece,ar ,0 ,e ai;0 :n -edere .natura factorului e#ogen care a declanat simptomele morbide0S@+ de,c3i=?nd prin acea,ta c?1p de aciune deter1ini,1ului ,ocial :n practica p,i3ote$rapeutic0. EAtre1 de ,e1ni2icati- :n ace,t ,en, e,te 2aptul c0+ :n (sihologia colarului greu educabil, Adler 10rturi,e.te c0+ oric?nd i ,e pre=int0 un ca= di2icil 7un ne-rotic+ un cri1inal8+ el ,e ,tr0duie.te ,0 de,copere Dcau=ele ade-0rateE ale aciunilor 4re.ite+ anti,ocialeC%. Din ca=urile de,cri,e .i di,cutate :n acea,t0 carte reie,e c0 a.a$nu1itul D,til de -ia0E nu e,te nicidecu1 o con,trucie ar;itrar0 a indi-idului 7o Dli;er0 deter1inareE+ cu1 ,e eApri10 @. Rattner+ ,au 1ai cur?nd o Dautodeter1inareE8+ ci o ,tructur0 ,u;iecti-0 re=ultat0 din interaciunea cau=al0 cu un 1ediu de -ia0 dat. Ca ,0 nu 1ai -or;i1 de 2aptul c0 atunci c?nd pre,crie aciuni peda4o4ice de repro2ilate a D,tilului de -ia0E Adler are :n -edere 2actorii 4eneratori ai unui alt co1porta1ent+ deci cau1e eficiente, ;ine:nele, re2ractate prin D,tilul de -ia0E a c0rui re1ediere ,e are :n -edere+ ceea ce+ 20r0 :ndoial0+ e,te :ntru totul re=ona;il. ."ducatoarele ,crie el J iau n primire copii pe care nu7i putem compara cu o pagin nescris5 >a o anumit vrst copiii posed de8a o individualitateT5 Din 2elul :n care lucrea=0 :n acea,t0 direcie Adler .i cola;oratorii ,0i+ deter1in?nd la copil Dpri=e de con.tiin0E .i l0,?ndu$i iniiati-a coriB0rii conduitei+ precu1 .i din ,tructura dialo4ului p,i3oterapeut$ pacient+ :nele4e1 c0 Dp,i3olo4ia indi-idual0E e,te :n realitate o p,i3olo4ie centrat0 pe pro;le1atica ,ocial0 a o1ului+ pe nece,itatea inte4r0rii ,ociale a indi-idului+ pe linia de 2or0 a unui ,0n0to, D,enti1ent de co1uniune ,ocial0E. .Adler sim!ea re1arc0 pe ;un0 dreptate *arold *. Mo,aK J c omul nu poate fi n!eles dect ca fiin! social5 n consecin!, de7a lungul ntregii sale cariere a privit problemele omului n legtur cu sarcinile vie!ii0S95 )ute1 ,pune+ :n conclu=ie+ c0 punctele de 1aAi10 re=i,ten0 ale operei lui Al2red Adler ,unt de 2apt ,ituate :n a2ara p,i3olo4iei propriu$=i,e+ :n etica ,a ,ociali=ant0 .i :n peda4o4ia ,a. Dac0 Dde,coperirileE .i Dino-aiileE ,ale :n p,i3olo4ie nu ,unt ade,ea dec?t ,i1ple re2or1ul0ri ,au tra-e,tiri ter1inolo4ice ale unor idei ale lui 5reud+ a1;iia ori4inalit0ii .i a ,urcla,0rii ad-er,arilor duc?ndu$/ la unele incon4ruene .i incon,ec-ene 2la4rante+ :n ,c3i1; el a avut voca!ie de educator, ,oluion?nd cu ,ucce, nu1eroa,e ca=uri di2icile 7a ,e -edea+ :ntre altele+ cele dou0 -olu1e Ueilen und Filden, ,cri,e :n cola;orare cu Cari 5urt1iiller .i E. HeA;er4 ,au Individualps/chologie in der 'chule%, pe linia inte4r0rii ,ociale+ pe care o pre,crie :nc0 din pri1a copil0rieC>. Centrele de con,ultaii p,i3opeda4o4ice :n2iinate de el la Viena .i acele DC3ild3ou,e,E
11

or4ani=ate 1ai t?r=iu :n S.U.A. ur10reau ,0 i1pri1e copiilor un ,olid co1porta1ent ,ocial+ pun?nd accentul nu pe in,truire+ nu pe informa!ie $.tete bien pleine0%, ci pe forma!ie C, tete bien faiteNE8+ :ntoc1ai ca Montai4ne+ Rou,,eau+ )e,talo==i ,au 5roe;el. Marile pro;le1e ale -ieii ,unt+ dup0 Adler+ trei: via!a n societate, munca i iubirea, deoarece J ne eAplic0 el J .fiin!a uman privit ca produs al acestei planete nu i7a putut men!ine i de1volta rela!iile cu restul lumii dect prin ncorporarea n comunitate, prin aportul material i spiritual pe care i7@ furni1ea1 acesteia, prin divi1iunea muncii, prin efort sus!inut iprintr7opropagare suficient a speciei0S=5 Ca .i pentru )e,talo==i+ pentru Adler 1a1a e,te aceea care are datoria ,acr0 de a$.i educa copiii :n ace,t ,pirit. E,te de re1arcat c0+ 1ai e-ident dec?t :n ca=ul 2reudi,1ului+ Adler pune pro;le1a pro;a;ilit0ii ,tati,tice a co1porta1entului u1an+ cu toate c0 .i aici el opune :n 1od tran.ant pro;a;ilitatea .i cau=alitatea+ 40,indu$le inco1pati;ile. DA.a cum am artat J ,crie el J+ e#ist i alte handicapuri care, ca i faptul de a rsf!a un copil, mpiedic de1voltarea sentimentului de comuniune social5 >und n considerare aceste obstacole, trebuie, o dat mai mult, s respingem orice principiu fundamental, direc!ional sau cau1al, v1nd n manifestarea lor numai un element neltor care poate fi e#primat n termenii unei probabilit!i statistice5 6iversitatea i singularitatea fiecrei manifestri individuale nu trebuie s ne scape5 - manifestare de felul acesta este e#presia puterii creatoare, aproape arbitrare, a copilului n formarea legii sale dinamice0SO5 Cu toate ace,tea+ cau=alitatea e,te 1ani2e,t i1plicat0+ .i :nc0 din eAterior 7r0,20area copilului de c0tre p0rini8. De.i ,e i1pune ,0 nu con2und01 noiunea de probabilitate cu aceea de posibilitate, cu toat0 1area a,e10nare dintre eleCC+ 4radul de pro;a;ilitate 2iind :n 2uncie de realitate+ nu ri,c01 atunci c?nd ad1ite1 corelaia cau=alit0ii cu ,tati,ticitatea+ pentru c0 eAi,t0 real1ente raporturi cau=ale ,tati,tice+ cu caracter pro;a;ili,t. .Coeficientul mai mare sau mai mic de certitudine n cadrul probabilit!ii o;,er-0 Ion 'udo,e,cu J varia1 direct propor!ional cu func!ia de distribuire a parametrilor cau1ali i condi!ionali, necesari i ntmpltori, caracteristic strii ini!iale5 Iu putem prevedea cu certitudine absolut starea viitoare a sistemului, dar, o dat desfurat $reali1at% una din posibilit!ile sale, aceast stare $final% constituie efectul strii ini!iale cu care se gsete ntr7un raport cau1al $genetic% obiectiv5 n acest raport cau1al, efectul nu a depins numai de cau1a ini!ial care @7a produs, dei aceasta are un rol primordial n producerea sa5 ntr7o mai mare sau mai mic msur $aici apare probabilitatea, necoinciden!a relativ a cau1ei i efectului%, efectul este generat deopotriv att de cercul ini!ial de condi!ii i cau1e, ct i de comple#ele ulterioare de interac!iune i factorii aleatori care nso!esc procesul respectiv0SA5 Oricu1+ Adler are 1eritul 1aBor de a 2i luat :n con,iderare pro;le1a le4ilor pro;a;ili,te ale co1porta1entului u1an+ dep0.ind din ace,t punct de -edere deter1ini,1ul de 2apt ne,tati,tic al p,i3anali=ei lui Si41und 5reud+ :n care totu.i Nor;ert Hiener -edea un repre=entant al pro;a;ili,1ului 1odern!L+ a-?nd pe,e1ne :n -edere i1pondera;ilele pe care le$a introdu, :n anali=a deter1in0rii 1ultiple 7D,upra$deter1inareE8 a co1porta1entului. Unii eAe4ei l$au co1parat pe Al2red Adler cu Socrate+ :n 2a-oarea D,ocrati,1uluiE ,0u 2iind in-ocate+ pe l?n40 adoptarea i1perati-ului cunoa.terii de ,ine+ unele ,i1ilitudini ,uper2iciale 7pa,iunea cu care Adler dialo4a :n a4ora+ lip,a ,a de entu=ia,1 pentru eApri1area :n ,cri, etc8. :n realitate+ D,ocrati,1ulE ,0u e,te unul 1ai de ad?nci1e+ la Adler cuno,cutul precept +nothi seauton $Cunoate7te pe tine nsu!iV% c0p0t?nd pe parcur, di1en,iuni de pro2und0 .i a1pl0 re=onan0 ,ocial0: Cunoate!i7v unii pe al!iiV Ace,ta e,te+ la ur1a ur1ei+ 1e,aBul 1aBor al :ntre4ii ,ale opere. .-amenii J ,crie Adler J ar duce o via! n comun mult mai bun dac cunoaterea omului ar fi mai profund, deoarece anumite forme perturbatoare ale vie!ii n comun ar fi suprimate, forme care sunt ast1i posibile pentru c nu ne cunoatem unii pe al!ii0A@5 )receptul adlerian :n,ea1n0+ de,i4ur+ 1ult 1ai 1ult dec?t acela al lui Socrate :n ori=ontul eAi,tenei reale .i al conduitei reali,te+ din 1o1ent ce p?n0 .i ,i1pla cunoa.tere de ,ine e,te+ dup0 cu1 o de1on,trea=0 ,tudiile 1oderne!%+ e,enial1ente condiionat0 de de,ci2rarea propriilor relaii ,ociale de2initorii+ceea ce ec3i-alea=0+ :n de2initi-+ cu cunoa.terea ,e1enilor cu care a-e1 de$a 2ace .i care au de$a 2ace cu noi. Dincolo de teorie .i de D,i,te1E+ cititorul 40,e.te :n c0rile lui Al2red Adler eAtre1 de penetrante .i eAacte o;,er-aii caracterolo4icele o 1are utilitate :n orientarea practic0 pe planul relaiilor ,ociale concrete :n care 2iecare o1 ,e a2l0 nece,ar1ente an4aBat+ ca 2iin0 prin eAcelen0 ,ocial0+ dup0 cu1 -a 40,i .i o ,0n0toa,0 peda4o4ie a inte4r0rii .i a cola;or0rii+ ;a=at0 pe etica datoriei+ de perpetu0 actualitate. dr. LEONARD GAVRILIU NO'E / @. ). C3aplin+'. S. FraGiec+ '/stems und ,heories of(s/cholog/,
*oit+ Rine3art & Hin,ton+ NeG QorK+ /!&C+ p. <L#. % Si41und 5reud+ Qur +eschichte derps/choalalitischen Fe?egung, 12

Herner 5rit,c3+ Miinc3en+ /!&&+ p. &/. Al2red Adler a -0=ut lu1ina =ilei Ia" 2e;ruarie /C"L+ :ntr$o 2a1ilie 1ic$;ur43e=0+ care locuia la peri2eria Vienei. 'at0l ,0u ,e ocupa cu co1erul de cereale+ a-?nd de cre,cut patru ;0iei .i dou0 2ete. :ntre ace.tia+ Al2red era al doilea n0,cut+ un copil 2oarte pl0p?nd+ ra3itic. De 1ic l$au i1pre,ionat puternic ;oala .i 1oartea. Nu a-ea dec?t < ani c?nd unul din 2raii ,0i a 1urit l?n40 d?n,ul+ :n patul :n care dor1eau :1preun0. Ace,t 2apt+ ca .i ,0n0tatea 1ereu .u;red0 a 1a1ei ,ale+ pe care el dorea din toat0 2iina ,$o poat0 :n,0n0to.i+ i$au tre=it de ti1puriu intere,ul pentru 1edici .i 1edicin0. C3iar el a2ir10 c0 :nc0 de pe atunci a luat 3ot0r?rea de a de-eni 1edic+ orientare care a r01a, de2initi-0. :n anul /C!> a;,ol-ea cu ,ucce, 2acultatea de 1edicin0 din Viena+ ,peciali=?ndu$,e :n o2tal1olo4ie. :n /C!C+ ca ur1are a preocup0rilor ,ale de lar4 ori=ont ,ocial+ pu;lic0 o ;ro.ur0 de ,2aturi 1edicale pentru croitori $+esundheisbuch fiir cRa, 'chneiderge?ebe%, :n care ,e1ni2icati-e ,unt relaia pe care o ,ta;ile.te :ntre ,tarea de ,0n0tate .i .starea economic0 a populaiei+ precu1 .i concepia ,a de,pre o1 ca Dprodu, ,ocialE $.als +cselschaftsprodukt0%5 Un rol aparte :n e-oluia pe plan pro2e,ional a t?n0rului o2tal1olo4 -iene= /$a a-ut :n,0 5reud+ c0ruia+ :ntre anii /!L%$/!LC+ i$a 2o,t un di,cipol 1ai 1ult ,au 1ai puin credincio, .i de care+ :n /!//+ ,$a ,eparat cu 1are -?l-0+ :1preun0 cu adepii ,0:+ re,pin4?nd -i=iunea eAa4erat ,eAuali ,t0 a 2reudienilor Dortodoc.iE.i tra,?nd treptat coordonatele a.a$nu1itei Dp,i3olo4ii indi-idualeE+ pe care Adler a propa4at$o cu o rar0 r?-n0 p?n0 la ,2?r.itul -ieii. Din a1ul /!/% :ncepe ,0 or4ani=e=e :n =eci de .coli -iene=e centre de con,ultaii p,i3opeda4o4ice+ ;a=ate pe propria ,a concepie a,upra naturii u1ane .i a educa;ilit0ii copiilor. Dup0 ce+ ca reacie i1ediat0 la rupturai cu p,i3anali=a 2reudian0+ con,titui,e de ur4en0 1ai :nt?i o DA,ociaie pentru p,i3anali=a li;er0E 7++ erein fiir freie (s/choanal/se0% + ulterior creea=0 DSocietatea de p,i3olo4ie indi-idual0E 7/!/%8+ iar doi ani 1ai t?r=iu 7/!/<8 Internationale Qeitschrift fiir IndividuaEps/chologie, pui;licaie care a contri;uit a,iduu la cri,tali=area orient0rii noii .coli+ adleriene. )un?nd apoi :n practic0 planul Dcuceririi A1ericiiE+ unde 5reud c0ilca,e -ictorio, :nc0 :n anul /!L!+ :ncep?nd din /!%> Adler :ntreprinde toSt 1ai 2rec-ente c0l0torii pe,te Atlantic+ in?nd con2erine :n 1ai 1ulte orra.e din Statele Unite ale A1ericii+ unde :n cele din ur10 ,e .i ,ta;ile.te. Din /!%" 7anul apariiei c0rii Cunoaterea omului% i ,e o2er0 po,i;ilittatea de a ine un cur, de p,i3olo4ie 1edical0 la Colu1;ia Uni-er,itI .i la NeG QorK Medical Center+ pentru ca :n anul /!#% ,0 ocupe un po,t de D-i,itin4pro2e,,orE la Lon4 I,land Colle4e 2or Medicine. 'rei ani 1ai t?r=iu+ c?nd de-ine cet0ean a1erican cu drepturi depline+ 2ondea=0 @ournal o2lndi-idual ),Ic3olo4I. Moare la %C 1ai /!#"+ la A;erdeen+ :n Scoia+ unde -eni,e ,0 con2erenie=e pe te1e de p,i3olo4ie indi-idual0. A decedat :n plin0 ,trad0+ nu departe de 3otelul la care tr0,e,e+ r0pu, de un 2ul4er0tor atac de apopleAie. )rincipalele ,ale ,crieri ,unt: Studiu a,upra in2eriorit0ii or4anelor 7/!L"8+ Cu pri-ire la caracterul ne-roticilor 7/!/%8+ A -indeca .i a educa 7/!/<+ :n cola;orare cu Cari 5urt1iiller8+ )ractica .i teoria p,i3olo4iei indi -iduale 7/!%L8+ Cunoa.terea o1ului 7/!%"8+ ),i3olo4ia indi-idual0 :n .coal0 7/!%!8+ ),i3olo4ia .colarului 4reu educa;il 7/!#L8 .i Sen,ul -ietii7/!##8. < @. L. Moreno+*ondcments de la sociometrie, ).U.5.+ )ari,+ /!"L+ p.#/&. > C2. )aul )lottKe+ Avant7proposla Al2red Adler+ Le temperamentnerveu#,)aIot+ )ari,+ /!"L+ p. "9 -e=i .i Oli-er rac32eld+ "inleitung, n Alfred Adler, Menschenkenntnis, 5i,c3er iic3erei+ 5ranK2urt a1 Main+ *a1;ur4+ /!&&+ p. !. G Ibidem,p5l5 " Mane, Sper;er crede c0 DrupturaE cu 5reud a 2o,t deter1inat0 un de .important element caracterologic0P .Adler, cu @9 ani mai tnr dect*reud, nu7@ putea recunoate pe acesta drept autoritate patern5 "l era mai degrab nclinat555 s vad n el un frate mai 1areE7Mane, Sper;er+ Alfred Adler oder das "lend der (s/chologie, 5i,c3er 'a,c3en;uc3 Verla4+ 5ranK2urt a1 Main+ /!"/+ p. <L8. C *er;ert Sc3a22er+ Avertisment du traducteur, :n Al2red Adler+>e sens de la vie, )aIot+ )ari,+ /!&C+ p. !. ! Cli22ord Allen+>es decouvertes modernes de la ps/chiatrie, )aIot+ )ari,+ /!>/+ p. /%C. /L M. Lai4nel$La-a,tine+ (reface a @2edition frangaise, :n A. Adler+ Lesens de la vie,p. &. /M Al2red Adler+ Le sens de la vie,p. /LC. /% Al2red+ Adler+-ber den Iervosen Character5 +rund1uge einer vergleichenden Individualps/chologie und (s/chotherapie,Verla4 -on@. 5. er41ann+ Hie,;aden+ /!/!+ p. >. /# i;ideRn+ p. <L. /< Si41und 5reud+op5 cit5,p5>!. /> Cli22ord Allen+op5ctt5, p. %%. l= Ibidem,p5/#C. /" Oli-er rac32eld+ op5 cit5, p. ". /C Al2red Adler+Menschenkenntnis, Verla4 -on S. *ir=el+ Leip=i4+ /!%"+pp.""$"C. /! Ibidem,pp5"!$CL. %L A l2re d A d le -r b + e r d e n I e r v o s e n C h a r a/ c& t e. r , p 5 %/ I d e 1 + " " ie ( r a c tic e a n d , h e o r / o f ln d iv i d u a l ( r / *cahro c loougr/ t+, r a c e a n d C o 1 p a n I + N e G Q o r K + F e 4 a n ) a u l + ' r e n c 3 + ' r u ; n e r & L t d .London+/!#%+p.V. %% Ide1 ( + r a # i s u n d , h e o r i e d e r I n d i v i d u a l p s /V ch eo r llao4g i-eo, n @ . 5 . e r 4 1 a n + M i i n c 3 e n + / ! % < + p . / & < .
3

13

%#

A p u d ) a u l ) l o t toKpe5+ c it 5, p. /L. M a d e l a in e G a n >= a+ p s / c h o l o g ie d 2A lf r e d A d le r e t le d pe ev m ee lo np t 7d e l 2e n faD ne t,la c 3 a u A e t N ie , tl e + N e u c 3 ? te l+ / ! # & + p . / / . %> A l 2 r e d A d l e( r +r a # is u n d , h e o r ie d e r I n d iv i d u a lp s / cV h o rlo Gg oiret , = u r e r, te n A u 2 la 4 e + p . / > . %& I d e 1 +M e n s c h e n k e n n i n isC, . p 5 %" S i4 1 u n d 5 re uodp+5 c it5, p. #C. %C A l2 re d A d le r + se L en s d e la v ie p ., / ! # . %! I d e 1 +M e n s c h e n k e n n t n pis . ,# % . #L I b i d e m ,p p #5% $ # # . #/ S i4 1 u n d 5 r e uodp+5 c it 5,p&5 & . #% A l2re d A d le r+ L e ,e d en , la v iep, . & / . ## @ ; id e 1 + p . > & . #< + e n u v a lg u m d i2 , o r 1 i ta te c o n , t? n d d in d e - ie r e a a A e i 4 a 1 ; e i :n a 2 a r 0 2 a 0 d e a A a 2 e 1 u r u lu i+ :n a . a 2 e l :n c ? t e le 2 o r 1 e a = 0 o ; tu =d e , c 3 i, : n a 2 a r 0 9 : n c a = u l c 0 d i2 o r 1 i ta t e a e , te ; i la te r a l0 +p; ic o il o n a r-eule l a: T rne + c u 4 e n u n c 3 i i li p+ i i e .n u v a r u m , d i 2 o r 1 i t a t e :n c d ae re - ie r e a e ,te in - e r ,0 2 ag 0 en du e v a lg u m ;o , ln a - u l a - ? n d p ic io a re le c:n u 4 Oe+n u n c 3 ii la d i, ta n 0 u n u l d ( e easltu l. v a lg u sd , i2 o r 1 ita te a p ic io rc uo lu n i, t ? n d d i n d e - ia i a , a :n a 2 a r 0 2 a 0 d e a A a 4 a 1 ;peei+ s p va e rc u? csn od n , t0 :n tr $ o d e - ia ie :n 0 u n tr u a p ic io r u lu i 2 a 0 d e a A a 4 a 1 ; e i. #> D e i n ev e r s t r k te v is u e l le ( s / +:n che te 0 A tu l o r i4 in a l. #& Al2red Adler+Lberden Icrvosen Character,R5 /#. #" Ide1+ (ra#is und ,heorie derIndividualps/chologie,G5 !. #C Ide1+ >e sens de la vie, p. #%. #! Ide1+ 6ie ,echnik der Individualps/chologie, Q?eiter ,eii5 6ie 'eele des sch?ehrer1iehbaren 'chulkindes, 5i,c3er 'a,c3en;uc3 Verla4+ 5ranK2urta1Main+/!"<+p./&. <L Ide1+ >e sens de la vie, p. >!. < / Ide1+ Menschenkenntnis, p5 4@5 <% Ide1+ 6ie 'eelc des sch?erc1iehbaren 'chulkindes, p. /". <# :n 1od 4re.it -or;e.te dr. Con,tantin Gor4o, de,pre .neurologul i psihiatrul austriac0 Al2red Adler$6ic!ionar enciclopedic de psihiatric, -oi. I+ Editura M edical0+ ucure.ti+ /!C"+ p. "!8. Gratuit0 e,te .i a2ir1aia c0 Adler e,te.un autor prolific0,c?nd el nu a pu;licat 1ai 1ult de /" c0ri+ din care trei :n cola;orare+ 1ulte din ele de di1en,iuni redu,e. Adler e,te1ai de4ra;0proli# dec?t proli2ic. El nu ,e apuca cu pl0cere de ,cri, .i nu$/ preocupa inuta ,tili,tic0 a teAtului pe care :l ,e1na. Unele din c0rile ,ale au ap0rut nu1 ai datorit0 2aptului c0 ,$au 40,it auditori care ,0$i ,teno4ra2ie=e con2erinele+ cu1 e,te .i ca=ul lucr0rii de 2a0+ Cunoatereaomului, D,al-at0E pentru po,teritate de un anu1e ro,er. << Al2red Adler+Menschenkcnntsis,pp5 /%C$/%! <> C2. )aul )lottKe+op5 cit5, p. C. <& Al2red Adler+op5 cit5, pp. /<>$/<&. <" @o,e2 Rattner+Individualps/chologie, Rine3ardt+ Miinc3enR a,el+ /!&#. <C DCau=a 1icilor -ariaii care ,e 40,e,c :ntre -?r,tele apropiateaceluia.i ale ,eA cu pri-ire la te1pera1ent J ,crie .i Di1itrie 'odoranu J tre;uie c0utat0 :n 2aptul c0 ,tructura te1pera1entului e,te ,tr?n, coneAat0 de c3i1 i,1 ul or4ani,1 ului .i de ,tructura lui ,o1 atic0 con,iderat0totalitatea :n ,a. Ace,t c3i1i,1 r01?ne+ :n condiii nor1ale de -ia0+ aproapeacela.i :n decur,ul -ieii indi-idu ale. Nu 1 ai ;olile+ 2ie p,i3 ice+ 2i=iolo4ice+ 2ie pot aduce o tran,2or1are radical0 a c3i1i,1ului interior .i prin acea,ta a con2i4uraiei te1pera1entuluiE $(sihologia temperam entului5 CluB+ /!%/+p. //C8. <! Al2red Adler+Menschenkenntnis, p. /<". >L bidem5pp5 /<"$/<C. : @ Ibidem, p5 /<!. >% Al2red Adler+'ocial Interest,5a;er 5a;er+ /!#C+ p. /&/. ># Al2red 5arau+ *er;ert Sc3a22er+ >a ps/chologie des profondeurs des origines a nos8ours, )aIot+ )ari,+ /!&L+ p. /L<. >< Al2red Adler+>e sens de la vie,pp. %%$%#. >> Ide1. Menschenkenntnis, pp. %/ $%%. >& Ibidem, p. %%. >" Al2red Adler+Lberden Iervoscn Character,p5 >&. >C Ibidem, p. #!. :A Ibidem, R5 9N5 U% Ibidem5 &/ R;Rde1 .p.</. &% Ibidem5 p.<C. &# ">Bde1+p.>L. &< E rne,t A cppli+ ( s/chologie du conscient el de l2inconscicnt, )aIot+ )ari,+ /!>#+ p. /!<.
%<

14

&>

A l2red A dler+ >e sens de la vie, p5 /<. Ide 1 + 6 ie 'e ele de s sch? e rc r1ie hb are n 'ch ulkind p. es, " &. &" Ion ' udo,e,cu+6eterm inism ul i tiin!a, E ditura U tiini2ic0+ ucure.ti+ /!" l + p . !". &C Madeleine Gan=+op5 cit5, p. !. &! Al2red Adler+Menschenkenntnis, p. /#. "L Ide1+ (ra#is und ,heorie der Individualps/chologie, p. %. " / Ibidem5p5B5 @4 Ibidem,p595 "# Al2red Adler+Menschenkenntnis, p. /<. "< Si41und 5reud+ Qur +eschichtc der (s/choanal/tischen Fenegung,p5 &>. "> M adeleine G an=+ op5 cit5,p. /%. "& Al2red Adler+6ie 'eele des sch?erer1iehbaren 'chulkindes,p5 /%. "" @o,e2 Rattner+op5 cit5,p5 /L/. "C Al2red Adler+Menschenkenntnis, pp5 /C$/!. "! ."s gibt heine absolute Hahrheil, ?as aber einer solchen nochnchsten am kommt, ist die +emeinschaft0 e,te+ dup0 Oli-er rac32eld $op5 cit5, p5 @%, una din te=ele adleriene cardinale+ tipic0 pentru an,a1;lul concepiei ,ale. CL A l2re d A d le6 r+ e r J in a d e s > e b eH n s, ie n + / ! # # + p . / ! . C/ Id e1 + L e sens d e V a v ie, p. ## . C% Ide1+ 6ie 'eele des sch?erer1iehbaren 'chulkindes, p. %<. C# @;ide1+p.lC%. C< * aro ld * . M o ,aK 7 eA d .l8f +r e d A d l e r P U i s I n f l u e n c( e so /c nh o l o g / , o d a N /o , I e , ) r e , ,+) a r K R id 4 , +N e G @ e r , e I + / V !." # +p . C> L e o n a rd G a - riliu A lfre + d A d le r i p ro b le m a in te g r rii p re c o c e a ccoop1 ilu un lu ic i,a re la S e ,iu n e a d e c o 1 u n ic 0 r i . tiin i2ic e a In ,titu tu lu)i e d a 4 o 4 ic d in C o n , ta n a + % % $% # o c to 1 ; rie / ! " / . C& A l2re d A d le> r+e se n s d e la v ie p ., # & . C" Ib id e m p , . #!. CC A n to n D u 1 i tr iu >o + g i c a p o l iv a le n E td, it u r a E n c i c lo p e d ic 0 R o 1 ? n 0 + u c u re . t i+ / ! " / +p .% " & . C! Io n ' u d o ,e ,c o up + 5 c it5, p. >#. !L N o r; e rt H ie n eC r+/ b e m e tiW u e e t so c ie te 5 > 2u s a g e h u m a in u tre de sh s u m a in eU s,n io n G e n e r a le d Ne d itio n ,+ ) a r i,+ / ! & % +p p . / L $/ / . !/ A l2 re d A d leM r+ e n sc h e n k e n n tnp is, . %L. !% V a,ile ) a- e lcu In+ v ita !ie la cu n o a te rea de E sine, d itu ra U tiin i2ic0u + c u re .ti+ / ! " L + a ,e - e d e a p a ra 4 ra 2u l D ) a ra d o A u l c u n o a .te rii d e ,in e Ep + p .& L $ & " .
&3

CUV$NT %NAINTE Cartea de 2a0 :ncearc0 ,0 pre=inte celor 1ai lar4i cercuri de cititori ;a=ele de ne=druncinat ale p,i3olo4iei indi-iduale .i -aloarea ace,tora pentru cunoa.terea o1ului+ ca .i :n,e1n0tatea pe care o au pe planul relaiilor interu1ane .i al or4ani=0rii propriei noa,tre -iei. A1 adunat aici prele4eri pe care le$a1 inut :n 2aa unui pu;lic de 1ai 1ulte ,ute de per,oane+ :ntr$un c01in cultural popular din Viena. )rincipala ,arcin0 a ace,tei c0ri con,t0 :n a ne 2ace ,0 :nele4e1 neaBun,urile acti-it0ii .i creaiei noa,tre pe plan ,ocial+ ar0t?nd cu1 decur4 ace,tea din conduita eronat0 a indi-idului9 pro;le1a care ,e pune e,te ca ace,ta ,0$.i recunoa,c0 erorile .i ,0 o;in0 o 1ai ;un0 inte4rare a ,a :n 1ediul ,ocial. 50r0 :ndoial0+ erorile ,unt re4reta;ile .i d0un0toare :n pro2e,ie .i :n do1eniul cercet0rii .tiini2ice. :n do1eniul cunoa.terii o1ului+ ele ,unt :n,0 de$a dreptul periculoa,e. Sper c0 acei con.tiincio.i cola;oratori care contri;uie la pro4re,ul .tiinei noa,tre -or ine ,ea1a c?tu.i de puin de con,tat0rile .i eAperiena pre=entate aici+ cu1 au 20cut$o .i :n ca=ul lucr0rilor 1ele anterioare. M0 ,i1t dator ,0 aduc 1ulu1irile 1ele cele 1ai pro2unde do1nului doctor :n .tiine Buridice ro,er. Nu eAa4ere= a2ir1?nd c0+ 20r0 aButorul ,0u+ cartea acea,ta nu1ai cu 4reu ar 2i putut -edea lu1ina tiparului. :i 1ulu1e,c+ de a,e1enea+ 2iicei 1ele+ dr. AleAandra Adler+ pentru re-i=uirea corecturilor .i pentru 2ini,area+ :n acela.i ti1p+ a teAtului. Editorul S. *ir=el a 2a-ori=at :ntr$un 1od eAe1plar apariia c0rii .i i$a pre40tit o di,cret0 pu;licitate+ p,i3olo4ia indi-idual0 2iindu$i deo,e;it de recuno,c0toare pentru acea,ta. )rele4erile noa,tre ur10re,c ,0 aprind0 o lu1in0 pe dru1ul pe care :naintea=0 u1anitatea. Londra+ %< noie1;rie /!%& dr. AL5RED ADLER
15

PARTEA GENERAL INTRODUCERE Caracterul omului este destinul su." HERODOT )rincipiile cunoa.terii o1ului ,unt de a.a natur0 :nc?t ,0 nu per1it0 4enerarea unei prea 1ari in2atu0ri .i tru2ii. Di1potri-0+ ade-0rata cunoa.tere a o1ului nu poate ,0 in,pire dec?t o anu1it0 1ode,tie+ prin aceea c0 ne de1on,trea=0 c0 a-e1 de$a 2ace cu o ,arcin0 de o eAcepional0 :n,e1n0tate+ la a c0rei :ndeplinire u1anitatea lucrea=0 c3iar de la :nceputurile ci-ili=aiei+ 20r0 a o 2i a;ordat :n 1od ,i,te1atic+ cu o clar0 con.tiin0 a ,copului+ :n a.a 2el :nc?t -ede1 1ereu ie.ind :n 2a0 nu1ai c?i-a oa1eni 1ari+ ici$colo+ care au di,pu, de o 1ai ;un0 cunoa.tere a o1ului :n co1paraie cu 1edia. Atin4e1 aici un punct ,en,i;il: dac0 -eri2ic01 pe nea.teptate 4radul de cunoa.tere a o1ului :ntr$un e.antion oarecare+ con,tat01 c0 1aBoritatea ,u;iecilor :.i declin0 co1petena :n acea,t0 1aterie. Ni1eni nu ,e poate l0uda cu o pro2und0 cunoa.tere a o1ului. Acea,t0 ,ituaie ine de eAi,tena noa,tr0 indi-iduali,t0. Se poate a2ir1a c0 niciodat0 oa1enii nu au tr0it 1ai i=olai dec?t a=i. :nc0 din copil0rie a-e1 prea puine raporturi :ntre noi+ o ,la;0 coe=iune. 5a1ilia ne i=olea=0. :ntre4ul no,tru 1od de -ia0 ne re2u=0 contactul 1ai inti1 cu ,e1enii no.tri+ care e,te de o a;,olut0 nece,itate :n ela;orarea unei arte cu1 e,te cunoa.terea o1ului. Cele dou0 ele1ente ,e a2l0 :n interdependen0: nu pute1 re,ta;ili contactul cu ceilali oa1eni pentru c0+ :n lip,a unei 1ai ;une co1pre3en,iuni 1utuale+ ei ne dau i1pre,ia a ce-a c?t ,e poate de ,tr0in. Con,ecina cea 1ai 4ra-0 a ace,tui neaBun, e,te renunarea care ,ur-ine aproape :ntotdeauna atunci c?nd ,e i1pune ,0 ne co1port01 :ntr$un anu1it 2el cu ,e1enii no.tri .i ,0 duce1 cu ei o -ia0 :n co1un. E,te un 2apt ade,ea do-edit .i ,u;liniat c0 oa1enii trec unii pe l?n40 alii .i :.i -or;e,c 20r0 a putea 40,i un punct de contact+ coe=iunea nece,ar0+ ei trat?ndu$,e ca ni.te ,tr0ini+ nu nu1ai :n -a,tele cadre ale ,ociet0ii+ ci c3iar .i :n ,?nul 4rupului celui 1ai re,tr?n, care e,te 2a1ilia. 5oarte 2rec-ent ,unte1 con2runtai cu pl?n4erile p0rinilor care nu$.i :nele4 copiii .i cu acelea ale copiilor care ,e con,ider0 ne:nele.i de c0tre p0rinii lor. Cu toate ace,tea+ :n condiiile 2unda1entale ale -ieii u1ane colecti-e ,e 2ace ,i1it0 o -ie :nclinaie ,pre co1pre3en,iunea reciproc0+ pentru c0 :ntrea4a noa,tr0 co1portare 2a0 de aproapele depinde de acea,ta. Oa1enii ar duce o -ia0 :n co1un 1ult 1ai ;un0 dac0 cunoa.terea ,e1enului ar 2i 1ai pro2und0+ deoarece anu1ite 2or1e pertur;atoare ale -ieii :n co1un ar 2i ,upri1ate+ 2or1e care ,unt a,t0=i po,i;ile pentru c0 nu ne cunoa.te1 unii pe alii+ eApun?ndu$ne pericolului de a ne l0,a a104ii de aparene .i de a c0dea prad0 ipocri=iei celorlali. E,te nece,ar acu1 ,0 -ede1 de ce toc1ai din partea 1edicinei are loc :ncercarea de a con,titui :n ace,t -a,t do1eniu o di,ciplin0 aparte denu1it0 cunoaterea omului .i care ,unt premisele ace,tei .tiine+ ,arcinile care :i incu1;0+ re=ultatele pe care le pute1 a.tepta de la ca. Medicina neurologic@ e,te de$acu1 o di,ciplin0 care+ :nainte de toate+ pretinde o eAtre1 de operati-0 cunoa.tere a o1ului. )entru 1edicul neurolo4 e,te nece,ar ca+:n cel 1ai ,curt ti1p po,i;il+ ,0$.i 2ac0 o idee de,pre -iaa p,i3ic0 a bolnavului de nervi5 :n ace,t do1eniu al 1edicinei+ pute1 e1ite o Budecat0 util0 .i pute1 in,titui ,au propune inter-enii curati-e nu1ai :n ca=ul :n care ne e,te clar ce ,e petrece :n ,u2letul pacientului. Super2icialitatea e,te aici a;,olut contraindicat0+ eroarea 2iind ur1at0 de o ,ancionare i1ediat0+ dup0 cu1+ pe de alt0 parte+ aprecierea corect0 e,te+ cel 1ai ade,ea+ ur1at0 de ,ucce,. Se i1pune+ a.adar+ un eAa1en ri4uro, .i ne:nt?r=iat :n ace,t ,en,. :n -iaa ,ocial0 ne pute1 2oarte le,ne :n.ela :n ceea ce pri-e.te aprecierea unui o1. De,i4ur+ de 2iecare dat0 4re.eala ,e pl0te.te9 ,e poate totu.i ca reacia ,0 ,e produc0 at?t de t?r=iu :nc?t+ :n 1aBoritatea ca=urilor+ ,0 nu 1ai 2i1 :n 10,ur0 ,0 ,e,i=01 coneAiunile .i ,0 ne tul;ure con,tatarea c0 o ineAactitate :n Budecarea unui o1 a du,+ 2ie .i dup0 un deceniu+ la 4rele e.ecuri .i -ici,itudini. A,e1enea :1preBur0ri nu :ncetea=0 de a ne rea1inti necesitatea i obliga!ia de a dobndi i de a aprofunda cunoaterea omului5 :n cercet0rile noa,tre a1 aBun, repede la conclu=ia c0 ace,te ano1alii+ con2licte .i e.ecuri pe plan p,i3ic+ at?t de 2rec-ent inerente ca=urilor patolo4ice+ de 2apt nu au :n ,tructura lor ni1ic ,tr0in -ieii p,i3ice a o1ului a.a$ =i, nor1al. Sunt acelea.i ele1ente+ acelea.i condiii+ nu1ai c0 1ai relie2ate+ 1ai de,lu.it 1ani2e,tate .i 1ai u.or de identi2icat. Vo1 putea pro2ita de ace,te cuno.tine .i+ prin co1paraie cu -iaa p,i3ic0 nor1al0+ ,0 acu1ul01 o eAperien0 care :n cele din ur10 ,0 ne per1it0 ,0 arunc01 o pri-ire 1ai p0trun=0toare a,upra
16

raporturilor nor1ale. :n continuare+ a-e1 ne-oie de eAerciiu+ a,ociat cu acea d0ruire .i cu acea ,t0ruin0 pe care le cere orice -ocaie. )ri1a con,tatare care ni ,e i1pune e,te aceea c0 ,ti1ulenii cei 1ai puternici pentru edi2icarea -ieii p,i3ice a o1ului pro-in din cea 1ai 2ra4ed0 copil0rie. Nu e,te -or;a de o de,coperire 2or1ida;il0+ dat 2iind c0 a,e1enea con,tat0ri au 2o,t 20cute de cercet0tori :n toate ti1purile. Ele1entul nou con,t0 :n ,tr0dania de a corela :n 1od or4anic tr0irile+ i1pre,iile .i lu0rile de atitudine din copil0rie+ :n 10,ura :n care ele ,e la,0 identi2icate cu 2eno1enele ulterioare ale -ieii p,i3ice+ e2ectu?nd o co1paraie :ntre anu1ite tr0iri din pri1a copil0rie .i anu1ite ,ituaii .i atitudini de 1ai t?r=iu. Deo,e;it de i1portant e,te 2aptul c0 2eno1enele i=olate ale -ieii p,i3ice nu pot 2i niciodat0 con,iderate ca un :ntre4 :nc3i, :n ,ine9 ace,tea nu pot 2i :nele,e dec?t ca p0ri co1ponente ale unui an,a1;lu indi-i=i;il .i nu1ai dac0 :ncerc01 ,0 de,coperi1 linia de orientare a indi-idului+ tiparul+ ,tilul ,0u de -ia0+ con-in4?ndu$ne clar c0 ,copul ,ecret al conduitei in2antile e,te identic cu acela al co1port0rii o1ului :n -iaa ,a de 1ai t?r=iu. )e ,curt+ ,e -ede cu o ,urprin=0toare claritate c0 nu a inter-enit nici o 1odi2icare din punctul de -edere al acti-it0ii p,i3ice+ c0+ 20r0 :ndoial0+ 2or1a eAterioar0+ concreti=area+ traducerea pe plan -er;al a aparenelor din -iaa p,i3ic0+ cu alte cu-inte+ 2eno1enalul e,te ,u,cepti;il de ,c3i1;are+ in-aria;ile r01?n?nd :n,0 ;a=ele :n,e.i+ ,copul .i dina1ica ace,tuia+ tot ceea ce orientea=0 -iaa p,i3ic0 :n direcia ,copului. C?nd+ de eAe1plu+ un pacient 2ace do-ada unui caracter anAio,+ 2iind 1arcat 1ereu de ,u,piciune .i :nclin?nd ,0 ,e in0 de$o parte+ nu e,te 4reu de ,ta;ilit c0 acelea.i tendine :l caracteri=au de pe c?nd a-ea doar trei ,au patru ani+ nu1ai c0 tr0,0turile ,ale de caracter a-eau pe atunci ,i1plitatea proprie acelei 2ra4ede -?r,te .i erau le,ne de ,e,i=at. :n con,ecin0+ ne$a1 dat ,ilina ,0 ne concentr01 ,i,te1atic atenia :n pri1ul r?nd a,upra copil0riei pacientului. a c3iar a1 reu.it ,0 pre,upune1 1ulte lucruri cu pri-ire la copil0ria unui o1 20r0 ca cine-a ,0 ne 2i -or;it de,pre acea,ta. Con,idera1 ceea ce -edea1 la el ca pe o eApre,ie a pri1elor ,ale tr0iri din copil0rie+ tr0iri care :l in2luenau p?n0 .i :n plin0 1aturitate. Iar dac0+ pe de o parte+ a2l01 de la cine-a ce e-eni1ente din copil0rie i ,$au p0,trat :n 1e1orie+ ace,tea ne dau+ c?nd ,unt corect interpretate+ o i1a4ine a tipului de o1 cu care a-e1 de$a 2ace. Utili=01+ de a,e1enea+ .i o alt0 con,tatare+ anu1e aceea c0 oa1enii ,e deta.ea=0 eAtre1 de 4reu de tiparul% :n care au cre,cut :n pri1ii ani de -ia0. )uini ,unt cei care i=;ute,c ,0 ,e a;at0 de la ace,ta+ c3iar .i atunci c?nd+ la -?r,ta adult0+ -iaa lor p,i3ic0 ,e 1ani2e,t0 :n alte ,ituaii de -ia0 .i+ drept ur1are+ :nre4i,trea=0 i1pre,ii di2erite. Acea,ta nu ec3i-alea=0 cu o ,c3i1;are a tiparului de -ia09 -iaa p,i3ic0 are :ntotdeauna acela.i 2unda1ent+ o1ul ne de=-0luie aceea.i linie de 1i.care $Fc?cgungslinie% .i ne per1ite ,0 43ici1 acela.i el :n cele dou0 perioade de -?r,t0+ :n copil0rie ca .i la 1aturitate. Iat0 de ce ,e i1pune ,0 ,itu01 copil0ria :n centrul ateniei noa,tre+ iar dac0 proiect01 o 1odi2icare+ nu e,te nece,ar ,0 lu01 :n ,ea10 toate nenu10ratele tr0iri .i i1pre,ii ale unui o1+ ci 1ai :nt?i ,0$i de,coperi1 tiparul de -ia0 .i+ pornind de aici+ ,0$i :nele4e1 1odul per,onal de a 2i # .i+ :n acela.i ti1p+ ;i=arele 2eno1ene patolo4ice care ne intere,ea=0. :n 2elul ace,ta+ eAa1inarea -ieii p,i3ice in2antile de-ine c3eia de ;olt0 a .tiinei noa,tre+ de unde ea :.i tra4e 2ora in,tructi-0. EAi,t0 o 1uli1e de lucr0ri con,acrate ,tudierii pri1ilor ani de -ia0. Materialele ,e acu1ulea=0+ 20r0 a 2i ,upu,e unor in-e,ti4aii 1ulu1itoare9 di,pune1 deci de re=er-e pentru o cercetare :ndelun4at0 .i oricine poate 40,i aici 2apte inedite+ i1portante .i de1ne de intere,. Utiina acea,ta con,tituie pentru noi+ totodat0+ un 1iBloc de a pre-eni 4re.elile9 dac0 a1 culti-a o .tiin0 care ,0 nu ai;0 raiunea ,a de a 2i dec?t :n ea :n,0.i+ nu a1 aBun4e la cunoa.terea o1ului. )e ;a=a cuno.tinelor noa,tre :naint01 :ntr$un c3ip a;,olut natural pe terenul 1uncii de educaie+ pe care o ,luBi1 de ani .i ani. Educaia e,te o 1in0 de aur pentru oricine concepe cunoa.terea o1ului ca pe o .tiin0 i1portant0 .i dore.te ,0 .i$o :n,u.ea,c0+ ,0 o tr0ia,c0+ ,0 i ,e con,acre9 de 2apt acea,ta nu e,te nicidecu1 o .tiin0 li-re,c0+ ci una care nu poate 2i :n-0at0 dec?t :n ,2era practicii. 're;uie+ ca ,0 ,pune1 a.a+ ,0 participi la dina1ica 2iec0rui 2eno1en al -ieii p,i3ice+ ,0$/ retr0ie.ti :n 2orul inti1+ ,0$/ :n,oe.ti pe o1 :n ;ucuriile .i te1erile ,ale+ ca1 la 2el cu1 un ;un pictor nu poate :ntruc3ipa :n tr0,0turile celui c0ruia :i 2ace portretul dec?t ceea ce a 2iltrat prin propria ,a 2iin0. E,te ca=ul+ prin ur1are+ ,a concepe1 cunoa.terea o1ului ca pe o art0 care di,pune de 1ultiple in,tru1ente+ dar .i ca pe o art0 care ,e BuAtapune tuturor celorlalte arte de acela.i ran4 .i de care o anu1it0 cla,0 de oa1eni+ poeii+ ,$au 2olo,it din plin. Acea,ta tre;uie ,0 ne ,er-ea,c0 :n pri1ul r?nd la :1;o40irea cuno.tinelor+ d?ndu$ne tuturor po,i;ilitatea unei 1ai ;une .i 1ai 1ature de=-olt0ri pe plan p,i3ic. O di2icultate inter-ine 2oarte ade,ea :n ace,t do1eniu+ prin 2aptul c0 noi+ oa1enii+ ,unte1 eAtraordinar de ,en,i;ili c?nd -ine -or;a de co1petena noa,tr0 :n 1aterie de cunoa.tere a o1ului. )uini ,unt cei care+ cu toate c0 nu au 20cut ,tudii :n ace,t ,en,+ ,a nu ,e con,idere ;uni cuno,c0tori de oa1eni+ .i :nc0 .i 1ai puini
17

,unt cei care ,0 nu ,e declare o2en,ai dac0 -re1 ,0$i :nde1n01 ,0 2ac0 pro4re,e :n cunoa.terea o1ului. Con,i1t la acea,ta doar cei care+ :ntr$un 2el ,au altul+ au aBun, ,0 recunoa,c0 -aloarea cunoa.terii o1ului 2ie prin eAperiena propriilor a10r0ciuni+ 2ie datorit0 capacit0ii lor de a ,e tran,pune :n tr0irile celorlali. Re=ult0 de aici+ pentru a ne atin4e ,copul+ nece,itatea adopt0rii unei tactici ;ine deter1inate. C0ci ni1ic nu e,te 1ai ,up0r0tor .i nu e,te pri-it cu 1ai 1ult0 a-er,iune dec?t 2aptul de a proiecta pe nea.teptate ,u; oc3ii cui-a in2or1aiile do;?ndite cu pri-ire la -iaa ,a p,i3ic0. )e toi cei care nu dore,c ,0 de-in0 antipatici :i -o1 con,ilia ,0 ,e arate prudeni :n acea,t0 pri-in0. Cel 1ai ;un 1iBloc de a c0p0ta o proa,t0 reputaie con,t0 :n a te co1porta nepre-0=0tor+ utili=?nd :n 1od a;u=i- .tiina cunoa.terii o1ului+ d?ndu$le+ de pild0+ de :nele, oa1enilor c0 le 43ice.ti 4?ndurile .i ,enti1entele. La 2el de periculo, e,te ,0$i pre=ini unui pro2an drept ade-0ruri de2initi-e< concepiile de ;a=0 ale ace,tei :n-00turi. C3iar .i cei care 1ai cuno,c c?te ce-a :n acea,$ t0 1aterie ,e ,i1t atunci+ pe drept cu-?nt+ le=ai. Repet01+ a.adar+ ceea ce a1 ,pu, la :nceput+ anu1e c0 acea,t0 .tiin0 cere 1ode,tie+ eAclu=?nd cuno.tinele ,uper2iciale ,au de pri,o,+ acele atitudini care a1inte,c de -anitatea copilului care crede c0 totul :i ,t0 :n putin0. Mult 1ai :n4riBor0toare e,te o atare atitudine :n ca=ul adultului. De aceea re,pin4e1 pripeala .i reco1and01 autocontrolul+ a;inerea de a ,e l0uda :n 2aa cui-a cu cuno.tinele do;?ndite pe planul cunoa.terii o1ului. Alt2el nu a1 2ace dec?t ,0 ridic01 noi di2icult0i :n 2aa ace,tei .tiine pe calc de con,tituire+ d0un?nd ,copului ei+ c0ci ar tre;ui ,0 ne :1po-0r01 ine-ita;il cu 4re.elile 4enerate de i1prudena unor no-ici+ oric?t de entu=ia.ti ar 2i ei. S0 2i1 1ai de4ra;0 circu1,peci .i ,0 nu uit01 niciodat0 ca. 1ai pre,u, de toate+ ca ,0 pute1 e1ite o Budecat0+ tre;uie ,0 a-e1 :n 2aa noa,tr0 un tot :1plinit .i c0 o a,e1enea Budecat0 nu tre;uie e1i,0 dec?t dac0 ,unte1 ,i4uri c0 aduce1 prin ca un ;ene2iciu cui-a. C0ci a 2or1ula o Budecat0+ oric?t de eAact0+ :ntr$o 2or10 ,up0r0toare .i la loc nepotri-it+ :n,ea1n0 a aduce 1ari preBudicii. :nainte de a continua ace,te con,ideraii+ ,e i1pune ,0 pre:nt?1pin01 o o;iecie care+ cu ,i4uran0+ ,e poate na.te :n 1intea 1ultora. C?nd 2ace1 a2ir1aia c0 linia -ieii 7dRe >ebenslinie% unui o1 r01?ne ne,c3i1;at0+ lucrul ace,ta tre;uie ,0 par0 de ne:nele, pentru 1uli+ pentru c0+ :n de2initi-+ 2iecare tr0ie.te :n -iaa ,a o 1ultitudine de eAperiene+ care deter1in0 1odi2ic0ri ale co1porta1entului ,0u. S0 re1arc01+ totu.i+ c0 un 2apt de -ia0 nu are doar o ,in4ur0 ,e1ni2icaie. E,te 4reu de 40,it doi oa1eni care+ din una .i aceea.i eAperien0 de -ia0+ ,0 tra40 aceea.i conclu=ie practic0. Nu orice p0anie ne 2ace 1ai :nelepi. Dac0 :n-001 ,0 e-it01 cu ,ucce, anu1ite nepl0ceri+ le opune1 cutare ,au cutare atitudine. Dar linia dup0 care ne orient01 r01?ne ne,c3i1;at0. Vorn -edea+ de$a lun4ul eApunerilor noa,tre+ c0+ din 1a,a eAperienelor ,ale+ o1ul nu eAtra4e dec?t o 1oral0 ,trict li1itat0 .i c0+ pri-it0 1ai :ndeaproape+ acea,t0 1oral0 ,e adaptea=0 :ntr$un 2el ,au altul la linia -ieii ,ale+ :nt?rind$o :n tiparele ,ale. Li1;a a D,e,i=atE ;ine ,ituaia+ c0ci ,e ,pune c0 noi :n.ine ,unte1 cei care ne facem eAperiena+ ceea ce arat0 c0 2iecare e,te ,t0p?n pe aprecierea pe care i$o aplic0. 6ilnic pute1 con,tata c0 oa1enii tra4 de 2apt din eAperienele pe care le tr0ie,c conclu=iile cele 1ai di-er,e. S0 pre,upune1+ de eAe1plu+ un o1 care 2ace :n 1od o;i.nuit o 4re.eal0 oarecare. C3iar dac0 reu.i1 ,0$/ con-in4e1 c0 4re.e.te+ re=ultatele -or di2eri de la indi-id la indi-id. Se poate ca unul ,0 tra40 conclu=ia c0 ar 2i ti1pul ,0 ,e de=;are de o;i.nuina ,a. Un altul -a ripo,ta c0+ dat 2iind 2aptul c0 de at?ta a1ar de -re1e acionea=0 a,t2el+ :i e,te i1po,i;il ,0 2ac0 alt2el. Un al treilea -a i1puta p0rinilor ,0i 4re.eala educaiei pri1ite: -a ,u,ine c0 ni1eni nu ,$a :n4riBit niciodat0 de d?n,ul+ ,au c0 a 2o,t tratat cu prea 1ult0 indul4en0+ ,au+ di1potri-0+ prea a,pru9 orice ar 2i+ el r01?ne la 1odul ,0u de a proceda. La drept -or;ind+ ulti1ii doi ,e dau de 4ol+ ar0t?nd c0 ei :nele4 ,0 di,pun0 de o acoperire+ de Bu,ti2icare. :n 2elul ace,ta+ nu 20r0 o aparent0 1oti-are+ ei pot totdeauna ,0 ,e ,u,tra40 :n 1od pre-0=0tor de la autocritic0. Ei nu ar 2i niciodat0 -ino-ai+ -ina pentru tot ceea ce nu au reu.it ei ,0 2ac0 re-enind 1ereu altora. Nelu?nd :n con,iderare 2aptul c0 nu 2ac nici un e2ort ca ,0 e-ite 4re.eala+ ei per,i,t0+ nu 20r0 ardoare+ :n acea,ta+ pe cnd educa!ia deficitar nu se face vinovat de comportamentul lor dect n msura n care o vor ei5 Se1ni2icaia 1ultipl0 a eAperienelor de -ia0+ po,i;ilitatea de a tra4e din ele conclu=ii di-er4ente ne 2ac ,0 :nele4e1 de ce un o1 nu$.i ,c3i1;0 2elul ,0u de a 2i $seine +angart%, ci 1ai de4ra;0 :.i ,uce.te .i r0,uce.te :n a.a 2el tr0irile p?n0 c?nd ace,tea aBun4 ,0 ,e aBu,te=e cu 2elul ,0u de a 2i. Se pare c0 lucrul cel 1ai 4reu pentru o1 e,te acela de a ,e cunoa.te pe ,ine :n,u.i .i de a ,e ,c3i1;a. Dac0 cine-a ar dori ,0 :ncerce ,0 2or1e=e oa1eni 1ai ;uni+ ,$ar 40,i :ntr$o 1are :ncurc0tur0 :n ca=ul :n care nu ar di,pune de eAperiena .i 2aptele acu1ulate ca ur1are a cunoa.terii o1ului. )oate c0 -a opera+ ca .i p?n0 atunci+ la ,upra2a0+ cre=?nd c0 din 1o1ent ce lucrul a luat un nou a,pect+ o alt0 nuan0+ a reu.it cu1-a ,0 introduc0 o ,c3i1;are. )re=ent?nd ca=urile reale+ ne -o1 putea con-in4e c?t de puin duc la tran,2or1area practic0 a unui o1 a,e1enea procedee9 at?t ti1p c?t linia de 1i.care a indi-idului nu a ,u2erit ea :n,0.i o 1odi2icare+ nu poate 2i -or;a dec?t de pur0 aparen0+ repede ,pul;erat0. )roce,ul ,c3i1;0rii unui o1 nu e,te
18

deloc u.or+ cer?nd c3i;=uin0+ r0;dare .i+ 1ai pre,u, de toate+ :nl0turarea oric0rei -anit0i per,onale+ :ntruc?t cel0lalt nu are nicidecu1 o;li4aia de a 2i o;iectul -anit0ii noa,tre. :n a2ar0 de acea,ta+ e,te nece,ar ca proce,ul ,0 2ie :n a.a 2el condu, :nc?t ,0 2ie a,i1ila;il pentru cel0lalt. )entru c0 e,te de la ,ine :nele, c0 oricine poate re2u=a o 1?ncare+ 2ie ea c?t de apeti,ant0+ din 1o1ent ce nu$i e,te o2erit0 a.a cu1 ,e cu-ine. Cunoa.terea o1ului co1port0 :nc0 o latur0+ la 2el de i1portant0+ repre=entat0 de a.a$nu1itul ,0u a,pect ,ocial. E,te ne:ndoielnic 2aptul c0 oa1enii ,$ar co1porta 1ai ;ine unii 2a0 de alii+ c0 ei ,$ar apropia 1ult 1ai 1ult+ dac0 .i$ar :nele4e 1ai ;ine re,orturile interioare. )entru c0+ :n ace,t ca=+ le$ar 2i cu neputin0 ,0 ,e :n.ele unii pe alii. Acea,t0 po,i;ilitate de inducere :n eroare con,tituie un pericol i1en, pentru ,ocietate. Ace,ta e,te pericolul pe care tre;uie ,0$/ de1on,tr01 noi ,e1enilor no.tri pe care -re1 ,0$i iniie1 :ntr$ale -ieii. Ei tre;uie ,0 de-in0 capa;ili ,0 recunoa,c0 tot ceea ce e,te incon.tient :n -ia0+ toate de43i=0rile+ di,i1ul0rile+ 10.tile+ .iretlicurile .i per2idiile+ ,pre a$i putea a-erti=a pe cei p?ndii de a,e1enea pri1eBdii .i a le -eni :n aButor. Nu1ai cunoa.terea o1ului+ con.tient practicat0+ ne -a ,luBi :n acea,t0 direcie. )re=int0+ de a,e1enea+ intere, :ntre;area cine e,te indicat+ la drept -or;ind+ ,0 do;?ndea,c0 .i ,0 eAercite cunoa.terea o1ului. A1 .i ar0tat c0 nu e,te po,i;il ca acea,t0 .tiin0 ,0 2ie culti-at0 doar pe un plan teoretic. Si1pla :n,u.ire a tuturor re4ulilor nu e,te ,u2icient0+ nece,ar0 2iind tran,punerea ace,tora :n practic0 .i ,tudierea apro2undat0 a coneAiunilor+ :nele4erea lor+ pentru ca oc3iul ,0 :n-ee ,0 pri-ea,c0 1ai :n pro2un=i1e dec?t ne$a :n40duit$o eAperiena anterioar0. Acea,ta e,te 2ora propul,i-0 care ne deter1in0 ,0 a;ord01 din punct de -edere teoretic cunoa.terea o1ului. Dar nu pute1 :n,u2lei cu ade-0rat acea,t0 .tiin0 dac0 nu p0trunde1 :n -ia0+ dac0 nu -eri2ic01 .i nu aplic01 :n practic0 principiile de,coperite. :ntre;area de 1ai ,u, ni ,e i1pune .i datorit0 2aptului c0 noi a1 reinut+ din perioada :n care a1 2o,t educai+ 1ult prea puine .i uneori ineAacte date+ a.a :nc?t educaia noa,tr0+ c3iar .i :n pre=ent+ nu e,te indicat0 ,0 ne 2urni=e=e o util0 cunoa.tere a o1ului. 5iecare copil e,te l0,at :n -oia ,a :n ceea ce pri-e.te 4radul de de=-oltare+ c?t .i eAtra4erea unor principii de 1oral0 practic0 din lecturile ,au din eAperienele ,ale de -ia0. Nu eAi,t0+ de alt2el+ nici o tradiie :n culti-area cunoa.terii o1ului. Nu eAi,t0 :n ace,t do1eniu nici o concepie ,i,te1atic0+ cunoa.terea o1ului 40,indu$,e ca1 :n ,ituaia c3i1iei pe ti1pul c?nd :nc0 1ai era alc3i1ie. Dac0 :i trece1 :n re-i,t0 pe cei care+ :n 3ao,ul care do1ne.te :n do1eniul educaiei+ au cea 1ai 2a-ora;il0 oca=ie de a ,e iniia :ntruc?t-a :n cunoa.terea o1ului+ con,tat01 c0 ,unt oa1eni care :nc0 nu ,$au rupt din an4renaBul ,ocial .i care+ :ntr$un 2el ,au altul+ 1ai p0,trea=0 contactul cu ,e1enii .i -iaa+ r01?n?nd+ :n con,ecin0+ opti1i.ti ,au cel puin pe,i1i.ti 1ilitani+ dintre acei pe care pe,i1i,1ul :nc0 nu i$a du, la re,e1nare. Dar+ :n a2ara contactului ,ocial+ 1ai e,te nece,ar0 .i o eAperien0 de -ia0. ABun4e1+ a,t2el+ la ur10toarea conclu=ie: ade-0rata cunoa.tere a o1ului+ date 2iind lacunele educaiei noa,tre+ nu e,te atri;uit0 de 2apt dec?t unui ,in4ur tip de o1+ Dp0c0to,ul care ,e c0ie.teE+ acela care a trecut prin toate 1eandrele -ieii p,i3ice .i ,$a lecuit+ ,au cel puin ,$a 40,it aproape de o a,e1enea ,ituaie. ine:nele, c0 pot eAi,ta .i alte ca=uri+ :ndeo,e;i ca=ul oa1enilor capa;ili ,0 :nelea40 ce-a din eAe1plul altora ,au al celor dotai cu o rar0 ,en,i;ilitate. Dar cel 1ai ;un cuno,c0tor de oa1eni -a 2i+ de,i4ur+ acela care el :n,u.i a tr0it toate ace,te pati1i o1ene.ti. )0c0to,ul care ,e c0ie.te pare ,0 2ie nu nu1ai pentru -re1urile de a=i+ ci .i pentru ti1purile :n care au luat 2iin0 reli4iile+ acel tip c0ruia i ,$a con2erit cea 1ai :nalt0 -aloare .i care ,t0 1ai pre,u, de o 1ie de oa1eni inte4ri. Dac0 ne :ntre;01 cu1 de ,tau lucrurile a.a+ tre;uie ,0 recunoa.te1 c0 un o1 care ,$a ridicat dea,upra -ici,itudinilor eAi,tenei+ ,1ul4?ndu$,e din 1ocirl0+ care a 40,it puterea ,0 la,e toate ace,tea :n ur1a lui .i ,0 ,e :nale+ -a 2i :n 1od nece,ar cel 1ai ;un cuno,c0tor at?t al p0rilor ;une+ c?t .i al celor rele ale -ieii. Din ace,t punct de -edere nu$/ :ntrece ni1eni .i+ 1ai :nainte de toate+ nu o1ul inte4ru.Din cunoa.terea p,i3icului u1an re=ult0 :n 1od auto1at o :ndatorire+ o 1i,iune care+ pe ,curt+ con,t0 :n a ,20r?1a cadrul care$/ :n0;u.e pe o1+ cadrul care ,e do-ede.te i1propriu pentru -ia0+ :nl0tur?nd 2al,a per,pecti-0 care :l 2ace ,0 r0t0cea,c0 .i pre=ent?n$du$i o alt0 per,pecti-0+ 1ai 2a-ora;il0 -ieii colecti-e .i po,i;ilit0ilor de 2ericire pe care le o2er0 ace,t 1od de eAi,ten0+ o econo1ie intelectual0 7einc 6enkdkonomie% ,au+ ca ,0 2i1 1ai 1ode.ti+ un alt cadru de -ia0+ dar unul :n care ,enti1entul co1uniunii ,ociale ,0 Boace rolul predo1inant. Nu intenion01 deloc ,0 aBun4e1 la o con2i4uraie ideal0 a de=-olt0rii p,i3ice. Dar ,e -a recunoa.te c0 ade,ea punctul de reper 2er1 $der 'tandpunkt% con,tituie prin el :n,u.i un aButor enor1 :n -iaa celui care colind0 .i r0t0ce.te+ pentru c0+ :n r0t0cirile ,ale+ el are ,enti1entul ,i4ur al direciei :n care a e.uat. Deter1ini.tii ri4uro.i+ care 2ac ca tot ceea ce i ,e :nt?1pl0 o1ului ,0 depind0 de interaciunea per1anent0 dintre cau=0 .i e2ect+ nu -or ad1ite le,ne ace,t con,iderent. C0ci e,te ,i4ur c0 determinismul cau1al de-ine cu totul altce-a+ c0 e2ectele unei eAperiene de -ia0 ,e tran,2or10 radical :n ca=ul :n care :n o1 eAi,t0 o 2or0+ un 1oti- -iu+ anu1e cunoaterea de sine, :nele4erea din ce :n ce 1ai pro2und0 a ceea ce ,e petrece :n ,ine .i a ,ur,elor 4eneratoare. Din acel 1o1ent el de-ine un alt o1+ de care niciodat0 nu -a
19

putea 2ace a;,tracie. NO'E N .Icrvenheilkundc0,n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 % .von der 'cl?blone0+:n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 # .seine "igenar 25m teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 < .als fertiges (rodukl0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 C&'()*+,+ I VIATA PSIHIC A OMULUI 1. NO-IUNEA DE PSIHIC I CONDI-IA VIE-II PSIHICE. 5aptul de a 2i ani1ate nu$/ atri;ui1 propriu$=i, dec?t or4ani,1elor -ii mobile5 ),i3icul/ ,t0 :n cea 1ai inti10 relaie cu 1i.carea li;er0+ :n ca=ul or4ani,1elor i1o;ile+ ,olid :nr0d0cinate+ cu 4reu ,$ar putea -or;i de o -ia0 p,i3ic0+ acea,ta 2iindu$le+ de alt2el+ a;,olut de pri,o,. S0 re2lect01 nu1ai ce a;,urditate ar repre=enta 2aptul de a atri;ui ,enti1ente .i 4?nduri unei plante i1o;ile care+ a.tept?ndu$,e la -reo ,u2erin0+ nu ar putea ,0 ,e depla,e=e :n nici un 2el ,pre a ,e pune la ad0po,t9 cu1 ,0 ad1ite1 c0 planta ar a-ea raiune ,au li;er0 -oin0+ din 1o1ent ce ace,tea ,unt din capul locului eAclu,eP Voina+ raiunea plantei ar r01?ne -e.nic ,terile. Vede1+ prin ur1are+ c?t de net0 e,te deo,e;irea dintre plant0 .i ani1al+ dat0 2iind a;,ena ,au pre=ena -ieii p,i3ice+ .i o;,er-01 nu1aidec?t uria.a :n,e1n0tate pe care o are cone#iunea dintre micare i via!a psihic5 Re=ult0 c0 :n de=-oltarea -ieii p,i3ice tre;uie inclu, tot ceea ce ine de 1i.care+ ceea ce poate 2i le4at de di2icult0ile unei depla,0ri .i c0 -iaa p,i3ic0 e,te c3e1at0 ,0 ela;ore=e pre-i=iuni+ ,0 acu1ule=e eAperien0+ ,0 de=-olte o 1e1orie+ 20c?ndu$le utile pentru practica dina1ic0 a eAi,tenei. )ute1 ,ta;ili a,t2el+ :n pri1ul r?nd+ c0 de=-oltarea -ieii p,i3ice e,te corelat0 cu 1i.carea .i c0 pro4re,ul 2unciilor p,i3ice e,te condiionat de acea,t0 li;er0 1o;ilitate a or4ani,1ului+ :ntruc?t 1o;ilitatea e,te eAcitant0+ ea care .i ,ti1ulea=0 de=-oltarea tot 1aiinten,0 a -ieii p,i3ice. S0 ne i1a4in01 o per,oan0 c0reia i ,$a inter=i, orice 1i.care9 :ntrea4a ,a -ia0 p,i3ic0 ar 2i conda1nat0 la ,ta4nare. DNu1ai li;ertatea =01i,le.te colo.i+ pe c?nd con,tr?n4erea per-erte.te .i ucide.E 2. FUNC-IA ORGANULUI PSIHIC. Dac0 pri-i1 din ace,t punct de -edere 2uncia -ieii p,i3ice+ de-ine li1pede 2aptul c0 ne 40,i1 aici :n pre=ena de=-olt0rii unei capacit0i nati-e+ 1enit0 ,0 repre=inte un organ de atac, de aprare sau de securitate, un organ de protec!ie, dup0 cu1 ,ituaia or4ani,1ului -iu i1pune o2en,i-a ,au de2en,i-a. A.adar+ nu pute1 -edea :n -iaa p,i3ic0 dec?t un co1pleA de 10,uri o2en,i-e .i de2en,i-e+ prin care ,e acionea=0 a,upra lu1ii ,pre a ,e a,i4ura 1eninerea or4ani,1ului u1an .i de=-oltarea ,a. Acea,t0 condiie 2iind ,ta;ilit0+ ,ur-in altele+ i1portante pentru :nele4erea a ceea ce -re1 noi ,0 de2ini1 a 2i p,i3icul. Iu ne putem imagina o via! psihic i1olat, ci nu1ai una le4at0 de tot ceea ce o :nconBoar0+ recept?nd eAcitaiile -enite din a2ar0 .i r0,pun=?ndu$le :ntr$un 2el ,au altul+ di,pun?nd de po,i;ilit0ile .i de 2orele nece,are a,i4ur0rii or4ani,1ului+ :n lupt0 ,au :n alian0 cu 1ediul a1;iant+ pentru a$i 4aranta eAi,tena. ConeAiunile care ni ,e de,c3id acu1 :n 2aa oc3ilor ,unt 1ultiple .i di-er,e. Ele pri-e,c :n pri1ul r?nd or4ani,1ul :n,u.i+ ,peci2icul o1ului+ corporalitatea ,a+ a-antaBele .i incon-enientele. Dar ace,tea nu ,unt dec?t noiuni relati-e+ deo,e;irea 2iind 1are+ dup0 cu1 cutare ,au cutare 2or0 ,au un anu1it or4an pre=int0 un a-antaB ,au un incon-enient+ ca re=ultat al ,ituaiei :n care ,e a2l0 indi-idul. E,te a,t2el cuno,cut c0+ :ntr$un anu1it ,en,+ piciorul o1ului e,te o 1?n0 atro2iat0. )entru un ani1al c00r0tor+ de eAe1plu+ 2aptul ace,ta ar 2i un 4ra- incon-enient+ dar pentru o1+ care u1;l0 pe ,ol+ a-antaBul e,te de a.a natur0 :nc?t ni1eni nu ar dori ,0 ai;0+ :n loc de picior+ o 1?n0 ca toate 1?inile. :n 4eneral con,tat01+:n -iaa per,onal0+ ca .i :n -iaa tuturor popoarelor+ c0 in2eriorit0ile -alorice $Min7der?ertigkeiten% nu ,unt de interpretat ca .i cu1 ele ar a,cunde :n ele toate incon-enientele+ totul depin=?nd de ,ituaie. 0nui1 c0 un teren eAtre1 de -a,t ,e de,c3ide in-e,ti4aiilor re2eritoare la raporturile eAi,tente :ntre -iaa p,i3ic0 a o1ului .i an,a1;lul cerinelor naturii cosmice, cu1 ,unt alternana =ilei cu noaptea+ inten,itatea radiaiei ,olare+ 1o;ilitatea ato1ilor etc. :n,e.i ace,te in2luene ,e a2l0 :n cea 1ai inti10 relaie cu ori4inalitatea -ieii noa,tre p,i3ice. 3. FINALITATEA %N VIA-A PSIHIC . Ceea ce pute1 ,e,i=a :nainte de toate din i1pul,urile p,i3ice
20

e,te toc1ai 1i.carea :n,0.i+ :ndreptat0 ,pre un ,cop. De aceea tre;uie ,pu, c0 a1 co1ite un paralo4i,1 dac0 ne$a1 repre=enta p,i3icul o1ului ca pe un tot ,tatic9 di1potri-0+ ni$/ pute1 repre=enta doar ,u; 2or1a unor 2ore dina1ice care porne,c de la o ;a=0 unic0 .i tind ,pre un ,cop unic. C3iar .i :n noiunea de adaptare 40,i1 acea,t0 n0=uin0 ,pre ,cop. Viaa p,i3ic0 e,te de neconceput 20r0 un ,cop c0tre care are loc 1i.carea+ dina1ica+ ,copul 2iind parte co1ponent0 a -ieii p,i3ice. Aadar, via!a psihic a omului este determinat de un scop5 Nici un o1 nu poate 4?ndi+ ,i1i+ -oi ,au c3iar -i,a 20r0 ca toate ace,tea ,0 2ie deter1inate+ condiionate+ li1itate+ diriBate de un ,cop care :i ,t0 :n 2a0. Ace,ta re=ult0 aproape de la ,ine :n le40tur0 cu tre;uinele or4ani,1ului 2a0 de lu1ea eAterioar0 .i :n le40tur0 cu r0,pun,ul pe care or4ani,1ul :l are de dat :n 1od nece,ar :n acea,t0 pri-in0. 5eno1enele corporale .i p,i3ice ale o1ului core,pund ace,tei -i=iuni 2unda1entale. O de=-oltare p,i3ic0 nu e,te de conceput dec?t :n cadrul pe care l$a1 de,cri,+ ca o de=-oltare :ndreptat0 ,pre un ,cop oarecare+ 4enerat de 2orele ar0tate. Scopul poate a-ea un caracter 1o;il ,au poate 2i un ,cop 2iA. 'oate 2eno1enele p,i3ice pot 2i concepute drept o pre40tire pentru ce-a ce tre;uie ,0 ,e :nt?1ple. Se pare c0 or4ani,1ul p,i3ic $das seelische -rgan% nu poate 2i alt2el con,iderat dec?t ca a-?nd :n 2aa ,a un ,cop+ psihologia individual pri-ind toate 2eno1enele p,i3icului u1an prin pri,1a diriB0rii lor ,pre un ,cop. Dac0 cunoa.te1 elul unui o1 .i ,unte1 in2or1ai :ntruc?t-a a,upra lu1ii :n care el tr0ie.te+ atunci cunoa.te1 .i ,e1ni2icaia actelor ,ale eApre,i-e .i le pute1 interpreta :n conteAtul pre40tirii pentru atin4erea acelui el. Uti1 ce aciuni ur1ea=0 ,0 :ntreprind0 ace,t o1+ a.a cu1 .ti1 ce dru1 ur1ea=0 o piatr0 c?nd o l0,01 ,0 cad0 de la o :n0li1e dat0. Nu1ai c0 p,i3icul nu ,e ,upune nici unei le4i naturale+ deoarece ,copul care :i ,t0 :nainte nu e,te i1ua;il+ ci ,c3i1;0tor. Dar c?nd cine-a :ntre=0re.te un ,cop+ 1i.carea p,i3ic0 are loc :n 1od nece,ar+ ca .i cu1 ar 4u-erna aici o le4e a naturii+ dup0 care ,unte1 con,tr?n.i ,0 acion01. Cu toate ace,tea+ :n -iaa p,i3ic0 nu eAi,t0 nici o le4itate natural0+ :n ace,t do1eniu o1ul :n,u.i 20c?ndu$.i le4ile. Dac0 ulterior ace,tea :i apar drept ni.te le4i ale naturii+ e,te o ilu=ie de ordin co4niti-9 cre=?nd :n ,ta;ilitatea lor+ :n 1odul lor deter1inat de a aciona+ -oind ,0 le con2ir1e ca atare+ :n,0.i 1?na o1ului intr0 aici :n Boc. Dac0+ de eAe1pllu+ cine-a intenionea=0 ,0 picte=e un ta;lou+ -o1 putea o;,er-a la el :ntre4ul co1porta1ent al o1ului care are :n 2aa oc3ilor un a,e1enea ,cop. El -a 2ace toate operaiile cu o con,ec-en0 a;,olut0+ ca .i cu1 ar 2i -or;a de o le4e a naturii. E,te el :n,0 con,tr?n, ,0 picte=e ace,t ta;louP EAi,t0+ prin ur1are+ deo,e;ire :ntre actele naturii .i acelea ale -ieii p,i3ice a o1ului. Decur4 de aici liti4iile cu pri-ire la li;ertatea de -oin0 a o1ului+ care a,t0=i par a$.i 40,i re=ol-area :n ad1iterea 2aptului c0 -oina u1an0 nu ar 2i li;er0. E,te drept c0 ea :.i pierde li;ertatea de :ndat0 ce ,e lea40 de un ,cop. Ui cu1 ,copul pro-ine at?t de ade,ea din condiionarea co,1ic0+ ani1al0 .i ,ocial0 a o1ului+ 2ire.te c0 -iaa ,a p,i3ic0 tre;uie ,0 ne apar0 ca ,upun?ndu$,e unor le4i in2leAi;ile. Dar atunci c?nd+ de eAe1plu+ ,e nea40 .i ,e co1;ate coneAiunea ,a cu colecti-itatea+ c?nd ,e re2u=0 adaptarea teoriei la 2apte+ toate ace,te con2or1it0i la le4e pe care le pre=int0 -iaa p,i3ic0 ,unt ,upri1ate .i apare o nou0 le4itate+ condiionat0 c3iar de noul ,cop. :ntr$un 1od analo4+ le4ea colecti-it0ii nu 1ai acionea=0 a,upra unui o1 care .i$a pierdut ,perana :n -ia0 .i care caut0 ,0 lic3ide=e cu toi ,e1enii ,0i. Se i1pune+ deci+ ,0 ,u;linie1 c0 nu1ai ,ta;ilirea unui ,cop 2ace ca :n -iaa p,i3ic0 ,0 ,e produc0 cu nece,itate 1i.carea. E,te po,i;il .i procedeul in-er,+ anu1e ca+ pornind de la ,co$puB a2lat :n 2aa unui o1+ ,0 tra4e1 conclu=ii cu pri-ire la aciunile ,ale. La drept -or;ind calea acea,ta e,te 1ai i1portant0+ deoarece 1uli oa1eni :nc0 nu .i$au clari2icat ,copul. De 2apt acea,ta .i e,te calea o;i.nuit0 pe care tre;uie ,$o ur101 :n edi2icarea .tiinei noa,tre+ care are ca o;iect cunoa.terea o1ului. Ea nu e,te :n,0 la 2el de ,i1pl0 ca pri1a+ dat 2iind 2aptul c0 aciunile oa1enilor co1port0 interpret0ri 1ultiple. )ute1+ de alt2el+ ,0 lu01 :n con,iderare .i ,0 co1par01 1ai 1ulte acte ale unui o1+ ,0 tra,01 -ectori. )ute1 aBun4e la de,ci2rarea caracterului unui o1 :ncerc?nd ,0 le401 printr$o linie atitudinile+ 2or1ele ,ale de 1ani2e,tare :n dou0 puncte di2erite ale -ieii ace,tui o1. )une1 :n 2elul ace,ta ,t0p?nire pe un ,i,te1 a c0rui aplicare d0 i1pre,ia unei orientri unitare45 )ute1 a,t2el de,coperi c0 o ,tructur0 in2antil0 de co1porta1ent ,e re40,e.te+ ade,ea :ntr$un 1od ,urprin=0tor+ p?n0 la -?r,te 2oarte :naintate. Un eAe1plu ne -a l01uri: Un ;0r;at :n -?r,t0 de #L de ani+ eAtraordinar de =elo,+ a o;inut+ :n po2ida 4reut0ilor :nt?1pinate+ ;une re=ultate .i a de-enit o per,oan0 de pre,ti4iu. )re=ent?ndu$,e la 1edic :ntr$o ,tare de accentuat0 depre,iune p,i3ic0+ el acu=a de=4u,tul 2a0 de 1unc0 .i -ia0. Era pe cale de a ,e lo4odi+ dar pri-ea -iitorul cu o 1are ne:ncredere+ :l c3inuia o cu1plit0 4elo=ie .i eAi,ta ri,cul de a ,trica lo4odna. 5aptele in-ocate de d?n,ul nu erau prea con-in40toare9 2etei nu$i putea de 2apt aduce nici un repro.. i=ara ne:ncredere pe care o 1ani2e,ta ne d0dea de ;0nuit c0 20cea parte din acei oa1eni+ nu puini la nu10r+ care ,e con2runt0 cu ,e1enii lor+ ,e ,i1t atra.i de ei+ dar :n acela.i ti1p adopt0 o po=iie o2en,i-0 .i+ otr0-ii de ,u,piciune+ di,tru4 toc1ai ceea
21

ce -or ,0 edi2ice. Ca ,0 tra4e1 -ectorul de care a1 -or;it 1ai ,u,+ e,te nece,ar ,0 pune1 :n e-iden0 o :nt?1plare din -iaa ,a .i ,0 :ncerc01 ,0 o co1par01 cu po=iia ,a actual0. )otri-it eAperienei noa,tre+ e,te nece,ar ,0 a-e1 :n -edere i1pre,iile din pri1a copil0rie+ .tiind prea ;ine c0 ceea ce a2la1 :n le40tur0 cu acea,ta nu ,uport0 totdeauna ri4orile unui eAa1en o;iecti-. )ri1a ,a a1intire din copil0rie era ur10toarea: era la pia0+ cu 1a1a .i cu 2ratele ,0u 1ai 1ic. :n :1;ul=eal0+ 1a1a /$a luat :n ;rae pe el+ cel 1ai 1are. C?nd .i$a dat apoi ,ea1a de 4re.eal0+ /$a l0,at Bo, .i /$a luat :n ;rae pe cel0lalt+ pe c?nd el+ tul;urat+ a;ia ,e inea :n ur1a ei. A-ea pe atunci patru ani. Dup0 cu1 ,e poate o;,er-a+ e-oc?nd acea,t0 a1intire+ el 2ace ,0 r0,une coarde ,i1ilare cu acelea pe care le$a1 au=it atunci c?nd :.i de,cria ,u2erina: el nu$i ,i4ur c0 e,te cel pre2erat .i nu poate ,uporta ideea ca pre2eratul ,0 2ie altcine-a. C?nd i ,e atra4e atenia a,upra ace,tei ,t0ri de lucruri+ e,te eAtre1 de ,urprin, .i recunoa.te :ndat0 relaia ,ta;ilit0. Scopul ,pre care ,unt :ndreptate aciunile prin care ,e eApri10 un o1 ni ,e conturea=0 cu claritate dac0 ine1 ,ea1a de i1pre,ia produ,0 copilului de lu1ea eAterioar0. Idealul+ elul eAi,tenial al o1ului ,e 2or1ea=0 :nc0 din pri1ele ,ale luni de -ia0+ dat 2iind 2aptul c0 acele i1pre,ii pri1are+ c0rora copilul le r0,punde 2ie cu ;ucurie+ 2ie cu ne1ulu1ire+ :ndepline,c un rol cardinal :n e-oluia ,a+ pre2i4ur?ndu$i i1a4inea de,pre lu1e. Cu alte cu-inte+ ;a=ele 2actorilor -ieii ,ale p,i3ice+ acce,i;ili pentru noi+ ,e .i pun pe c?nd copilul 1ai e,te :nc0 :n ,cutece. :n continuare+ ace,tea ,unt necontenit per2ecionate+ 2iind tran,2or1a;ile .i ,u,cepti;ile de a ,u2eri 1ultiple in2luene. Sc3i1;0rile cele 1ai di-er,e au loc ca ur1are a 2aptului c0 :l o;li401 pe copil ,0 ia anu1ite atitudini+ ca r0,pun, la cerinele -ieii. Nu ,e poate ,0 nu d01 dreptate+ a.adar+ acelor cercet0tori care ,u,in c0 tr0,0turile de caracter ale unui o1 ,e recuno,c de pe c?nd copilul e,te :nc0 ,u4ar+ de unde 1uli tra4 conclu=ia c0 a-e1 de$a 2ace cu un 2eno1en p,i3ic ereditar. S0 ne 2ie :n,0 per1i, ,0 con,ider01 c0 e,te preBudicia;il0 pentru colecti-itate ideea dup0 care caracterul o1ului ar 2i 1o.tenit de la p0rini+ ceea ce :l :1piedic0 pe educator ,0 ,e con,acre cu :ncredere 1i,iunii ,ale. O;,er-aie :nt0rit0 prin 2aptul c0 ideea caracterului :nn0,cut ,er-e.te cel 1ai ade,ea celui care o in-oc0 pentru a ,e de4aBa de re,pon,a;ilitatea ce$i re-ine+ contra-enind a,t2el+ 2ire.te+ :ndatoririlor educaiei. O condiie e,enial0 care particip0 la ,tructurarea ,copului e,te aceea care acionea=0 prin inter1ediul in2luenei eAercitate de cultur5 Ea in,tituie+ ca ,0 ,pune1 a.a+ o ;arier0 de care 2ora copilului nu :ncetea=0 de a ,e lo-i+ p?n0 ce 40,e.te o cale care i ,e pare practica;il0+ 2040duindu$i reali=area dorinelor .i+ pentru -iitor+ ,ecuritatea .i adaptarea. Cur?nd -o1 putea recunoa.te c?t de trainic0 e,te ,ecuritatea la care copilul r?-ne.te .i c?ta ,ecuritate :i 4arantea=0 ,acri2icarea pe altarul culturii. Nu e,te pur .i ,i1plu o a,i4urare :1potri-a pericolului+ ci+ ca :ntr$o 1a.in0 ;ine pu,0 la punct+ ,e adau40 .i un alt coe2icient de ,ecuritate+ care poate 4aranta :nc0 .i 1ai ;ine 1eninerea or4ani,1ului u1an. Copilul .i$/ procur0 pretin=?nd+ :n a2ar0 de cota de ,ecuritate dat0+ de ,ati,2acerea in,tinctelor ,ale+ un anu1it ,upli1ent care dep0.e.te nece,arul ,i1plei ,ale con,er-0ri+ al de=-olt0rii ,ale ar1onioa,e. )rin acea,ta :.i 2ace loc :n -iaa ,a p,i3ic0 o nou0 dina1ic0. Linia de orientare pe care o o;,er-01 aici 2oarte de,lu.it e,te aceea a vanit!iiB5 Copilul -rea+ :ntoc1ai ca un adult+ ,0 o;in0 1ai 1ult dec?t toi ceilali+ a,pir?nd la o ,uperioritate care -a tre;ui ,0$i aduc0 acea ,ecuritate .i adaptare .i ,0 i le 4arante=e+ a.a cu1 i ,$au :n20i.at iniial ca ,cop. :n 2elul ace,ta el t0l0=uie .i :n -iaa ,a p,i3ic0 ,e i,c0 o a4itaie care ade,ea ,e accentuea=0. Ne pute1 repre=enta+ de eAe1plu+ c0 in2luenele co,1ice+ e-entual+ o;in prin con,tr?n4ere o reacie 1ai puternic0. Sau c?nd+ a2lat :n 2aa pri1eBdiei+ o1ul ,e :n2rico.ea=0<+ necre$=?ndu$,e la :n0li1ea 1i,iunilor ,ale+ -o1 o;,er-a din nou o ,c0dere de tonu,+ ceea ce :n,ea1n0 c0 ,e a2ir10 :nc0 .i 1ai li1pede ne-oia de ,uperioritate $die *orderung nach Lberlegenheit%5 Se poate :nt?1pla ca :n ace,t ca= 2iAarea ,copului ,0 ai;0 loc :n a.a 2el :nc?t indi-idul ,0 :ncerce prin acea,ta ,0 ,cape de di2icult0i. Se poate con,tata apariia unui o1 care ,0 :ntruc3ipe=e ce-a c?t ,e poate de o1ene,c+ tipul de o1 care+ a2lat la anan43ie+ 2ie c0 d0 :napoi cuprin, de tea10+ 2ie c0 :ncearc0 ,0 ,e re2u4ie=e :n -reun coli.or lini.tit+ ,pre a e-ita+ cel puin pro-i=oriu+ con2or1area la cerinele care i ,e i1pun. Acea,ta ne d0 po,i;ilitatea ,0 :nele4e1 c0 reac!iile psihicului uman nu au nicidecum un caracter definitiv, ele neput?nd 2i dec?t r0,pun,uri pro-i=orii+ care nu pot re-endica o deplin0 eAactitate. :ndeo,e;i :n ceea ce pri-e.te de=-oltarea p,i3icului copilului+ c0ruia nu tre;uie ,0$i aplic01 aceea.i 10,ur0 ca adulilor+ ,e cu-ine ,0 lu01 a1inte c0 a-e1 de$a 2ace cu 2iAarea unor ,copuri a;,olut pro-i=orii. :n ca=ul copilului+ tre;uie ,0 pri-i1 1ai departe .i ,0 ne repre=ent01 unde l$ar putea duce 2ora pe care o -ede1 acion?nd :n el. Iar dac0 ne tran,pune1 :n ,u2letul copilului+ :nele4e1 clar c0 ace,te 1ani2e,t0ri ale 2orei ,ale nu re2lect0 altce-a dec?t 3ot0r?rea ,a 1ai 1ult ,au 1ai puin 2er10 de a ,e adapta de2initi- la pre=ent .i -iitor. Starea de ,pirit inerent0 ace,tei tendine poate 2i orientat0 di2erit. O direcie o con,tituie optimismul, copilul
22

a-?nd :ncredere :n puterea ,a de a ,e ac3ita de ,arcinile care$i re-in. Opti1i,1ul ,e -a 1ani2e,ta prin tr0,0turi de caracter proprii o1ului care con,ider0 c0 ,arcinile ,ale ,unt re=ol-a;ile. De partea opu,0 ,e ,ituea=0 tr0,0turile care in de pesimism5 Dac0 re2lect01 a,upra ,copului unui copil care nu ,e crede capa;il ,0$.i duc0 la ;un ,2?r.it ,arcinile+ ne pute1 repre=enta :n acela.i ti1p ceea ce ,e petrece :n ,u2letul unui a,t2el de copil. De,coperi1 aici .o-0iala+ ti1iditatea+ :nc3iderea :n ,ine+ ne:ncrederea .i toate celelalte tr0,0turi prin care cel ,la; :ncearc0 ,0 ,e apere. Scopul ,0u e,te :n a2ara 4ranielor po,i;ilului+ departe :n ,patele 2rontului -ieii. C&'()*+,+ II ESEN-A SOCIAL A VIE-II PSIHICE Ca ,a intele4e1 ceea ce ,e petrece :ntr$un o1+ e,te nece,ar ,0 ,upune1 eAa1enului atitudinea ace,tuia 2a0 de ,e1eni. Raporturile interu1ane ,unt :n parte date :n 1od natural .i+ ca atare+ ,unt ,u,cepti;ile de 1odi2ic0ri+ dar ele ,e :ncadrea=0 .i :n relaii ,tructurate con2or1 unui plan+ a.a cu1 ,e o;,er-0 :n ,pecial :n -iaa politic0 a popoarelor+ :n 2or1area ,tatelor+ :n 4eneral :n colecti-it0i. Viaa p,i3ic0 a o1ului nu poate 2i :nelea,0 20r0 a cerceta :n acela.i ti1p a,e1enea coneAiuni. 1. ADEVRUL ABSOLUT. Viaa p,i3ic0 a o1ului nu e,te :n ,tare ,0 ,e 4u-erne=e :n 1od li;er+ ci ,e 40,e.te :n per1anen0 :n 2aa unor ,arcini ,ta;ilite de unde-a din a2ar0. 'oate ace,te ,arcini ,unt in,epara;il le4ate de logica vie!ii n comun a oamenilor, condiie e,enial0 care acionea=0 ne:ntrerupt a,upra indi-idului .i care nu ,e la,0 in2luenat0 de el dec?t :ntr$o anu1it0 10,ur0. A.adar+ dac0 ine1 ,ea1a de 2aptul c0 nu pute1 ,e,i=a totalitatea condiiilor -ieii u1ane :n ,ocietate+ dat 2iind c0 ele ,unt prea nu1eroa,e+ .i c0 ace,te condiii ,tau totu.i la ;a=a unei anu1ite conduite+ e,te li1pede c0 nu ne 40,i1 niciodat0 :n ,ituaia de a elucida co1plet o;,curit0ile unei -iei p,i3ice cu care a-e1 de$a 2ace+ di2icultate cu at?t 1ai 1are cu c?t ne :ndep0rt01 de relaiile ,ociale care ne ,unt 2a1iliare. Re=ult0+ pe de alt0 parte+ ca o cerin0 2unda1ental0 a pro1o-0rii cunoa.terii o1ului+ c0 ,e i1pune ,0 include1 :n calculul no,tru+ ca pe un adevr absolut, re4ulile i1anente de eAi,ten0 ale unui 4rup/+ a.a cu1 ,e 1ani2e,t0 ele de la ,ine pe acea,t0 planet0 :n or4ani=area li1itat0 a corpului o1ene,c .i :n per2or1anele ,ale+ ade-0r a;,olut de care nu ne pute1 apropia dec?t :ncet+ ade,ea dup0 ce a1 dep0.it o ,erie de 4re.eli .i r0t0ciri. O parte i1portant0 a ace,tor cerine 2unda1entale e,te pu,0 :n e-iden0 de concepia 1ateriali,t0 a i,toriei+ ela;orat0 de MarA .i En4el,. )otri-it ace,tei teorii+ ;a=a econo1ic0+ 1iBloacele te3nice cu aButorul c0rora uri popor :.i a,i4ur0 eAi,tena ,unt cele care condiionea=0 D,upra,tructura ideolo4ic0E+ 4?ndirea .i co1porta1entul oa1enilor. EAi,t0 p?n0 aici concordan0 cu concepia noa,tr0+ a Dlo4icii acti-e a -ieii u1ane :n co1unitateE+ a Dade-0rului a;,olutE. Dar i,toria .i+ :nainte de toate+ -i=iunea noa,tr0 a,upra -ieii indi-iduale+ ceea ce a1 nu1it psihologia individual $Indivi7dualps/chologic%, ne :n-a0 c0 -iaa p,i3ic0 u1an0 r0,punde ade,ea prin erori i1pul,urilor deter1inate de principiile econo1ice+ de care ea nu ,e de,prinde dec?t cu 1are 4reutate. Dru1ul no,tru c0tre Dade-0rul a;,olutE trece prin nenu10rate erori. 2. NECESITATEA VIE-II %N COMUN. O;li4ati-itatea -ieii :n co1un e,te tot at?t de natural0 ca .i o;li4ati-it0ile pe care le i1pun oa1enilor ;un0oar0 cli1atul+ protecia :1potri-a 2ri4ului+ con,trucia de locuine .i altele de 2elul ace,ta. De.i :ntr$o 2or10 :nc0 neinteli4i;il0+ o;,er-01 o a,e1enea con,tr?n4ere la -iaa :n co1un :n ca=ul religiei, unde ,ancti2icarea 2or1elor ,ociale ,er-e.te drept liant+ :n locul 4?ndirii co1pre3en,i-e. Dac0 :n pri1ul ca= condiiile -ieii ,unt deter1inate pe plan co,1ic+ :n cel0lalt ca= ele ,unt deter1inate pe plan ,ocial+ dat0 2iind eAi,tena colecti-0 a oa1enilor+ re4ulile .i nor1ele le4ale care re=ult0 de aici. Cerinele colecti-it0ii au re4lat :n a.a 2el relaiile dintre oa1eni :nc?t ele au ap0rut de la ;un :nceput ca un Dade-0r a;,olutE+ de la ,ine :nele,. )entru c0 ,ocietatea a preeAi,tat -ieii indi-iduale a oa1enilor. Nu eAi,t0 :n i,toria culturii u1ane nici o 2or10 de -ia0 20r0 caracter ,ocial. Nic0ieri oa1enii nu au ap0rut alt2el dec?t :n ,ocietate.5eno1enul e,te le,ne de eAplicat. :n :ntre4ul re4n ani1al predo1in0 le4ea+ principiul potri-it c0ruia toate ,peciile care nu ,e do-ede,c a 2i aBun,+ :ntr$un conteAt natural+ la un 4rad de de=-oltare deo,e;it de ridicat nu acu1ulea=0 noi 2ore dec?t prin a,ociere+ cale care le per1ite apoi ,0 acione=e :n eAterior :ntr$un 1od nou+ ori4inal. Genul u1an ,er-e.te .i el ace,tui ,cop al a,ocierii+ or4anul p,i3ic al o1ului 2iind :n totalitatea ,a i1pre4nat de condiiile unei -iei :n co1unitate. DarGin re1arca,e la ti1pul ,0u c0 niciodat0 nu ,unt de 40,it ani1ale ,la;e care ,0 tr0ia,c0 i=olat. :n r?ndul ace,tora tre;uie trecut :ndeo,e;i
23

o1ul+ din 1o1ent ce el nu e,te :ndeaBun, de puternic ca ,0 poat0 tr0i ,in4ur. El nu ar 2i capa;il ,0$i opun0 naturii dec?t o ,la;0 re=i,ten0+ a-?nd ne-oie de o 1uli1e de re,ur,e ca ,0$.i a,i4ure eAi,tena. S0 ne i1a4in01 un o1 :n ,ituaia de a tre;ui ,0 -ieuia,c0 ,in4ur :ntr$o p0dure -ir4in0+ lip,it de 1iBloacele o2erite de ci-ili=aie. El ne$ar ap0rea inco1para;il 1ai a1eninat dec?t orice alt0 ,pecie de -ieuitoare+ neput?nd nici aler4a de,tul de repede+ nedi,pun?nd nici de 2ora 1u,cular0 a ani1alelor puternice+ nici de dinii 2iarelor de prad0+ nici de 2ineea au=ului ,au de a4eri1ea -0=ului unora dintre ele+ a.a :nc?t ,0 ,cape tea20r din ,ituaii critice. El e,te ne-oit ,0 2ac0 e2orturi eAtraordinare+ 2ie .i nu1ai ,pre a$.i a,i4ura dreptul la eAi,ten0 .i a e-ita pieirca. *rana ,a e,te pretenioa,0 .i 1odul ,0u de -ia0 cere o protecie eAce,i-0. E,te+ prin ur1are+ de :nele, 2aptul c0 o1ul nu ,$a putut 1enine dec?t ,itu?ndu$,e :n condiii eAtre1 de 2a-ora;ile. Ace,tea nu i$au 2o,t date dec?t de -iaa :n 4rup+ care ,$a do-edit o nece,itate+ deoarece nu1ai -iaa colecti-0 :i per1ite o1ului+ printr$un 2el de divi1iune a muncii, ,0$.i a,u1e ,arcini care pe indi-idul i=olat l$ar 2i du, :n 1od 2atal la di,pariie. Nu1ai di-i=iunea 1uncii a 2o,t capa;il0 ,0$i procure o1ului ar1e de atac .i de ap0rare .i+ :n 4eneral+ toate ;unurile de care a-ea tre;uin0 ,pre a ,upra-ieui+ ;unuri pe care le include1 a,t0=i :n noiunea de cultur5 Dac0 lu01 :n con,iderare :n ce condiii di2icile -in pe lu1e copiii+ c?te 10,uri a;,olut ,peciale ,unt de luat :n a,e1enea :1preBur0ri+ pe care indi-idul i=olat nu le$ar putea lua 2ie .i cu preul celor 1ai 1ari o,teneli+ dac0 ine1 ,ea1a de 1uli1ea ;olilor .i in2ir1it0ilor care a1enin0 o 2iin0 u1an0 .i+ cu at?t 1ai 1ult+ un ,u4ar J ceea ce nu ,e :nt?lne.te nic0ieri :n re4nul ani1al J+ atunci :nele4e1 c?t de 1are e,te 4riBa pe care o ,olicit0 1eninerea ,ociet0ii o1ene.ti .i intui1 clar nece,itatea coe=iunii ,ociale. 3. SECURITATE I ADAPTARE. A-?nd :n -edere cele eApu,e p?n0 aici+ ,e i1pune ,0 a2ir101 c0+ :n ceea ce pri-e.te ,tructura ,a natural0+ o1ul e,te o 2iin0 in2erioar0. Dar aceast inferioritate constitutiv, pe care i7o contienti1ea1 ca pe un sentiment de nemplinire i de insecuritate, ac!ionea1 ca un stimulent permanent4 n direcia de,coperirii unei c0i de adaptare la -ia0+ cale pe care ,0$.i cree=e ,ituaii :n care ,0 2ie ec3ili;rate de=a-antaBele po=iiei o1ului :n natur0. E,te -or;a+ :n 2ond+ tot de,pre or4anul ,0u p,i3ic+ care are capacitatea de a reali=a adaptarea .i ,ecuritatea. Ar 2i 2o,t 1ult 1ai 4reu ,0 ,e 2ac0 din ani1alul u1an ori4inar#+ cu aButorul unor produ,e de e-oluie ;iolo4ic0+ cu1 ,unt coarnele+ 43earele ,au colii+ un eAe1plar :n ,tare ,0 :n2runte natura -r0B1a.0. Nu1ai or4anul p,i3ic putea ,0$i -in0 :n aButor real1ente rapid+ :nlocuind ceea ce o1ului :i lip,ea ca -alen0 or4anic0. Ui toc1ai ,ti1ulentul de4aBat de per1anentul ,enti1ent al ne:1plinirii /$a 20cut pe o1 ,0$.i de=-olte previ1iunea .i a adu, p,i3icul ,0u la ,tadiul de or4an al 4?ndirii+ a2ecti-it0ii .i aciunii+ cu1 :l 40,i1 a,t0=i. Ui dat 2iind 2aptul c0 :n ace,te de1er,uri+ :n ace,te e2orturi de adaptare ,ocietatea a Bucat .i ea un rol e,enial+ 2ire.te c0 :nc0 de la :nceput or4anul p,i3ic ,$a ,tructurat :n 2uncie de condiiile ,ociet0ii. 'oate capacit0ile ,ale ,$au de=-oltat pe o ;a=0 care poart0 :n ea in2luena -ieii ,ociale. 5iecare 4?nd al o1ului tre;uie ,0 ,e 2i con,tituit :n a.a 2el :nc?t ,0 2ie aBu,tat la ,ocietate. Dac0 ne repre=ent01 acu1 1odul :n care ,$a pro4re,at 1ai departe+ aBun4e1 la ori4inea lo4icii+ care poart0 :n ,ine cerina -alid0rii 4enerale. "ste logic numai ceea ce este universal valabil5 Un alt re=ultat clar al -ieii ,ociale :l identi2ic01 :n limba8, o oper0 1inunat0+ care :l di,tin4e pe o1 de toate celelalte -ieuitoare. E,te cu neputin0 ,0 2ace1 a;,tracie de 2aptul c0 unui a,e1enea 2eno1en cu1 e,te li1;aBul i ,e aplic0 :ntru totul noiunea de -ala;ilitate 4eneral0+ de unde conclu=ia c0 el :.i are ori4inea :n -iaa ,ocial0 a oa1enilor. Li1;aBul e,te a;,olut de pri,o, pentru o 2iin0 care ar -ieui :ntr$o total0 i=olare. El are ,en, doar :n ca=ul -ieii :n co1un a oa1enilor+ ca= :n care e,te .i produ,ul .i liantul unei a,e1enea -iei. O do-ad0 puternic0 a ace,tei coe=iuni con,t0 :n 2aptul c0 oa1enii care au tr0it :n condiii care le$au li1itat ,au le$au inter=i, contactul cu ,e1enii ,u2er0 aproape 20r0 eAcepie de carene de li1;aB ,au de incapacitatea de a co1unica pe acea,t0 cale. E,te ca .i cu1 acea,t0 le40tur0 nu ,$ar putea 2or1a .i 1enine dec?t atunci c?nd contactul cu u1anitatea e,te a,i4urat. Li1;aBul+ deci+ are o i1portan0 cu totul deo,e;it0 :n de=-oltarea -ieii p,i3ice a o1ului. G?ndirea lo4ic0 nu e,te po,i;il0 20r0 pre1i,a li1;aBului+ care+ per$1i?ndu$ne 2or1area noiunilor+ ne 2ace capa;ili ,0 oper01 di,tincii .i ,0 ela;or01 concepii care nu ,unt proprietate pri-at0+ ci+ di1potri-0+ ;un co1un. De a,e1enea+ 4?ndirea .i ,en,i;ilitatea nu de-in inteli4i;ile dec?t dac0 pre,upun o -ala;ilitate 4eneral0+ iar ;ucuria pe care o tr0i1 :n 2aa 2ru1o,ului nu$.i are :nte1eierea dec?t dac0 ad1ite1 c0 ,enti1entul 2ru1o,ului .i al ;inelui .i recunoa.terea ace,tora con,tituie :n 1od nece,ar un ;un co1un. ABun4e1 a,t2el la conclu=ia c0 noiunile de raiune+ lo4ic0+ etic0 .i e,tetic0 nu au putut 2i 4enerate dec?t :n condiiile -ieii colecti-e a oa1enilor .i c0+ pe de alt0 parte+ ele con,tituie 1iBloace de coe=iune de,tinate ,0 pre-in0 decadena culturii. Lu?nd :n con,iderare ,ituaia o1ului i=olat+ :nele4e1 de a,e1enea ce e,te -oina. oin!a nu repre=int0
24

altce-a dec?t un i1pul, de a trece de la un ,enti1ent de ne:1plinire la ,enti1entul :1plinirii. S0 ,i1i1 acea,t0 orientare .i ,0$i d01 cur,+ acea,ta ,e nu1e.te D-oin0E. Orice act de -oin0 ,e ;i=uie pe ,enti1entul de ne:1plinire+ de in2erioritate+ n0=uind ,pre o ,tare de ,ati,2acie+ de 1ulu1ire+ de :1plinire aAiolo4ic0. . SENTIMENTUL DE COMUNIUNE SOCIAL . :nele4e1 acu1 c0 re4ulile pri-ind Bocul+ educaia+ ,uper,tiia+ tote1ul .i ta;uul+ le4i,laia+ nece,are pentru a a,i4ura d0inuirea ,peciei u1ane+ tre;uie de a,e1enea ,0 2i4ure=e cu prioritate :n ideea de co1unitate. A1 -0=ut acea,ta :n in,tituiile reli4ioa,e+ dup0 cu1 40,i1 cerinele co1unit0ii .i :n 2unciile cele 1ai i1portante ale or4anului p,i3ic+ re40,indu$le :n cerinele -ieii indi-idului+ ca .i :n acelea ale colecti-it0ii. Ceea ce nu1i1 Bu,tiie+ ceea ce con,ider01 drept latura lu1inoa,0 a caracterului o1ene,c+ nu e,te :n e,en0 dec?t tran,punerea :n realitate a i1perati-elor care decur4 din -iaa :n co1un a oa1enilor. Ele ,unt acelea care au 4enerat or4anul p,i3ic. A.a ,e 2ace c0 :ncrederea+ 2idelitatea+ ,inceritatea+ dra4o,tea de ade-0r etc. ,unt de 2apt cerine ,ta;ilite .i 1eninute printr$un principiu co1unitar de o -ala;ilitate 4eneral0. Ceea ce nu1i1 un caracter ;un ,au r0u nu poate 2i Budecat dec?t din punctul de -edere al co1unit0ii. Caracterele+ ca .i orice reali=are .tiini2ic0+ politic0 ,au arti,tic0+ nu ,e -or do-edi niciodat0 1ari .i -aloroa,e dec?t dac0 au o -aloare pentru o;.te. Un portret ideal $Idealbild%, dup0 care 10,ur01 indi-idualul+ nu poate 2i luat :n con,iderare dec?t prin pri,1a -alorii ,ale+ a utilit0ii pentru o;.te. :l co1par01 pe indi-id cu portretul ideal al o1ului co1unitar $+emeinscnaftsmensch%, o1ul care ,e ac3it0 de ,arcinile care i ,e :ncredinea=0 :ntr$un 1od 4eneral -ala;il+ o1ul care a de=-oltat la ,ine sentimentul de comuniune social $+emcinschaftsgefiihl% :n a.a 2el :nc?t J dup0 o eApre,ie a lui *urtmHler9 J el Dur1ea=0 re4ulile de eAi,ten0 ale ,ociet0ii o1ene.tiE. Dup0 cu1 ,e -a -edea :n cur,ul eApunerii noa,tre+ nici un o1 nu ,e poate de=-olta pe deplin 20r0 a$.i culti-a .i pune :n -aloare :ndeaBun, ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. NO'E
.immanenten 'pielregeln einer +ruppe0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8
4 # <

.als ein fort?hrender )ei10, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 Dau, diesem ursprGncglichen ,iermenschen0, :n ori4inal. 7Nota trad.8

Cari 5url1iiller+ unul dintre cola;oratorii cei 1ai apropiai ai lui Adler+ :1preun0 cu care a redactat cele dou0 -olu1e intitulate Ueilcn und Filden, pri1ul 7/!/<8+ purt?nd ,u;titlul Xr1rlich7pdagogische Arbeiten des erdns fiir fndividualps/cholog?, iar cel de$al doilea 7/!%%8+ la care cola;orea=0 .i Er1in HeA;er4+ ,u;titlul +rundlagen der "r1ichungskunst fiirXr1te und (dasogen5 7Nota trad.8

C&'()*+,+ III COPILUL SI SOCIETATEA Co1unitatea in,tituie un anu1it nu10r de cerine .i+ prin ele+ :.i eAercit0 in2luena a,upra tuturor nor1elor .i 2or1elor -ieii noa,tre+ ca .i a,upra de=-olt0rii or4anului no,tru de 4?ndire. Ea e,te de a,e1enea :nte1eiat0 din punct de -edere or4anic. )unctele de le40tur0 cu co1unitatea ,e con,tat0 c3iar .i :n ;i,eAualitatea o1ului+ toc1ai co1unitatea+ .i nu i=olarea+ 2iind capa;il0 ,0 ,ati,2ac0 elanul -ital $>ebensdrang% al indi-idului+ ,0$i 4arante=e ,ecuritatea .i ;ucuria de a tr0i. Dac0 eAa1in01 lenta de=-oltare a copilului+ con,tat01 c0 nu poate 2i -or;a de o de=-oltare a -ieii u1ane dec?t daca eAi,t0 o co1unitate protectoare. :n a2ar0 de acea,ta+ le40turile -ieii aduc cu ,ine o divi1iune a muncii, care nu operea=0 o de=;inare a oa1enilor+ ci+ di1potri-0+ deter1in0 coe=iunea lor. 5iecare are datoria ,0 1uncea,c0 u10r la u10r cu ceilali+ tre;uie ,0 ,e ,i1t0 a,ociatul lor .i+ a,t2el+ iau na.tere raporturile e,eniale care+ :ntr$o 2or10 ,au alta+ preeAi,t0 ca tendine :n ,u2letul oa1enilor. Vo1 ur10ri+ :n continuare+ c?te-a dintre ace,te le40turi+ pe care copilul le 40,e.te 4ata 2or1ate. 1. SITUA-IA SUGARULUI . Copilul+ care are at?ta ne-oie de aButorul co1unit0ii+ ,e a2l0 inclu, :ntr$un 1ediu care ia .i d0+ cere .i duce la :ndeplinire. El ,e -ede pe ,ine+ cu i1pul,urile ,ale+ :n 2aa unor anu1ite di2icult0i in,ur1onta;ile pentru d?n,ul. Cur?nd -a :n-0a ,0 cunoa,c0 ,u2erina 4enerat0 de ,ituaia ,a de copil+ ,ituaie care ,tructurea=0 acel or4an p,i3ic ce are drept 2uncie ,0 pre-ad0 .i ,0 di,tin40 linia directoare de ,a2i,2acere le,nicioa,0 a i1pul,urilor ,ale+ de a,i4urare a unei -iei ,uporta;ile. El o;,er-0 1ereu oa1eni capa;ili ,0$.i ,ati,2ac0 1ult 1ai u.or i1pul,urile .i care+ deci+ au un a-antaB oarecare 2a0 de el. ABun4e a,t2el
25

,0 aprecie=e :n0li1ea care :i per1ite ,0 de,c3i=i o u.0+ puterea care altora le d0 po,i;ilitatea ,0 ridice o 4reutate+ po=iia ,ocial0 care :i autori=ea=0 pe unii ,0 dea ordine .i ,0 ,e 2ac0 a,cultai. :n or4anul ,0u p,i3ic ,e i-e.te ca un torent dorina de a cre.te+ ,pre a 2i e4alul ,au ,uperiorul celorlali+ ,pre a$i dep0.i pe cei care+ 4rupai :n Burul ,0u+ ,e poart0 cu d?n,ul ca .i cu1 le$ar 2i ,u;ordonat+ dar care+ de a,e1enea+ ,e .i pleac0 :n 2aa ,l0;iciunii copilului care e,te el9 a.a :nc?t el are dou0 po,i;ilit0i de a proceda: pe de o parte+ ,0$.i i1pun0 acele 1iBloace pe care el le ,e,i=ea=0 la aduli ca in,tru1ente de putere+ iar pe de alt0 parte ,0$.i 1ani2e,te o,tentati- ,l0;iciunea+ ca ,0$.i atra40 ,olicitudinea celorlali. Re40,i1 1ereu la copii acea,t0 ;i2urcare a tendinelor ,u2letului o1ene,c. C3iar de aici :ncepe o conturare a tipurilor de per,onalitate. )e c?nd unii ,e de=-olt0 :n direcia i1perati-ului de a ,e 2ace recuno,cui+ adun?ndu$.i 2orele .i pun?ndu$le la lucru+ la alii 40,i1 ce-a care aduce cu o ,pecul0 cu propria lor ,l0;iciune+ ei pre=ent?n$du$.i ,l0;iciunea :n cele 1ai di-er,e ipo,ta=e. Dac0 re1e1or01 atitudinea+eApre,ia .i uit0tura anu1itor copii+ -o1 40,i :ntotdeauna din cei care ,e la,0 cla,i2icai :ntr$o cate4orie ,au alta. 'oate ace,te tipuri nu do;?nde,c un ,en, dec?t atunci c?nd le :nele4e1 raportul cu lu1ea din Bur. Cea 1ai 1are parte din actele lor ,unt+ :ntr$ade-0r+ :1pru1utate de la 1ediul care le e,te propriu. )e ace,te condiii ,i1ple+ pe acea,t0 tendin0 a copilului de a$.i dep0.i ,tarea de ,l0;iciune+ tendin0 care+ la r?ndu$i+ declan.ea=0 i1;oldul c0tre de=-oltarea a o 1uli1e de capacit0i+ ,e ;a=ea=0 educabilitatea5 Situaiile copiilor ,unt eAtre1 de -ariate. Sunt ca=uri :n care un anu1it anturaB :i la,0 copilului i1pre,ia de o,tilitate+ ceea ce 2ace ca lu1ea ,0$i apar0 ca 2iind du.10noa,0. Acea,t0 i1pre,ie ,e eAplic0 prin in,u2iciena or4anului in2antil de 4?ndire. Dac0 educaia nu ia 10,uri pre-enti-e+ ,u2letul unui a,e1enea copil ,e poate de=-olta :n a,a 2el :nc?t 1ai t?r=iu el ,0 -ad0 :n lu1ea eAterioar0 un do1eniu a;,olut o,til. I1pre,ia de o,tilitate ,e a1pli2ic0 de :ndat0 ce copilul ,e con2runt0 cu di2icult0i 1ai 1ari+ cu1 ,e :nt?1pl0 :n ,pecial cu copiii 3andicapai 2i=ic. Ace.ti copii -or a-ea de,pre 1ediul lor a1;iant o i1pre,ie di2erit0 de a acelora care au -enit pe lu1e cu or4ane relati- inte4re+ re=i,tente. Inferioritatea organic $-rgan7minder?ertigkeif% ,e poate eAteriori=a :n di2icult0i de loco1oie+ :n de2ecte ale anu1itor or4ane+ :n ,la;a capacitate de re=i,ten0 a or4ani,1ului+ :n a.a 2el :nc?t copilul e,te eApu, la nu1eroa,e ;oli. Dar cau=a di2icult0ilor nu con,t0 :ntotdeauna :n i1per2eciunea or4ani,1ului in2antil+ ci poate de a,e1enea ,0 ,tea :n 4reutatea ,arcinilor pe care un anturaB lip,it de :nele4ere le i1pune copilului+ ,au :n 1odul i1prudent :n care i$au 2o,t pre=entate ,arcinile+ :ntr$un cu-?nt+ :n de2icienele 1ediului a1;iant al copilului+ care dau lu1ii eAterioare un caracter in,uporta;il. A.adar+ copilul care -rea ,0 ,e adapte=e la 1ediul ,0u :nt?lne.te deodat0 o;,tacole care 2ac di2icil0 acea,t0 adaptare. A,t2el ,e pre=int0 ,ituaia+ de eAe1plu+ :n ca=ul :n care copilul cre.te :ntr$un anturaB care e,te el :n,u.i cotropit de un pe,i1i,1 care+ le,ne+ ,e poate tran,1ite copilului. 2. INFLUEN-A DIFICULT-ILOR . :n ceea ce pri-e.te di2icult0ile pe care copilul le :nt?1pin0 din di2erite p0ri .i care au cau=e de a,e1enea di2erite+ :n ,pecial :n ca=ul :n care ,e o;,er-0 c0 -iaa p,i3ic0 a copilului a 2o,t lip,it0 1ult0 -re1e de 1o1ente prielnice pentru de=-oltare+ e,te li1pede c0 -a tre;ui ,0 a-e1 :n -edere reacii eronate atunci c?nd la copil ,e in,taurea=0 nece,itatea aco1od0rii la condiiile i1perioa,e ale lu1ii eAterioare. 'rec?nd :n re-i,t0 un nu10r de e.ecuri $ erfehlungen%, ,e i1pune ideea c0 a-e1 de$a 2ace aici cu un ,til de de=-oltare p,i3ic0 care nu :ncetea=0 de$a lun4ul :ntre4ii -iei .i care con,t0 :n :ncerc0ri per1anente de a pro4re,a+ de a da ,ituaiilor reale r0,pun,uri tot 1ai eAacte. Ceea ce a-e1 de o;,er-at :n 1od deo,e;it :n e-oluia 1ani2e,t0rilor la copii+ e,te 2or1a luat0 de r0,pun,ul dat :ntr$o ,ituaie deter1inat0 de indi-idul :n plin0 de-enire+ care ,e apropie de 1aturitate. R0,pun,ul+ atitudinea adoptat0 de un o1 ne -a o2eri puncte de ,priBin pentru caracteri=area p,i3icului ,0u. Se cu-ine ,0 nu uit01 c0 formele de manifestare ale unui om ca .i acelea ale 1a,ei J nu pot fi nicidecum 8udecate dup ablon5 Di2icult0ile cu care copilul are de luptat :n cur,ul de=-olt0rii -ieii ,ale p,i3ice .i care+ aproape 20r0 eAcepie+ :l :1piedic0 ,0$.i culti-e ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 :n toat0 deplin0tatea ,a+ pot 2i cla,i2icate :n di2icult0i care+ 4enerate 2iind de de2icienele ,ociet0ii+ ,e -or 1ani2e,ta :n ,ituaia econo1ic0 a 2a1iliei .i a copilului .i di2icult0i 4enerate de de2icienele or4anelor copilului+ :n 2aa unei lu1i create pe potri-a unor or4ane 20r0 cu,ur .i :n care :ntrea4a cultur0 care$/ :nconBoar0 pe copil 2ace apel la 2ora .i ,0n0tatea unor or4ane per2ect de=-oltate+ -ede1 un copil care pre=int0 1ari de2iciene la unele or4ane i1portante .i care+ prin ur1are+ nu poate r0,punde a.a cu1 tre;uie eAi4enelor -ieii. A.a ,unt+ de eAe1plu+ copiii care ,unt dai la .coal0 1ai t?r=iu ,au+ :n 4eneral+ cei care au 4reut0i :n eAecutarea unor 1i.c0ri ,au cei care :n-a0 ,0 -or;ea,c0 1ai t?r=iu+ 2iind ti1p :ndelun4at ,t?n4aci :n acea,t0 pri-in0+ pentru c0 acti-itatea lor cere;ral0 ,e de=-olt0 1ai lent dec?t la acei copii pe care ,e ;i=uie ,ocietatea noa,tr0. Se cunoa.te cu1 a,e1enea copii continuu ,upu.i .ocurilor ,unt lip,ii de ,uplee+ 40,indu$,e :n c3ip 2atal prad0 ,u2erinelor corporale .i
26

p,i3ice. :n 1od -0dit ei nu ,unt pl0cut i1pre,ionai de o lu1e care nu prea e,te 20cut0 pentru d?n.ii. Di2icult0ile condiionate de in,u2icienta de=-oltare pur .i ,i1plu :i cople.e,c. De,i4ur+ r01?ne po,i;ilitatea ca :n decur,ul -re1ii ,0 ai;0 loc de la ,ine o ec3ili;rare+ 20r0 per,i,tena unui preBudiciu de durat0+ dac0 nu cu1-a :ntre ti1p a10r0ciunea cau=at0 de 1i=eria 1oral0 :n care cre,c a,e1enea copiii .i la care+ cel 1ai ade,ea+ ,e adau40 .i o condiie econo1ic0 precar0+ nu le$a =dro;it ini1a+ pun?ndu$.i a,t2el ,tatornic a1prenta pe -iaa ace,tor copii. E,te le,ne de :nele, c0 re4ulile de con-ieuire u1an0+ date :n 1od a;,olut+ ,unt ane-oie re,pectate de ace.ti copii. Ei -or pri-i cu ne:ncredere la a4itaia din Bur .i -or :nclina ,0 ,e in0 de$o parte+ ,0 ,e ,u,tra40 de la ,arcinile ce le re-in. Cu o ,u,cepti;ilitate cu totul ie.it0 din co1un+ ei -or adul1eca .i ,i1i o o,tilitate a -ieii+ pe care o eAa4erea=0. Intere,ul lor pentru p0rile :ntunecate ale -ieii e,te 1ult 1ai 1are dec?t acela pentru p0rile ei lu1inoa,e. De o;icei+ le ,uprae,ti1ea=0 .i pe unele .i pe altele+ adopt?nd :n con,ecin0 o per1anent0 po=iie de lupt0+ re-endic?nd pentru ei :n.i.i 10,uri ,peciale de atenie .i 2iind :nclinai ,0 ,e 4?ndea,c0 1ai 1ult la ,ine dec?t la alii. Cu1 ei con,ider0 eAi4enele -ieii drept di2icult0i .i nu drept ,ti1ulente+ :n2runt?nd e-eni1entele cu o precauie eAa4erat0+ :ntre d?n.ii .i anturaBul lor ,e ca,c0 o pr0pa,tie. Ei ,e :ndep0rtea=0 tot 1ai 1ult de ade-0r+ de realitate .i ,e :ncurc0 1ereu :n noi ,ituaii di2icile. Di2icult0i ,i1ilare pot ,ur-eni atunci c?nd a2eciunea 1e1;rilor 2a1iliei copilului r01?ne sub un anu1it ni-el. Acea,t0 :1preBurare are .i ea con,ecine i1portante pentru de=-oltarea copilului. Co1porta1entul ,0u -a a-ea de ,u2erit ca ur1are a 2aptului c0 el nu :n-a0 ,0 cunoa,c0 iu;irea .i nu .tie ,0 2ac0 u= de ea+ deoarece i1pul,ul ,0u a2ecti- nu :1;o;oce.te. Iar c?nd a.a ,tau lucrurile :n 2a1ilie+ eAi,t0 pericolul ca 1ai t?r=iu ,0 2ie 2oarte 4reu pentru un o1 cre,cut :n a,e1enea condiii ,0 participe la un ,c3i1; -iu de 1ani2e,t0ri a2ecti-e. EAcluderea e1oiilor .i a raporturilor tandre 2ace de$acu1 parte con,tituti-0 din 2iina ,a. Acela.i e2ect ,e poate produce dac0 p0rinii+ educatorii ,au alte per,oane apropiate copilului :i inculc0 ace,tuia unele 1aAi1e peda4o4ice care :l 2ac ,0 re,i1t0 ca i1practica;ile ,au ca ri=i;ile pornirile a2ecti-e. Nu rareori -ede1 copii :nclinai ,0 a,ocie=e a2eciunii o i1pre,ie de ridicol. E,te :ndeo,e;i ca=ul copiilor care ade,ea au 2o,t o;iect de luare :n r?,. Ei ,e arat0 do1inai de aversiunea fa! de sentiment, care :i 2ace ,0 con,idere drept ridicol0 .i neo1enea,ca orice e1oie .i orice 1ani2e,tare de dra4o,te pentru alii+ ceea ce J cred ei J :i ,u;Bu40 altora .i :i co;oar0 :n oc3ii ace,tora. Sunt oa1eni care+ :nc0 din copil0ria lor+ au i1pu, o ;arier0 tuturor relaiilor a2ecti-e i1inente. >ipsa de afec!iune care+ :n linii 1ari+ duce la o educa!ie dur, repri1?nd orice 1ani2e,tare de tandree+ i$a deter1inat pe ace.ti copii ,0 ,e :nc3id0 de ti1puriu 2a0 de a,e1enea porniri .i+ acrii .i ,periai+ ,0 ,e retra40 din 1icul cerc al anturaBului lor+ :n loc ,0$/ inte4re=e :n propria lor -ia0 p,i3ic0+ ceea ce ar 2i a-ut cea 1ai 1are i1portan0 pentru e-oluia lor nor1al0. Dac0 totu.i ,e 40,e.te -reo per,oan0 :n ace,t anturaB care ,0 2ac0 po,i;il0 le40tura cu copilul+ lucrul ace,ta -a a-ea loc :n -irtutea unei inti1it0i a;,olut particulare. A.a cre,c ade,ea oa1enii care nu ,$au ;ucurat dec?t de relaiile cu o ,in4ur0 per,oan0 .i c0rora le$a 2o,t pe,te putin0 ,0$.i eAtind0 :nclinaia ,pre co1uniune dincolo de un ,in4ur partener. EAe1plul copilului .ocat de con,tatarea c0 a2eciunea 1a1ei ,ale ,e adre,a 2ratelui ,0u+ .i care de atunci a r0t0cit prin -ia0 :n c0utarea c0ldurii ,u2lete.ti care lui :i lip,i,e din 2ra4ed0 copil0rie+ e,te un ca= care arat0 ce di2icult0i pot :nt?1pina :n eAi,tena lor a,e1enea oa1eni. E,te cate4oria acelor oa1eni a c0ror educaie ,$a de,20.urat ,u; o anu1it0 pre,iune. Ui :n direcia opu,0 ,e pot :nt?lni e.ecuri atunci c?nd+ ,u; in2luena unei c0lduri ,u2lete.ti deo,e;ite care :n,oe.te educaia+ copilul r0,20at :.i de=-olt0 dincolo de orice li1it0 :nclinaia ,pre a2eciune+ :n a.a 2el :nc?t ,e ata.ea=0 prea ,tr?n, de una ,au 1ai 1ulte per,oane .i nici nu -rea ,0 aud0 de o de,p0rire de ele. Ca ur1are a di-er,e 4re.eli+ ,en,i;ilitatea a2ecti-0 a copilului poate lua ade,ea a,e1enea proporii :nc?t ,0$i i1pun0 anu1ite an4aBa1ente 2aade ceilali+ cu1 u.or ,e poate :nt?1pla atunci c?nd+ de eAe1plu+ adulii ,pun: D)entru c0 te iu;e,c+ 20 cutare ,au cutare lucruE. Se :nt?1pl0 ade,ea ca :n ,?nul unei 2a1ilii ,0 crea,c0 a,t2el de ;uruieni. Ace.ti copii ,e,i=ea=0 cu u.urin0 :nclinaia celorlali .i :n -iitor ei -or ,upralicita+ prin acelea.i 1iBloace+ dependena ace,tora 2a0 de propria lor a2eciune. 're;uie :ntotdeauna a-ut0 :n -edere a,e1enea a2eciune :n2l0c0rat0 pentru una din per,oanele din 2a1ilie. E,te indu;ita;il 2aptul c0 o educaie at?t de unilateral0 eAercit0 o in2luen0 noci-0 a,upra de,tinului unui o1. Se pot petrece atunci 2eno1ene ca+ de eAe1plu+ acela :n care un copil+ pentru a$.i p0,tra a2eciunea din partea unei anu1ite per,oane+ recur4e la 1iBloacele cele 1ai repro;a;ile+ c0ut?nd ,0$.i di,credite=e ri-alul+ de cele 1ai 1ulte ori 2ratele ,au ,ora+ de=-0luindu$le cu -iclenie r0utatea+ ,au 2olo,ind alte procedee+ totul nu1ai .i nu1ai ,pre a ,tr0luci :n oc3ii p0rinilor iu;itori. Sau -a u=a de pre,iuni+ pentru ca cel puin ,0 2iAe=e a,upra ,a atenia p0rinilor+ ned?ndu$,e :nd0r0t de la nici un 1iBloc care ,0$/ 2ac0 re1arcat+ care ,0$i con2ere 1ai 1ult0 i1portan0 :n co1paraie cu ceilali. Va de-eni lene. ,au 1aliio, ca ,0$i deter1ine pe ceilali ,0 ,e ocupe 1ai 1ult de d?n,ul+ ,au ,e -a :ntrece :n cu1inenie+ ,pre a atra4e luarea a1inte a celorlali+ ca pe o reco1pen,0. Se declan.ea=0 atunci :n
27

-iaa copilului un a,e1enea proce, :nc?t de-ine e-ident c0 orice 1iBloc poate 2i 2olo,it din 1o1entul :n care o orientare ,$a cri,tali=at :n ace,t ,en, :n -iaa ,a p,i3ic0. Se poate ca+ :ntru atin4erea ,copului+ el ,0 e-olue=e :n r0u+ dup0 cu1 la 2el de po,i;il e,te ca+ ur10rind aceea.i int0+ el ,0 de-in0 un copil pe,te 10,ur0 de a.e=at. Ade,ea ,e :nt?1pl0 ,0 o;,er-01 cu1 unul dintre copii :ncearc0 ,0 atra40 a,upra ,a atenia printr$o =;urd0lnicie neo;i.nuit0+ pe c?nd un altul+ 1ai 1ult ,au 1ai puin .iret+ caut0 ,0 o;in0 acela.i e2ect printr$o ,upu.enie 20r0 ,ea10n. 'ot :n cate4oria celor r0,20ai ,e includ .i copiii c0rora le ,unt :nl0turate toate di2icult0ile din dru1+ cei de ale c0ror n0=;?tii ,e ,ur?de a1ical .i care :.i pot :n40dui totul+ 20r0 a ,e lo-i de -reo re=i,ten0 :n ade-0ratul :nele, al cu-?ntului. Ace.ti copii ,unt pri-ai de orice oca=ie care ,0 le per1it0 de a ,e pre40ti prin acele eAer$ ciii preli1inare :n -ederea ata.0rii ulterioare de oa1eni di,pu.i ,0 le -in0 :n :nt?1pinare cu corectitudine+ 2iind cu at?t 1ai puin capa;ili ,0 ,e ata.e=e de oa1eni care+ r0t0cii ei :n.i.i din cau=a di2icult0ilor :nt?lnite :n propria lor copil0rie+ ridic0 o;,tacole :n calea ace,tei apropieri. Cu1 nu li ,e o2er0 prileBul de a ,e eAer,a :n dep0.irea di2icult0ilor+ ei ,unt eAtre1 de pro,t pre40tii ,0$.i continue -iaa. Ei au aproape :ntotdeauna de :ndurat reculuri+ de :ndat0 ce ie, din 1icul ,paiu :n care do1ne.te at1o,2era de ,er0 .i dau piept cu o eAi,ten0 :n care ni1eni nu$.i 1ai eAa4erea=0 o;li4aiile 2a0 de d?n.ii+ cu1 o 20ceau educatorii lor pe,te 10,ur0 de a2ectuo.i. 'oate 2eno1enele de 4enul ace,ta au :n co1un 2aptul c0 un copil de-ine 1ai 1ult ,au 1ai puin i=olat. De eAe1plu+ copiii al c0ror aparat di4e,ti- pre=int0 de2iciene ,e -or co1porta alt2el :n ceea ce pri-e.te ali1entaia .i+ :n con,ecin0+ ,$ar putea de=-olta cu totul alt2el dec?t copiii nor1ali ,u; ace,t raport. Copiii cu or4ane de2iciente -or a-ea un co1porta1ent ie.it din co1un+ care+ cu ti1pul+ :i -a :1pin4e la i=olare. Vo1 a-ea atunci :n 2aa oc3ilor copii care nu percep clar le40tura lor cu 1ediul a1;iant+ re,pin4?ndu$/ e-entual cu totul. Ei nu$.i pot 40,i ca1ara=i+ ,e in departe de Bocurile celor de$o -?r,t0 cu d?n.ii+ 2ie pri-indu$le cu pi=10+ 2ie :nc3i=?ndu$,e di,preuitori :n propriile lor Bocuri+ pe care le practic0 :ntr$o ur,u=0 ,in4ur0tate. A1eninai de i=olare ,unt .i copiii care cre,c :n condiiile unei educaii deo,e;it de con,tr?n40toare+ de o ,e-eritate eAce,i-0. Viaa nu le apare nici lor :ntr$o lu1in0 2a-ora;il0+ pentru c0 ,e a.teapt0 ,0 pri1ea,c0 1ereu .i de pretutindeni ,e1ne rele. Ei 2ie c0 ,e ,i1t 1artiri care pri1e,c cu u1ilin0 toate :ncerc0rile+ 2ie c0 ,e con,ider0 lupt0tori 4ata totdeauna ,0 ,e ;at0 cu un 1ediu re,i1it ca o,til. Ace.ti copii pri-e,c -iaa .i ,arcinile lor ca pe ni.te di2icult0i eAtraordinare .i e,te u.or de :nele, c0 un a,e1enea copil ,e -a :n4riBi :n pri1ul r?nd D,0$.i p0=ea,c0 4ranieleE+ lu?nd ,ea1a ca nici o daun0 ,0 nu ,ur-in0 .i 2iind pururea ne:ncre=0tor 2a0 de cei care :l :nconBoar0. Su; po-ara ace,tei precauii ne10,urate el :.i de=-olt0 1ai de4ra;0 :nclinaia de a adul1eca 1ari di2icult0i .i pri1eBdii dec?t de a ,e eApune cu u.urin0 de,tinului unei :n2r?n4eri. O alt0 caracteri,tic0 co1un0 ace,tor copii+ care arat0 totodat0 clar c?t de puin de=-oltat e,te la ei ,enti1entul de co1uniune ,ocial0+ e,te 2aptul c0 ,e 4?nde,c 1ai 1ult la ei :n.i.i dec?t la ceilali. A-e1 a,t2el un ta;lou cuprin=0tor al :ntre4ii de=-olt0ri. 'oi ace.ti oa1eni :nclin0 :n 4eneral c0tre o concepie pe,i1i,t0 de,pre lu1e .i nu pot 2i ,ati,20cui de eAi,tena lor 20r0 a ,e eli;era de 2al,ele tipare de -ia0 care :i :ncor,etea=0. 3. OMUL CA FIIN- SOCIAL. Ne$a1 ,tr0duit ,0 ar0t01 c0 nu1ai atunci pute1 tra4e o conclu=ie a,upra per,onalit0ii unui indi-id c?nd :l Budec01 .i :l :nele4e1 :n ,ituaia eAi,tenial0 care :i e,te proprie. :nele4e1 prin ,ituaie eAi,tenial0 po=iia o1ului :n an,a1;lul lu1ii .i :n raport cu 1ediul apropiat+ po=iia ,a 2a0 de pro;le1ele cu care ,e con2runt0 :n per1anen0+ cu1 ,unt cele pri-ind acti-itatea pro2e,ional0+ relaiile+ raporturile cu ,e1enii. A1 ,ta;ilit pe acea,t0 cale c0 i1pre,iile care :l a,altea=0 pe o1 din partea 1ediului ,0u a1;iant in2luenea=0 :nc0 de la :nceput atitudinea 2a0 de eAi,ten0 a ,u4arului+ iar 1ai t?r=iu atitudinea copilului .i a adultului+ per,i,t?nd de$a lun4ul :ntre4ii -iei. C3iar .i la cap0tul a nu1ai c?te-a luni de eAi,ten0 ,e poate deter1ina cu1 ,e co1port0 ,u4arul :n 2aa -ieii. De la acea,t0 -?r,t0 :nainte nu 1ai poi con2unda :ntre ei doi ,u4ari+ dat 2iind c0 2iecare din ei 1ani2e,t0 deBa :n 1od pronunat apartenena la un tip de o1+ tip care ,e conturea=0 din ce :n ce 1ai net+ 20r0 a pierde direcia luat0 de la ;un :nceput. De=-oltarea p,i3ic0 a copilului -a 2i :ntotdeauna i1pre4nat0 de raporturile ,ociet0ii cu el+ :ncep?nd cu pri1ele ,e1ne ale ,enti1entului nati- de co1uniune ,ocial0+ p?n0 la :n2lorirea pornirilor a2ecti-e+ care 1er4 at?t de departe :nc?t copilul caut0 ,0 ,e apropie de aduli. Se poate 2ace oric?nd o;,er-aia c0 copilul :.i orientea=0 r?-na ,a a2ecti-0 a,upra altuia+ nu a,upra lui :n,u.i+ cu1 e,te de p0rere 5reud. Str0daniile ,ale ,unt di2ereniat nuanate+ -ariind :n raport cu per,oanele c0rora ,e adre,ea=0. La copiii care au trecut de -?r,ta de doi ani ,e poate con,tata acea,t0 di2ereniere .i :n eApri10rile -er;ale. Senti1entul ,olidarit0ii+ al co1uniunii ,ociale e,te propriu ,u2letului copilului .i nu$/ p0r0,e.te pe o1 dec?t :n ca=ul unor 4ra-e
28

de4ener0ri 1aladi-e ale p,i3icului. De$a lun4ul :ntre4ii -iei ace,t ,enti1ent r01?ne nuanat+ ,e re,tr?n4e ,au ,e a1pli2ic0+ iar :n ca=urile 2a-ora;ile ,e eAtinde nu nu1ai a,upra 1e1;rilor 2a1iliei+ ci a,upra tri;ului+ poporului+ a,upra :ntre4ii u1anit0i. El poate c3iar dep0.i ace,te li1ite+ adre,?ndu$,e ani1alelor+ plantelor+ unor o;iecte ne:n,u2leite+ ;a c3iar .i Co,1o,ului. :n e2ortul no,tru de a aBun4e la cunoa.terea 2iinei u1ane a1 c?.ti4at un i1portant punct de ,priBin: n!elegerea necesit!ii de a e#amina omul ca pe o fiin! social5 C&'()*+,+ IV AMPRENTELE LUMII EXTERIOARE1 1. GENERALIT-I PRIVIND CONCEP-IA DESPRE LUME. Condiionate de nece,itatea de a ,e adapta la ,ocietate+ capacitatea de a percepe lu1ea eAterioar0 .i caracteri,tica 1ecani,1ului p,i3ic de a ur10ri :ntotdeauna un ,cop ne conduc la ideea c0 at?t concep!ia despre lume ct i linia ideal de orientare $Ideale >eitlinie% ale unui o1 apar de ti1puriu :n ,u2letul copilului+ nu 4ata 2or1ate .i :ntr$o ,tructur0 ,e,i=a;il0+ dar e-olu?nd cu1-a :n ,2erele care ne dau pl0cuta i1pre,ie a cuno,cutului+ a inteli4i;ilului+ :ntot$ deauna :n antite=0 cu ,enti1entul de inaccc,i;ilitate. Actele p,i3ice nu pot a-ea loc dec?t atunci c?nd e,te :ntre=0rit un ,cop. Dup0 cu1 e,te cuno,cut+ atin4erea ace,tuia pre,upune :n c3ip nece,ar po,i;ilitatea ,au li;ertatea de a aciona. Iar c?.ti4ul care re=ult0 din deplina li;ertate de aciune nu tre;uie ,u;e,ti1at. Un copil care+ pentru pri1a dat0+ ,$a ridicat cop0cel+ intr0 din acea clip0 :ntr$o lu1e cu totul nou0+ ,i1indu$,e oarecu1 :ntr$o at1o,2er0 o,til0. El poate ,i1i :n puterea cu care ,t0 pe propriile picioare o ,peran0 cre,cut0 :n le40tur0 cu -iitorul ,0u .i+ ri,c?nd pri1ele :ncerc0ri de loco1oie+ poate 2ie ,0 ai;0 di2erite 4rade de di2icultate+ 2ie ,0 nu :nt?1pine nici o di2icultate. A,e1enea i1pre,ii+ e-eni1ente care pentru aduli par in,i4ni2iante 10runi.uri+ eAercit0 o enor10 in2luen0 a,upra -ieii p,i3ice a copilului .i+ :nainte de toate+ a,upra 2or10rii concepiei ,ale de,pre lu1e. A,t2el+ copiii care :nt?1pin0 di2icult0i :n loco1oie -or a-ea de o;icei :n 2aa oc3ilor o i1a4ine ideal0 puternic i1pre4nat0 de 1i.c0ri rapide+ 2apt u.or de con,tatat dac0 ace.ti copii ,unt :ntre;ai ce Bocuri pre2er0 ,au ce 1e,erie .i$ar ale4e. R0,pun,ul 7-i=itiu+ conductor de tren+ taAator la auto;u=e etc.8 -a ar0ta c0 :n ,u2letul lor ,e 2ace ,i1it0 a,piraia de a dep0.i toate di2icult0ile in,u2icientei li;ert0i de 1i.care+ de a aBun4e :ntr$o ,ituaie :n care ,0 nu 1ai re,i1t0 nici o in2erioritate+ nici o u1ilire+ ,enti1ent care poate 2i eAtre1 de inten, atunci c?nd copiii ,e de=-olt0 lent ,au 1aladi-. 'ot a.a+ ade,ea ,e con,tat0 c0 acei copii care+ ca ur1are a unor de2ecte oculare+ nu pot -edea lu1ea dec?t lacunar ,e ,tr0duie,c ,0 prind0 1ai co1plet .i 1ai inten, i1a4inea -i=ual0 a lu1ii+ iar copiii cu o ,en,i;ilitate auditi-0 deo,e;it0 ade,ea nu 1ani2e,t0 :nele4ere .i predilecie dec?t pentru anu1ite tonuri+ care ,un0 1ai :nc?nt0tor+ pe ,curt+ ei ,unt 2iri 1u=icale 7 eet3o-en8. )rintre or4anele prin inter1ediul c0rora copilul caut0 ,0 ,t0p?nea,c0 1ediul :nconBur0tor ,e nu10r0 :n principal or4anele de ,i1 care ,ta;ile,c cu lu1ea eAterioar0 relaii trainice. Ele ,unt acelea care particip0 ne1iBlocit la edi2icarea concepiei de,pre lu1e. Dintre ace,tea tre;uie ,0 nu1i1 1ai :nt?i oc3ii+ :n 2aa c0rora ,e de,c3ide lar4 lu1ea din Bur. O1ului i ,e i1pune :n ,pecial lu1ea percepti;il0 predo1inant -i=ual+ 2urni=?ndu$i principalele ele1ente ale eAperienei ,ale. Se con,tituie a,t2el imaginea vi1ual a lumii, a c0rei i1portan0 20r0 e4al con,t0 :n aceea c0 di,pune de o;iecte per1anente+ in-aria;ile+ contrar celorlalte or4ane de ,i1 care+ cel 1ai ade,ea+ ,unt le4ate de ,ur,e pa,a4ere de eAcita;ilitate+ cu1 ,unt urec3ea+ na,ul+ li1;a .i+ :n 1are parte+ pielea. :n alte ca=uri or4anul au=ului e,te acela care predo1in0 .i creea=0 o capacitate p,i3ic0 pentru care contea=0 :n pri1ul r?nd lu1ea audi;il0. $(s/che cu caracter acustic%5 Mai rari ,unt chineste1icif, oa1eni re4lai :n a.a 2el :nc?t ,en,i;ilitatea lor e,te aAat0 pe proce,ele 1otricitatii. O predo1inare a ,i1ului 1iro,ului ,au a celui al 4u,tului duce la con2i4urarea altor tipuri+ din care cel dint?i :n ,pecial+ cu aptitudinea ,a ol2acti-0+ e,te ne2a-ora;il ,ituat :n ci-ili=aia noa,tr0. Nu1ero.i ,unt+ apoi+ copiii la care or4anele de 1i.care Boac0 un rol i1portant. Unii -in pe lu1e d0ruii cu o 1ai 1are ,printeneal0+ ei ,unt 1ereu :n 1i.care+ iar 1ai t?r=iu ,unt con,tr?n.i la o perpetu0 aciune9 ace.tia :nclin0 :ndeo,e;i ,pre per2or1ane care i1plic0 utili=area din plin a 1u,culaturii. C3iar :n ,o1n i1pul,ul ,pre aciune nu ,e lini.te.te .i ade,ea ,e poate o;,er-a cu1 ei ,e ro,to4ole,c :ncoace .i :ncolo :n pat. Aparin aceleia.i cate4orii copiii Da4itaiE+ al c0ror nea,t?1p0r ade,ea e,te con,iderat drept in2ir1itate. :n 4eneral+ nu eAi,t0 copii care ,0 nu a;orde=e -iaa at?t cu oc3ii .i urec3ile+ c?t .i cu or4anele lor de 1i.care+ pentru ca+ din i1pre,iile .i cu po,i;ilit0ile ce li ,e o2er0+ ,0$.i a,a1;le=e o i1a4ine 4lo;al0 a lu1ii+ iar noi nu pute1 de,ci2ra 2irea unui o1
29

dec?t dac0 .ti1 cu ce or4an de ,i1 ,t0 el :n 2aa -ieii :n 1odul cel 1ai ,pontan. C0ci toate relaiile au aici i1portana lor+ in2luen?nd ,tructurarea concepiei de,pre lu1e .i+ prin acea,ta+ de=-oltarea ulterioar0 a copilului. 2. ELEMENTELE DE!VOLTRII CONCEP-IEI DESPRE LUME. Acele aptitudini ,peciale ale or4anului p,i3ic care particip0 :n pri1a linie la reali=area concepiei de,pre lu1e au :n co1un 2aptul c0 ale4erea+ acuitatea .i in2luena lor ,unt deter1inate de ,copul pe care o1ul :l :ntre-ede. A.a ,e eAplic0 2aptul c0 un indi-id dat nu percepe dec?t o anu1it0 parte a -ieii+ a 1ediului a1;iant+ a unui e-eni1ent etc. De aceea nu pute1 ,e,i=a acea,t0 latur0 a p,i3icului u1an dec?t dac0 ne 2ace1 o i1a4ine de,pre ,copul ,ecret al o1ului .i :nele4e1 c0 tot ceea 2ace el ,t0 ,u; :nr?urirea ace,tui ,cop. &. Percepiile5 I1pre,iile .i eAcitaiile pri1ite din a2ar0 prin inter1ediul or4anelor de ,i1 dau creierului un ,e1nal+ din care ,e pot con,er-a unele ur1e. Din ace,te ur1e ,e con,truie.te lumea repre1entrilor, precu1 .i lumea amintirilor5 Dar percepia nu e,te nicidecu1 co1para;il0 cu 2oto4ra2ia reali=at0 de un aparat 2oto$ 4ra2ic+ ci conine totdeauna ce-a ce ine de ,peci2icul indi-idului. Nu tot ceea ce cine-a pri-e.te e,te .i perceput cu ade-0rat+ iar c?nd doi oa1eni au pri-it aceea.i i1a4ine+ pot ,0 dea cele 1ai di-er4ente r0,pun,uri+ dac0 li ,e pun :ntre;0ri :n le40tur0 cu acea,ta. Copilul+ de a,e1enea+ nu percepe din lu1ea care :l :nconBoar0 dec?t ceea ce+ pe o ;a=0 oarecare+ con-ine indi-idualit0ii ,ale de p?n0 atunci. A,t2el+ percepiile copiilor la care pl0cerea de a pri-i ,$a de=-oltat :n 1od deo,e;it ,unt de natur0 preponderent -i=ual0+ ceea ce e,te ca=ul la 1aBoritatea oa1enilor. Alii :.i -or ,atura i1a4inea lor de,pre lu1e cu percepii auditi-e. A.a dup0 cu1 a1 1enionat+ ace,te percepii nu ,unt ,trict identice cu realitatea. O1ul e,te capa;il ,0 dea contactelor ,ale cu lu1ea eAterioar0 2or1a cerut0 de indi-idualitatea ,a. A.adar+ ceea ce un o1 percepe .i cum o 2ace+ :n acea,ta con,t0 indi-idualitatea ,a di,tinct0. )ercepia e,te 1ai 1ult dec?t un ,i1plu 2eno1en 2i=ic+ e,te o 2uncie p,i3ic0 .i+ lu?nd :n con,iderare natura ace,teia+ circu1,tanele+ 1odalitatea .i coninutul percepiei unui o1+ e,te po,i;il ,0 ,e tra40 conclu=ii pro2unde cu pri-ire la -iaa ,a interioar0. /. Amintirile5 )ute1 ,ta;ili c0 or4anul p,i3ic+ ale c0rui ele1ente ,unt :nn0,cute+ :n ceea ce pri-e.te capacitatea ,a de de=-oltare depinde de cerina i1perioa,0 de acti-itate .i de realit0ile percepute. )ropul,at de tendina de a ,e diriBa :n 1od core,pun=0tor ,pre un ,cop+ or4anul p,i3ic e,te inti1 le4at de capacitatea de 1i.care a or4ani,1ului u1an. O1ul e,te o;li4at ,0 concentre=e .i ,0 ordone=e :n or4anul ,0u p,i3ic toate relaiile cu lu1ea eAterioar0+ iar ace,ta+ ca or4an al adapt0rii+ e,te con,tr?n, ,0 de=-olte .i toate acele capacit0i nece,are ,ecurit0ii indi-idului .i care in de propria ,a eAi,ten0. E,te acu1 clar c0 r0,pun,ul per,onal al or4anului p,i3ic la pro;le1ele -ieii la,0 :n 1od nece,ar ur1e :n proce,ul de de=-oltare p,i3ic0 .i c0+ a,t2el+ 2unciile 1e1oriei .i e-alu0rii ,unt o;inute prin con,tr?n4erea eAercitat0 de tendina de adaptare. 'oc1ai ,tocul de a1intiri :l deter1in0 pe o1 ,0 ,e :n4riBea,c0 de -iitorul ,0u+ ,0$/ pre-ad0. )ute1 tra4e conclu=ia c0 toate a1intirile poart0 :n ele o intenie 2inal0 7incon.tient08+ c0 ele nu au :n noi o eAi,ten0 neutr0+ c0 -or;e,c o li1;0 a-erti=atoare .i ,ti1ulatoare. Nu eAi,t0 a1intiri inerte. I1portana unei a1intiri o pute1 aprecia nu1ai dac0 ne$a1 l01urit :n pri-ina inteniei 2inale care :i ,t0 la ;a=0. E,te i1portant de .tiut de ce un o1 :.i a1inte.te anu1ite lucruri+ iar altele nu. Ne a1inti1 de acele e-eni1ente a c0ror e-ocare e,te i1portant0 .i util0 pentru 1eninerea unei anu1ite orient0ri p,i3ice .i le uit01 pe acelea a c0ror uitare e,te+ de a,e1enea+ a-antaBoa,0 :n acela.i ti1p. Acea,ta :n,ea1n0 c0 .i 1e1oria e,te inte4ral pu,0 :n ,er-iciul adapt0rii core,pun=0toare la ,copul :ntre-0=ut. O a1intire ,tatornic0+ fie ea i eronat, .i :n4lo;?nd+ cu1 ,e :nt?1pl0 de o;icei :n copil0rie+ o Budecat0 unilateral0+ poate+ atunci c?nd 2a-ori=ea=0 ,copul ur10rit+ ,0 di,par0 din do1eniul incon.tientului .i ,0 treac0 :n :ntre4i1e :n atitudine, :n sentiment i intui!ie5 0. Reprezentrile5 :nc0 .i 1ai de,lu.it ,e 1ani2e,t0 indi-idualitatea o1ului :n repre=ent0rile ,ale. )rin repre=entare :nele4e1 reactuali=area unei percepii+ 20r0 ca o;iectul :n,u.i ,0 2ie pre=ent. E,te+ prin ur1are+ o percepie reprodu,0+ rec3e1at0 doar pe planul 4?ndirii+ :n circu1,tane care re2lect0 din nou capacitatea creatoare a or4anului p,i3ic. Nu e,te -or;a pur .i ,i1plu de repetarea percepiei reali=ate anterior .i deBa in2luenate de puterea creatoare a p,i3icului + ci de repre=entarea pe care o1ul .i$o 2ace .i care e,te din nou :n :ntr4i1e re=ultatul ,peci2icului ,0u+ o nou0 oper0 de art0 care :i e,te caracteri,tic0. EAi,t0 repre=ent0ri care dep0.e,c cu 1ult 4radul lor de claritate .i care ,e 1ani2e,t0 ca percepiile+ ap0r?nd at?t de tran.ant de parc0 nu ar 2i repre=ent0ri+ ci ca .i cu1 o;iectul a;,ent+ eAcitator+ ar 2i real1ente de 2a0. Vor;i1 atunci de halucina!ii, de repre=ent0ri care i=;une,c de parc0 ar 2i deter1inate de pre=ena o;iectului. Condiiile ,unt ,i1ilare cu cele de,cri,e 1ai ,u,. Ui 3alucinaiile ,unt re=ultatul acti-it0ii creatoare a or4anului p,i3ic+ 2or1?ndu$,e :n 2uncie de ,copurile .i inteniile pe care le ur10re.te per,oana re,pecti-0.
30

Un eAe1plu ne -a l01uri 1ai ;ine. O t?n0r0 inteli4ent0 ,e 10rita,e :1potri-a -oinei p0rinilor ci. A-er,iunea ace,tora 2a0 de deci=ia 2etei a 2o,t at?t de 1are :nc?t a du, la ruperea co1plet0 a raporturilor dintre p0rini .i 2iic0. '?n0ra a aBun, cu ti1pul la con-in4erea c0 p0rinii ei proceda,er0 inBu,t 2a0 de d?n,a+ a.a :nc?t 1ultiple :ncerc0ri de reconciliere au e.uat+ lo-indu$,e de or4oliul .i :nd0r0tnicia a1;elor p0ri. )rin c0,0torie t?n0ra+ care pro-enea dintr$o 2a1ilie de -a=0+ a aBun, :ntr$o ,ituaie cu totul 1i=er0. EAa1inarea ,uper2icial0 a ,ituaiei nu ar 2i putut duce la conclu=ia c0 t?n0ra :.i rata,e -iaa .i nu ar 2i eAi,tat nici un 1oti- de nelini.te cu pri-ire la ,oarta ei dac0+ de c?t-a ti1p+ nu ,$ar 2i produ, 2eno1ene cu totul ,tranii. Ea era copilul pre2erat al tat0lui. Relaiile 2u,e,er0 at?t de ,tr?n,e :ntre tat0 .i 2iic0+ :nc?t o a,e1enea ruptur0 tre;uie ,0 2i p0rut cu1 nu ,e poate 1ai ,urprin=0toare. Cu oca=ia c0,0toriei tat0l ,e purta,e din cale a2ar0 de r0u cu 2ata+ cearta 2iind lip,it0 de orice 1enaBa1ent. C3iar .i dup0 ce ea a dat na.tere unui copil+ p0rinii nu ,$au :nduplecat nici ,0$/ -ad0+ nici ,0 ,e apropie :n -reun 2el de 2iica lor+ iar acea,ta+ do1inat0 de un puternic ,i1 al onoarei+ a de=a-uat cu at?t 1ai 1ult atitudinea p0rinilor cu c?t 1ai dureroa,0 era i1pre,ia de a 2i 2o,t tratat0 nedrept+ :ntr$o c3e,tiune :n care dreptatea era de partea ei. E,te nece,ar ,0 a-e1 clar :n 1inte 2aptul c0 ,tarea de ,pirit a tinerei 2e1ei era total1ente do1inat0 de ,i1ul onoarei. 'oc1ai acea,t0 tr0,0tur0 de caracter eAplic0 de ce a 2o,t ea at?t de a2ectat0 de :n-r0B;irea cu p0rinii. Ma1a ,a era o 2e1eie ,e-er0+ cin,tit0+ de,i4ur dotat0 cu calit0i deo,e;ite+ dar care :.i trata 2iica cu duritate. :n aparen0 cel puin+ ea :nele4ea ,0 ,e ,u;ordone=e ,oului+ 20r0 ca prin acea,ta ,0$.i piard0 de1nitatea. a c3iar accentua acea,t0 ,upunere cu o oarecare 1?ndrie .i ,e 20lea cu purtarea ei. 5aptul c0 :n 2a1ilie ,$a n0,cut .i un ;0iat+ care+ :n calitatea lui de de,cendent 1a,culin .i de -iitor 1o.tenitor al nu1elui ,ti1at+ era 1ai preuit dec?t 2ata+ a :nt0rit .i 1ai 1ult or4oliul ace,teia. Di2icult0ile deter1inate de c0,0torie+ necuno,cute de ea p?n0 atunci+ o 20cu,er0 ,a ,e 4?ndea,c0 cu .i 1ai 1are re-olt0 la nedreptatea ,u2erit0 din partea p0rinilor. Ui iat0 c0 :ntr$o noapte+ :nainte de a ador1i+ a a-ut ur10toarea -i=iune: u.a ,$a de,c3i, .i Maica Do1nului a -enit la ea+ ,pun?n$du$i: D)entru c0 :1i e.ti at?t de dra40+ te -e,te,c c0 la 1iBlocul lui dece1;rie -ei pleca dintre cei -ii9 nu ,e cade ,0 2ii nepre40tit0E. 5aptul nu a :n,p0i1?ntat$o+ dar ea .i$a tre=it ,oul .i i$a po-e,tit totul. A doua =i a 2o,t :ncuno.tinat 1edicul. Era -or;a de o 3alucinaie. Cu toate ace,tea+ 2e1eia ,t0ruia :n con-in4erea c0 a -0=ut .i au=it ceea ce po-e,ti,e. La o pri10 pri-ire e,te aici ce-a de ne:nele,. Nu1ai 2olo,ind ci2rul no,tru -o1 putea o;ine unele clari2ic0ri. De=;inarea cu p0rinii d0inuie+ t?n0ra 2e1eie ,e 40,e.te la ,tr?1toare+ ea e,te or4olioa,0 .i+ dup0 cu1 au ,ta;ilit cercet0rile9 :nclin0 ,0 ,e con,idere ,uperioar0 tuturor. E,te de :nele, c0 o 2iin0 o1enea,c0 de 2elul ei+ predi,pu,0 ,0 ia,0 din ,2era dat0+ n0=uie.te ,pre di-initate+ are dialo4uri cu acea,ta. Ca Maica Do1nului ,0 apar0 .i ,0 r01?n0 la ni-el de repre=entare+ cu1 e,te ca=ul la cei care ,e roa40+ 2aptul nu ar 2i 1irat pe ni1eni. Dar ace,t lucru n$o 1ulu1ea+ ea a-?nd ne-oie de ar4u1ente 1ai puternice. De :ndat0 ce :nele4e1 c0 p,i3icul u1an e,te capa;il de tot 2elul de arti2icii+ pro;le10 :.i pierde caracterul eni41atic. O1ul care -i,ea=0 nu ,e 40,e.te oare :ntr$o ,ituaie analoa40P Sin4ura deo,e;ire e,te c0 2e1eia acea,ta -i,ea=0 cu oc3ii de,c3i.i. 're;uie+:n plu,+ ,0 ine1 ,ea1a de 2aptul c0 :n acel 1o1ent or4oliul ei era =4?nd0rit de un ,enti1ent de u1ilire. Ui atunci+ pe nea.teptate+ o alt0 1a10 -ine pur .i ,i1plu la d?n,a+ anu1e acea 1a10 de,pre care poporul ad1ite c0 e,te o 1a10 ;un0 a tuturor. Ma1ele :n cau=0 tre;uie ,0 2ie+ una 2a0 de cealalt0+ :ntr$o anu1it0 antite=0. Maica Do1nului apare din cau=0 c0 propria 1a10 a tinerei 2e1ei nici nu ,e 4?nde.te ,0 -in0 la ea. Apariia 2ace alu=ie la carena de a2ecti-itate a propriei 1a1e. '?n0ra 2e1eie e,te :n 1od -0dit :n c0utarea 1odalit0ii prin care ,0$.i acu=e cel 1ai ;ine p0rinii. MiBlocul lui dece1;rie nu e,te o dat0 calendari,tic0 cu totul lip,it0 de ,e1ni2icaie. E,te perioada :n care :n -iaa oa1enilor au loc 1ani2e,t0ri a2ecti-e 1ai de,c3i,e+ :n care ei de-in 1ai prieteno.i+ :.i 2ac cadouri etc+ perioada :n care+ de a,e1enea+ po,i;ilit0ile de reconciliere de-in 1ult 1ai 1ari .i+ ;ine:nele,+ 1o1entul are o cert0 le40tur0 cu pro;le1a -ital0 a tinerei 2e1ei. Ceea ce e,te deoca1dat0 ,traniu e,te 2aptul c0 a1icala -i=it0 a Maicii Do1nului ,e :n,oe.te cu ce-a di,onant+ cu -e,tirea apropiatei 1ori a tinerei 2e1ei. Ui nu poate 2i lip,it de o anu1it0 i1portan0 2aptul c0 ea i$a co1unicat ,oului ace,t lucru cu o 1in0 de ;un0 di,po=iie. Mai 1ult+ pre-e,tirea ie,e din cercul 2a1iliei+ a doua =i 2iind :n.tiinat 1edicul. Era de$acu1 u.or ,0 ,e deter1ine o -iRit0 a 1a1ei tinerei 2e1ei. La c?te-a =ile dup0 aceea+ apare pentru a doua oar0 Maica Do1nului .i$i ,pune acelea.i cu-inte. La :ntre;area re2eritoare la 2elul :n care a decur, :nt?lnirea cu propria 1a10+ t?n0ra 2e1eie a ,pu, c0 ace,teia :i era 4reu ,0 recunoa,c0 c0 nu are dreptate. )er,i,t0 -ec3iul lait1oti-. A-e1 din nou de$a 2ace cu 2aptul c0 nu 2u,e,e atin, ,copul a2ir10rii ,uperiorit0ii 2a0 de 1a10. S$a t0cut atunci :ncercarea de a$.i pune clar pe p0rini :n 2aa
31

,t0rii de 2apt+ ,cop :n care a a-ut loc o :nt?lnire cu tat0l+ reu.it0 :ntru totul. A re=ultat o ,cen0 :nduio.0toare. '?n0ra 2e1eie era totu.i :n continuare ne1ulu1it0+ de -re1e ce ea ,u,inea c0 era ce-a teatral :n conduita tat0lui ei. Ui de ce a 20cut$o el pe d?n,a ,0 a.tepte at?t de 1ultMP St0ruia+ a.adar+:nclinaia de a nu le da dreptate altora .i de a ,e eriBa pe ,ine :n :n-in40tor. )ute1 a2ir1a+ :n lu1ina celor ar0tate p?n0 aici+ c0 3alucinaia are loc :n 1o1entul :n care ten,iunea p,i3ic0 atin4e punctul 1aAi1+ o1ul te1?ndu$,e de ratarea ,copului ,0u. 50r0 :ndoial0 c0 odinioar0+ .i poate c0 .i a,t0=i+ :n ca=ul unor populaii :napoiate+ a,e1enea 3alucinaii pot eAercita o :nr?urire i1portant0. Unele 3alucinaii+ a.a cu1 le cunoa.te1 din ,crierile unor c0l0tori+ ,e re2er0 la -edenii pe care le au cei care+ ,tr0;0t?nd pu,tiuri+ :nt?1pin0 di2icult0i+ ,u2er0 de 2oa1e+ de ,ete+ de o;o,eal0+ de de=orientare. E,te o ten,iune a tr0irii celei 1ai 1ari 1i=erii+ care ,e i1pune puterii de repre=entare a celui care ,u2er0+ 20c?ndu$/ ,0 ,e :nale 2oarte clar de la depri1area ,u2letea,c0 actual0 la o ,tare eu2oric0. Acea,ta :i :n-iorea=0 pe cei i,to-ii+reani10 2orele celui .o-0itor+:l 2ace pe indi-id 1ai puternic ,au 1ai nei1pre,iona;il+ c?nd nu are e2ectul unui ;al,a1+ al unui narcotic. Ni ,e i1pune con,tatarea c0 2eno1enul 3alucinaiei nu pre=int0 de 2apt ni1ic nou pentru noi+pentru c0 a1 .i 40,it ,i1ilitudini e,eniale cu percepia+ a1intirea .i repre=entarea+ dup0 cu1 ur1ea=0 ,0 40,i1 a,e1enea ,i1ilitudini cu -i,ele. A,t2el de 2eno1ene ,e pot produce cu u.urin0 printr$o eAacer;are 3a repre=ent0rii :n,0.i .i printr$o eAcludere a ,piritului critic. A1 -rea ,0 ,u;linie1 c0 declan.area lor e,te :ntotdeauna deter1inat0 de ,ituaii eAtraordinare. A,e1enea 2apte ,ur-in :ntr$o ,tare de 1are ,u2erin0 1oral0 .i ,u; i1pre,ia unei a1enin0ri cu1plite+ la oa1eni care+ prin dep0.irea ,ituaiei+ tind ,0 ,cape de un ,enti1ent de ,l0;iciune. Cu c?t ten,iunea e,te 1ai 1are :n a,e1enea ,ituaie+ cu at?t ,e ine ,ea1a 1ai puin de 4la,ul criticii. Con2or1 principiului D,cap0 cu1 poiE+ e,te atunci po,i;il ca or4anul p,i3ic ,0$.i :n-e,tea,c0 :ntrea4a ener4ie :n apariia repre=ent0rii ,u; 2or1a 3alucinaiei. Cu 3alucinaia ,e :nrude.te ilu1ia, care ,e deo,e;e.te de cea dint?i prin eAi,tena unui punct de contact eAterior+ t040duit :ntr$un 1od caracteri,tic+ ca de eAe1plu :n Craiul ielelor de +oethe5 a=a+ adic0 ,tarea de cri=0 p,i3ic0+ r01?ne aceea.i. Un alt ca= ne -a ar0ta cu1 e,te :n 10,ur0 2ora creatoare a or4anului p,i3ic+ :n condiiile unei ,t0ri de cri=0+ ,0 produc0 2ie o 3alucinaie+ 2ie o ilu=ie. Un ;0r;at de 2a1ilie ;un0+ care :n,0+ ca ur1are a unei proa,te educaii+ era un nei,pr0-it+ a o;inut un a10r?t po,t de copi,t. El nu 1ai nutrea nici o ,peran0 ca :n -iitor ,0 aBun40 la o ,ituaie de1n0 de ,ti10. Acea,t0 di,perare+ care ap0,a 4reu a,upra con.tiinei ,ale+ era ali1entat0 .i de repro.urile -enite din partea anturaBului ,0u+ ceea ce nu 20cea dec?t ,0 a1pli2ice puternica ,a ten,iune p,i3ic0. C0=u a,t2el prad0 ;eiei+ care i$a adu, uitarea .i o Bu,ti2icare a ca=ului ,0u. :n ,curt ti1p a 2o,t internat :n ,pital+ ca alcoolic delirant. 6elirurile ,unt e,enial :nrudite cu 3alucinaiile. Se .tie c0+ :n ca=urile de delirium tremensB, 2or1a o;i.nuit0 a 3alucinaiei con,t0 :n a -edea .oareci ,au ani1ale ne4re+ dar pot ,0 apar0 .i alte 2or1e+ :n 2uncie+ de eAe1plu+ de pro2e,iunea pacientului. )acientul no,tru a :nc0put pe 1?na unor 1edici care erau ad-er,ari ne:1p0cai ai alcoolului .i care i$au i1pu, un re4i1 ,e-er. El a ,c0pat co1pleta1ente de alcooli,1+ a p0r0,it ,pitalul -indecat .i ti1p de trei ani n$a pu, :n 4ur0 pic0tur0 de alcool. Ulterior a re-enit la ,pital+ cu alte ,u2erine. )o-e,tea c0 la locul lui de 1unc0 7era acu1 1uncitor a4ricol8 -edea 1ereu ap0r?nd un in, care :.i ;0tea Boc de d?n,ul+ 20c?nd tot 2elul de ,tr?1;0turi. O dat0+ c?nd a,ta /$a 1?niat pe,te 10,ur0+ a luat o unealt0 .i a aruncat$o :n el+ ca ,0 -ad0 dac0 are de$a 2ace cu un o1 :n carne .i oa,e. Vedenia ,$a 20cut ne-0=ut0+ dar dup0 aceea ,$a :ntor, .i /$a ,t?lcit :n ;0taie. :ntr$un a,e1enea ca= nu ,e poate -or;i de n0lucire ,au de 3alucinaie+ pentru c0 -edenia a-ea ni.te pu1ni cu totul reali. EAplicaia e,te u.or de dat: c3iar dac0 3alucina+ el :.i ,uprapunea 3alucinaia pe un o1 real. S$a con,tatat c0+ de.i -indecat de alcooli,1 la ie.irea din ,pital+ o1ul ,e apuca,e apoi din nou de ;0ut. :.i pierdu,e ,luB;a+ 2u,e,e alun4at de aca,0 .i :.i c?.ti4a eAi,tena ca 1uncitor cu ,apa+ ocupaie pe care at?t el+ c?t .i rudele ,ale+ o ,ocoteau c?t ,e poate de u1il0. 'en,iunea ,a p,i3ic0 era aceea.i ca odinioar0. A$l pri-a de alcool+ :n,e1na un enor1 a-antaB+ care :n,0 ec3i-ala cu a$l lip,i de con,olare. Dac0 ar 2i renunat la ;0utur0+ .i$ar 2i putut eAercita pri1a pro2e,iune. C?nd+ aca,0+ i ,e 20ceau repro.uri+ ,pun?ndu$i$,e c0 nu e ;un de ni1ic+ alu=ia la alcooli,1ul ,0u i ,e p0rea 1ai puin dureroa,0 dec?t aceea la incapacitatea ,a. Dup0 -indecare+ ,$a 40,it din nou :n 2aa realit0ii+ a unei ,ituaii care nu era cu ni1ic 1ai puin 4rea dec?t precedenta. Neput?ndu$,e redre,a+ a recur, din nou la alcool ca preteAt pentru dec0derea ,a. :n condiiile ace,tei 1i=erii p,i3ice reap0rur0 3alucinaiile. S$a 40,it :n ,ituaia de 1ai :nainte .i pri-ea lucrurile :n a.a 2el de parc0 dintotdeauna ar 2i 2o,t un ;ei-an+ =ic?ndu$.i c0 .i$a ratat -iaa din cau=a eAce,ului de ;0utur0 .i c0 ni1ic nu ,e 1ai putea :ndrepta. Ca ;olna-+ putea ,0 ,cape de noua .i u1ila lui ocupaie+ practicat0 20r0 nici o tra4ere de ini10+ ne2iind o;li4at
32

,0 ia el :n,u.i o deci=ie :n acea,t0 pri-in0. A.a ,e 2ace c0 ,u,$po1enita -edenie a per,i,tat 1ult0 -re1e+ readuc?ndu$/ :n cele din ur10 :n ,pital. De$acu1 :ncolo el :.i putea ,pune+ drept con,olare+ c0 ar 2i 2o,t capa;il ,0 par-in0 la o ,ituaie 1ult 1ai ;un0+ dac0 nu l$ar 2i p0,cut nenorocul ;eiei. )e acea,t0 cale el :.i putea eAalta ,enti1entul per,onalit0ii. :ntreinerea ace,tui ,enti1ent+ a con-in4erii de a 2i 2o,t apt de reali=0ri 1ai 1ari+ :n ca=ul :n care nu l$ar 2i lo-it acel nenoroc+ era pentru el un lucru 1ai i1portant dec?t 1unca :n,0.i. :n 2elul ace,ta a atin, el linia de 2or0 $Machtlinie% .i putea ,u,ine c0 ceilali nu erau 1ai ;uni dec?t el+ dar c0 lui o piedic0 i$a ,tat :n dru1+ nel0,?ndu$,e :ndep0rtat0. :n acea,t0 ,tare de ,pirit+ prin care c0uta o 1oti-are con,olatoare+ ,$a ,tructurat :n ci+ ca o i=;0-ire+ i1a4inea ;0r;atului care 20cea 4ri1a,e. 3. FANTE!IA. O alt0 acti-itate producti-0 a or4anului p,i3ic o con,tituie 2ante=ia. Ur1e de acea,t0 natur0 pute1 40,i :n toate 2eno1enele de care nc$a1 ocupat p?n0 acu1. E,te ce-a analo4 cu ceea ce ,e :nt?1pl0 :n acele acti-it0i p,i3ice :n care anu1ite a1intiri trec :n pri1$plan ,au c?nd ,e con,truie,c repre=ent0ri. I1a4inaia co1port0 .i ea+ ca pe o co1ponent0 e,enial0+ acea pre-i=iune pe care un or4ani,1 a2lat :n 1i.care o poart0 cu ,ine. 5ante=ia e,te de alt2el le4at0 de 1o;ilitatea or4ani,1ului + ne2iind ea :n,0.i dec?t o 2or10 a pre-i=iunii. C?nd+ :n ca=ul 2anta=0rilor copiilor .i adulilor J denu1ite .i vise diurne J ,e pl0,1uie,c 3i1ere+ a-e1 de$a 2ace cu acelea.i repre=ent0ri re2eritoare la -iitorul care$/ intere,ea=0 pe o1 .i pe care el :ncearc0 ,0$/ edi2ice+ pre2i4ur?ndu$/ :n propria ,a 1anier0. Dac0 eAa1ip01 produ,ele 2ante=iei copiilor+ 40,i1 c0 Bocul puterii $das 'piel derMacht%+ ca 2actor e,enial+ ocup0 un ,paiu lar4 .i c0 :n el ,e re2lect0 :ntotdeauna ,copuri a1;iioa,e. Cele 1ai 1ulte 2anta=0ri :ncep cu cu-intele: Dc?nd -oi 2i 1areE+ .i altele de 2elul ace,ta. EAi,t0 .i aduli care 1ai tr0ie,c ca .i cu1 ei :nc0 ar tre;ui ,0 1ai crea,c0. Relie2area liniei de 2or0 arat0 c0 -iaa p,i3ic0 ,e poate de=-olta doar dac0 :n preala;il a 2o,t ,ta;ilit un ,cop. :n ,ocietatea u1an0 ,copul e,te acela al o;inerii valorii5 Nu ,e r01?ne aproape niciodat0 la ,copuri neutre+ deoarece -iaa co1un0 a oa1enilor ,e a,ocia=0 cu o ne:ncetat0 10,urare de ,ine+ din care re=ult0 Bindul de superioritate .i dorina de a ie.i -ictorio, :n co1petiie <. De aceea e,te eAplica;il 2aptul c0 acele 2or1e de pre-i=iune pe care le 40,i1 :n produ,ele i1a4inati-e ale copiilor ,unt de re4ul0 repre1entri de putere $Macht?orstellungen%5 C?t pri-e.te ,2era ace,tor repre=ent0ri+ a i1a4inaiei+ nu ,e poate ,ta;ili nici o re4ul0 ,au+ cu alte cu-inte+ .i :n ace,t do1eniu tre;uie ,0 e-it01 c0derea :n 4re.eala 4enerali=0rii. Dar dac0 cele ,pu,e 1ai ,u, ,e aplic0 la un nu10r 1are de ca=uri+ ,unt unele ,ituaii :n care nu ,e poate proceda :n acela.i 1od. E,te u.or de :nele, c0 i1a4inaia -a 2i 1ai puternic de=-oltat0 la acei copii care pri-e,c -iaa cu o,tilitate+ atitudine la care ,e a,ocia=0 de o;icei un 1ai puternic ,pirit de pre-edere. A,t2el+ copiii ;oln0-icio.i+ pe care -iaa :i cople.e.te cu neca=uri+ au o 2anteRie 1ai ;o4at0 .i :nclinaia de a ,e ocupa de lucruri i1a4inare. :n con,ecin0+ ade,ea ,ur-ine un ,tadiu de de=-oltare :n care i1a4inaia e,te c3e1at0 :n aButor pentru e-adarea din -iaa real0+ dup0 cu1 ea e,te utili=at0 .i pentru conda1narea -ieii reale. Celui re-oltat :1potri-a 1ici1ii eAi,tenei ea :i d0 ,en=aia de be!ie a puterii $Machtrausch%5 Nu nu1ai linia de 2or0 poate 2i ,ta;ilit0 cu aButorul i1a4inaiei+ ci acea,ta are un 1are rol .i :n 4ene=a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Aproape niciodat0 2anta=0rile in2antile nu au :n -edere punerea :n -aloare doar a puterii copilului+ puterea acea,ta inter-enind+ :ntr$un 2el+ :n 2a-oarea altora. Ace,ta e,te+ de pild0+ ca=ul 2anta=0rilor al c0ror coninut cul1inea=0 :n dorina de a 2i ,al-ator+ de a -eni :n aButorul cui-a+ de a 2i :n-in40torul -reunui 1on,tru d0un0tor oa1enilor .i altele de 2elul ace,ta. E,te 2rec-ent0 la copii ideea 2ante=i,t0 c0 ei nu 2ac parte din 2a1ilia care :i cre.te. Muli copii nutre,c con-in4erea c0 :n realitate ei pro-in dintr$o alt0 2a1ilie+ c0 :ntr$o =i ade-0rul -a ie.i la i-eal0 .i c0 tat0l ade-0rat 7:ntotdeauna per,oan0 de -a=08 -a -eni ,0$i ia la el. E,te :ndeo,e;i ca=ul unor copii cu un puternic ,enti1ent de in2erioritate+ eApu.i la pri-aiuni+ la u1iline ,au care nu ,e ;ucur0 de ,u2icient0 a2eciune din partea anturaBului lor. Ade,ea a,e1enea idei de 4randoare ,e 1ani2e,t0 c3iar .i :n atitudinea eAterioar0 a copiilor+ care ,e co1port0 de parc0 ar 2i de$acu1 aduli. G0,i1 .i 2or1e c-a,i1aladi-e ale 2ante=iei+ ca de pild0 predilecia unui copil pentru p0l0rii cu ;oruri tari ,au pentru 1ucurile de i4ar0 ,au+ dac0 e,te -or;a de o 2at0+ ,tr0daniile ei de a p0rea ;0r;at. Sunt 1ulte 2ete care pre2er0 o inut0 ,au o :1;r0c01inte ;0ieea,c0>. EAi,t0 .i unii de care ne pl?n4e1 c0 au prea puin0 2ante=ie. E,te+ de,i4ur+ o conclu=ie eronat0. 5ie c0 a,e1enea copii nu$.i eAteriori=ea=0 i1a4inaia+ 2ie c0 1oti-e te1einice i$au deter1inat ,0 lupte :1potri-a de=-olt0rii produ,elor 2ante=iei lor. Se poate ca :n 2elul ace,ta un copil ,0 tr0ia,c0 ,enti1entul puterii. :n ,tr0dania lor de a ,e adapta la realitate+ ace,tor copii i1a4inaia li ,e pare ne;0r;0tea,c0 ,au in2antil0+ a.a :nc?t o re,pin4. :n unele ca=uri ace,t re2u= 1er4e de,tul de departe .i atunci ,e pare c0 i1a4inaia lip,e.te aproape cu totul la a,e1enea copii.
33

. VISELE 1GENERALIT-I.. :n a2ar0 de -i,ele diurne+ de,cri,e 1ai ,u,+ eAi,t0 .i un alt 2eno1en+ care apare 2oarte de ti1puriu .i care re2lect0 .i+ de a,e1enea+ ,t0 la ;a=a unei inten,e acti-it0i p,i3ice. Sunt -i,ele care ,e produc :n ti1pul ,o1nului. :n 4eneral+ pute1 con,tata c0 re40,i1 aici la copil acela.i 1od de a -i,a ca .i :n ca=ul -i,elor diurne. ),i3olo4i de alt0dat0+ eAperi1entai+ au de1on,trat c0 -i,ele o1ului per1it de=-0luirea cu u.urin0 a caracterului ace,tuia. Vi,ul e,te de 2apt un 2eno1en care+ din toate ti1purile+ e,te pro2und i1plicat :n 4?ndirea o1ului. Vi,ele nocturne+ ca .i cele diurne+ :n,oe,c dorina de pre-i=iune a o1ului+ dorina ,a de a$.i croi un dru1 ,pre -iitor .i de a 1er4e ,i4ur pe ace,ta. Deo,e;irea net0 :ntre -i,ele diurne .i cele nocturne e,te aceea c0 pe c?nd cele dint?i ,unt+ la ne-oie+ :nele,e+ pentru celelalte 2aptul ace,ta nu e,te po,i;il dec?t eAtre1 de rar. O;,curitatea -i,elor nocturne e,te o caracteri,tic0 di,tinct0 a ace,tora .i ,unte1 le,ne tentai ,0 pre,upune1 c0 toc1ai ace,ta e,te ,e1nul inutilit0ii unor a,e1enea 2eno1ene. S0 1enion01+ :n treac0t+ 2aptul c0 :n ace,te -i,e ,e -0de.te acea linie de 2or0 a o1ului care -rea ,a :ntre=0rea,c0 -iitorul .i care a,pir0 ,0$/ do1ine. O;,er-area -ieii p,i3ice ne o2er0 ele1ente i1portante+ a,upra c0rora -o1 re-eni. ". TRANSPUNEREA AFECTIV $"II*LU>LI+%5 )rin 2uncia ,a de pre-i=iune+ nece,itate e,enial0 a or4ani,1elor 1o;ile+ pentru c0 ele ,unt 1ereu pu,e :n 2aa unor pro;le1e pri-ind -iitorul+ or4anul p,i3ic di,pune .i de capacitatea datorit0 c0reia nu nu1ai c0 ,e,i=ea=0 ceea ce eAi,t0 :n realitate+ ci+ de a,e1enea+ ,i1te+ 43ice.te ceea ce -a eAi,ta 1ai t?r=iu. 5eno1enul ace,ta :l nu1i1 Dtran,punereE. Acea,t0 capacitate e,te eAtre1 de puternic de=-oltat0 la oa1eni. 5eno1enul e,te at?t de lar4 r0,p?ndit+ :nc?t :l 40,i1 :n orice co1$ parti1ent al -ieii p,i3ice+ ,en,ul ,0u 2iind pretutindeni nece,itatea de a pre-edea9 c0ci atunci c?nd 10 -0d o;li4at ,0$1i repre=int+ ,0 4?nde,c cu1 10 -oi co1porta :n ca=ul :n care ,e -a pune o pro;le10+ ,e i1pune+ de a,e1enea+ ,0 2or1ule= o Budecat0 :nte1eiat0+ care ,0 ,e poat0 de4aBa din ,ituaia actual0+ :n cur, de e-oluie. Nu1ai adun?nd :ntr$un 10nunc3i ceea ce 4?ndi1+ ,i1i1 .i intui1 :n le40tur0 cu o ,ituaie pe care a;ia ur1ea=0 ,$o tr0i1+ pute1 do;?ndi un punct de -edere care ,0 ne :n40duie ,0 ne concentr01 2orele :ntr$o anu1it0 direcie+ ,au ,0 o e-it01 :n c3ip pre-0=0tor. 'ran,punerea are loc .i atunci c?nd contact01 -er;al pe cine-a. E,te i1po,i;il ,0 co1unic01 cu un o1+ dac0 nu ne tran,pune1 :n ,ituaia lui. De o con2i4uraie ,pecial0 ,e ;ucur0 tran,punerea :n ca=ul artei teatrale. Alte 1ani2e,t0ri ale tran,punerii ,e re2er0 la ca=urile :n care oa1enii aBun4 ,0 tr0ia,c0 un ,enti1ent aparte atunci c?nd o;,er-0 c0 pe alii :i a1enin0 -reo pri1eBdie. :n a,e1enea :1preBur0ri+ tran,punerea e,te uneori at?t de puternic0 :nc?t+ de.i per,onal o1ul nu e,te :n pericol+ el 2ace in-oluntar 4e,turi de ap0rare. E,te apoi cuno,cut0 1i.carea de retra4ere pe care o 2ace1 cu 1?na atunci c?nd cine-a a ,c0pat+ de eAe1plu+ un pa3ar. La popice ade,ea ,e poate o;,er-a cu1 unii Buc0tori tind ,0 participe la 1i.carea ;ilei+ anticip?nd$o prin pantd1i10+ ca .i cu1 ar -oi ,0$i in2luene=e cur,ul. Sau ,0 ne 4?ndi1 la ceea ce ,i1i1 c?nd -ede1 pe cine-a cur0?nd 2erea,tra de la un etaB :nalt al unui ;loc+ ori la ce ,i1i1 c?nd un orator are nenorocul ,0 ,e :1pot1olea,c0. La teatru nu -o1 putea nicidecu1 ,0 e-it01 :1p0rt0.irea ,enti1entelor eApri1ate de actori+ Buc?nd :n interiorul no,tru di-er,ele roluri din pie,0. A.adar+ tran,punerea a2ecti-0 depinde de :ntrea4a noa,tr0 eAperien0 tr0it0. Dac0 cercet01 ori4inea ace,tei 2uncii+ a ace,tei po,i;ilit0i de a ne tran,pune :n ,i101intele celorlali+ -o1 40,i eAplicaia :n ,enti1entul nati- de co1uniune ,ocial0. Iniial ace,ta e,te un ,enti1ent co,1ic+ un re2leA al coe=iunii :ntre4ului Co,1o,+ care d0inuie :n noi+ de care nu ne pute1 :n,tr0ina .i care ne 2ace capa;ili ,0 a,i$ 1il01 a2ecti- lucrurile ,ituate :n a2ara corpului no,tru. A.a cu1 ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 pune :n e-iden0 di2erite 4rade+ tran,punerea a2ecti-0 co1port0 .i ea o 4radare+ 2apt o;,er-a;il c3iar .i la copii. EAi,t0 copii care ,e ocup0 de p0pu.i de parc0 ace,tea ar 2i 2iine -ii+ pe c?nd alii poate c0 nu ,unt intere,ai dec?t ,0 -ad0 ce ,e a2l0 :n0untrul ace,tora. C?nd raporturile de co1uniune ,ocial0 ,unt co1utate de la ,e1eni c0tre lucrurile lip,ite de -ia0+ in,i4ni2iante ca -aloare+ de=-oltarea unui o1 poate ,0 e.ue=e cu totul. Ca=urile de torturare a ani1alelor+ pe care le o;,er-01 ade,ea la copii+ nu ,unt de conceput dec?t dac0 ad1ite1 a;,ena total0 a tran,punerii :n ,i101intele altor 2iine. Drept ur1are+ ,e poate ca a,e1enea copii ,0 aBun40 ,0 ,e intere,e=e de lucruri 20r0 nici o i1portan0 pentru de=-oltarea lor :n colecti-itate+ ,0 nu dea nici o atenie intere,elor altora .i ,0 nu ,e 4?ndea,c0 dec?t la ei :n.i.i. 'oate ace,tea ,unt deter1inate de 4radul ,c0=ut de tran,punere a2ecti-0+ :n cele din ur10 lip,a tran,punerii a2ecti-e conduce la re2u=ul cate4oric al cola;or0rii. #. INFLUEN-A OMULUI ASUPRA CELORLAL-I 1HIPNO!A I SUGESTIA.. Dac0 ne :ntre;01 :n ce 2el ,e poate reali=a+ :n 4eneral+ in2luena celorlali oa1eni+ ,t0 :n ,piritul p,i3olo4iei indi-iduale $Individualps/chologie%= ,0 r0,pund0 c0 :n acea,t0 pri-in0 inter-in 2eno1enele de ,olidaritate. :ntrea4a noa,tr0 -ia0 ,e de,20.oar0 ,u; ,e1nul po,i;ilit0ii pri1ordiale a in2luen0rii reciproce. Acea,ta e,te deo,e;it de
34

accentuat0 :n anu1ite ca=uri+ cu1 ,unt raporturile dintre pro2e,or .i ele-+ p0rini .i copii+ ,o .i ,oie. Su; in2luena ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 are loc+ :ntr$o anu1it0 10,ur0+ -enirea :n :nt?1pinarea aciunii eAercitate de cel0lalt. Gradul ace,tei in2luena;ilit0i depinde :n,0 de 10,ura :n care apare :nte1eiat dreptul celui care in2luenea=0 a,upra celui in2luenat. E,te eAclu,0 o in2luen0 de durat0 a,upra cui-a+ :n ca=ul :n care ace,ta e,te ,upu, unui preBudiciu. In2luena -a 2i 1aAi10 :n ca=ul :n care ne a2l01 :ntr$o ,tare de ,pirit care ne d0 ,enti1entul c0 propriul no,tru drept e,te 4arantat. :ndeo,e;i pentru educaie ace,t punct de -edere e,te i1portant. E,te po,i;il ,0 ,e propun0 ,au c3iar ,0 ,e practice o alt0 2or10 de educaie. O educaie care ar ine ,ea1a de ace,t punct de -edere ar 2i e2icient0 toc1ai pentru c0 ,$ar conecta la ceea ce e,te a;,olut 2unda1ental+ anu1e la ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Ea nu ar da re=ultate dec?t :n ca=ul :n care un o1 ar :ncerca ,0 ,e ,u,tra40 :n 1od deli;erat in2luenei ,ociet0ii. Iar lucrul ace,ta nu ,e 2ace 20r0 co1plicaii9 tre;uie du,0 :n preala;il o lupt0 1ai :ndelun4at0+ :n cur,ul c0reia ,0 ,l0;ea,c0 le40turile ,ale cu 1ediul .i el ,0 ,e 40,ea,c0 :ntr$o opo=iie total0 2a0 de ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Atunci orice in2luen0 eAercitat0 a,upra ,a :nt?1pin0 re=i,ten0 ,au c3iar de-ine i1po,i;il0 .i a-e1 :n 2a0 pri-eli.tea unui o1 care la orice tentati-0 de a ,e aciona a,upra lui r0,punde printr$o aciune :n ,en, contrar 7,pirit de contradicie8. A-e1 deci toate 1oti-ele ,0 ne a.tept01 ca unii copii+ care ,e ,i1t 1ai 1ult ,au 1ai puin opri1ai de 1ediul lor+ ,0 1ani2e,te o ,la;0 capacitate .i :nclinaie de a da a,cultare educatorilor lor. EAi,t0+ de,i4ur+ nu1eroa,e ca=uri :n care pre,iunea din a2ar0 e,te at?t de puternic0 :nc?t :nl0tur0 orice re=i,ten0+ :n aparen0 orice in2luen0 2iind acceptat0 .i ur1at0. Ne -o1 con-in4e :n,0 :n ,curt ti1p c0 acea,t0 supunere nu are nici o -aloare practic0. Ne a2l01 uneori :n 2aa ,pectacolului unei 2iine 4rote.ti+ 20cut0 inapt0 pentru -ia0 7a,$ cultarea oar;08+ un o1 care pururea a.teapt0 ,0$i co1an=i ce .i cu1 ,0 2ac0. Marele pericol pe care :l aduce cu ,ine acea,t0 ,upunere du,0 at?t de departe poate 2i apreciat prin 2aptul c0 acei copii care a,cult0 de oricine :i ia ,u; puterea ,a pot co1ite+ la ordin+ c3iar cri1e. :n bandele de rufctori ei :ndepline,c roluri ,ini,tre+ pe c?nd capul ;andei ,e ine :n 4eneral de$o parte. :n aproape toate actele de pedep,ire r0,un0toare pu,e la cale de a,e1enea ;ande+ a,t2el de indi-i=i ,unt in,tru1entele de eAecuie". A,e1enea oa1eni dau do-ad0 de o a,cultare ne-ero,i1il0 prin proporiile ei .i pot ,i1i :n acea,ta c3iar o ,ati,2acere a propriei a1;iii. Dac0 ne li1it01 :n,0 nu1ai la ca=urile nor1ale :n care are loc in2luena+ pute1 ,ta;ili c0 indi-i=ii cei 1ai di,pu.i ,0 ,e la,e in2luenai .i ,0 coopere=e :n ace,t ,en, ,unt cei al c0ror ,enti1ent de co1uniune ,ocial0 a 2o,t cel 1ai puin contrariat .i c0+ :n ,c3i1;+ re2ractari ,unt cei la care :nclinaia de a par-eni+ a,piraia la ,uperioritate au atin, cote deo,e;it de :nalte. O;,er-aia ne o2er0 =i de =i :n-001inte. C?nd p0rinii ,e pl?n4 de un copil+ o 2ac eAtre1 de rar pentru a$i repro.a a,cultarea oar;0+ pe ei nelini.tindu$i nea,cultarea+ iar eAa1inarea unor a,t2el de copii ne arat0 c0 ei cad prad0 i1pul,ului de a ,c0pa de c3in4ile 1ediului lor .i c0+ dac0 ,e ,tr0duie,c ,0 2r?n40 nor1ele -ieii lor 10runte+ e,te pentru c0 un trata1ent eronat i$a 20cut ina;orda;ili :n ceea ce pri-e.te inter-eniile peda4o4ice. N0=uina inten,0 ,pre putere $das intensive 'treben nach Macht% e,te a,t2el in-er, proporional0 cu educa;ilitatea. :n po2ida ace,tui ade-0r+ educaia noa,tr0 2a1ilial0 tinde :n principal ,0 incite a1;iia copilului .i ,0$i inculce idei de 4randoare. Acea,ta nu din nu .tiu ce nec3i;=uin0+ ci pentru c0 :ntrea4a noa,tr0 cultur0 .i ci-ili=aie+ ele :n,ele i1pre4nate de a,t2el de idei de 4randoare+ 4enerea=0 a,e1enea i1pul,uri+ :nc?t :n 2a1ilie+ ca .i :n ,ocietate+ preocuparea pri1ordial0 e,te aceea de a$/ 2ace pe t?n0r ,0 p0.ea,c0 :n -ia0 cu o ,tr0lucire aparte+ dep0.indu$i pe toi ceilali+ pe c?t po,i;il :n toate pri-inele. :n capitolul :n care -o1 trata de,pre in2atuare -o1 ar0ta 1ai pe lar4 c?t de necore,pun=0toare e,te acea,t0 1etod0 educaional0 ;a=at0 pe a1;iie .i cu1+ lo-indu$,e de a,e1enea di2icult0i+ de=-oltarea -ieii p,i3ice poate ,0 e.ue=e. :ntr$o ,ituaie ,i1ilar0 cu a acelora care+ ca ur1are a :nclinaiei lor de a ,e ,upune necondiionat+ ,e con2or1ea=0 aproape 20r0 eAcepie cerinelor 1ediului+ ,e 40,e.te orice 1ediu. Ace,tuia tre;uie doar ,0$i 2ie indu,0 intenia de a 2ace c?t-a ti1p tot ceea ce i ,e cere. Iat0 proce,ul care ,t0 la ;a=a predi,po=iiei pentru hipno15 :n le40tur0 cu acea,ta ,unt de 20cut+ :n 4eneral+ ur10toarele o;,er-aii: e,te po,i;il ca un o1 ,0 declare ,au ,0 cread0 c0 poate 2i 3ipnoti=at+ cu toate c0 lui :i lip,e.te ,tarea de pre40tire p,i3ic0 2a-ora;il0 ,upunerii. Dup0 cu1 e,te po,i;il ca un altul ,0 opun0 3ipno=ei o re=i,ten0 cate4oric0 .i+ cu toate ace,tea+ ,0 2ie ,u2lete.te pre40tit la ,upunere. *ipno=a ,e reali=ea=0 eAclu,i- pe ;a=a atitudinii psihice a medi u1$ului+ nu pe ;a=a ,pu,elor ,au credinelor ace,tuia. Din 4re.ita :nele4ere a ace,tui 2apt a re=ultat 1ult0 con2u=ie+ pentru c0 :n 3ipno=0 a-e1 cel 1ai ade,ea de$a 2ace cu oa1eni care ,e :1potri-e,c+ pe c?nd+ :n de2initi-+ ei ,unt :nclinai ,0 :ndeplinea,c0 cerinele 3ipnoti=atorului. Acea,t0 ,tare de di,poni;ilitate $Fereits7?iiligkeit% poate a-ea di2erite 4rade+ a.a :nc?t re=ultatele 3ipno=ei di2er0 de la o1 la o1. Dar :n nici un ca= di,poni;ilitatea :n 2aa 3ipno=ei nu depinde de -oina hipnoti1atorului, ci de di,po=iia p,i3ic0 a 1edRu1$
35

ului. C?t pri-e.te natura 3ipno=ei+ ea e,te :nrudit0 cu ,tarea de ,o1n. Eni41atic e,te doar 2aptul c0 pentru ca ace,t ,o1n ,0 ,e produc0 e,te nece,ar0 o co1and0 din partea altcui-a. Co1and0 care e,te e2icient0 nu1ai dac0 ,e adre,ea=0 unui indi-id pre40tit ,$o accepte. Deci,i-e :n pri-ina acea,ta ,unt+ dup0 cu1 ,$a 1enionat+ e,ena .i de=-oltarea per,onalit0ii 1ediu1$ului. Nu1ai atunci c?nd cine-a e,te :n a.a 2el ,tructurat :nc?t ,0 ,e con2or1e=e 20r0 ,pirit critic in2luenei altora+ eAi,t0 po,i;ilitatea de a pro-oca :n el ace,t ,o1n ,peci2ic+ care+ 1ai 1ult dec?t ,o1nul natural+ e,te deconectat de capacitatea de aciune -oluntar0 proprie+ :n a.a 10,ur0 :nc?t 2inal1ente indi-idul poate 2i pu, :n 1i.care de centrii 1otori ai 3ipnoti=atorului care d0 co1anda!. Din ,o1nul nor1al r01?ne doar un 2el de ,tare crepu,cular0+ a.a :nc?t 1ediu1$ul nu$.i poate a1inti din cele ce ,e petrec :n ti1pul 3ipno=ei dec?t ceea ce -rea 3ipnoti=atorul. E,te eli1inat :n pri1ul r?nd ,piritul critic+ cea 1ai i1portant0 cucerire a or4anului p,i3ic :n condiiile ,ociet0ii noa,tre. Un 1ediu1 e,te+ ca ,0 ,pune1 a.a+ o prelun4ire a 1?inii 3ipnoti=atorului+ un or4an care 2uncionea=0 la ordinul ace,tuia. MaBoritatea oa1enilor capa;ili ,0$i in2luene=e pe alii atri;uie acea,t0 capacitate .i+ :n 4eneral+ orice po,i;ilitate de ace,t 2el+ unui 2luid 1i,terio,+ unei puteri eAtraordinare+ care le$ar 2i proprii. Acea,ta duce la ne1aipo1enite ,candaluri+ la a;u=uri+ :ndeo,e;i la re-olt0toare eAce,e din partea celor care practic0 telepatia .i 3ipnoti,1ul. La drept -or;ind+ ,e poate a2ir1a c0 ei :nBo,e,c :n a.a 10,ur0 de1nitatea u1an0 :nc?t nu ocole,c nici o po,i;ilitate de a lucra clande,tin. Nu tre;uie ,0 ,e :nelea40 de aici c0 2eno1enele pe care le pre=int0 au la ;a=0 .arlatania. Nicidecu1. Dar creatura u1an0 e,te at?t de :nclinat0 la :n4enunc3ere :nc?t poate de-eni -icti1a unui indi-id care are tupeul ,0 ,e pre=inte drept unul care supralicitea1, dat 2iind c0 oa1enii :n 1aBoritatea lor ,unt di,pu.i ,0 ,e ,upun0+ 20r0 ,0 -eri2ice cu1 ,tau lucrurile+ plec?ndu$,e :n 2aa autorit0ii+ l0,?n$du$,e inti1idai .i captai+ ,u;ordonai 20r0 cr?cnire+ ceea ce+ 2ire.te+ niciodat0 nu a putut ,0 pun0 ordine :n -iaa colecti-0 a oa1enilor+ ci a condu, :ntotdeauna la un ,upli1ent de re-olt0 din partea celor ,upu.i. Ni1eni p?n0 a,t0=i nu a practicat telepatia ,au 3ipnoti,1ul cu ;une re=ultate pe ter1en 1ai lun4. 5oarte ade,ea ,$a :nt?1plat ca 3ipnoti=atorul ,0 dea pe,te un o1+ un a.a$nu1it medium, care pur .i ,i1plu /$a Dinteriori=atE/L. Ace,t lucru ,$a petrecut .i cu oa1eni de .tiin0 i1portani+ care au -oit ,0$.i eAercita 2ora a,upra unor indi-i=i ,u4e,tiona;ili. De 1ulte ori ,ur-in e.ecuri c?nd medium7ul ,e do-ede.te a 2i+ ca ,0 ,pune1 a.a+ un :n.elat :n.el0tor+ pe de o parte a104it+ pe de alta :n4enunc3eat de ,ine :n,u.i. Dar puterea care ni ,e pare a intra :n aciune aici nu e,te niciodat0 aceea a 3ipnoti=atorului+ ci totdeauna a-e1 de$a 2ace cu :nclinaia 1ediu1$ului de a ,e ,upune9 nu e,te -or;a de nici o putere 1a4ic0+ ci de eAtraordinara pricepere a 3ipnoti=atorului de a pune :n ,cen0 2ar,a. Dac0+ :n Bc3i1;+ cine-a e,te o;i.nuit ,0 duc0 o -ia0 :ntru totul dup0 c3i;=uin0 ,a .i nu$.i :n,u.e.te 20r0 di,cern01?nt conclu=iile altora+ atunci :n 1od 2ire,c un a,t2el de o1 nu -a putea 2i 3ipnoti=at .i nici nu -a pre=enta ,traniile 2eno1ene ale telepatiei. Deci toate ace,te 2eno1ene nu ,unt dec?t 2eno1ene ale a,cult0rii oar;e. :n ace,t conteAt e,te de 1enionat .i sugestia5 )ute1 :nele4e e,ena ace,teia nu1ai dac0 o in,er01+ :n cel 1ai lar4 ,en,+ :n ,2era i1pre,iilor $"indriicke%5 E,te de la ,ine :nele, c0 o1ul nu nu1ai c0 pri1e.te la un 1o1ent dat i1pre,ii+ ci c0 .i ,t0 :n per1anen0 ,u; in2luena lor. Receptarea de i1pre,ii nu e,te cu totul in,i4ni2iant0+ ace,tea continu?nd ,0 acione=e a,upra noa,tr0. Iar c?nd ace,tea ,unt de1er,uri din partea unui alt o1+ :ncerc0ri de a ne con-in4e+ de a ne :ndupleca+ :n ace,t ca= pute1 -or;i de ,u4e,tii. Are loc 1odi2icarea ,au con,olidarea unei concepii acti-e+ care ,e 1ani2e,t0 de,lu.it la po,e,orul ei. )ro;le1a di2icil0 con,t0 propriu$=i, :n 2aptul c0 oa1enii reacionea=0 di2erit la i1pre,ii dina2ar0. )e de alt0 parte+ in2luena depinde de 4radul de independen0 al per,oanei re,pecti-e. Sunt de luat :n con,iderare :ndeo,e;i dou0 tipuri. Unii ,uprae,ti1ea=0 cu u.urin0 opinia celorlali+ a.adar nu in prea 1ult la :ndrept0irea propriilor lor concepii+ l? 2aptul c0 ele ,unt corecte ,au 2al,e. Ei eAa4erea=0 i1portana altor per,oane+ a.a :nc?t ,e adaptea=0 le,ne la opinia ace,tora. Ei ,unt cu totul api pentru ,u4e,tio$narea :n ,tare de -e43e ,au pentru 3ipno=0. Cel0lalt tip -a con,idera drept o o2en,0 tot ceea ce -ine din a2ar0+ ,ocotind c0 doar propria ,a opinie e,te Bu,t0 .i re,pin4?nd orice contri;uie a celorlali+ 20r0 a$i p0,a de Bu,teea ,au inBu,teea ideilor lor. A1;ele tipuri de4aB0 un ,enti1ent de ,l0;iciune+ cel de$al doilea ne:1p0c?ndu$,e cu ideea c0 ar a-ea ce-a de pri1it de la ceilali. 5oarte ade,ea :nt?lni1 oa1eni care intr0 le,ne :n con2lict+ nutrind :n ,inea lor p0rerea c0 ar 2i prea acce,i;ili la ,u4e,tionarea de c0tre alii. Ei :.i :nt0re,c :n,0 acea,t0 p0rere nu1ai pentru a nu de-eni recepti-i+ a.a :nc?t e,te 4reu ,0 o;ii -reo ,c3i1;are de optic0 de la ei. NO'E
/ %

'itlul capitolului :n ori4inal: "indriicke der Aussen?elt5 7Nota trad.8 DcRie Motoriker0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 36

# <

.'ul2erdelirium0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 Aceea.i capacitate incoerci;il0 de 2anta=are /$a du, pe o1 la n0,cocirea =eilor+ a lui Du1ne=eu+ ca ,upre10 eApre,ie a Bindului o1ului de a ,e ,itua pe un plan al ,uperiorit0ii a;,olute+ unde-a unde ,0 ,e ;ucure de o protecie in2init0+ unde nici un r0u J .i :n pri1ul r?nd 1oartea J ,0 nu$/ 1ai poat0 atin4e+ unde ,0 ,e poat0+ :n ,2?r.it+ :1p0rt0.i eu2oric din per2eciune. .Qum Colt 1u streben, in ihm 1u sein, seinem )uf1u folgen0, adic0 Da ,e ,tr0dui :ntru Do1nul+ a ,e identi2ica cu el+ a$i ur1a c3e1areaE 7Ern,t @a3n+ Al2red Adler+ )eligion und Individualps/chologie, Verla4 dr. Rol2. )a,,er+ Hien+ Leip=i4+ /!##+ p. >C8 re2lect0 ,e1ni2icati- acea,t0 a,piraie ,pre per2eciune .i ,uperioritate+ din care ,$au n0,cut 2anta,1ele tuturor reli4iilor. 7Nota trad.8 > E,te a.a$nu1itul Dprote,t -irilE ,au Da,piraia la -irilitateE+ la D,uperioritate -iril0E a 2e1eilor+ :n al c0ror incon.tient J arat0 Adler J 1ocne.te a-er,iunea 2a0 de rolul 2e1inin pentru care au 2o,t ;iolo4ic de,tinate. D)rote,tul -irilE a atin, un punct cul1inant la Geor4e Sand+ de eAe1plu+ care J dup0 cu1 rele-0 Adler J pretindea c0 nu eAi,t0 dec?t un ,in4ur ,eA. Aceea.i a,piraie ,pre o D-irilitate c?t 1ai co1plet po,i;il0E o tr0ie,c+ pe un accentuat 2ond ne-rotic+ ;0r;aii care ,e cred Dde-irili=aiE+ Dde1a,culini=aiE+ l0,?ndu$,e de re4ul0 do1inai de o Da4re,i-itate -iril0E+ de natur0 p,i3opatolo4ic0 7a ,e -edea Al2red Adler+ -ber den Icrvdsen Charakter, capitolul < din partea de DAplicaii practiceE8. 7Nota trad.8 & Denu1irea co1plet0 a di,ciplinei 2unda1entate de Al2red Adler e,te aceea de .vergleichende Individualps/chologie0, adic0 psihologie individual comparat, denu1ire care apare :n ,u;titlul uneia din lucr0rile ,ale capitale+ Cu privire la caracterul nevroticilor 7Hie,;aden+ /!/%8: DGrund=u4e einer -er4leic3enden Indi-idualp,Ic3olo4ie und ),Ic3ot3erapieE 7)rincipii de p,i3olo4ie indi-idual0 co1parat0 .i de p,i3oterapie8. Atr04?nd atenia a,upra ace,tui 2apt+ ade,ea ,c0pat din -edere+ Al2red 5arau .i *er;ert Sc3a22er preci=ea=0 c0 ter1enul de psihologie individual comparat Dde2ine.te o p,i3olo4ie care ,tudia=0 indi-idul :n totalitatea ,a+ co1par?nd 1ani2e,t0rile ,ale p,i3ice cu datele nor1elor ,ocialeE 7op. cit5, p. !#8. 7Nota trad.8 " 5olo,ind cu un dia;olic ,?n4e rece a,t2el de Din,tru1ente de eAecuieE a pu, Al2on,o 7Al8 Capone la cale .i a .i co1i, nu 1ai puin de %%" de a,a,inate+ pentru care nu ,$au putut 40,i capete de acu=are :1potri-a lui 7I. A,=odI+ Interpolul n ac!iune, Editura )olitic0+ ucure.ti+ /!&C+ pp. /%<$/%>8. 7Nota trad.8 , )er,oan0 eAtre1 de ,u4e,ti;il0+ le,ne de 3ipnoti=at ,au care r0,punde cu u.urin0 induciei parap,i3olo4ice. 7Nota trad.8 ! )unerea :n 1i.care a 3ipnoti=atului direct de c0tre centrii 1otori ai 3ipnoti=atorului e,te eAclu,0+ din 1o1ent ce e2ectul 3ipnotic ,e o;ine prin co1en=i -er;ale+ care au acce, la cel 3ipnoti=at prin acele Dpuncte -i4ileEde pe corteA+ r01a,e ca atare pe 2ondul in3i;iiei 4enerali=ate repre=entate de ,o1n. Dru1ul p?n0 la centrii 1otori e,te apoi 1ai lun4 ,au 1ai ,curt+ 2uncie :n de coninutul Din,trucieiE date de 3ipnoti=ator. 7Nota trad.8 /L )roce, care+ :n e,ena ,a+ e,te de acela.i ordin cu ,tructurarea 'upraeului,a.a cu1 o anali=ea=0 5reud. 7Nota trad.8

C&'()*+,+ V SENTIMENTUL DE INFERIORITATE SI TENDIN-A DE A SE IMPUNE 1. SITUA-IA DIN PRIMA COPILRIE. Dup0 cu1 .ti1+ copiii pe care natura i$a tratat cu -itre4ie ,unt :nclinai ,0 adopte o alt0 atitudine 2a0 de -ia0 .i oa1eni dec?t cei care au cuno,cut de ti1puriu ;ucuriile eAi,tenei. Se poate ,tatua+ :n principiu+ c0 toi copiii cu organe deficiente $mit mindcr?ertigen -rganen% ,e an4aBea=0 pe ne4?ndite :ntr$o lupt0 cu -iaa+ ceea ce :i duce la o ,u4ru1are a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0+ a.a :nc?t ace.ti oa1eni adopt0 le,ne un 1odel e4oi,t al 4riBii eAclu,i-e de ,ine .i 2a0 de i1pre,ia pe care o produc a,upra anturaBului+ nepreocup?ndu$i intere,ele altora. Ca .i de2icienele 2i=ice+ in2luenele eAterioare eAercitate a,upra copilului ,unt re,i1ite ca o po-ar0 1ai 1ult ,au 1ai puin ap0,0toare+ put?nd deter1ina o atitudine o,til0 2a0 de 1ediu. Cotitura deci,i-0 are loc 2oarte de ti1puriu. :nc0 din al doilea an de -ia0 pute1 con,tata c0 ace.ti copii ,unt prea puin :nclinai ,0 ,e ,i1t0 la 2el de :n=e,trai ca alii+ de aceea.i condiie .i a-?nd drepturi e4ale cu ei+ deci :ndrept0ii de a le c0uta prietenia .i a 2ace cau=0 co1un0 cu d?n.ii+ ci+ di1potri-0+ do1inai de un ,enti1ent al insuficien!ei $ erkurY5theit%+ eAteriori=ea=0 1ai puternic dec?t ceilali copii un ,enti1ent al a.tept0rii+ un drept de a e1ite pretenii. Dac0 ne 4?ndi1 c0+ de 2apt+ 2iecare copil ,e ,ituea=0 pe o po=iie de in2erioritate :n 2aa -ieii .i c0 nu ar putea eAi,ta 20r0 a a-ea :ntr$o 10,ur0 apreci$ a;il0 ,enti1entul co1uniunii cu cei apropiai+ dac0 lu01 :n con,iderare 2i=icul pl0p?nd .i neaButorarea copilului+ acea ,tare de dependen0 care$i d0 i1pre,ia c0 nu1ai cu 4reu -a 2i capa;il ,0 -ieuia,c0+ atunci tre;uie ,0 ad1ite1 c0 la :nceputul oric0rei -iei p,i3ice ,e a2l0 un 1ai 1ult ,au 1ai puin pro2und sentiment de inferioritate $Minder?ertigkeitsgefiihl%5 Acea,ta e,te 2ora propul,i-0+ punctul de la care porne,c .i ,e de=-olt0 toate ,tr0daniile copilului de a$.i 2iAa un ,cop+ de la a c0rui reali=are el a.teapt0 lini.tea .i ,ecuritatea eAi,tenei ,ale -iitoare.
37

:n acea,t0 atitudine ,peci2ic0 copilului+ ,tr?n, le4at0 de capacit0ile ,ale or4anice .i care e,te in2luenat0 de ace,tea+ re=id0 ;a=a cducabilit!ii ,ale. Oric?t de 4eneral ar 2i ,enti1entul de in2erioritate la 2iecare copil+ educa;ilitatea -a 2i pu,0 la :ncercare :n ,pecial de doi 2actori. Unul e,te toc1ai ace,t puternic inten, .i ,t0ruitor ,enti1ent de in2erioritate+ pe c?nd cel0lalt e,te un ,cop+ care nu pur .i ,i1plu 4arantea=0 cal1area+ ,ecuritatea+ e4alitatea+ ci 4enerea=0 o aspira!ie la putere $'treben nach Macht%+ care :n 1od cate4oric e,te de,tinat0 ,0 duc0 la do;?ndirea ,uperiorit0ii :ntr$un anu1it 1ediu ,ocial. Copiii ,unt :ntotdeauna an4aBai pe ace,t dru1. Ceea ce co1plic0 educa;ilitatea lor e,te 2aptul c0 ei ,e ,i1t de,con,iderai :n toate :1preBur0rile+ ,e cred de=a-antaBai de natur0 .i ade,ea+ pe drept ,au pe nedrept+ u1ilii de c0tre cei 1ari. A;ia atunci c?nd anali=01 1ai eAact toate ace,te date pute1 aprecia ine-ita;ilitatea unei de=-olt0ri ,inuoa,e+ :n,oit0 de tot 2elul de e.ecuri. La drept -or;ind+ orice copil e,te eApu, ace,tui pericol+ deoarece toi copiii ,e a2l0 :n ,ituaii de 2elul ace,ta. Inte4rat :n ,ocietatea adulilor+ prin :n,u.i ace,t 2apt 2iece copil e,te :nde1nat ,0 ,e con,idere 1ic .i ,la;+ nei,pr0-it+ in2erior. A2lat :n acea,t0 ,tare de ,pirit+ :i -a 2i cu neputin0 ,0 ,e cread0 capa;il de a ,e ac3ita de ,arcini u.or .i i1peca;il+ a.a cu1 i ,e pretinde. De o;icei :nc0 de aici inter-in :n educaie 4re.eli. Cer?ndu$i$ ,e copilului prea 1ult+ ,e deter1in0 :ncolirea :n ,u2letul ace,tuia a unui acut ,enti1ent al nulit0ii ,ale. a c3iar ,unt ca=uri :n care unor copii li ,e atra4e :n per1anen0 atenia a,upra in,i4ni2ianei+ i1aturi taii .i capacit0ii lor 1ode,te. Alii+ :n ,c3i1;+ ,unt tratai ca Buc0rii+ ca o;iecte de a1u=a1ent+ ,au ,unt pri-ii ca ;unuri ce tre;uie p0,trate :ntr$un c3ip cu totul deo,e;it+ c?nd nu ,unt con,iderai un ;ala,t ,up0r0tor. Ade,ea toate ace,te tendine ,e :nt?lne,c laolalt0+ iar copilului+:n con,ecin0+ i ,e -a atra4e atenia 2ie :n ,en,ul c0 el con,tituie o ;ucurie pentru aduli+ 2ie+ di1potri-0+ 1oti- de decepie. )ro2undul ,enti1ent de in2erioritate+ culti-at :n ace,t 1od la copii+ poate cunoa.te o eAacer;are+ date 2iind anu1ite particularit0i ale -ieii noa,tre. )rintre ace,tea ,e nu10r0 o;iceiul de a nu$i lua pe copii :n ,erio,+ de a le -?r: :n cap ideea c0 ,unt un ni1eni+ c0 nu au nici un drept+ c0 niciodat0 nu tre;uie ,$o ia :naintea adulilor+ c0 tre;uie ,0 ,tea la locul lor+ .i a.a 1ai departe. C3iar c?nd e,te ce-a ade-0r :n ace,tea+ lucrurile le ,unt pre=entate copiilor :ntr$o 1anier0 at?t de 4ro,olan0+ :nc?t nu e,te de 1irare c0 le ,t?rne.te iritarea. :n a2ar0 de acea,ta+ o 1uli1e de copii tr0ie,c cu tea1a per1anent0 ca nu cu1-a ceea ce 2ac ei ,0 de-in0 motiv de bat8ocurpentru toat0 lu1ea. )ro,tul o;icei de a$i ridiculi=a pe copii e,te eAtre1 de d0un0tor pentru de=-oltarea lor. 'ea1a de ridicol a unor a,e1enea oa1eni poate 2i identi2icat0 p?n0 t?r=iu :n -iaa lor+ ade,ea ei neput?nd ,0 ,cape de ea nici la ;0tr?nee. 5oarte preBudicia;il0 e,te+ apoi+ :nclinaia unora de a nu$i lua pe copii :n ,erio,+ de a le ,pune neade-0ruri+ ceea ce u.or :i poate 2ace ,0 ,e :ndoia,c0 de ,erio=itatea colecti-it0ii :n care tr0ie,c .i c3iar de ,erio=itatea -ieii. S$au -0=ut ca=uri de copii care+ :n pri1a =i de .coal0+ ,$au a.e=at =?1;ind :n ;anc0+ declar?nd oca=ional c0 pentru d?n.ii toat0 c3e,tiunea cu .coala e,te o 4lu10 a p0rinilor+ pe care nici -or;0 ,0 o ia :n ,erio,. 2. COMPENSAREA SENTIMENTULUI DE INFERIORITATE2 ASPIRA-IA DE A SE PUNE %N VALOARE I DE A DOB$NDI SUPERIORITATEA. Senti1entul de in2erioritate+ de in,ecuritate .i de in,u2icien0 e,te acela care con,tr?n4e la 2iAarea unui el :n -ia0 .i la reali=area ace,tuia. :nc0 din pri1ele =ile de -ia0 ,e 2ace o;,er-at0 pornirea copilului de a ,e ,itua :n pri1$plan+ de a atra4e :n 1od coercitia,upra ,a atenia p0rinilor. Sunt cele dint?i ,e1ne ale n0=uinei n0,c?nde a o1ului de a ,e pune :n -aloare+ care ,e de=-olt0 ,u; in2luena ,enti1entului de in2erioritate .i care :l o;li40 pe copil ,0$.i 2iAe=e un ,cop+ cu care el porne.te ,0$.i 1ani2e,te ,uperioritatea a,upra 1ediului ,0u. 5iAarea ,copului cu pri-ire la do;?ndirea ,uperiorit0ii -a 2i 20cut0 prin inter1ediul 10reului ,enti1ent de co1uniune ,ocial0.Nu pute1 ri,ca nici o apreciere pri-ind copilul ,au adultul+ dac0 nu 2ace1 o co1paraie :ntre ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 eAi,tent :n ei .i ponderea n0=uinei ,pre putere .i ,pre ,uperioritate a,upra celorlali. Scopul -a 2i :n a.a 2el ,ta;ilit :nc?t atin4erea ,a ,0$i o2ere po,i;ilitatea de a$.i ,i1i ,uperioritatea ,au de a$.i :n0la :n a.a 10,ur0 propria per,onalitate :nc?t -iaa ,0$i apar0 de1n0 de tr0it. Scopul e,te+ de a,e1enea+ acela care con2er0 -aloare ,en=aiilor+ care diriBea=0 .i in2luenea=0 percepiile+ con2i4urea=0 repre=ent0rile+ d0 ,en, 2orei creatoare cu care 2or101 repre=ent0rile+ e-oc01 a1intirile ,au le :n0;u.i1. Iar dac0 ine1 ,ea1a de 2aptul c0 ,en=aiile nu ,unt nicidecu1 10ri1i a;,olute+ ,u2erind .i ele in2luena ur10ririi ,copului care do1in0 -iaa p,i3ic0+ .i dac0+ apoi+ nu pierde1 din -edere c0 percepiile noa,tre ,unt totdeauna ,electi-e+ re=ultat al unei anu1ite intenii ,ecrete+ c0 nici repre=ent0rile nu au o -aloare a;,olut0+ ci ,unt in2luenate de ,cop .i c0+ pe dea,upra+ noi c0ut01 :n per1anen0 ,0 ne orient01 :n a.a 2el tr0irile :nc?t ,0 nu ne :ndep0rt01 de ,cop+ atunci e,te li1pede c0 .i aici toate ,unt relati-e+ nea-?nd dec?t aparena unor -alori trainice .i ,i4ure. :ntr$un ,en, fictiv, pe planul i1a4inaiei creatoare+ ne a4001 de un punct ,ta;il. care :n realitate nu eAi,t0. Acea,t0 ipote=0+ condiionat0 de 2apt de o de2icien0 a -ieii p,i3ice u1ane+ e,te ,i1ilar0
38

1ultor :ncerc0ri ale .tiinei .i practicii+ ce-a de 2elul di-i=0rii 4lo;ului p01?nte,c :n 1eridiane ineAi,tente+ dar a-?nd o 1arc i1portan0 ca ipote=e. :n toate ca=urile de 2iciune a-e1 de$a 2ace cu un 2eno1en caracte$ ri,tic: ad1ite1 un punct 2iA+ cu toate c0 la o cercetare 1ai atent0 ni ,e i1pune con-in4erea c0 ace,ta nu eAi,t0. )roced01 :n,0 :n ace,t 2el nu1ai ,pre a o;ine o orientare :n 3ao,ul -ieii+ pentru a putea ine o conta;ilitate. 'otul+ :ncep?nd cu ,en=aiile+ e,te tran,2erat de noi :ntr$un do1eniu al calcula;ilului+ :n care pute1 ,0 acion01. Ace,ta e,te a-antaBul pe care ni$/ o2er0 J a.a dup0 cu1 reie,e din eAa1inarea -ieii p,i3ice a o1ului J ad1iterea unui ,cop 2er1. Din ace,t corp de idei proprii p,i3olo4iei indi-iduale ,e de4aB0 o metod euristic, cercetarea .i :nele4erea :n pri1ul r?nd a -ieii p,i3ice a o1ului prin pri,1a unor potente ereditare care+ ,u; in2luena 2iA0rii unui ,cop+ -or e-olua ,pre ,tructura lor de 1ai t?r=iu. EAperiena .i o;,er-aiile noa,tre ne :nt0re,c :n,0 con-in4erea c0 acea,t0 1etod0 euri,tic0 con,tituie 1ai 1ult dec?t un in,tru1ent de in-e,ti4aie+ c0 principiile ,ale acoper0 :n 1are 10,ur0 proce,ele acti-e ale de=-olt0rii p,i3ice+ parte din ele tr0ite la ni-elul con.tiinei+ alt0 parte erup?nd din incon.tient. A.adar+ ,tr0duina centrat0 pe ,cop a -ieii p,i3ice/ nu repre=int0 pur .i ,i1plu 2or1a concepiei noa,tre+ ci .i un 2apt 2unda1ental. C?t pri-e.te pro;le1a 2elului :n care aspira!ia ctre putere, ace,t r0u 20r0 e4al al ,ociet0ii o1ene.ti%+ poate 2i re1ediat0 .i con-ertit0 :n 1odul cel 1ai pro2ita;il+ di2icultatea con,t0 :n 2aptul c0 :n perioada$:n care acea,t0 a,piraie apare e,te 4reu ,0 te :nele4i cu copilul. A;ia 1ai t?r=iu de-ine po,i;il0 o clari2icare .i o inter-enie :ntr$o de=-oltare 4re.it0+ pentru a o a1eliora. Vieuirea :1preun0 cu copilul o2er0 totu.i o a,e1enea po,i;ilitate+ dac0 ,t0rui1 :n direcia de=-olt0rii ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 eAi,tent la 2iecare copil+ :n a.a 2el :nc?t a,piraia c0tre putere ,0 nu poat0 de-eni preponderent0. O alt0 di2icultate e,te aceea c0 1uli copii nu -or;e,c de,c3i, de,pre a,piraia lor c0tre putere+ ci o t0inuie,c .i :ncearc0 ,$o pun0 :n practic0 pe a,cun,+ ,u; 1a,ca ;un0-oinei .i a 1ani2e,t0rilor a2ectuoa,e. Ei e-it0 pudic ,0 2ie prin.i a,upra 2aptului. Ne,t0p?nita a,piraie c0tre putere+ care caut0 ,0 ,e inten,i2ice+ produce de4ener0ri :n de=-oltarea -ieii p,i3ice a copilului .i+ aBun,0 la paroAi,1+ poate 2ace ca curaBul ,0 de-in0 i1pertinen0+ docilitatea poltronerie+ iar a2eciunea -iclenie+ de,tinate ,0$i deter1ine pe ceilali ,0 cede=e+ ,0 ,e o;in0 de la ei a,cultare .i ,upunere+ toate ace,te tr0,0turi de caracter put?nd a,t2el ,0$.i adau4e la natura lor e-ident0 un 1iBloc de a;il0 4oan0 dup0 ,uperioritate. Educaia diriBat0 are loc din i1;oldul+ con.tient ,au incon.tient+ de a$/ aButa pe copil ,0 ia,0 din in,ecuritatea ,a+ de a$/ :n=e,tra cu deprinderi .i priceperi+ cu cuno.tine+ cu o :nele4ere .i a2ecti-itate core,pun=0toare 2a0 de ceilali. 'oate ace,te 10,uri+ de oriunde ar -eni+ ,unt :n pri1ul r?nd :ncerc0ri de a$i croi copilului+ pe 10,ur0 ce el cre.te+ noi c0i de a ,e eli;era de ,enti1entul ,0u de in,ecuritate .i de in2erioritate. Ceea ce ,e petrece acu1 :n copii ur1ea=0 dru1ul tra,at de tr0,0turile ,ale de caracter+ e,te re2leAul p,i3icului ,0u. +radul de eficien! al ,enti1entului de in,ecuritate .i de in2erioritate depinde+:n principal+ de concep!ia $Auffassung% copilului. 50r0 :ndoial0 c0 4radul o;iecti- de in2erioritate e,te i1portant .i c0 -a 2i ,e,i=at de copil. Dar nu tre;uie ,0 ne a.tept01 ca e,ti10rile 20cute de copil :n acea,t0 pri-in0 ,0 2ie eAacte+ cu at?t 1ai puin cu c?t nici adulii nu i=;ute,c ,0 2ac0 a,e1enea e,ti10ri. Re=ult0+ a,t2el+ di2icult0i enor1e. Un copil poate ,0 crea,c0 :n condiii at?t de co1pleAe :nc?t erorile cu pri-ire la 4radul ,0u de in2erioritate .i in,ecuritate ,0 2ie aproape de la ,ine :nele,e. Un alt copil -a putea ,0$.i aprecie=e 1ai ;ine ,ituaia. :n linii 1ari :n,0 e,te de luat :n con,iderare ,enti1entul copilului+ care =ilnic 2luctuea=0 p?n0 c?nd+ :n ,2?r.it+ ,e con,olidea=0 :ntr$un 2el oarecare .i ,e eAteriori=ea=0 ca estimare de sine $'elbsteinscht1ung%5 Va a-ea loc apoi ec3ili;rarea+ compen7 sarea pe care copilul o caut0 pentru ,enti1entul ,0u de in2erioritate .i+:n 1od core,pun=0tor+ -a pro4re,a 2iAarea ,copului. Mecani,1ul p,i3ic al tendinei de co1pen,are+potri-it c0ruia or4anul p,i3ic :i r0,punde ,enti1entului de in2erioritate prin e2ortul de a neutrali=a ace,t ,enti1ent c3inuitor+ are o analo4ie :n -iaa or4anic0. E,te 2apt do-edit c0 or4anele -itale i1portante+ atunci c?nd inter-ine -reo de;ilitare+ :n 10,ura :n care ele ,unt -ia;ile :ncep ,0 ripo,te=e printr$o eAtraordinar0 a1pli2icare a capacit0ii lor 2uncionale. A,t2el+ dac0 circulaia ,an4uin0 :nt?1pin0 di2icult0i+ ini1a lucrea=0 cu puteri ,porite+ 1o;ili=ea=0 potenialul :ntre4ului or4ani,1 .i prin acea,ta :.i -a 10ri -olu1ul+ dep0.indu$/ pe acela al unei ini1i care lucrea=0 nor1al. La 2el+ ,u; pre,iunea 2i=icului 2ira-+ a ;eci,niciei+ a ,enti1entului de in2erioritate+ or4anul p,i3ic caut0 ca+ prin 1ari e2orturi+ ,0 de-in0 ,t0p?nul ace,tui ,enti1ent .i ,0$/ :nl0ture. Dac0 ,enti1entul de in2erioritate e,te deo,e;it de ap0,0tor+ apare pericolul ca+ din cau=a 2ricii de a r01?ne 3andicapat pe toat0 -iaa+ copilul ,0 nu 1ai 2ie 1ulu1it cu o ,i1pl0 co1pen,are+ ci ,0 1ear40 1ai departe $supracompensare%5 A,piraia la putere .i la ,uperioritate ,e -a eAacer;a .i -a atin4e patolo4icul. A,e1enea copii nu -or 2i ,ati,20cui de condiiile o;i.nuite ale -ieii lor. :n con2or1itate cu ,copul lor a1;iio,+ ei ,e
39

-or a-?nta :n aciuni 10ree+ uluitoare. Cu o in,olit0 i1pacien0+:1pin.i de puternice i1pul,uri+ care dep0.e,c cu 1ult 10,ura o;i.nuitului+ 20r0 a ,e ,inc3i,i de cei apropiai+ ei caut0 ,0$.i a,i4ure propria po=iie. :n ace,t 2el ei de-in ;i=ari+ pro-oac0 pertur;aii :n eAi,tena altora .i+ 2ire.te+ :i con,tr?n4e ,0 ,e apere. Ei ,unt contra tuturor .i toi ,unt contra lor. Nu toi o ,2?r.e,c :n 1od nece,ar c?t ,e poate de r0u. E,te po,i;il ca un a,e$ 1enea copil ,0 1ear40 ti1p :ndelun4at pe c0i care ,0 par0 nor1ale+ iar tr0,0tura ,a de caracter care ,e de=-olt0 cu prioritate J a1;iia J ,0 ,e 1ani2e,te :n a.a 2el :nc?t ,0 nu$/ duc0 la un con2lict de,c3i, cu ceilali. Dar -o1 con,tata 1ereu c0 procedeele ,ale nu ;ucur0 de 2apt pe ni1eni+ c0 ele nu produc nici un e2ect cu ade-0rat util+ pentru c0 dru1ul ur1at e,te inad1i,i;il pentru ,ocietatea noa,tr0. Dat0 2iind a1;iia ,a+ pe care :n cur,ul copil0riei nu o ,trune.te .i n$o 2ructi2ic0 a.a cu1 ,e cu-ine+ ci de o;icei o eAa4erea=0+ el -a de-eni :ntotdeauna inco1od pentru ceilali oa1eni. Mai t?r=iu+ de re4ul0+ ,e a,ocia=0 .i alte a,pecte care+ :n accepiunea or4ani,1ului ,ocial pe care tre;uie ,0$/ repre=inte u1anitatea+ :n,ea1n0 deBa o,tilitate. Intr0 :n ,2era ace,teia+ :nainte de toate+ in2atuarea+ aro4ana .i n0=uina de a$i :n-in4e pe toi cu orice pre+ nu neap0rat :n ,en,ul de a urca el :n,u.i pe trepte 1ai :nalte+ ,ati,2acia put?nd 2i o;inut0 pur .i ,i1plu prin do;or?rea altora. Ceea ce e,te i1portant e,te di,tana+ 1area deo,e;ire dintre el .i ei. O a,e1enea atitudine :n 2aa -ieii nu e,te inco1odant0 doar pentru anturaB+ ci e,te ,up0r0toare .i pentru purt0torul ei+ ,atur?ndu$/ :ntr$at?t de laturile :ntunecate ale -ieii :nc?t :n el nu 1ai 4er1inea=0 nici o ;ucurie autentic0. )rin e2orturi cu totul neo;i.nuite+ al c0ror ,cop e,te dep0.irea tuturor celorlali+ ace.ti copii -in :n contradicie cu ,copurile co1une care :i pun :n 1i.care pe oa1eni. Co1par?nd tipul o1ului ,eto, de putere cu idealul o1ului ,ocial .i dac0 di,pune1 .i de o oarecare eAperien0 :n 1aterie de apreciere+ pute1 ,ta;ili :n ce 10,ur0 un indi-id ,$a :n,tr0inat de ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. )ri-irii cuno,c0torului de oa1eni :i e,te a,t2el+ de,i4ur+:n40duit ,0 eAa1ine=e+ cu cea 1ai 1are precauie+ lacunele corporale .i p,i3ice+ care :l 2ac ,0 :nelea40 c0 :n ca=ul re,pecti- a a-ut loc o de=-oltare di2icil0 a -ieii p,i3ice. Dac0 nu pierde1 din -edere ace,te a,pecte+ :n 10,ura :n care propriul no,tru ,enti1ent de co1uniune ,ocial0 e,te ,u2icient de de=-oltat+ -o1 2i con.tieni de 2aptul c0 nu aduce1 nici un preBudiciu+ ci+ di1potri-0+ c0 pute1 2i utili. Acea,ta 1ai :nt?i :n ,en,ul c0 nu 2ace1 r0,pun=0tori de 2iina lor pe purt0torii unor de,2i4ur0ri ,au ai unor tr0,0turi de caracter antipatice+ ci le ap0r01 p?n0 la cap0t dreptul de a 2i indi4nai+ cu alte cu-inte+ ,unte1 con.tieni de -ina co1un0 c0 :n acea,t0 pri-in0 nu a1 ar0tat de,tul0 pre-edere .i+ a,t2el+ ne$a1 20cut co1plici la 1i=eria ,ocial0. )ornind de la ace,t punct de -edere+ -o1 putea 2i capa;ili de atenu0ri+ ne1aitrat?ndu$i pe a,e1enea oa1eni ca pe ni.te c0=0turi+ ca pe ni.te produ,e de de4enerare a u1anit0ii. :n acea,t0 -i=iune -a tre;ui+ :nainte de toate+ ,0 cre01 acel cli1at care ,0 2ac0 po,i;il0 de=-oltarea lor li;er0+ :nle,nindu$le inte4rarea pe picior de e4alitate :n 1ediul ,ocial. Dac0 ne 4?ndi1 c?t de nepl0cut ne i1pre,ionea=0 ade,ea pri-eli.tea unui o1 al c0rui co1pleA de in2erioritate e,te de acu1 -0dit+ -o1 putea 1ai :nt?i cu1p0ni ce de1er,uri educati-e a-e1 de :ntreprin, :n ceea ce ne pri-e.te+ ,pre a aBun4e noi :n.ine :n ar1onie cu ,enti1entul a;,olut de co1uniune ,ocial0+ :nele4?nd totodat0 c?t de datoare a r01a, ,ocietatea 2a0 de ace.ti oa1eni. E,te de la ,ine :nele, c0 toc1ai cei -enii pe lu1e cu or4ane de2icitare .i care i1ediat aBun4 ,0 ,i1t0 o ap0,are a -ieii de care alii ,unt ,cutii :.i 2or1ea=0 cu u.urin0 o concepie de,pre lu1e pe,i1i,t0. :n aceea.i ,ituaie ,unt copiii la care de2iciena unui or4an nu e,te de 2apt c3iar at?t de i=;itoare+ dar care+ de a,e1enea+ pe drept ,au pe nedrept+ poart0 :n ei un ,enti1ent de in2erioritate. :n anu1ite ,ituaii+ cu1 ar 2i perioadele de educaie ,e-er0+ ace,t ,enti1ent ,e poate accentua :n a.a 10,ur0 :nc?t ,0 ai;0 e2ecte incalcula;ile. Ei nu 1ai pot ,0 ,cape de ,pinul cu care au a-ut de$a 2ace :n pri1a copil0rie+ atitudinea de r0ceal0 de care ,$au lo-it deter1in?nd iro,irea :ncerc0rilor de a ,e 1ai apropia de oa1eni+ ceea ce 2ace ca :n 2inal ,0 ,e cread0 :n 2aa unei lu1i neprietenoa,e+ de care e,te cu neputin0 ,0 te ata.e=i. EAe1plu: un pacient l0,a i1pre,ia 2rapant0 c0 e,te 1ereu ap0,at de o po-ar0 .i nu contenea ,0 ,u;linie=e c0 e,te p0trun, de con.tiina datoriei .i de i1portana ocupaiilor ,ale. Cu ,oia ,e a2la :n relaii c?t ,e poate de rele. A1?ndoi operau cu :n-er.unare :ntr$o direcie care+ :n 2inal+ tre;uia ,0 duc0 la ,uperioritatea unuia a,upra altuia. De aici certuri+ ;0t0i+ :n cur,ul c0rora acu=aiile reciproce au de-enit tot 1ai 4ra-e .i in,uporta;ile+ p?n0 c?nd le40tura ,$a rupt .i con-ieuirea a :ncetat. De,i4ur+ o1ul ace,ta 1ai p0,tra ce-a din ,enti1entul ,0u de co1uniune ,ocial0+ :n,0 ceea ce putea el ,0 o2ere ,oiei+ prietenilor .i celorlali din preaB1a ,a era :n0;u.it de pornirea ,a de a$.i i1pune ,uperioritatea. Le4at de ;io4ra2ia ,a+ el po-e,tea ur10toarele: p?n0 la -?r,ta de /" ani nu ,e de=-olta,e corporal+ nu cre,cu,e c?t tre;uia+ a-ea o -oce de ;0ieel+ de ;ar;0 nici -or;0+ c?t de,pre talie+ era ca a unui pu.tiulic0. Are :n pre=ent #& de ani. Ni1ic la el nu .oc3ea=0+ :n20i.area lui de ;0r;at 2iind 20r0 cu,ur. Natura /$a :n=e,trat cu tot ceea ce :i lip,i,e p?n0 la /" ani. Dar el ,u2eri,e ti1p de opt ani acea,t0 ,ta4nare a de=-olt0rii .i nu putea pe atunci ,0 .tie c0 lucrurile ,e -or re=ol-a de la ,ine+ o;,ed?ndu$/ ideea c0 -a r01?ne un :nt?r=iat pe planul
40

de=-olt0rii 2i=ice .i c0 toat0 -iaa -a 2i DcopilE. :nc0 de atunci ,e 1ani2e,tau :n el predi,po=iiile care 1ai t?r=iu a-eau ,0 de-in0 e-idente. De :ndat0 ce a-ea oca=ia+ el :ncerca :ntr$una ,0 de1on,tre=e c0 nu e,te copilul ce pare a 2i. D?ndu$.i 1ereu i1portan0+ de-enea i1portant+ toate aciunile .i 1iBloacele de eApre,ie 2iind pu,e :n ,luB;a ,tr0daniei ,ale de a ,e i1pune. A,t2el+ cu ti1pul+ au prin, contur :n,u.irile pe care i le -ede1 a,t0=i. C3iar .i pe ,oia ,a :ncerca necontenit ,$o con-in40 c0 de 2apt el e,te 1ai -aloro, dec?t :l crede ea .i c0 i ,e cu-ine 1ai 1ult0 con,ideraie dec?t i ,e acord0+ pe c?nd ea+ 20cut0 din acela.i aluat+ :i ripo,ta c0 de 2apt e,te 1ai ne:n,e1nat dec?t ,$ar putea ;0nui. :n 2elul ace,ta relaiile dintre ci nu puteau 2i deloc a1icale .i c0,0toria ,e rup,e cu totul+ de=nod01?nt pre-e,tit :nc0 de ,e1nele de di,en,iune din perioada lo4odnei. Ace,t o1+ care .i a.a a-ea con.tiina de ,ine =dro;it0+ 2iind acu1 puternic =druncinat de e.ecul ,0u+ ,e pre=ent0 la 1edic. El a tre;uit ,0 :nceap0 ,0 practice :1preun0 cu ace,ta cunoa.terea o1ului $Menschenkenntnis%, ca ,0 :nelea40 ce 4re.eli a 20cut :n -ia0. Eroarea pretin,ei ,ale in2eriorit0i :i 1arca :ntrea4a eAi,ten0. 3. LINIA DIRECTOARE I CONCEP-IA DESPRE LUME . C?nd e2ectu01 a,e1enea in-e,ti4aii+ ,i1i1 c0 ,e ,tructurea=0 o corelaie+ ca .i cu1 ,$ar tra,a o linie+ :ncep?nd cu o i1pre,ie din copil0rie .i p?n0 la ,tarea de lucruri eAi,tent0. :n 2elul ace,ta ,e reu.e.te ca :n 1ulte ca=uri ,0 2ie tra,0 linia ,piritual0 pe care a e-oluat p?n0 la un 1o1ent dat un o1. E,te linia de micare (Fe?egungslinie% pe care ,e de,20.oar0 ca pe un .a;lon -iaa o1ului+ :nc0 din copil0rie. )oate c0 1uli -or a-ea i1pre,ia c0 au de$a 2ace cu o :ncercare de ;a4ateli=are a de,tinului o1ene,c+ cu o :nclinaie de a ne4a liberul arbitru, 20urirea propriului de,tin. 5aptele ,unt :n,0 2apte. Ceea ce 2uncionea=0 e2ecti- e,te :ntotdeauna linia de 1i.care a o1ului+ a c0rei con2i4urare ,u2er0 de,i4ur anu1ite 1odi2ic0ri+ dar ale c0rei coninut e,enial+ ener4ie .i ,en, r01?n ne,c3i1;ate din copil0rie+ nu 20r0 le40tur0 cu 1ediul a1;iant al copilului+ care 1ai t?r=iu ,e -a deta.a de 1ediul 1ai -a,t repre=entat de ,ocietatea o1enea,c0. 'otdeauna ,e i1pune ,0 c0ut01 ,0 ur10ri1 ;io4ra2ia unui o1 p?n0 :n cea 1ai 2ra4ed0 copil0rie+ deoarece c3iar .i i1pre,iile din lea40n :i i1pri10 copilului o anu1it0 orientare .i :l deter1in0 ,0 r0,pund0 :ntr$un 1od ;ine de2init la :ntre;0rile pu,e de -ia0. Ace,t r0,pun, -a utili=a tot ceea ce aduce cu ,ine copilul ca po,i;ilitate de de,20.urare a eAi,tenei+ iar pre,iunile la care a 2o,t ,upu, la -?r,ta c?nd era ,u4ar -or eAercita o pri10 in2luen0 a,upra 2elului ,0u de a pri-i -iaa+ a,upra concep!iei despre lume pe care .i$o 2or1ea=0. A.adar+ nu e,te ,urprin=0tor 2aptul c0+ 2a0 de ce erau :n ,cutece+ oa1enii nu ,e ,c3i1;0 prea 1ult :n ceea ce pri-e.te atitudinea lor 2a0 de -ia0+ c3iar dac0 eAteriori=0rile ace,teia di2er0 2oarte 1ult de cele din pri1a perioad0 de -ia0. De aceea e,te i1portant ca :nc0 din lea40n copilul ,0 2ie pu, :n a,e1enea condiii+ care ,0 nu$i 2acilite=e do;?ndirea unei concepii eronate de,pre -ia0. Deci,i-e ,unt+ :n acea,t0 pri-in0+ :ndeo,e;i ,tarea or4anic0 a copilului+ ,ituaia ,a ,ocial0 .i per,onalitatea educatorului#. Dac0+ la :nceput+ reaciile au loc :n 1od auto1at+ re2leA+ :n cur?nd ele ,e -or 1odi2ica :n a.a 2el :nc?t copilul ,0 tind0 ,pre un ,cop9 tri,teea ,au 2ericirea ,a nu -or 1ai depinde eAclu,i- de 2actorii eAterni ai nece,it0ii+ ci 1ai t?r=iu -a 2i capa;il ,0 ,e ,u,tra40 prin propriile ,ale puteri pre,iunii ace,tor 2actori. :n ,tr0dania lor de a ,e pune :n -aloare+ a,e1enea copii ,e ,1ul4 de ,u; tutela educatorului .i :i de-in ad-er,ari. 5eno1enul ,e produce :n perioada a.a$nu1itei descoperiri a "ului $Ichlindung%, c?nd copilul :ncepe ,0 -or;ea,c0 de,pre ,ine ,au ,0 :ntre;uine=e pronu1ele eu5 E,te 1o1entul :n care el e,te deBa con.tient de 2aptul c0 ,e a2l0 :ntr$un raport ,olid cu 1ediul ,0u a1;iant+ raport care nu e,te neutru+ o;li4?ndu$/ pe copil ,0 ia po=iie+ ,0 ,e co1porte a.a cu1 o cere ;un0,tarea ,a+ -0=ut0 prin pri,1a concepiei ,ale de,pre lu1e. Dac0 1enine1 cele ,pu,e cu pri-ire la 2inalitatea -ieii p,i3ice a o1ului+ re=ult0 cu claritate c0 liniei de 1i.care tre;uie ,0$i 2ie inerent0+ ca ,e1nal1ent+ o unitate inde,tructi;il0. Ace,t lucru ne per1ite+ de a,e1enea+ ,0 :nele4e1 un o1 :n calitatea lui de per,onalitate o1o4en0+ ceea ce e,te eAtre1 de i1portant c?nd a-e1 de$a 2ace cu un o1 ale c0rui 4e,turi eApre,ionale par a ,e contra=ice unele pe altele. EAi,t0 copii al c0ror co1porta1ent la .coal0 e,te cu totul opu, celui din 2a1ilie .i+ de alt2el+ .i :n -ia0 :nt?lni1 oa1eni ale c0ror tr0,0turi de caracter ,unt at?t de 2rapant contradictorii+ :nc?t ne :n.el01 a,upra ade-0ratei 2iine a ace,tora. Se poate+ de a,e1enea+ ,0 -ede1 c0 1i1ica a doi oa1eni e,te a;,olut identic0+ pentru ca la o cercetare 1ai apro2undat0 a liniei de 1i.care care :i ani10 ,0 de,coperi1 c0 unul e,te eAact contrariul celuilalt. C?nd doi indi-i=i ,e co1port0 la 2el+ :n realitate e,ena ace,tui co1porta1ent poate 2i cu totul di2erit09 dup0 cu1 po,i;il e,te ca doi indi-i=i ,0 eAteriori=e=e :n c3ip di-er4ent un coninut p,i3ic identic<. A-?nd :n -edere ambiguitatea 2eno1enelor -ieii p,i3ice+ ,e i1pune ,0 le lu01 :n con,iderare nu unul c?te unul+ :n 1od i=olat+ ci eAact in-er,+ :n coneAiunea lor .i ca 2iind :n an,a1;lu diriBate ,pre un ,cop co1un. I1portant0 e,te ,e1ni2icaia c0p0tat0 de un a,e1enea 2eno1en :n :ntre4ul co1pleA unitar al -ieii unui o1.
41

'oc1ai :nele4erea clar0 a 2aptului c0 totul tre;uie raportat la o direcie unic0 nete=e.te calea ,pre de,ci2rarea -ieii p,i3ice a unui o1. :nele4?nd c0 4?ndurile .i aciunile oa1enilor ,unt ,u;ordonate unei 2inalit0i+ unui final condiionat .i direcionat+ -o1 :nele4e totodat0 ce uria.0 ,ur,0 de erori poate 2i pentru o1 2aptul c0 el raportea=0 20r0 ocol orice triu12 .i orice c?.ti4 per,onal la indi-idualitatea ,a+ utili=?ndu$le pentru con,olidarea .a;loanelor ,ale+ a liniei ,ale directoare $>citlinie%5 5aptul e,te po,i;il nu1ai pentru c0 el la,0 totul :n a2ara eAa1enului critic+ :n o;,curitatea con.tientului ,au incon.tientului. Nu1ai .tiina -a aduce aici lu1in0 .i ne -a da po,i;ilitatea ,0 cuprinde1 :ntre4ul proce,+ ,0$/ :nele4e1 .i+ :n 2ine+ ,0 produce1 .i ,c3i1;0ri. :nc3eie1 di,cuiile noa,tre a,upra ace,tei c3e,tiuni cu un eAe1plu+ cu aButorul c0ruia -re1 ,0 :ncerc01 ,0 anali=01 .i ,0 eAplic01 2iecare 2eno1en particular+ utili=?nd cuno.tinele de p,i3olo4ie indi-idual0 do;?ndite p?n0 aici. O t?n0r0 pacient0 acu=0 o in,ur1onta;il0 ,tare de ne1ulu1ire+ al c0rei 1oti- ar 2i+ crede ea+ 2aptul c0 =ilnic e,te cople.it0 de o 1uli1e de tre;uri de tot 2elul. Se pot o;,er-a la ea a4itaie .i o pri-ire ,periat0 .i ,e pl?n4e c0 o cuprinde nelini.tea ori de c?te ori are de 20cut un dru1 ,au e,te o;li4at0 ,0 ,e apuce ,0 2ac0 orice altce-a. A2l01 de la cei care$i ,unt apropiai c0 ia totul :n ,erio, .i c0 pare a ,e pr0;u.i ,u; po-ara tre;urilor ei. I1pre,ia 4eneral0 pe care ne$o la,0 e,te aceea a unei per,oane a,altat0 de o;li4aii+ cu1 ,e :nt?1pl0 cu 2oarte 1uli oa1eni. :n 1od ,e1ni2icati-+ cine-a din anturaBul ei ,punea c0 Dtotdeauna ca a t0cut 1o2turiE. Ca ,0 eAa1in01 cu1 ,e cu-ine :nclinaia de a aprecia ca deo,e;it de 4rele .i de i1portante ,arcinile ce$i re-in+ ,0 ne repre=ent01 ce ar :n,e1na o a,e1enea purtare :ntr$un 4rup ,au :n 2a1ilie+ ca= :n care nu pute1 e-ita i1pre,ia ,0 acea,t0 :nclinaie ec3i-alea=0 cu un apel adre,at anturaBului de a nu$i 1ai pune .i altele pe cap+ din 1o1ent ce a;ia te poi de,curca cu tre;urile pe care le ai. Dar ceea ce .ti1 de,pre acea,t0 2e1eie e,te in,u2icient. 're;uie ,0 :ncerc01 ,$o deter1in01 ,0 ne 2ac0 .i alte de=-0luiri. :n a,e1enea in-e,ti4aii ,e i1pune ,0 proced01 cu delicateea de ri4oare+ 20r0 aro4an0+ c0ci alt2el ,$ar ,u,cita i1ediat ani1o=itatea pacientei+ pre2era;il0 2iind calea ipote=elor .i a dialo4ului. Dac0 acea,t0 ulti10 po,i;ilitate eAi,t0 J cu1 a .i 2o,t+ :n realitate+ ca=ul J treptat de,ci2r01 :n :ntrea4a ei purtare intenia de a da de :nele, cui-a+ -iitorului ,o+ pe c?t ,e pare+ c0 ea nu ar 1ai ,uporta noi po-eri+ c0 pretinde ,0 2ie tratat0 cu 1enaBa1ente+ cu 4in40.ie. Mer4?nd 1ai departe cu ,ondaBul+ pute1 :nele4e c0 totul a :nceput c?nd-a .i unde-a+ accentu?ndu$,e pe parcur,. A1 reu.it ,$o con-in4e1 c0 a 2o,t o -re1e :n care tandreea :n,e1na totul pentru d?n,a. Acu1 :nele4e1 1ai ;ine co1portarea ei+ ca un e2ort de a e-ita re-enirea unei ,ituaii :n care dorina ei de a2eciune ar putea 2i ,tri-it0. Con,tatarea noa,tr0 -a 2i con2ir1at0 .i de o alt0 de=-0luire. Ea ne$a po-e,tit de,pre o prieten0 care+ :n 1ulte pri-ine+ 2iindu$i ri-al0+tr0ia o c0,0torie ne2ericit0+ pe care ar 2i dorit ,$o de,2ac0. :ntr$o =i :.i 40,i,e prietena cu o carte :n 1?n0+ declar?ndu$i ,oului+ cu o -oce plicti,it0+ c0 nu .tie dac0 pr?n=ul -a 2i 4ata la ti1p+ ceea ce pe el /$ a iritat at?t de tare :nc?t ,$a de=l0nuit :n critici -iolente la adre,a con,oartei. Incidentul i$a in,pirat pacientei noa,tre ur10toarea re2lecie: DDac0 nu 10 :n.el+ 1etoda 1ea e,te 1ult 1ai ;un0. Mie nu 1i ,$ar putea 2ace un a,e1enea repro.+ deoarece de di1inea0 .i p?n0 ,eara nu$1i 1ai -0d capul de tre;uri. Dac0 1i ,$ar :nt?1pla ,0 nu pot pre40ti la ti1p 1a,a de pr?n=+ ni1eni n$ar a-ea ce ,0$1i =ic0. Ui acu1 ,0 2iu ,ilit0 ,0 a;andone= acea,t0 1etod0PE Iat0 ce ,e petrece :n 1intea ace,tei 2e1ei. :ntr$o 1anier0 de relati-0 ne-ino-0ie+ ,e :ncearc0 o;inerea unui anu1it a,cendent+ ,ituarea dea,upra oric0rui repro.+ o pledoarie pentru un trata1ent .i o eAi,ten0 pline de a2eciune. Dat 2iind c0 acea,ta :i reu.e.te+ 4?ndul de a renuna apare de ne:nele, pentru ea. Apelul la 4in40.ie+ care+ :n de2initi-+ e,te .i o c0utare a ,uperiorit0ii 2a0 de ceilali+ niciodat0 nu e,te ,u2icient de in,i,tent. A,t2el+ :n ace,t co1pleA inter-in ele1ente contradictorii din cele 1ai di2erite. Ce-a e,te pierdut+ ce-a nu e,te 40,it+ re=ult0 o de=ordine+ o D3ara;a;ur0E care :i d0 dureri de cap tinerei 2e1ei+ :1piedic?nd$o ,0 doar10 lini.tit0+ pentru c0 necontenit ea :.i 2ace 4riBi .i le eAa4erea=0+ nu1ai ,pre a$.i ,coate :n e-iden0 eAtenuarea. )?n0 .i acceptarea unei in-itaii e,te pentru d?n,a o pro;le10 di2icil0. Ca ,0$i dea cur,+ ,e o;li40 la preparati-e ane-oioa,e. Sarcina cea 1ai 10runt0 ia :n oc3ii ei proporii colo,ale+ iar 2aptul de a 2ace o a4rea;il0 -i=it0 e,te o trea;0 2oarte co1plicat0+ care :i cere ore .i =ile de pre40tire. :n a,e1enea ca= e,te aproape ,i4ur c0 in-itaia -a ti re2u=at0 ,au c0+ cel puin+ ,e -a 2ace a.teptat0+ ,o,ind cu :nt?r=iere. :n -iaa unor a,t2el de oa1eni ,ocia;ilitatea nu -a dep0.i anu1ite li1ite. :ntr$un cuplu+ cu1 e,te acela al c0,0toriei+ inter-in o 1uli1e de relaii care+ dat 2iind apelul la a2eciune+ apar :ntr$o lu1in0 deo,e;it0. Se ponte ea ,oul ,0 2ie ne-oit ,0 a;,ente=e din raiuni pro2e,ionale . dup0 cu1 ,e poate ca el ,0 2ac0 parte dintr$un cerc de a1ici+ ,0 ai;0 de t0cut -i=ite de unul ,in4ur ,au ,0 a,i,te la reuniuni
42

ale unor a,ociaii. Nu -a 2i -0t01at0 ne-oia de 4in40.ie .i de 1enaBare+ dac0 2e1eia e,te l0,at0 ,in4ur0 aca,0P :n pri1ul 1o1ent a1 2i poate :nclinai J ceea ce de 2apt ,e :nt?1pl0 de cele 1ai 1ulte ori J ,0 ad1ite1 c0 1ariaBul are 1enirea ,0$/ le4e c?t 1ai tare po,i;il de ca,0 pe partener. Oric?t de atr040toare ar putea ,0 apar0 acea,t0 cerin0+ pentru un o1 an4aBat :ntr$o :ndeletnicire pro2e,ional0 ea co1port0 di2icult0i in,ur1onta;ile. Dere4l0rile ,unt ine-ita;ile .i ,e poate :nt?1pla+ ca :n ca=ul de care ne ocup01+ ca ;0r;atul :ntor, aca,0 noaptea t?r=iu .i :ncerc?nd ,0 intre cu ;04are de ,ea10 :n dor1itor+ ,0$.i 40,ea,c0 ,oia :nc0 trea=0 .i :nt?1pin?ndu$/ cu o 1in0 plin0 de repro.uri. Nu e,te nece,ar ,0 de,crie1 1ai :n detaliu ,ituaiile de,tul de cuno,cute de ace,t 4en. )e de alt0 parte+ nu e,te de ne4liBat 2aptul c0 aici nu a-e1 de$a 2ace doar cu 1ici cu,ururi 2e1inine+ pentru c0 eAi,t0 tot at?t de 1uli ;0r;ai care ,e pre=int0 la 2el. E,te :n,0 locul ,0 ar0t01 aici c0 ne-oia de a2eciune poate lua .i un alt dru1. :n ca=ul :n care ne preocup0 pe noi+ a-e1 de$a 2ace de o;icei cu ur10torul ,cenariu: c?nd ;0r;atul e,te o;li4at ,0$.i petreac0 o ,ear0 :n a2ara ca,ei+ ,oia :i declar0 c0 el 1er4e at?t de rar :n ,ocietate+ :nc?t de data acea,ta i ,e poate :n40dui ,0 nu -in0 de-re1e aca,0. De.i ro,tite pe un ton 4lu1e+ -or;ele ei au un 2ond eAtre1 de ,erio,+ contra=ic?nd :n aparen0 ta;loul =u4r0-it p?n0 aici. Dar dac0 pri-i1 lucrurile 1ai :ndeaproape+ de,coperi1 concordana. 5e1eia e,te de,tul de inteli4ent0 pentru ca+ 20r0 a 1edita la acea,ta+ ,0 nu :ntind0 coarda prea tare. EAterior+ ea o2er0+ din toate punctele de -edere+ o i1a4ine a de,0-?r.itei a1a;ilit0i. Ca=ul e,te :n ,ine irepro.a;il .i ne preocup0 prin pri,1a intere,ului pur p,i3olo4ic. Se1ni2icaia real0 a cu-intelor adre,ate ;0r;atului con,t0 :n 2aptul c0 de$acu1 :ncolo femeia e,te aceea care .i$a i1pu, dictatul. Acu1+ c0 ea a :n40duit$o+ a;,ena lui e,te autori=at0+ pe c?nd dac0 ;0r;atul ar 2i acionat din proprie iniiati-0+ o2en,a ei ar 2i 2o,t ne10,urat0. Declaraia ei arunc0 un 2el de -0l a,upra :ntre4ii ,ituaii. "a e,te acu1 partea care conduce+ iar ;0r;atul+ cu toate c0 nu 2ace dec?t ,0 :ndeplinea,c0 o :ndatorire ,pecial0+ a de-enit dependent de dorina .i -oina 2e1eii. Dac0 2ace1 le40tura :ntre tre;uina i1perioa,0 de a2eciune .i de,coperirea+ nou0 pentru noi+ c0 acea,t0 2e1eie nu ,uport0 dec?t ceea ce a co1andat ea :n,0.i+ ne 2rapea=0 i1ediat 2aptul c0 :ntrea4a ei -ia0 tre;uie ,0 2ie p0trun,0 de 2or1ida;ilul i1pul, de a nu :ndeplini rolul ,ecund+ de a$.i p0,tra totdeauna ,uperioritatea+ de a nu$.i p0r0,i po=iia :n 2aa nici unui repro.+ de a 2i 1ereu :n centrul 1icului ei anturaB. Orientarea acea,ta o -o1 40,i la d?n,a+ indi2erent de ,ituaia :n care ,$ar a2la. A.a procedea=0 c?nd+ de eAe1plu+ ,e pune pro;le1a ,c3i1;0rii 1enaBerei. O -ede1 :n 1are a4itaie+ -i=i;il preocupat0 de a$.i 1enine o;i.nuita ,upre1aie .i 2a0 de noua 1enaBer0. La 2el+ c?nd ,e pre40te.te ,0 ia,0 unde-a. E,te altce-a pentru ea ,0 tr0ia,c0 :ntr$o ,2er0 :n care do1inaia ,a apare cu totul a,i4urat0+ dec?t ,0 ia,0 din ca,0 .i ,0 ,e duc0 D:ntre ,tr0iniE+ pe ,trad0+ unde deodat0 ni1ic nu ,e 1ai ,upune -oinei ,ale+ unde tre;uie ,0 te 2ere.ti de -e3icule+ unde+ a.adar+ rolul t0u e,te in,i4ni2iant. Ori4inea .i i1portana ace,tei ten,iuni nu ,e clari2ic0 dec?t dac0 re2lect01 la deplina putere pe care acea,t0 2e1eie o re-endic0 aca,0. A,e1enea 2eno1ene ,e pre=int0 ade,ea :n tipare at?t de atr040toare+ :nc?t la o pri10 pri-ire nu ,e,i=01 c0 e,te -or;a de un o1 ,u2erind .i c0 acea,t0 ,u2erin0 poate atin4e un 4rad :nalt. 're;uie ,0 eAa1in01 1ai :ndeaproape ten,iuni de 2elul acelora din ca=ul care ne intere,ea=0. EAi,t0 indi-i=i c0rora le e,te ,il0 ,0 ,e urce :n tra1-aie+ neput?ndu$.i pune acolo :n -aloare propria -oin0. Acea,t0 ,il0 poate 1er4e at?t de departe :nc?t+ :n cele din ur10+ ei ,0 nu 1ai -rea+ :n 4eneral+ ,0$.i p0r0,ea,c0 locuina. Anali=?ndu$/ :n continuare+ ca=ul de 1ai ,u, ,e pre=int0 ca un eAe1plu in,tructi- cu pri-ire la retroaciunea per1anent0 eAercitat0 de i1pre,iile din copil0rie a,upra -ieii unui o1. Nu ,e poate ne4a c0+ din punctul ,au de -edere+ 2e1eia acea,ta are dreptate. C0ci dac0 cine-a .i$a orientat cu toat0 ener4ia :ntrea4a ,a -ia0 ,pre o;inerea c0ldurii ,u2lete.ti+ a adoraiei .i 4in40.iei+ atunci 1iBlocul de a ,i1ula necontenit ,upra:nc0rcarea .i ner-o=itatea nu e,te c3iar at?t de r0u+ din 1o1ent ce nu nu1ai c0 i=;ute.te cu aButorul ace,tuia ,0 :ndep0rte=e orice critic0+ ci .i ,0 deter1ine anturaBul ,0 o decon,ilie=e totdeauna cu ;l?ndee+ ,0 o aBute .i ,$o ,cutea,c0 de tot ce i$ar putea dere4la ec3ili;rul p,i3ic. Dac0 cercet01 perioada copil0riei pacientei noa,tre+ -o1 a2la c0 :nc0 la .coal0+ c?nd nu reu.ea ,0$.i 2ac0 te1ele+ intra :ntr$o a4itaie eAtraordinar0+ con,tr?n4?ndu$/ prin acea,ta pe :n-00tor ,0 o trate=e cu 1ult0 delicatee. Mai a2l01 de la d?n,a c0 era cea 1ai 1are dintre cei trei copii c?i erau la p0rini+ 2iind ur1at0+ :n ordine+ de un 2rate .i o ,or0. Cu 2ratele a-ea 1ereu ce-a de :1p0rit. I ,e p0rea c0 el e,te cel pre2erat+ ,up0r?nd$ o pe,te 10,ur0 2aptul c0 p0rinii ar0tau totdeauna un intere, 1ai 1are 2a0 de per2or1anele lui .colarele c?nd ea+ care de la :nceput 2u,e,e o .col0ri0 ;un0+ :.i -edea pri1ite cu indi2eren0 re=ultatele ;une la :n-00tur0 .i nu :nceta ,0$.i ,par40 capul pentru a 40,i cau=a ace,tei inec3it0i. :nele4e1 acu1 c0 2ata acea,ta a,pira la egalitate, c0 :nc0 din copil0rie ea tre;uie ,0 ti a-ut un puternic ,enti1ent de in2erioritate+ de care :ncerca ,0 ,cape. La .coal0 a 20cut :n a.a 2el :nc?t ,0 de-in0 o ele-0 ,la;0. C0uta ,0$.i :ntreac0 2ratele prin nereu.ite .colare+ nu :ntr$un ,en, 1oral ,uperior+ ci+ :n Budecata ei in2antil0+
43

nu1ai ,pre a atra4e cu 1ai 1ult0 putere atenia p0rinilor a,upra ,a. :ntruc?t-a ace,te proce,e au 2o,t con.tiente+ din 1o1ent ce a,t0=i ea a2ir10 r0,picat c0 voia ,0 de-in0 o ele-0 ,la;0. Dar iat0 c0 nici de ace,te proa,te re=ultate la :n-00tur0 p0rinii nu ,$au ar0tat c?tu.i de puin intere,ai. Ui atunci ,$a petrecut din nou ce-a ,e1ni2icati-: deodat0 ca a :nceput ,0 o;in0 iar0.i note ;une la .coal0. 5aptul ,e :nt?1pla toc1ai :n 1o1entul :n care ,ora ,a cea 1ic0 intra,e :n ,cen0 :n 1od ;i=ar. A-ea .i ca note proa,te+ dar de d?n,a 1a1a ,e :n4riBea aproape tot at?t de 1ult ca .i de 2ratele ci+ dintr$un 1oti- aparte pe c?nd pacienta noa,tr0 a-u,e,e note proa,te la di,ciplinele de :n-001?nt+ ,ora a-ea cali2icati-e proa,te la purtare. :n 2elul ace,ta ea reu.ea 1ult 1ai ;ine ,0 atra40 atenia. :ntruc?t notele proa,te la purtare au un cu totul alt e2ect ,ocial. Ace,tea pre,upun 10,uri ,peciale+ care :i con,tr?n4 pe p0rini ,0 ,e :n4riBea,c0 :ndeaproape de copii. A.adar+ lupta pentru e4alitate e.ua,e deoca1dat0. Se i1pune ,0 ,u;linie1 c0 e.ecul unei lupte pentru e4alitate nu 2ace niciodat0 ,0 inter-in0 un 1o1ent de repau, :n ace,t proce,. Ni1eni nu ,uport0 o a,e1enea ,ituaie. De aici -or re=ulta totdeauna noi e1oii .i noi e2orturi nu -or :nceta ,0 contri;uie la 2or1area caracterului o1ului re,pecti-. :nele4e1 acu1 ce-a 1ai ;ine 1o2turile+ a4itaia+ ,tr0dania de a ,e pre=enta 1ereu :n 2aa celorlali ca o 2iin0 a,uprit0 .i :1po-0rat0. 'oate ace,tea ,e adre,au iniial 1a1ei+ :n intenia de a$i con,tr?n4e pe p0rini ,0$i acorde .i ei atenia pe care o acordau celeilalte ,urori .i+ :n acela.i ti1p+ :n intenia de a le repro.a ace,tora 2aptul c0 o tratau 1ai r0u dec?t pe ,ora ,a. Starea de ,pirit 2unda1ental0 a ace,tei 2e1ei+ 2or1at0 :nc0 de pe atunci+ ,$a p0,trat p?n0 :n =iua de a=i. )ute1 2ace o retro,pecti-0 .i 1ai pro2und0 :n ;io4ra2ia tinerei 2e1ei. Ea pre=int0 ca pe o a1intire din copil0rie deo,e;it de i1pre,ionant0 2aptul c0+ pe c?nd a-ea trei ani+ a -rut ,0$/ lo-ea,c0 cu o ;ucat0 de le1n pe 2ratele ei a;ia -enit pe lu1e .i c0 nu1ai precauia 1a1ei a :1piedicat o 1are nenorocire. Cu un ,i1 eAtraordinar de 2in+ 2ata acea,ta de,coperi,e :nc0 de atunci c0 pricina de,con,ider0rii ei era pur .i ,i1plu 2aptul c0 era 2at0. Ca :.i a1inte.te cu eAactitate c0 :n acel ti1p tr0i,e de nenu10rate ori dorina de a de-eni ;0iat. )rin na.terea 2ratelui+ ca nu nu1ai c0 ,$a -0=ut ,coa,0 din c0ldura de p?n0 atunci a cui;ului ci+ ci ,piritul i$a 2o,t tul;urat :ndeo,e;i de con,tatarea c0 ;0iatului i ,e re=er-a un trata1ent a;,olut pri-ile4iat. :n r?-na ,a de a co1pen,a acea,t0 lip,0+ a aBun, cu ti1pul la 1etoda de a ,i1ula totdeauna ,ur1enarea. Un -i, ne -a ar0ta+ de a,e1enea+ c?t de ad?nc ,e i1pri10 :n -iaa p,i3ic0 a o1ului linia de 1i.care. Acea,t0 t?n0r0 2e1eie -i,ea=0 c0 are cu ;0r;atul ei+ aca,0+ o con-or;ire. Dar ace,ta nu are deloc :n20i.area unui ;0r;at+ ci :n20i.area de 2e1eie. Ace,t detaliu arat0 pe plan ,i1;olic tiparul :n care ,e in,erea=0 pentru d?n,a e-eni1entele .i relaiile. Vi,ul ,e1ni2ic0 2aptul c0 ea a o;inut e4alitatea cu ;0r;atul. 5I nu 1ai e,te :n,0 ;0r;atul ,uperior care 2u,e,e la ti1pul ,0u 2ratele+ ci aproape o 2e1eie. Nici o di2eren0 de ni-el nu 1ai per,i,t0 :ntre ei. *a a o;inut :n -i, ceea ce+ de 2apt+ :nc0 din copil0rie dori,e totdeauna ,0 o;in0. A,t2el+ unind dou0 puncte din -iaa p,i3ic0 a unui o1+ a1 de,coperit linia ,a de -ia0 $>cbcnalinie%, linia ,a directoare .i pute1 o;ine de,pre ci o i1a4ine unitar0+ pe care o pute1 re=u1a dup0 cu1 ur1ea=0: a-e1 :n 2aa noa,tr0 un o1 care+ cu 1iBloace ino2en,i-e>+ a,pir0 ,0 Boace un rol ,uperior. NO'E
/ %

.dieQielslrebigkeit der(s/che0,m teAlul ori4inal. 7Nota trad.8 .dicsem hervorstechendsten Lbcl in der ZulturderMenschkei 25n teAtul ori4inal. 7Nola trad.8# DdRe "igenart der"r1ieher02, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 < 'eAtul adlerian e,te 1ai laconic+ dar .i 1ai con2u=+ cel puin dac0 ar 2i ,0$/ tran,pune1 :n ro1?ne.te :n c3ip 2idel:Henn D 1?ei dasselbe tun, is es nicht dasselbe& ?enn aber 1?ei nicht dasselbe tun, so kann es doch dasselbe sein057Nota trad.8 > .mitliebens?urdigenMitteln0,m teAtul ori4inal. 7Nota trad.8

C&'()*+,+ VI PREGTIREA PENTRU VIA-A Un principiu al p,i3olo4iei indi-iduale ,pune: toate fenomenele vie!ii psihice sunt de conceput ca pregtiri pentru un scop ntre1rit5 Structura -ieii p,i3ice de,cri,0 p?n0 aici are pentru noi ,en,ul pre40tirii pentru un -iitor :n care dorinele indi-idului apar ca :ndeplinite. E,te un 2eno1en 4eneral u1an+ toi oa1enii con2or$ 1?ndu$,e ace,tui proce,. E,te ceea ce ne ,pun -ec3ile 1ituri+ ;a,1e .i le4ende care -or;e,c de,pre o ,tare ideal0 care -a -eni c?nd-a ,au care a 2o,t odinioar0. Vine de acea,ta con-in4erea tuturor popoarelor cu pri-ire
44

la paradi,ul pierdut+ iar un ecou al ace,tei no,tal4ii a u1anit0ii r0,un0 :n toate reli4iile+ care propo-0duie,c un -iitor :n care toate 4reut0ile -or 2i :n-in,e. Nu a1 putea interpreta alt2el concepia de,pre 1?ntuire ,au de,pre eterna re:ntoarcere+ credina care atri;uie ,u2letului puterea de a lua 1ereu o con2i4uraie nou0. 'oate po-e.tile depun 10rturie c0 niciodat0 nu ,$a ,tin, ,perana o1enirii :ntr$un -iitor 2ericit. 1. 3OCUL. EAi,t0 :n -iaa copilului un 2eno1en care arat0 cu 1aAi10 claritate c0 a-e1 de$a 2ace cu pre40tirea pentru -iitor: Bocurile. Ele nu ,unt nicidecu1 de con,iderat ca ni.te toane a1u=ante ale p0rinilor ,au ale celorlali educatori+ ci drept ni.te auAiliare ale educaiei+ ,ti1ulente pentru ,pirit+ pentru i1a4inaie .i deAterit0i 1otorii. :n Boc tran,pare :n 1od 2ire,c pre40tirea pentru -iitor. Se :n,criu :n acea,t0 ,2er0 2elul :n care copilul a;ordea=0 Bocul+ ale4erea Bocului+ ,e1ni2icaia pe care el i$o atri;uie. @ocul de=-0luie+ de a,e1enea+ 1odul :n care ,e ,tructurea=0 raporturile copilului cu 1ediul ,0u+ atitudinea a1ical0 ,au o,til0 2a0 de ,e1eni .i+ :ndeo,e;i+ ne arat0 c?t de accentuat0 e,te la el tendina de a do1ina. O;,er-aiile 20cute a,upra copilului care ,e Boac0 ne per1it+ de a,e1enea+ ,0 tra4e1 conclu=ii cu pri-ire la 1odul :n care e,te el pre40tit ,u2lete.te pentru -ia0. )e de alt0 parte+ Bocul arc o eAtraordinar0 i1portan0 pentru copil. De,coperirea ace,tor 2apte+ potri-it c0rora Bocul copiilor e,te de conceput ca o pre40tire pentru -iitor+ o dator01 lui Groo,+ pro2e,or de peda4o4ie+ care a ar0tat c0 acca,N0 tendin0 ,t0 .i la ;a=a Bocului ani1alelor/. Sunt :n,0 de luat :n con,iderare .i alte puncte de -edere. :nainte de toate+ Bocurile repre=int0 .i o eAer,are a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0+ care la copii e,te at?t de accentuat :nc?t el :ncearc0 ,?$/ ,ati,2ac0 :n orice :1preBurare+ 2iind puternic 1o;ili=at de ace,t ,enti1ent. Copiii care e-it0 Bocul ,unt totdeauna ,u,pecta;ili de tr0irea unui e.ec. Sunt cei care ,e retra4 cu pl0cere .i care atunci c?nd+ totu.i+ intr0 :n Wocul altora ,unt de o;icei doar ,p0r40tori de Boc. 'r0,0turile lor 2unda1entale ,unt or4oliul+ autoe-aluarea de2icient0 .i. :n con,ecin0+ tea1a de a nu$.i putea :ndeplini ;ine rolul. :n 4eneral+ o;,er-?ndu$,e 2elul in care ,e Boac0+ ,e -a putea deter1ina cu 1ult0 certitudine inten,itatea ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 la copii. Un alt 2actor care apare clar :n Boc e,te dorina de ,uperioritate%+ care ,e 1ani2e,t0 in :nclinaia de a co1anda+ de a do1ina. Acea,ta poate li recuno,cuta la copiii care caut0 ,0 ,e i1pun0+ care de re4ul0 pre2er0 Bocurile ce :i per1it ,?$.i ,ati,2ac0 a,e1enea tendine+ ,a Boace un rol do1inant. EAi,t0 puine Bocuri care ,0 nu 2a-ori=e=e cel puin unul din ace.ti trei 2actori: pre40tirea pentru -iat0+ ,enti1entul de co1uniune ,i ,etea de do1inare. Xn Boc copilul e,te 1ai 1ult ,au 1ai puin li;er+ per2or1anele ,ale 2iind :n 1od o;li4atoriu o;inute :n cola;orare cu ceilali. Sunt nu1eroa,e Bocurile care ,ituea=0 :n pri1$plan toc1ai ele1entul creator. Xndeo,e;i Bocurile care :i o2er0 copilului un c?1p lar4 de eAer,are a :nclinaiei ,ale creatoare conin un ele1ent ,e1ni2icati- pentru -iitoarea pro2e,iune. Ui+ de,i4ur+ :n -iaa 1ultor oa1eni ,$a :nt?1plat+ ;un0oar0+ ca ei ,0 2i :nceput prin a coa,e 30inue pentru p0pu.i+pentru ca 1ai t?r=iu ,0 de-in0 croitori. @ocul e,te indi,olu;il le4at de de=-oltarea p,i3ic0 a copilului. E,te+ ca ,0 ,pune1 a.a+ acti-itatea ,a pro2e,ional0 .i+ de alt2el+ copilul a.a o .i concepe. Nu e,te un lucru c3iar at?t de ino2en,i- ,0 tul;uri un copil care ,e Boac0. @ocul nu tre;uie ,0 2ie nicidecu1 pri-it ca pierdere de ti1p. Vin?nd ,ea1a de elul pre40tirii pentru -iitor+ :n 2iecare copil ,e ,0de.te ce-a dintr$un adult+ ce-a ce c?nd-a -a prinde contur. Cunoa.terea copil0riei unui o1 :n,ea1n0 o 1arc :nle,nire :n ceea ce pri-e.te caracteri=areaY ace,tuia. 2. ATEN-IA I DISTRAGEREA EI. O 2acultate a or4anului p,i3ic+ ,ituat0 :n pri1$planul capacit0ii de aciune a o1ului+ e,te atenia. C?nd 1ani2e,t01 atenie :n punerea :n relaie a or4anelor noa,tre de ,i1 eu un 2eno1en care ,e petrece :n a2ara ,au :n interiorul no,tru+ a-e1 ,en=aia unei ten,iuni aparte care nu cuprinde :ntre4ul corp+ ci ,e li1itea=0 doar la do1eniul unui anu1it ,i1. de eAe1plu+ -0=ul. A-e1 ,enti1entul c0 :n ace,t do1eniu ,e pre40te.te ce-a. :ntr$ade-0r+ ,e poate a2ir1a c0 a-e1 aici de$a 2ace cu 2eno1ene de 1i.care 7:n ca=ul no,tru+ direcia de orientare a aAei oc3ilor8 care ne prileBuie,c ,en=aia ace,tei ten,iuni deo,e;ite. Dac0 ,tarea de atenie ,u,cit0 ten,iunea unei =one deter1inate a or4anului p,i3ic .i a aparatului no,tru 1otor+ acea,ta i1plic0 o in3i;are ,i1ultan0 a celorlalte ten,iuni. A.a ,e eAplic0 de ce. de :ndat0 ce ne :ndrept01 atenia a,upra unui lucru+ tinde1 ,0 :nl0tur01 orice ele1ent care ne$ar putea tul;ura. Atenia :n,ea1n0 pentru or4anul p,i3ic in,talarea unei ,t0ri de pre40tire+o conectare a;,olut ,pecial0 la realitate+ o pre40tire pentru atac ,au pentru ap0rare+ care re=ult0 dintr$o tre;uin0+ dintr$o ,ituaie neo;i.nuit0 ,i care tre;uie ,0 1o;ili=e=e :ntrea4a noa,tr0 ener4ie :n ,er-iciul unui anu1it ,cop. Capacitatea de a 2i atent o po,ed0 orice o1+ cu condiia de a nu 2i ;olna- ,au de2icient 1intal. Cu toate ace,tea+ ,e poate :nt?1pla ca la unii oa1eni atenia ,0 lip,ea,c0+ dintr$o 1uli1e de cau=e. O;o,eala .i ;oala ,unt 2actorii care+:n pri1ul r?nd+ preBudicia=0 proce,ul de reali=are a ateniei. )e de alt0 parte+ eAi,t0 oa1eni la care lip,a de atenie ,e eAplic0 prin 2aptul c0 unele o;iecte nu con-in atitudinii lor 2a0 de -ia0+ nu ,e :ncadrea=0 :n linia lor de aciune. :n
45

,c3i1;+ atenia lor ,e tre=e.te de :ndat0 ce e,te -or;a de ce-a care+ :ntr$un 2el oarecare+ concord0 cu linia lor de -ia0. Un alt 1oti- pentru atenia lacunar0 poate 2i tendina ,pre opo=iie. Mai ale, copiii :nclin0 cu u.urin0 ,pre opo=iie .i ,e :nt?1pl0 ca a,e1enea copii ,0 ,pun0 un DNuE oric0rei iniiati-e ,au cerine. Nu tre;uie ,0 li ,e o2ere po,i;ilitatea de a 2ace parad0 de opo=iia lor. :n a,e1enea ca=uri+ re-ine 1etodei de :n-001?nt .i tactului peda4o4ic ,arcina de a re,ta;ili le40tura dintre di,ciplinele de :n-001?nt .i planul de -ia0 incon$ .tient $unbe?usste >ebensplan% .i linia directoare ale copilului+ de a reconcilia+ ca ,0 ,pune1 a.a+ pe copil cu coninutul in,truirii. EAi,t0+ de a,e1enea+ oa1eni care -0d .i aud totul+ care percep orice 2eno1en+ orice ,c3i1;are. Alii ,tau :n 2aa lu1ii doar cu aparatul lor de -0=+ pe c?nd alii doar cu cel de au=9 cei dint?i+ de pild0+ nu :nre4i,trea=0 ni1ic+ nu iau not0 de ni1ic+ at?ta ti1p c?t au de$a 2ace cu lucruri percepti;ile -i=ual. Iat0+ a.adar+ .i alte 1oti-e pentru care atenia e,te at?t de de, a;,ent0 de acolo unde ar 2i de a.teptat ca ea ,0 ,e 1ani2e,te. Cel 1ai i1portant 2actor al de.tept0rii ateniei e,te un interes real1ente pro2und. Ace,ta ,e i1plantea=0 :ntr$ un ,trat p,i3ic 1ult 1ai pro2und dec?t atenia. Dac0 intere,ul e,te pre=ent+ atenia -a -eni de la ,ine+ 20r0 a nece,ita nici un 2el de in2luen0 educaional0. E,te ,in4urul 1iBloc de a intra :n ,t0p?nirea unui do1eniu+ :n -ederea unui ,cop deter1inat. Dat 2iind :n,0 2aptul c0 de=-oltarea unui o1 nu are loc :n 1od i1peca;il+ ,e :nt?1pl0 1ereu ca atenia ,0 r0t0cea,c0 dru1ul. ine:nele, c0 r0,pun=0tor de acea,t0 atitudine eronat0 a unui o1 -a 2i tot intere,ul ,0u+ care ,e poate orienta ,pre lucruri care nu au i1portan0 :n ceea ce pri-e.te pre40tirea ,a pentru -ia0. A.a e,te+ de eAe1plu+ o1ul al c0rui intere, e,te 1onopoli=at de propria per,oan0+ intere,?ndu$/ :n ,pecial puterea pe care o po,ed0+ do-edindu$,e c0 el e,te atent 1ai ale, la ceea ce pri-e.te intere,ul ,0u pentru putere+ la ceea ce ar a-ea el de c?.ti4at pe ace,t plan+ ,au dac0 nu cu1-a puterea ,a e,te a1eninat0. De alt2el+ atenia ,a nu -a putea 2i co1utat0 at?t ti1p c?t locul intere,ului pentru putere nu -a 2i luat de un alt intere,. :ndeo,e;i la copii ,e poate o;,er-a clar cu1 ei de-in ateni de :ndat0 ce cred c0 -or a-ea ce-a de c?.ti4at+ pentru ca atenia lor ,0 ,e ,tin40 rapid atunci c?nd au ,enti1entul c0 nu -or o;ine ni1ic. Se pot :nt?lni aici cele 1ai di-er,e .i ;i=are a,ocieri. Lip,a de atenie nu :n,ea1n0 de 2apt ni1ic altce-a dec?t c0 o1ul pre2er0 ,0 ,e ,u,tra40 ;ucuro, unei :1preBur0ri care era de a.teptat ,0$i ,u,cite atenia. De-ierea ateniei are loc pur .i ,i1plu prin 2aptul c0 acea,ta e,te diriBat0 a,upra altui lucru. E,te+ deci+ incorect ,0 ,e ,pun0 de,pre cine-a c0 nu ,e poate DconcentraE. Se -a con,tata :ntotdeauna c0 el o poate 2ace 2oarte ;ine+ nu1ai c0 :n le40tur0 cu altce-a. :n ca=urile de a.a$nu1it0 lips de voin! ,au lips de energie, lucrurile ,e petrec la 2el ca .i :n ca=ul lipsei de concentrare5 Ui :n ace,te ca=uri 40,i1 de o;icei o -oin0 de$a dreptul in2leAi;il0 .i o ener4ie inepui=a;il0+ dar orientate :n alt0 direcie. 'ratarea unor a,e1enea ca=uri nu e,te u.oar0. Reu.ita pre,upune de,coperirea :ntre4ului plan de -ia0 al o1ului. :n 2iecare ca= ,e poate ad1ite c0 de2iciena ,e eAplic0 doar prin 2aptul c0 e,te ur10rit un alt o;iecti-. La 1uli oa1eni neatenia e,te o tr0,0tur0 de caracter. 5oarte 2rec-ent :nt?lni1 oa1eni c0rora le re-ine o anu1it0 1unc0+ dar pe care o re2u=0 :ntr$un 1od oarecare ,au o :ndepline,c de2ectuo,+ con,tituind o po-ar0 pentru alii. 'r0,0tura lor de caracter de2initorie e,te neatenia+ care ,ur-ine de :ndat0 ce ei tre;uie ,0 ,e con,acre acti-it0ii ce li ,e i1pune. 3. DELSAREA I UITAREA. Se ,pune de o;icei c0 e,te -or;a de del0,are atunci c?nd ,ecuritatea ,au ,0n0tatea unui o1 ,unt pri1eBduite din ne4liBen0 ,au neatenie :n ad1ini,trarea :n4riBirilor nece,are. Del0,area e,te un 2eno1en care ne :n20i.ea=0 totala lip,0 de atenie a unui o1. Atenia de2icient0 are la ;a=0 intere,ul de2icient 2a0 de ,e1eni. Din ,e1nele de del0,are care pot inter-eni :n Bocurile copiilor+ de eAe1plu+ ,e poate -edea dac0 ei ,e 4?nde,c 1ai 1ult la ,ine dec?t la ceilali. 5eno1enele de ace,t 2el ,unt un cert in,tru1ent de e-aluare a ,i1ului colecti-+ a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 al o1ului. Dac0 ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 e,te ,la; de=-oltat+ c3iar ,u; a1eninarea cu pedeap,a un o1 nu ,e -a putea intere,a de alii dec?t cu 1are 4reutate+ pe c?nd la un o1 cu un de=-oltat ,i1 colecti- ace,t lucru ,e -a 2ace 20r0 e2ort. Del0,area e,te+ prin ur1are+ o de2icien0 a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Cu toate ace,tea+ o intoleran0 eAa4erat0 ar 2i aici nelalocul ei. A.adar+ totdeauna ,e i1pune ,0 cercet01 de ce un o1 nu are intere,ul pe care noi :l a.tept01 de la d?n,ul. Litarea, ca .i pierderea o;iectelor 1ai i1portantele reali=ea=0 printr$o reducere a ateniei. EAi,t0+ de,i4ur+ po,i;ilitatea unei atenii 1ai concentrate+ intere,ul+ dar nu 20r0 lacune+ ci ,u2erind pertur;0ri din partea unei anu1ite a-er,iuni care aduce+ 2a-ori=ea=0 ,au produce pierderea ,au uitarea. Ace,ta e,te+ de eAe1plu+ ca=ul
46

copiilor care :.i pierd 1anualele. De cele 1ai 1ulte ori e,te u.or ,0 ,e ,ta;ilea,c0 2aptul c0 ei :nc0 nu ,$au adaptat cu1 ,e cu-ine cerinelor -ieii .colare. EAi,t0+ de a,e1enea+ 1enaBere care 1ereu :.i r0t0ce,c ,au :.i pierd c3eile. Ui :n ace,t ca= ,e -a con,tata c0 e,te -or;a de 2e1ei care nu ,e pot :1p0ca cu pro2e,ia de 1enaBer0. Uitucii ,unt oa1eni care nu ,e re-olt0 20i.+ dar care prin uitare -0de,c o anu1it0 lip,0 de intere, pentru :ndatoririle lor. . INCONTIENTUL. Cititorul a .i 2o,t 2rapat de acele de,crieri ale noa,tre :n care ade,ea a1 relatat de,pre proce,e .i 2eno1ene a,upra c0rora purt0torul lor de 1ulte ori nu ne poate ,pune dec?t puine lucruri. O per,oan0 cu ,pirit de o;,er-aie rareori ne -a putea+ de eAe1plu+eAplica de ce -ede i1ediat totul. EAi,t0+ prin ur1are+ capacit0i ale or4anului p,i3ic care nu ,unt de 40,it :n do1eniul con.tiinei. Cu toate c0 atenia con.tient0 ,e o;ine+ :ntr$o anu1it0 10,ur0+ prin con,tr?n4ere+ 2ora propul,i-0 a ateniei nu re=id0 :n con.tiin0+ ci :n intere,+ iar ace,ta ine :n cea 1ai 1are parte de ,2era incon.tientului. Ace,ta e,te :n :ntre4ul ,0u un produ, al or4anului p,i3ic .i+ totodat0+ cel 1ai puternic 2actor al -ieii p,i3ice. Aici ,unt de c0utat .i de 40,it 2orele care con2i4urea=0 linia de 1i.care a o1ului+ planul ,0u 7incon.tient8 de -ia0. :n con.tiin0 40,i1 doar o i1a4ine palid0 a ace,tora+ uneori c3iar contrariul lor. Un in2atuat+ de eAe1plu+ de cele 1ai 1ulte ori nu are nici o ;0nuial0 de,pre in2atuarea ,a+ co1porta1entul ,0u eApri1?nd+ di1potri-0+ o 1ode,tie care ,are tuturor :n oc3i. Ca ,0 2ii :n2u1urat+ nu e,te nicidecu1 oK 9,0 2ii con.tient de acea,ta .i ,0$i eAplici o a,e1enea tr0,0tur0. a c3iar nici nu e,te :n 2a-oarea o1ului re,pecti-+ pentru c0 alt2el el nu ar putea aciona :n direcia ,copului ,0u. Ade,ea el :.i do;?nde.te 4raioa,a ,a certitudine teatral0 atunci c?nd nu -ede ni1ic din in2atuarea ,a .i :.i :ndreapt0 atenia aiurea. Mare parte din ace,t proce, p,i3ic ,e de,20.oar0 :n o;,curitate. Dac0 :ncerc01 ,0 di,cut01 de,pre acea,ta+ o;,er-01 c0 di,cuia l?nce=e.te+ pentru c0 re,pecti-ul :nclin0 ,0 ,e 2o2ile=e+ ,0 elude=e te1a a;ordat0+ ca .i cu1 ar dori ,0 nu 2ie deranBat. Ace,t co1porta1ent nu 2ace dec?t ,0 con2ir1e concepia noa,tr0. Un a,e1enea o1 -rea ,0$.i continue Bocul .i pe oricine :ncearc0 ,0 ridice -0lul :l ,ocoate un tul;ur0tor de lini.te+ :1potri-a c0ruia tre;uie ,0 te pui :n 4ard0. A-?nd :n -edere 1odul lor de co1portare+ pute1 cla,i2ica oa1enii dup0 cu1 .tiu 1ai 1ult ,au 1ai puin+ :n raport cu 1edia+ de,pre proce,ele ce ,e petrec :n interiorul lor+ ,2era lor de con.tiin0 2iind+ deci+ 1ai 1are ,au 1ai 1ic0. EAi,t0+ a,t2el+ oa1eni care ,e concentrea=0 a,upra unui ,ector 1ai re,tr?n, al -ieii+ pe c?nd alii au relaii 1ultiple+ intere,?ndu$,c de ,ectoare 1ai lar4i ale -ieii u1ane .i ale lu1ii. De a,e1enea+ pute1 :nele4e c0 de o;icei cei care ,e ,i1t a,uprii aparin celei dint?i dintre ace,te dou0 cate4orii+ li1it?ndu$,e la un ori=ont :n4u,t al -ieii9 ci ,unt at?t de de=orientai :nc?t nu pot -edea cu aceea.i claritate pro;le1ele -ieii ca ceilali+ care ,e de,curc0 ;ine<. Ei nu -or putea pricepe ,u;tilit0ile .i+ a-?nd un intere, li1itat+ nu -or -edea dintr$o c3e,tiune -ital0 dec?t o 1ic0 parte9 nu pot eAa1ina cu1 ,e cu-ine an,a1;lul lucrurilor+ pentru c0 e-it0 ,0$.i iro,ea,c0 2orele :n acea,t0 direcie. Re2eritor la a,pectele particulare ale -ieii+ ade,ea ,e poate o;,er-a c0 un indi-id nu .tie ni1ic de,pre capacit0ile ,ale+ c0 le ,u;e,ti1ea=0+ dup0 cu1 nu e,te ,u2icient edi2icat a,upra de2ectelor ,ale+ con,ider?ndu$,e un o1 de i,pra-0+ pe c?nd :n realitate pe toate le 2ace din e4oi,1 ,au+ di1potri-0+ ,e ,ocoate un e4oi,t+ pe c?nd+ dac0 aBun4i ,0 ai de$a 2ace cu d?n,ul 1ai :ndeaproape+ i ,e i1pune conclu=ia c0 e,te un o1 cu totul de :nele,. :n 4eneral+ nu contea=0 ceea ce cine-a 4?nde.te de,pre ,ine 7,au ce 4?nde,c de,pre d?n,ul ceilali8+ ci po=iia de an,a1;lu pe care .i$a cucerit$o :n ,?nul ,ociet0ii u1ane+ :ndeo,e;i ceea ce -rea el :n acea,t0 lu1e+ ceea ce :l intere,ea=0+ :l orientea=0 .i :l de2ine.te. A-e1 de$a 2ace+ de 2apt+ cu dou0 tipuri de oa1eni. O cate4orie :i include pe cei care tr0ie,c :n c3ip con.tient+ con2runt?ndu$,e :n 1od o;iecti- cu pro;le1ele -ieii+ 20r0 a purta oc3elari de cal+ pe c?nd o alt0 cate4orie e,te a acelora care pri-e,c trunc3iat -iaa .i lu1ea+ prin pri,1a unei opinii preconcepute+ orientarea .i ar4u1entele lor a-?nd un caracter incon.tient. E,te a,t2el po,i;il ca doi oa1eni care tr0ie,c :1preun0 ,0 :nt?1pine di2icult0i+ dat 2iind 2aptul c0 unul din ei e,te 1ereu :n opo=iie9 ca=ul nu e,te rar .i pro;a;il c0 2rec-ena ,a nu e,te dep0.it0 dec?t de ca=ul :n care a1;ele p0ri ,e 40,e,c :ntr$o per1anent0 opo=iie. Re,pecti-ul nu pricepe ni1ic+ el crede c3iar+ .i are .i ar4u1ente :n ace,t ,en,+ c0 acionea=0 :ntotdeauna :n 2a-oarea p0cii .i c0 preuie.te 1ai pre,u, de toate ;una$:nele4ere. 5aptele :n,0 :l de=1int .i ,e con,tat0 c0 :n realitate a;ia dac0 cine-a poate ,pune o -or;0 20r0 a 2i atacat din 2lanc .i 20r0 a i ,e da replica+ oric?t de in,i4ni2iant0 .i de di,cret0 ar 2i acea,ta :n aparen0. )ri-ind lucrurile 1ai :ndeaproape+ re=ult0 c0 atitudinea acea,ta decur4e dintr$o ,tare de ,pirit o,til0+ ;elicoa,0. A.adar+ 1uli oa1eni de=-olt0 :n ei 2ore care intr0 :n aciune 20r0 .tirea lor. Ace,te 2ore ale incon.tientului in2luenea=0 -iaa oa1enilor .i+ dac0 nu -or 2i identi2icate+ -or duce la ur10ri 4ra-e. Un a,e1enea ca= a 2o,t
47

de,cri, de Do,toe-,Ki :n ro1anul ,0u Idiotul, :ntr$o 1anier0 care nu contene.te ,0 ,u,cite ad1iraia p,i3o$ lo4ilor. E,te epi,odul :n care o doa1n0+ cu oca=ia unei reuniuni de ,ocietate+ :i ,pune unui prin+ per,onaBul principal al ro1anului+ pe un ton ca1 r0ut0cio,+ ,0 ;a4e de ,ea10 ,0 nu cu1-a ,0 r0,toarne -a,ul c3ine=e,c de -aloare din apropierea ,a9 la care el d0 a,i4ur0ri c0 -a 2i atent. C?te-a 1inute 1ai t?r=iu :n,0 -a,ul =0cea 20r?1e pe podea. Ni1eni din cei care au a,i,tat la ,cen0 nu a -0=ut :n ea un e2ect al 3a=ardului+ ci un act a;,olut lo4ic+ 4enerat de :ntre4ul caracter al ace,tui o1+ care ,e ,i1i,e Bi4nit de cu-intele doa1nei. :n aprecierea unui o1 nu ne pute1 li1ita ,0 tra4e1 conclu=ii doar din actele .i 1ani2e,t0rile ,ale con.tiente. De cele 1ai 1ulte ori+ detaliile ne:n,e1nate ale 4?ndurilor .i aciunilor ,ale+ care lui :i ,cap0+ ne c0l0u=e,c 1ult 1ai ;ine .i 1ai ,i4ur. A.a+ de eAe1plu+ oa1enii care etalea=0 ,urprin=0toare proa,te 1aniere+ cu1 ,unt roaderea un43iilor+ ,co;itul :n na, .i altele+ 3a;ar n$au c0 prin acea,ta :.i de=-0luie caracterul ,2id0tor .i aro4ant+ ei necuno,c?nd ce coneAiuni duc la ace,te necu-iine. C0ci e,te clar c0 un copil care e,te ad1one,tat :n repetate r?nduri pentru a,e1enea i1politei .i care+ totu.i+ nu ,e de=;0ra de ele+ tre;uie ,0 2ie un indi-id ,2id0tor. Dac0 ,piritul no,tru de o;,er-aie ar 2i 1ai eAer,at+ atunci :n le40tur0 cu toate 4e,turile unui o1 a1 putea tra4e cele 1ai ,urprin=0toare conclu=ii+ pe care re,pecti-ul nici nu le ;0nuie.te. C0ci+ de 2apt+ :n toate ace,te 10runi.uri ,e a2l0 :1pl?ntat0 :ntrea4a ,a 2iin0. EAa1inarea a dou0 ca=uri ne -a ar0ta c?t de i1portant e,te ca proce,ele de,cri,e 1ai Bo, ,0 r01?n0 incon.tiente+ dup0 cu1+ de a,e1enea+ ne -a ar0ta c0 ,u2letul o1ene,c are capacitatea de a diriBa con.tiina+ adic0 de a 2ace ca un lucru ,0 de-in0 con.tient+ c?nd 2aptul e,te nece,ar din punctul de -edere al 1i.c0rii p,i3ice .i+ in-er,+ ce-a ,0 2ie l0,at :n ,u;con.tient ,au ,0 de-in0 incon.tient c?nd 2aptul pare nece,ar+ :n acela.i ,cop. )ri1ul ca= ,e re2er0 la un t?n0r care a cre,cut :1preun0 cu ,ora ,a 1ai 1ic0 .i care+ la 1oartea 1a1ei lui+ a-ea =ece ani. Educarea ;0iatului i$a re-enit tat0lui+ un ;0r;at 2oarte inteli4ent+ plin de ;un0-oin0 .i a-?nd o :nalt0 inut0 etic0+ care ,$a ,tr0duit :n per1anen0 ,0 culti-e .i ,0 ,ti1ule=e a1;iia 2iului ,0u. Ace,ta+ a,pir?nd el :n,u.i ,0 ,e ,itue=e :n 2runte+ ,$a de=-oltat ad1ira;il .i+ datorit0 calit0ilor ,ale 1orale .i intelectuale+ real1ente a ocupat 1ereu pri1ul loc :n do1eniul ,0u+ ,pre 1area ;ucurie a tat0lui+ care de 1ult :i 30r0=i,e un rol i1portant :n -ia0. :n atitudinea 2a0 de -ia0 a t?n0rului au ap0rut :n,0 unele ele1ente :n4riBor0toare pentru tat0l ,0u+ care a :ncercat ,0 le 1odi2ice. '?n0rul .i$a 40,it :n ,ora ,a o ri-al0 :nd?rBit0. Se de=-olta,e .i ea 2oarte ;ine .i ,e ,tr0duia totdeauna ,0 :n-in40 cu aButorul ar1elor proprii celor ,la;i+ ,porindu$.i i1portana pe ,ocoteala 2ratelui ei. Cuceri,e o po=iie cu totul pri-ile4iat0 :n 1ica 2a1ilie .i lupta cu ea era pentru t?n0r 2oarte di2icil0. Din partea ei nu reu.ea ,0 o;in0 ceea ce din partea altora ,i1ea c0 o;ine at?t de u.or+ adic0 re,pect+ preuire .i o anu1it0 ,upunere+ ceea ce+ ca ur1are a pro4re,elor ,ale+ i ,e acorda totdeauna din partea cole4ilor lui. 'at0l a o;,er-at cur?nd c0 ;0iatul+ 1ai ale, de la -?r,ta pu;ert0ii+ adopta,e o purtare ciudat0 :n ,ocietate+ de-enind pur .i ,i1plu ne,ocia;il+ 1ani2e,t?nd a-er,iune 2a0 de :nt?lnirea cu per,oane cuno,cute .i c3iar necuno,cute .i lu?nd$o de$a dreptul la 2u40 c?nd era -or;a ,0 2ac0 cuno.tin0 cu 2ete. La :nceput tat0lui i ,$a p0rut c0 totul e$n re4ul0. Dar 1ai t?r=iu ace,te 2eno1ene au luat a,e1enea di1en,iuni+:nc?t t?n0rul aproape c0 nu 1ai ie.ea din ca,0+ p?n0 .i pli1;0rile 20cute ,eara t?r=iu 2i$indu$i nepl0cute. El ,e :nc3i,e,e :n ,ine at?t de tare :nc?t aBun,e,e ,0 nu$.i 1ai ,alute cuno,cuii. Situaia ,a .colar0 .i atitudinea 2a0 de tat0l ,0u au r01a, :n,0 irepro.a;ile .i ,e putea conta oric?nd pe calit0ile ,ale. C?nd lucrurile au aBun, p?n0 :ntr$acolo c0 era cu neputin0 ,0$/ 1ai ,coi din ca,0+ tat0l ,$a adre,at 1edicului .i+ dup0 c?te-a con-or;iri+ ,$au ,ta;ilit ur10toarele: t?n0rul era per,ecutat de ideea c0 are urec3ile prea 1ici .i c0 din acea,t0 cau=0 lu1ea :l ,ocoate ur?t. Cu1 nu ace,ta era ade-0rul .i cu1+ la ripo,ta c0 ar4u1entele ,ale nu erau -ala;ile 7c0ci pe ace,tea :.i ;a=a el re2u=ul de a co1unica cu ,ocietatea8+ el ,u,inu c0 .i dinii ,0i+ c0 .i p0rul ar 2i ni.te ur?enii 7ceea ce+ de a,e1enea+ nu era eAact8+ ,$a -0dit+ :n ,c3i1;+ c0 era ,t0p?nit de o eAtraordinar0 a1;iie. A,ta o .tia .i el .i .i$o eAplica,e prin 2aptul c0 tat0l ,0u /$a pi,0lo4it 1ereu ,0 ,e ,tr0duia,c0 ,0 ocupe :n -ia0 o po=iie :nalt0. )lanurile ,ale de -iitor cul1inar0 :n deci=ia de a ,e con,acra .tiinei. Nu$i de 1irare c0 a :nclinat :n continuare ,0 e-ite contactul cu ,ocietatea+ cu ,e1enii. Cu1 a aBun, el :n,0 la a,e1enea ar4u1entaie+ de$a dreptul pueril0P Dac0 ar4u1entele ar 2i 2o,t :nte1eiate+ el ar 2i 2o,t cu totul :ndrept0it ,0 p0.ea,c0 :n -ia0 cu o anu1it0 pruden0 .i ti1orare9 20r0 :ndoial0 c0 ur?enia :i poate uneori pricinui neca=uri. In-e,ti4aiile ulterioare au de1on,trat c0 t?n0rul :.i 2iAa,e un el deo,e;it .i c0 :l ur10rea cu o ardent0 a1;iie. )?n0 atunci el 2u,e,e 1ereu pri1ul .i -oia ,0$.i p0,tre=e pe 1ai departe po=iia. )entru atin4erea ace,tui ,cop+ :i ,t0teau la di,po=iie di2erite 1iBloace+ cu1 ,unt 1o;ili=area de ,ine+ 30rnicia etc. E-ident+ ace,tea nu$i erau ,u2iciente. )e l?n40 ace,tea+ :n c3ip anor1al el c0uta ,0 :ndep0rte=e din -iaa ,a tot ceea ce
48

i ,e p0rea a 2i de pri,o,. El .i$ar 2i putut ,pune 2or1al con.tient: DDeoarece -reau ,0 de-in cele;ru .i ,0 10 dedic :n :ntre4i1e 1uncii .tiini2ice+ tre;uie ,0 renun la orice relaie ,ocial0E. Dar nici nu .i$a ,pu,+ nici n$a 4?ndit a.a+ ci+ ca ,0$.i atin40 ,copul+ .i$a :ndreptat atenia a,upra pretin,ei ,ale ur?enii. Ace,t 1o2t a-ea pentru d?n,ul -aloarea c0 :i per1itea ,0 o;in0 ceea ce -oia :n realitate. 're;uia ,0 ai;0 doar -er-a nece,ar0 pentru 2al,a ar4u1entare+ ,0 .tie ,0 eAa4ere=e+ ca ,0$.i poat0 ur10ri elul. Lucrurile ar 2i 2o,t clare pentru oricine dac0 el ar 2i declarat c0+ ,pre a de-eni pri1ul+ intenionea=0 ,0 duc0 o -ia0 de a,cet. Cu toate c0 4?ndul de a ,e ,itua :n pri1$plan :i era 2a1iliar+ nu era de 40,it .i :n con.tiina ,a+ :ntruc?t nu ,e gndise ,0 ,acri2ice totul pentru ace,t el. Dac0 .i$ar 2i propu, :n 1od con.tient ,0 ,acri2ice totul pentru elul ,0u+ nu ar 2i aBun, nici pe departe ,0 2ie at?t de ,i4ur de ,ine c?nd ,u,inea c0 e,te un in, ur?t .i c0 nu$i era ngduit s5 1ear40 :n ,ocietate. )e de alt0 parte+ ,0 a2ir1i de,c3i, c0 -rei ,0 2ii pri1ul .i c0 de aceea renuni la contactele cu ,e1enii e,te a de-eni ridicol :n 2aa ,ociet0ii+ ceea ce nu$i ,ur?de ni10nui. Sunt 4?nduri de ne10rturi,it. EAi,t0 idei care+ at?t pentru alii+ c?t .i pentru tine :n,ui+ r01?n :n o;,curitate+ ceea ce+ pe drept cu-?nt+ ,$a :nt?1plat .i cu 4?ndurile t?n0rului no,tru. Dac0 ,$ar pune :n lu1in0 1oti-aia e,enial0 a unui a,e1enea o1+ pe care nici el :n,u.i nu .i$ar per1ite ,$o clari2ice+ pentru c0 alt2el nu .i$ar 1ai putea 1enine co1porta1entul+ atunci 2ire.te c0 :ntre4ul ,0u 1ecani,1 p,i3ic ,$ar dere4la. Inter-ine+ prin ur1are+ toc1ai ceea ce tre;uia neap0rat :1piedicat+ adic0 li1pe=irea unor 4?nduri de ne4?ndit .i a c0ror con.tienti=are i$ar pertur;a proiectul. Dac0 a-e1 :n -edere 2aptul c0 o1ul :nl0tur0 acele 4?nduri care :l ,tin43ere,c+ adopt?ndu$le pe acelea care ,unt :n 2a-oarea lu0rii ,ale de po=iie+ -o1 40,i c0 e,te aici un 2eno1en 4eneral o1ene,c. A.adar+ nu eAi,t0 o1 care ,0 nu ia :n con,iderare de o;icei acele lucruri care con-in concepiei .i di,po=iiei ,ale p,i3ice. Deci -a p0trunde :n con.tiin0 ceea ce ne e,te a-antaBo, .i -a r01?ne :n incon.tient ceea ce poate ,0 ne tul;ure ar4u1entarea. Al doilea ca= ,e re2er0 tot la un t?n0r 2oarte capa;il+ al c0rui educator era c3iar tat0l ,0u+ care :.i :1;oldea cu ,e-eritate 2iul ,0 2ie totdeauna cel dint?i. Ui :n ace,t al doilea ca= :nt?ietatea t?n0rului era de neconte,tat. Oriunde ,e ducea+ el era cel care ,e do-edea cel 1ai ;ine pre40tit. :n ,ocietate era unul dintre cei 1ai a1a;ili .i a-ea .i c?i-a prieteni. Ca1 pe la -?r,ta de /C ani a ,ur-enit :n,0 o 1are ,c3i1;are. D0dea :nd0r0t la toate+ ni1ic nu$/ 1ai ;ucura+ era ur,u= .i de,curaBat. A;ia le4a o prietenie+ c0 o .i rupea. 'oi au 2o,t ,candali=ai de co1porta1entul ,0u+ inclu,i- tat0l t?n0rului+ care Budeca -iaa retra,0 a 2iului ,0u ca 2iind potri-it0 :n 10,ura :n care+ dup0 cu1 ,pera el+ l$ar 2i putut deter1ina ,0 ,e con,acre 1ai ;ine ,tudiului. Supu, trata1entului+ t?n0rul ,e pl?n4ea :ntr$una c0 tat0l ,0u i$a 20cut eAi,tena de ne,u2erit+ c0 nu 1ai a-ea :ncredere :n ,ine .i nici un 2el de curaB de a da piept cu -iaa .i c0 nu$i 1ai r010,e,e dec?t ,0 tr0ia,c0 :n ,in4ur0tate. )ro4re,ele lui la :n-00tur0 ,l0;i,er0 .i a c0=ut la eAa1enul de ad1itere :n 2acultate. Dup0 cu1 relatea=0 el+ ,c3i1;area :ncepu,e :ntr$o =i c?nd+ :n ,ocietate+ ,$a r?, de ,la;ele ,ale cuno.tine de literatura 1odern0. A,e1enea ,ituaii repet?n$du$,e+ el ,$a i=olat tot 1ai 1ult+ pentru ca apoi ,0 ,e in0 la di,tan0 de orice relaie u1an0. Era ,t0p?nit de ideea c0 tat0l ,0u poart0 -ina e.ecurilor. Raporturile dintre ei ,e :nr0ut0eau =i de =i. A1;ele ca=uri ,e a,ea10n0 :n 1ulte pri-ine. :n pri1ul ca=+ pacientul ,e lo-i,e de opo=iia ,urorii ,ale+ :n cel de$al doilea e,te -or;a de o co1portare o,til0 2a0 de tat0. A1?ndoi pacienii a-eau ca linie directoare un ideal pe care o;i.nui1 ,0$/ denu1i1 idealul eroului $Ueldenideal%5 A1?ndoi ,$au tre=it :n a.a 2el la realitate din entu=ia,1ul lor eroic+ :nc?t au pre2erat ,0 arunce 2linta c?t colo .i ,0 ,e retra40 :n ,ine cu totul. A1 4re.i :n,0 dac0 a1 crede c0 ulti1ul .i$a ,pu, :ntr$o =i: DDat 2iind c0 nu 1ai pot duce acea,t0 eAi,ten0 de erou+ pentru c0 alii 10 dep0.e,c+ 10 retra4 .i :1i -oi tr0i :ntrea4a -ia0 :n a10r0ciuneE. 50r0 :ndoial0 c0 tat0l ,0u a 4re.it .i c0 educaia dat0 a 2o,t eronat0. Dar e,te de 1irare c0 el n$a -0=ut dec?t acea,t0 educaie proa,t0+ a,upra c0reia in,i,ta at?t. :n,0 prin 2aptul c0 :1;r0i.a ace,t punct de -edere+ denun?nd necontenit educaia ,a 4re.it0+ el -oia ca retra4erea ,a ,0 2ie con,iderat0 ca :nte1eiat0. Voia ,0 do-edea,c0 prin acea,ta c0 el n$a ,u2erit nici o :n2r?n4ere+ put?nd ,0 arunce 1ereu a,upra tat0lui ,0u -ina pentru de=a,trul :n care ,e a2la. A,t2el a reu.it ,0 ,al-e=e o parte din con.tiina ,a de ,ine .i din pre,ti4iul ,0u. :n orice ca=+ el a-ea un trecut ,tr0lucit .i dac0 1ar.ul ,0u -ictorio, 2u,e,e ,topat+ acea,ta ,e :nt?1pla,e :n 1od 2atal din cau=a educaiei contraindicate pe care i$o d0du,e tat0l+ ;ar?ndu$i de=-oltarea. A,t2el+ :n incon.tientul ,0u a r01a, aproAi1ati- ur10torul raiona1ent: D:ntruc?t 10 a2lu acu1 1ai aproape ca oric?nd de linia :nt?i a 2rontului -ieii .i -0d c0 nu$1i 1ai e,te at?t de u.or ,0 2iu cel dint?i+ -oi 2ace totul ,pre a 10 retra4e din 2aa -ieiiE. Acea,t0 idee e,te :n,0 de ne10rturi,it+ dat 2iind 2aptul c0 nici un o1 nu$.i -a ,pune a.a ce-a. Un o1 poate totu.i proceda ca .i c?nd ar a-ea :n 2aa oc3ilor un a,e1enea 4?nd+ 20urit con2or1 planului. Ui el :l :n20ptuie.te :n a.a 2el de parc0 ar di,pune .i de alte ar4u1ente. )reocupat :n
49

pe1anen0 de 4re.elile peda4o4ice ale tat0lui ,0u+ el i=;ute.te ,0 e-ite ,ocietatea .i -erdictele -ieii. Con.tienti=area 4?ndului 1enionat 1ai ,u, n$ar 2i 20cut dec?t ,0 tul;ure proiectul ,0u ,ecret $seinem gehcimen orhaben% .i de aceea tre;uia ,0 r01?n0 incon.tient. El nu$.i putea ,pune c0 e,te un incapa;il+ deoarece a-ea un trecut ,tr0lucit. Dac0 :n pre=ent nu 1ai o;ine nici un triu12+ nu el putea 2i ,ocotit -ino-atul. Ui a,t2el :.i o2erea oca=ia ca prin co1porta1entul ,0u ,0 2ac0 oarecu1 do-ada proa,tei educaii pri1ite de la tat0l ,0u. Era Budec0tor+ acu=ator .i acu=at+ :n una .i aceea.i per,oan09 cu1 a-ea ,0 renune la acea,t0 po=iieP El trecea cu -ederea pe,te 2aptul c0 tat0l lui nu era -ino-at dec?t :n 10,ura :n care o -oia 2iul+ 2olo,ind p?r43ia pe care o a-ea :n 1?n0. ". VISELE. :nc0 de 1ult ,$a 20cut a2ir1aia c0 e,te po,i;il ca din -i,e ,0 ,e tra40 conclu=ii cu pri-ire la -iaa p,i3ic0 a oa1enilor. Lic3ten;er4>+ un conte1poran al lui Goet3c+ ,punea ,0 e,ena .i caracterul unui o1 pot 2i 1ult 1ai ;ine dedu,e din -i,ele+ dec?t din -or;ele ,au actele ace,tuia. De,i4ur c0 e,te o eAa4erare+ iar noi+ care ne ,itu01 pe po=iia potri-it c0reia 2eno1enele i1olate ,unt de luat :n con,iderare cu toat0 precauia+ interpretarea lor put?nd 2i 20cut0 doar :n coneAiune cu alte 2eno1ene+ ,unte1 de p0rere c0 din -i,ele unui o1 pute1 tra4e conclu=ii cu pri-ire la caracterul ,0u nu1ai dac0 interpretarea -i,ului :.i 40,e.te o con2ir1are 1ai lar40.Cercetarea -i,elor datea=0 din -re1uri ,tr0-ec3i. Di-er,ele 1o1ente din de=-oltarea ci-ili=aiei .i ur1ele ace,tora+ :ndeo,e;i :n 1ituri .i le4ende+ ne 2ac ,0 ad1ite1 c0 :n antic3itate oa1enii erau 1ult 1ai preocupai de -i,e dec?t a,t0=i. De a,e1enea+ pe atunci -i,ele erau .i 1ult 1ai ;ine :nele,e. S0 ne a1inti1 de rolul enor1 pe care /$a a-ut -i,ul :n Grecia+ de eAe1plu+ ca .i de 2aptul c0 Cicero a ,cri, de,pre -i,e o carte+ iar i;lia po-e,te.te -i,e .i le interpretea=0 cu o eAtraordinar0 a4eri1e+ ,au pur .i ,i1plu e-oc0 un -i, .i toat0 lu1ea .tie de :ndat0 de,pre ce e,te -or;a 7de eAe1plu+ -i,ul lui Io,i2+ cu ,nopii+ pe care el /$a po-e,tit 2railor ,0i8. Din le4enda Ni;elun4ilor+ 4enerat0 de o cu totul alt0 ci-ili=aie+ pute1 conc3ide c0 -i,ele a-eau odinioar0 putere pro;atoare. Dac0 ne preocup0 de,coperirea :n -i,e a unor puncte de ,priBin pentru cunoa.terea p,i3icului o1ene,c+ tre;uie preci=at c0 ,unte1 departe de acele orient0ri 2anta,tice care pre,upun inter-enia :n -i, a unor 2ore ,upranaturale. Noi 1er4e1 nu1ai pe calea -eri2icat0 a eAperienei .i ne -o1 ,priBini pe datele eAtra,e din -i,e nu1ai atunci c?nd ele -or 2i :nt0rite+ :n ipote=ele noa,tre+ de o;,er-aii pro-enind din alte do1enii. E,te ,urprin=0tor 2aptul c0 p?n0 :n =ilele noa,tre ,$a 1eninut tendina de a atri;ui -i,elor o ,e1ni2icaie deo,e;it0 cu pri-ire la -iitor. Ne -o1 re2eri aici doar la acei 2anta.ti care 1er4 at?t de departe :nc?t ,e la,0 c0l0u=ii de -i,ele lor. A.a a aBun, unul din pacienii no.tri ,0 renune la orice pro2e,iune onora;il0+ ,pre a Buca la ;ur,0. El a 20cut lucrul ace,ta con2or1?ndu$,e -i,elor pe care le$a a-ut. Era c3iar capa;il ,0 aduc0 do-e=i Di,toriceE c0+ :n ca=ul :n care :1preBur0rile nu$i erau :ntotdeauna 2a-ora;ile+ era pentru c0 nu d0du,e cur, indicaiilor -i,ului. E,te e-ident c0 nu -i,a de,pre ni1ic altce-a dec?t de,pre ceea ce ,e a2la 1ereu :n centrul ateniei ,ale :n ,tarea de -e43e .i c0+ pe c?t ,e pricepea+ :n -i, el :.i d0dea indicaii. A.a c0 poate a2ir1a c0+ 1ult0 -re1e+ ,u; in2luena -i,elor a c?.ti4at o 1uli1e de ;ani. De 1ai 1ult ti1p :n,0+ ,pune el+ -i,ele ,ale nu 1ai -alorea=0 ni1ic. Cu alte cu-inte+ a ie.it nu1ai :n pierdere. 5ire.te+ a,ta ,e poate :nt?1pla .i 20r0 -i,e9 nu$i la 1iBloc nici un 1iracol. Un o1 preocupat inten, de$ale lui nu are nici noaptea lini.te. Unii au :n 4eneral in,o1nii .i 1editea=0 20r0 :ncetare+ pe c?nd alii dor1 ,0n0to,+ 2iind .i :n -i,ele lor cu2undai :n planurile care :i 2r01?nt0. Ceea ce ,e petrece+ pe c?nd dor1i1+ :n lu1ea 4?ndurilor noa,tre+ lu?nd 2or1e at?t de ;i=are+ nu e,te altce-a dec?t o punte aruncat0 :ntre o =i .i alta. Ui dac0 .ti1 ce atitudine 2a0 de -ia0 are un o1+ cu1 o;i.nuie.te el ,0 arunce puni ,pre -iitor+ pute1 de a,e1enea :nele4e ciudata ,a con,trucie de pontoane e2ectuat0 :n -i,. tr04?nd conclu=iile care ,e i1pun. La ;a=a -i,ului+ a.adar+ ,t0 atitudinea fa! de via!a $'tcllungsnahme 1um >cben%5 O t?n0r0 po-e,te.te ur10torul -i,: ;0r;atul ei a uitat de ani-er,area =ilei nunii .i i$a 20cut repro.uri :n le40tur0 cu acea,ta. C3iar .i pri-it :n ,ine+ ace,t -i, poate ,e1ni2ica un anu1it lucru. Apariia unei a,e1enea pro;le1e ne ,pune c0 :n acea c0,nicie eAi,t0 anu1ite di2icult0i+ :n ,en,ul c0 2e1eia cu pricina ,e ,i1te ,u;apreciat0. Adau40 c0 .i ea uita,e de ani-er,area =ilei nunii. "a a 2o,t :n,0 aceea care .i$a a1intit :n cele din ur10 de e-eni1ent+ pe c?nd ,oul ei nici -or;0 de a.a ce-a. Deci a-antaBul e,te de partea ci. :n cur,ul dialo4ului :n,0 ca a ar0tat c0 :n realitate nu ,e :nt?1pla,e ni1ic de 2elul ace,ta+ ;0r;atul ei neuit?nd niciodat0 de ani-er,area nunii. Vi,ul tr0dea=0+ a,t2el+ tea1a pentru -iitor: ,$ar putea ca o dat0 2aptul ,0 ,e petreac0. Mai departe+ pute1 conc3ide c0 2e1eia acea,ta era cu,ur4ie+ c0 :nclina ,0 a-an,e=e ar4u1ente incon,i,tente+ repro.?n$du$i ;0r;atului ceea ce poate a-ea ,0 ,e :nt?1ple.
50

A1 r01?ne :n,0 :n incertitudine perpetu0+ dac0 nu a1 a-ea la :nde1?n0 .i alte do-e=i care ,0 ne con2ir1e deduciile. Intero4?nd$o cu pri-ire la pri1ele ,ale i1pre,ii din copil0rie+ ea ne$a po-e,tit o :nt?1plare care i$ a r01a, pentru totdeauna :n 1e1orie. )e c?nd a-ea trei ani+ pri1i,e de la o 10tu.0 a ei o lin4ur0 de le1n ,culptat0+ care i$a produ, o 1are ;ucurie. @uc?ndu$,e :ntr$o =i cu ea+ a ,c0pat$o :n 4?rla .i du,0 a 2o,t. A Belit$o =ile :n .ir+ a.a de tare c0 a atra, atenia celor din Burul ei. :n le40tur0 cu -i,ul+ ,0 o;,er-01 doar c0 acu1 ea -ede din nou po,i;ilitatea ca un anu1it lucru+ c0,0toria+ ,0 ,e Dduc0 pe apa ,?1;eteiE&. E po,i;il ca ;0r;atul ei ,0 uite de ani-er,area =ilei nuntiiMAlt0dat0 pacienta noa,tr0 a -i,at c0 ;0r;atul ei a pu,$o ,0 urce :ntr$o cl0dire :nalt0. Urca 1ereu .i+ la 4?ndul c0 ar 2i putut ,0 urce prea ,u,+ a apucat$o o a1eeal0 teri;il0+ i ,$a 20cut 2ric0 .i ,$a pr0;u.it. O ,en=aie de ace,t 2el ,e poate tr0i .i :n ,tare de -e43e+ c?nd cine-a ,u2er0 de r0u de :n0li1e+ ca= :n care ,e 1ani2e,t0 nu at?t 2rica de :n0li1e+ c?t 2rica de a c0dea :n ad?ncuri. Dac0 2ace1 le40tura :ntre ace,t -i, .i pri1ul .i contopi1 ceea ce ele conin din punct de -edere ideatic .i a2ecti-+ ,e de,prinde net i1pre,ia c0 a-e1 de$a 2ace cu o 2e1eie care ,e te1e ,0 nu cad0 :ntr$o pr0pa,tie+ care ,e te1e+ a.adar+ de o nenorocire. )ute1 ;0nui ce 2el de nenorocire: c0 ,oul nu o -a 1ai iu;i+ ,au altele a,e10n0toare. Ce ,$ar :nt?1pla dac0 ;0r;atul+ nu toc1ai apt pentru -iaa 1atri1onial0+ ar c0lca pe de$l0turiP Ar putea a-ea loc acte de di,perare+ care ,0 ,2?r.ea,c0 cu o pr0;u.ire a 2e1eii :ntr$o ,tare -ecin0 cu 1oarteaP De 2apt a,ta ,$a .i :nt?1plat o dat0+ :n cur,ul unei ,cene conBu4ale. Cu acea,ta ne$a1 apropiat de :nele4erea -i,ului. E,te indi2erent :n ce 2el de ele1ente ,e 1ateriali=ea=0 lu1ea de 4?nduri .i de ,enti1ente a o1ului :n ti1p ce el -i,ea=0+ :n ce 2el d0 el eApre,ie pro;le1ei ,ale+ i1portant e,te ca ace,te ele1ente ,0$i 2ie :ntr$un 2el oarecare de aButor+ adic0 ,0$/ eApri1e. :n -i, pro;le1a -ieii $das >ebensproblem% unui o1 ,e de=-0luie ca ntr7o parabol 7nu urca prea ,u,+ ca ,0 nu ca=i cu at?t 1ai Bo,M8. Ne a1inti1 de reproducerea poetic0 a unui -i, :ntr$un epitala1 al lui Goet3e. Un ca-aler ,e :ntoarce aca,0 .i :.i 40,e.te ca,telul :n p0r0,ire. O,tenit+el ,e :ntinde :n pat .i :n -i, :i apar+ c3iar ,u; patul :n care dor1ea+ 1ici 20pturi9 -ede a,t2el de,20.ur?ndu$,e ,u; oc3ii ,0i o nunt0 de pitici. Vi,ul :l i1pre,ionea=0 pl0cut. Era ca .i cu1 i$ar 2i :nt0rit propriul ,0u 4?nd+ c0 arc ne-oie al0turi de el de o 2e1eie. Ceea ce a -0=ut :n 1iniatur0 n$a :nt?r=iat ,0 ,e reali=e=e la ,cara realit0ii+ el cele;r?ndu$.i :n ,curt ti1p propria nunt0. EAi,t0 :n ace,t -i, ele1ente pe care le cunoa.te1. )e 2undal ,e a,cunde ne4re.it propria a1intire a poetului pri-ind 1o1entul :n care el :n,u.i era preocupat de pro;le1a c0,0toriei. Vede1 cu1 autorul -i,ului+ dat0 2iind tre;uina pe care o ,i1ea+ ia atitudine 2a0 de ,ituaia ,a pre=ent0+ o luare de atitudine care :n,ea1n0 opiunea pentru c0,0torie". :n -i, el e,te preocupat de pro;le1a c0,0toriei+pentru ca a doua =i ,0 decid0 c0 lucrul cel 1ai ;un ar 2i ca el :n,u.i ,0 ,e c0,0torea,c0. Iat0+ :n cele ce ur1ea=0+ -i,ul unui o1 :n -?r,t0 de %C de ani. Linia+ ale c0rei ,ui.uri alternea=0 cu co;or?.urile+ arat0 ca o cur;0 de te1peratur0+ re2lect?nd -iaa interioar0 a ace,tui o1. Senti1entul de in2erioritate+ din care e1an0 ,tr0dania de a atin4e :n0li1ile+ de a o;ine ,uperioritatea+ ,e recunoa.te clar aici. El po-e,te.te: 5ac o eAcur,ie+ cu un 4rup nu1ero,. Dat 2iind c0 -aporul cu care c0l0tori1 e,te prea 1ic+ ,unte1 o;li4ai ,0 co;or?1 :ntr$o ,taie inter1ediar0 .i ,0 :nnopt01 :n ora.. :n ti1pul nopii -ine -e,tea c0 -aporul ,e ,cu2und0 .i c0 toi eAcur,ioni.tii ,unt c3e1ai ,0 po1pe=e apa ca ,0 :1piedice ,cu2undarea. :1i a1inte,c c0 :n ;a4aBele 1ele a1 lucruri de -aloare .i =ore,c ,pre -apor+ unde -0d c0 toat0 lu1ea ,e a2l0 la po1pe. 5ac tot ce pot ca ,0 10 e,c3i-e= de la acea,t0 1unc0 .i caut 1a4a=ia de ;a4aBe. Reu.e,c ,0$1i ,cot pe 2erea,tr0 ruc,acul. Deodat0 =0re,c :n apropiere un ;ricea4+ care :1i place 2oarte 1ult9 :l -?r :n ;u=unar. :1preun0 cu un cuno,cut+ pe,te care a1 dat :nt?1pl0tor+ pe c?nd -aporul ,e ,cu2unda 1ereu+ ,ar :ntr$un loc 2erit din 1are .i i1ediat dau de 2und. Aici di4ul portuar e,te prea :nalt+ plute,c 1ai departe .i dau de o pr0pa,tie ad?nc0+ a;rupt0+ :n care tre;uie ,0 co;or. Alunec acolo J pe :n,oitorul 1eu nu l$a1 1ai -0=ut de la p0r0,irea -aporului J+ panta e tot 1ai periculoa,0 .i 1i$e 2ric0 ,0 nu 2iu o1or?t. :n ,2?r.it+ aBun4 Bo, .i cad c3iar :n 2aa unui alt cuno,cut. Era un t?n0r+ pe care de alt2el a;ia :l cuno,cu,e1 :n ti1pul unei 4re-e+ :n conducerea c0reia el 2u,e,e 2oarte acti- .i c?nd a1 2o,t pl0cut i1pre,ionat de purtarea ,a prietenoa,0. El 1$a :nt?1pinat cu cu-inte de repro.+ ca .i cu1 ar 2i .tiut c0 i$a1 l0,at la anan43ie pe ceilali de pe -apor: DCe caui 2u aiciPE Caut ,0 ie, din pr0pa,tie+ care pe,te tot a-ea perei a;rupi+ de care at?rnau 2r?n43ii. Nu 10 :ncu1et ,0 10 2olo,e,c de ele+ pentru c0 ,unt 2oarte ,u;iri. La :ncerc0rile 1ele de a 10 c00ra+ alunec din nou tot 1ai Bo,. :n cele din ur10 J 3a;ar n$ a1 cu1 J iat0$10 ,u,9 1i ,e pare c0 acea,t0 parte a -i,ului intenionat n$a1 1ai -i,at$o+ de parc0 a1 -rut ,$o o1it+ din ner0;dare. Su,+ pe 1ar4inea pr0pa,tiei+ un dru1 proteBat de un parapet. Oa1enii trec pe l?n40 1ine .i 10 ,alut0 cu a1a;ilitate.Dac0 ne in2or101 cu pri-ire la antecedentele autorului -i,ului+ a2l01 :n pri1ul r?nd c0 p?n0 la -?r,ta de /> ani a ,u2erit 1ereu de ;oli 4ra-e .i c0 1ai t?r=iu ade,ea a =0cut la pat. Dat 2iind c0 p0rinii -e43eau cu :n4riBorare a,upra .u;redei ,ale ,0n0t0i+ el nu a a-ut aproape nici un contact
51

cu ali copii. C?nd -oia ,0 ,e apropie de aduli+ p0rinii :i puneau :n -edere c0 copiii nu au -oie ,0 2ie indi,crei+ c0 locul lor nu e,te printre aduli+ .i era pu, pe 2u40. :n 2elul ace,ta+ de ti1puriu+ a 2o,t lip,it de ceea ce nu ,e poate do;?ndi dec?t prin per1anentul contact cu ,e1enii. O alt0 ur1are a 2o,t aceea c0 a r01a, 1ult :n ur1a ca1ara=ilor ,0i de aceea.i -?r,t0+ neput?nd ine pa,ul cu ei. Nu e,te de 1irare c0 ei l$au ,ocotit pro,t+ ne:nt?r=iind ,0 2ac0 din el inta ironiilor .i a =e2le1elilor. Acea,ta /$a :1piedicat ,0$.i caute ,au ,0$.i 40,ea,c0 prieteni. :n ace,te :1preBur0ri+ ,enti1entul ,0u de in2erioritate+ eAtraordinar de pronunat+ a aBun, la paroAi,1. Educaia ,a a 2o,t diriBat0 de un tat0 ;laBin :n,0 ira,ci;il 71ilitar8 .i de o 1a10 2ira-0+ nepriceput0+ dar pe,te 10,ur0 de autoritar0. Cu toate c0 p0rinii nu conteneau ,0$.i ,u;linie=e ;un0-oina+ tre;uie ,0 ,pune1 de,pre acea,t0 educaie c0 era una de,tul de ,e-er0+ :n care un rol deo,e;it :l a-ea Bi4nirea. Se1ni2icati-0 e,te o :nt?1plare care con,tituie pri1a ,a a1intire din copil0rie: nu a-ea dec?t trei ani c?nd 1a1a ,a /$a pu, ,0 ,tea o Bu10tate de or0 :n 4enunc3i pe ni.te ;oa;e de 1a=0re. Cau=a a 2o,t o ne,upunere+ 1oti-at0 J 1a1a o .tia prea ;ine+ pentru c0 ;0iatul i$o 10rturi,ea J de tea1a de un ca-aleri,t i1a4inar+ 1oti- pentru care re2u=a,e ,0 :ndeplinea,c0 un ordin al 1a1ei ,ale. )ropriu$=i, ,nopit :n ;0taie nu 2u,e,e dec?t rareori. Dar c?nd a 2o,t+ 2u,e,e ;0tut cu un 4?r;aci din piele de c?ine .i a,ta nu 20r0 ca apoi ,0 2ie pu, ,0$.i cear0 iertare .i ,0 ,pun0 de ce i ,$a aplicat pedeap,a. DCopilul tre;uie ,0 .tie ce tr0,naie a 20cut ME+ :i ,punea totdeauna tat0l. Ui cu1 :ntr$o =i a 2o,t ;iciuit pe nedrept+ 20r0 ca el ,0 poat0 ar0ta 1oti-ul pentru care era ;0tut+ pedeap,a a 2o,t repetat0 p?n0 c?nd .i$a 40,it o -in0 oarecare. A.adar+ de ti1puriu ,$a in,talat o ,tare de ,pirit de o,tilitate :ntre p0rini .i copil. Senti1entul de in2erioritate al ace,tuia a c0p0tat a,e1enea proporii :nc?t+ :ntr$ade-0r+ :i era cu neputin0 ,0$/ dep0.ea,c0C. La .coal0+ ca .i aca,0+ -iaa ,a era un lan aproape ne:ntrerupt de u1iliri. )?n0 .i cea 1ai 1ic0 i=;?nd0 J :n ,en,ul :n care o :nele4ea el J :i era re2u=at0. :n .coal0+ c3iar .i la -?r,ta de /C ani+ a r01a, cel care 1ereu era luat pe,te picior. Acea,ta ,$a :nt?1plat o dat0 p?n0 .i din partea unui pro2e,or+ care+ :n 2aa :ntre4ii cla,e+ a dat citire uneia din lucr0rile lui t?1pite+ ;atBocorindu$/ 20r0 cruare. A,e1enea p0anii l$au :1pin, tot 1ai 1ult :n i=olare .i+ treptat+ a :nceput ,0 ,e in0 dinadin, departe de ceilali. :n lupta cu p0rinii+ el a recur, la un 1iBloc :ntr$ade-0r e2icace+ :n,0 plin de 4rele con,ecine pentru d?n,ul+ renun?nd la orice co1unicare -er;al0. S$a lip,it a,t2el de cel 1ai i1portant 1iBloc de contact ,ocial. :n ,curt ti1p n$a 1ai putut con-er,a cu ni1eni. A de-enit un :n,in4urat total. Mut+ ne:nele,+ ,e aBun,e,e la ,ituaia ca ni1eni ,0 nu i ,e 1ai adre,e=e. Orice tentati-0 de a$/ readuce la nor1al e.ua. Mai t?r=iu au e.uat J pricinuindu$i 4rele lo-ituri J toate :ncerc0rile de relaii erotice. :n 2elul ace,ta ,$a ,cur, -iaa ,a+ p?n0 la -?r,ta de %C de ani. )ro2undul ,enti1ent de in2erioritate+ care :i i1pre4na :ntrea4a 2iin0+ a a-ut drept ur1are o a1;iie ne10,urat0+ o in2leAi;il0 a,piraie la ,uperioritate .i preuire+ care nu$i l0,a nici o clip0 de lini.te+ :n0;u$.indu$i ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Cu c?t 1ai puin -or;ea+ cu at?t 1ai 1ult ,e a4ita :n -iaa ,a interioar0+ =i .i noapte -i,?nd la i=;?n=i .i triu12uri de tot 2elul. :n ace,te condiii+ a -i,at -i,ul redat 1ai ,u,+ :n care ,e re2lect0 li1pede linia de e-oluie a -ieii ,ale p,i3ice. Ca ,0 :nc3eie1+ ,0 po-e,ti1 :nc0 un -i,+ unul din 2ai1oa,ele -i,e pro2etice: )oetul Si1onide!+ care o dat0 a 40,it la o 1ar4ine de dru1 le.ul unui necuno,cut .i ,$a :n4riBit de :n1or1?ntarea lui onora;il0+ era 1ai t?r=iu pe cale ,0 :ntreprind0 o c0l0torie pe 1are9 atunci :n -i, i$a ap0rut 1ortul+ recuno,c0tor+ a-erti=?ndu$/ c0 dac0 -a pleca :n acea c0l0torie -a pieri :ntr$un nau2ra4iu. D?nd a,cultare -i,ului+ poetul ,$a ,al-at+ pe c?nd toi cei care pleca,er0 au pierit :n ur1a nau2ra4iului 7a ,e -edea Enne Niel,en+ 6as Lnerkannte aufseinem Heg durch die Eahrtausende, E;en3au,en ;. Miinc3en+ Verla4 Lan4eGie,c3e$ randt8. A.a cu1 a 2o,t relatat+ e-eni1entul ace,ta .i corelarea ,a cu -i,ul tre;uie ,0 2i a-ut un enor1 r0,unet de$a lun4ul ,ecolelor .i ,0 2i eAercitat o pro2und0 i1pre,ie a,upra oa1enilor.Lu?nd atitudine 2a0 de ace,t ca=+ tre;uie :n pri1ul r?nd ,0 ar0t01 c0 :n acele ti1puri nau2ra4iile erau eAtre1 de 2rec-ente .i c0+ :n a,e1enea :1preBur0ri+ era po,i;il ca 1uli oa1eni ,0 -i,e=e c0 ,e i1punea ,0 renune la o c0l0torie .i ca printre ace.tia ,0 ,e 40,ea,c0 unul al c0rui -i, ,0 2ie con2ir1at de realitate .i care ,0 2i tran,1i, po,terit0ii acea,t0 ciud0enie. Se :nele4e c0 oa1enii care ,unt :nclinai ,0 di,cearn0 coneAiuni 1i,terioa,e au o ,l0;iciune aparte pentru a,e1enea po-e,tiri+ pe c?nd noi interpret01 -i,ul cu luciditate: poetul no,tru+ 4riBuliu 2a0 de ;un0,tarea ,a trupea,c0+ nu a 1ani2e,tat niciodat0 o pl0cere deo,e;it0 pentru c0l0torii+ .i cu1 ora deci=iei ,e apropia+ el ,$a a40at de ce-a ce putea ,0$i ntreasc pornirea ,pre co1oditate. A recur, la con-ocarea :n -i, a 1ortului care tre;uia ,0 ,e arate recuno,c0tor. ine:nele, c0 nu ,$a o,tenit ,0 plece :n c0l0torie. Iar dac0 -a,ul nu ,$ar 2i ,cu2undat+ pro;a;il c0 niciodat0 lu1ea nu ar 2i a2lat ni1ic de toat0 acea,t0 i,torie. C0ci noi nu :nre4i,tr01 dec?t lucrurile care ne =4uduie+ care ne dau de :nele, c0 :ntre cer .i p01?nt ,e a,cunde 1ai 1ult0
52

:nelepciune dec?t a1 putea -i,a. )ro2eticul :n -i, e,te de :nele, :n 10,ura :n care at?t -i,ul c?t .i realitatea includ aceea.i atitudine a o1ului. Ceea ce ne d0 de 4?ndit e,te .i 2aptul c0 nu toate -i,ele ,unt at?t de u.or de :nele,+ cele u.or de eAplicat 2iind eAtre1 de puine. 5ie c0 uit01 i1ediat -i,ul+ 2ie c0 atunci c?nd a l0,at :n 1intea noa,tr0 o anu1it0 ur10 de o;icei nu :nele4e1 ce ,e a,cunde ,u; acea,ta+ :n a2ar0 de ca=ul :n care+ :nt?1pl0tor+ a1 ,tudiat interpretarea -i,elor. C3iar .i ace,tor -i,e li ,e aplic0 cele ,pu,e 1ai ,u, cu pri-ire la caracterul de para;ol0 al -i,ului+ care reproduce :n c3ip ,i1;olic linia de 1i.care a unui o1. Sen,ul 2unda1ental al unei para;ole e,te acela c0 ne introduce :ntr$o ,ituaie :n care noi -i;r01 la uni,on. Dac0 ne preocup0 re=ol-area unei pro;le1e .i dac0 per,onalitatea noa,tr0 :nclin0 :ntr$o direcie deter1inat0+ atunci+ potri-it eAperienei+ a-e1 ne-oie de un impuls5 Vi,ul e,te c?t ,e poate de apt ,0 :nt0rea,c0 a2ecti-itatea+ -er-a de care cine-a are ne-oie pentru a re=ol-a o pro;le10 :ntr$un ,en, deter1inat. Lucrul nu ,e ,c3i1;0 cu ni1ic dac0 autorul -i,ului nu :nele4e coneAiunea. E,te ,u2icient ca el ,0 ai;0 1aterialul .i i1pul,ul. Vi,ul -a :nre4i,tra :ntr$un 2el oarecare ur1a pe care o i1pri10 ideaia autorului -i,ului+ l0,?nd a,t2el ,0 ,e :ntre-ad0 linia ,a de 1i.care. E,te ca 2u1ul care arat0 c0 unde-a arde un 2oc. Un o1 eAperi1entat -a putea c3iar ,0 ,pun0+ dup0 2u1ul pe care :l -ede+ ce 2el de e,en0 le1noa,0 arde. Re=u1?nd+ pute1 ,pune c0 -i,ul arat0 c0 autorul ,0u e,te preocupat de o pro;le10 de -ia0+ c?t .i ce atitudine ia el 2a0 de acea,ta. :n -i, intr0 :n Boc :ndeo,e;i cei doi 2actori care ,e la,0 recuno,cui 2ie .i nu1ai prin ur1ele lor+ 2actori care in2luenea=0 atitudinea real0 2a0 de 1ediul a1;iant a autorului -i,ului: ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 .i a,piraia ,a c0tre putere. #. APTITUDINI4 TALENT. Dintre 2eno1enele p,i3ice care ne dau po,i;ilitatea ,0 tra4e1 conclu=ii a,upra 2irii unui o1+ ,0 e1ite1 Budec0i cu pri-ire la per,onalitatea lui+ le$a1 ne4liBat pe cele care in de ,2era 4?ndirii u1ane+ care ,e re2er0 la capacitatea o1ului de a cunoa.te. A1 atri;uit o -aloare 1ini10 celor 4?ndite ,au a2ir1ate de cine-a cu pri-ire la propria ,a per,oan0+ pentru c0 a-e1 con-in4erea c0 2iecare ,e poate :n.ela .i c0 2iecare ,e ,i1te :1pin, de di2erite intere,e .i con,iderente e4oi,te de natur0 1oral0 etc. ,0 retu.e=e i1a4inea ,a :n 2aa celorlali. Cu toate ace,tea+ ne e,te per1i, .i e,te po,i;il+ :n anu1ite li1ite+ ,0 tra4e1 conclu=ii cu pri-ire la unele proce,e de 4?ndire .i la eApre,ia lor -er;al0. Dac0 -re1 ,0 ne 2or101 o opinie Budicioa,0 de,pre un o1+ nu pute1 eAclude din cercetarea noa,tr0 do1eniul 4?ndirii .i li1;aBul. EAi,t0 :n le40tur0 cu capacitatea de Budecat0 a o1ului J ceea ce :n 4eneral o;i.nui1 ,0 nu1i1 .aptitudine0 o 1uli1e de o;,er-aii+ contro-er,e+ anali=e+ care ,unt cuno,cute :n ,pecial din :ncerc0rile de a ,ta;ili ce e,te inteli4ena la copii .i la aduli. M0 re2er la testele de aptitudini5 )?n0 :n pre=ent ace,te te,te nu au core,pun, a.tept0rilor. C0ci dac0 le aplic01 unui lot de .colari con,tat01 c0 re=ultatele o;inute ,unt de re4ul0 identice cu cele pe care educatorul le$a ,ta;ilit 20r0 aButorul te,telor+ ,ituaie care la :nceput a 2o,t ad1i,0 cu 1ult0 tru2ie de p,i3olo4ii eAperi1entali.ti+ de.i de 2apt acea,ta do-ede.te c0 te,tele ,unt+ :ntr$o anu1it0 10,ur0+ de pri,o,. O alt0 o;iecie :1potri-a adopt0rii ace,tor te,te ,e re2er0 la 2aptul c0 4?ndirea lo4ic0 nu ,e de=-olt0 uni2or1+ a.a :nc?t la 1uli copii la care te,tele de aptitudini au dat re=ultate proa,te dup0 c?i-a ani ,e do-ede.te c0 aptitudinile lor ,$au de=-oltat deodat0 eAtre1 de ;ine. Un alt 2actor de1n de luat :n con,iderare e,te acela c0 copiii din 1arile ora.e ,au cei din anu1ite 1edii+ care duc o -ia0 1ai cuprin=0toare+ prin reaciile lor pro1pte+ deter1inate pur .i ,i1plu de o anu1it0 eAer,are+ dau ilu=ia unor aptitudini ,uperioare+ pun?ndu$i :n u1;r0 pe copiii care nu di,pun de un a,e1enea 2ond de pre40tire. E,te cuno,cut c0+ de re4ul0+ copiii din 1ediile ;ur43e=e di,pun de o pro1ptitudine :n r0,pun,uri 1ult 1ai 1are dec?t copiii din 1ediile proletare. Acea,ta nu pledea=0 :n,0 pentru aptitudini ,uperioare la cei dint?i+ cau=a 2iind doar antecedentele di2erite. :n 2elul ace,ta+ nu ,$a aBun, prea departeNcu te,tele de aptitudini+ 1ai ale, dac0 ine1 ,ea1a de tri,tele re=ultate o;inute la erlin .i *a1;ur4+ unde copiii care au trecut cu ,ucce, ace,te te,te+ ulterior+ :n 1od ,urprin=0tor+ cei 1ai 1uli dintre ei nu au 1ai core,pun, e-alu0rilor 20cute. Acea,ta ne arat0 c0 te,tele de aptitudini nu ne pot da nici o 4aranie ,i4ur0 cu pri-ire la ;una de=-oltare a copilului. :n ,c3i1;+ cercet0rile de p,i3olo4ie indi-idual0 :.i con2ir10 pe deplin -ala;ilitatea+ pentru c0 ele nu ur10re,c doar ,0 ,ta;ilea,c0 o concepie de,pre de=-oltare+ ci ,0 pun0 :n e-iden0 te1eiul+ cau=ele ace,teia .i+ atunci c?nd e,te nece,ar+ ,0 pun0 la di,po=iie 1iBloace de :ndreptare9 totodat0+ p,i3olo4ia indi-idual0 nu i=olea=0 capacitatea de 4?ndire lo4ic0 a copilului de an,a1;lul -ieii ,ale p,i3ice+ ci o eAa1inea=0 :n conteAtul ace,teia. NO'E#
.derFeurteilung0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 < .?ie andere, die gute Mitspieler sind0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 53

>

Geor4 Cri,top3 Lic3ten;er 7/"<%$/"!!8+ 2i=ician .i ,criitor 4er1an+ pro2e,or la Uni-er,itatea din Gottin4en. A criticat fi1iognomonialui @. C. La-ater+ care ,u,inea c0+ anali=?nd tr0,0turile 2eei unui o1+ pot 2i e1i,e Budec0i -ala;ile a,upra caracterului ace,tuia. 7Nota trad.8 & .davonsch?immen0 +:n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 " DeRne 'tellungsnahme, die nach einer Uoch1eit schreit0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 C .dass es ein +eiihl des -benscins iiberhaupl nicht konnte0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 ! )oet liric 4rec 7>>&$<&" :.C3r.8+ care a ,cri,+ :ntre altele+ o 2ai1oa,0 ele4ie dedicat0 eroilor ;0t0liei de la Maraton 7<!L :.C3r.8+ pentru care i ,$aacordat pre1iul la un concur, la care participa .i 1arele E,c3il. La ;0tr?nee a tr0it :n Sicilia+ la curtea tiranului de la Siracu=a. Din opera ,a+ 2oarte preuit0+ ,$au p0,trat p?n0 a,t0=i doar unele epi4ra1e .i 2ra41ente din poe1ele lirice. 7Nota trad.8
/

5ilo,o2+ p,i3opeda4o4 .i e,tetician 4er1an de orientare neoKantian0+ Farl Groo, 7/C&/$/!<&8+ al c0rui nu1e e,te uneori 4ra2iat Gro,,+ autor al unor i1portante ,tudii a,upra Bocului la ani1ale $6ie 'piele der ,iere, /C!&8 .i la o1 7Die 'piele derMenschen, /C!!8+ con,idera ace,t 2eno1 en drept un eAerciiu 2unda1 ental de de=-oltare a in,tinctelor predi,po=iiilor .i ereditare+ :n ,en,ul pre40tirii pentru eAi,tena de 1ai t?r=iu+ ca adult. In2luenat de p,i3anali=a 2reudian0+ ulterior .i$a re-i=uit-0=?nd teoria+ :n Boc un Kat3ar,i,+ un 1iBloc de Dpuri2icareE $6as 'piel, @ena+ /!%%8. 7Nota trad.8 4 .das Qiel der Lberlegenheit0, :n teAtul ori4inal. 7Nota d. tra

C&'()*+,+ VII RELA-IILE DINTRE SEXE 1. DIVI!IUNEA MUNCII I CELE DOU SEXE. Din cele eApu,e p?n0 aici re=ult0 c0 :n -iaa p,i3ic0 pre-alea=0 dou0 linii directoare+ care in2luenea=0 toate proce,ele p,i3ice+ 20c?nd ca o1ul+ prin reali=area .i a,i4urarea condiiilor ,ale de -ia0+ prin :ndeplinirea celor trei :ndatoriri capitale ale -ieii 7dra4o,te+ -ocaie+ ,ocietate8+ ,0$.i ,ati,2ac0 at?t ,enti1entul de co1uniune ,ocial0+ c?t .i ,tr0duina de a ,e pune :n -aloare+ a,piraia la putere .i la ,uperioritate. Va tre;ui ,0 ne o;i.nui1 ,0 aprecie1 2iecare 2eno1en p,i3ic prin pri,1a raporturilor cantitati-e .i calitati-e ale ace,tor doi 2actori .i+ dac0 -re1 ,0 ne apropie1 de :nele4erea p,i3icului+ ,0$/ cercet01 totdeauna potri-it ace,tei re4uli. C0ci eAi,tena ace,tor doi 2actori deter1in0 10,ura :n care un o1 e,te capa;il ,0 ,e,i=e=e lo4ica -ieii u1ane colecti-e .i ,0 ,e inte4re=e :n di-i=iunea 1uncii i1pu,0 de acea,ta. 6ivi1iunea muncii este un 2actor a;,olut nece,ar pentru 1eninerea ,ociet0ii o1ene.ti. Acea,ta pre,upune ca 2iecare ,0$.i ai;0 locul ,0u :ntr$o 2uncie oarecare. Cine nu d0 cur, ace,tei cerine nea40 continuitatea -ieii ,ociale+ a 4enului u1an :n 4eneral+ a;dic0 de la rolul ,0u de o1 :ntre oa1eni .i de-ine un =ur;a4iu. :n ca=urile 1ai ;eni4ne -or;i1 de proa,te 1aniere+ indi,ciplin0+ capriciu+ iar :n cele 1ai 4ra-e de eAcentricitate+ dec0dere .i+ :n cele din ur10+ delinc-ent0. Conda1narea unor atari 2eno1ene ,e eAplic0 prin 2aptul c0 ele ,unt inco1pati;ile cu eAi4enele -ieii :n co1un. aloarea unui o1 e,te dat0 de 2elul :n care :.i onorea=0 locul atri;uit de ,ocietate :n di-i=iunea 1uncii. )rin inte4rarea :n -iaa co1un0 el de-ine i1portant pentru ceilali+ e,te una din -eri4ile unui lan cu nenu10rate articulaii+ pe care ,e ;a=ea=0 alc0tuirea -ieii u1ane .i pe care nu ni le pute1 i1a4ina :n nu10r 1ai 1are :nl0turate 20r0 ca -iaa ,ocial0 ,0 ,e pr0;u.ea,c0. Capacit0ile indi-idului ,unt acelea pe care i le de,e1nea=0 locul ,0u :n proce,ul de producie co1un al ,ociet0ii o1ene.ti. 5ire.te+ inter-in pe ace,t plan 1ulte :ncurc0turi+ a,piraia c0tre putere+ po2ta de do1inare .i tot 2elul de alte r0t0ciri ,t?nBenind ,au =0d0rnicind acce,ul la di-i=iunea 1uncii ,au ,ta;ilind 2al,e criterii de Budecare a -alorii o1ului+ dup0 cu1 :ncurc0turi inter-in .i atunci c?nd un indi-id ocup0 un loc pentru care e,te inapt. Di2icult0i pot 2i 4enerate+ de a,e1enea+ de apetitul de putere+ de a1;iia calp0 a unor indi-i=i care+ :n pro2itul intere,elor lor e4oi,te+ pun piedici -ieii .i 1uncii colecti-e. Alte co1plicaii :.i au cau=a :n ,trati2icarea ,ociet0ii :n cla,e+ ,ituaie :n care puterea per,onal0 .i intere,ele econo1ice in2luenea=0 di,tri;uirea do1eniilor de 1unc0+ :n a.a 2el :nc?t po,turile cele 1ai 4ra,e+ care con2er0 1ai 1ult0 putere+ ,unt acordate anu1itor 4rupuri ,ociale+ pe c?nd altele ,unt eAclu,e de la ace,tea. Cunoa.terea rolului i1en, pe care :l Boac0 :n acea,t0 pri-in0 a,piraia c0tre putere ne per1ite ,0 :nele4e1 de ce proce,ul di-i=iunii 1uncii nu a a-ut niciodat0 o e-oluie nelip,it0 de accidente. 5ora a inter-enit 1ereu ,pre a 2ace din 1unc0 pentru unii un ,oi de pri-ile4iu+ pentru alii un 1od de opri1are. O a,e1enea di-i=iune a 1uncii e,te tran,1i,0 .i prin situa!ia celor dou se#e5 5e1eia+ ca ur1are a con2or1aiei ei corporale+ e,te din capul locului eAclu,0 de la anu1ite acti-it0i+ pe c?nd+ pe de alt0 parte+
54

eAi,t0 1unci care nu ,unt reparti=ate ;0r;ailor+ pentru c0 ei nu dau aici un randa1ent ;un+ ne2iind de 2apt acolo la locul potri-it pentru d?n.ii. Acea,t0 di-i=iune a 1uncii ar 2i 2o,t reali=at0 20r0 nici un 2el de idei preconcepute .i+ :n 10,ura :n care 1i.carea 2e1ini,t0 nu a :ntin, prea tare coarda :n 2ocul luptei+ a ad1i, .i ea lo4ica ace,tui punct de -edere. Ea e,te departe de a de2e1ini=a 2e1eia ,au de a di,tru4e raporturile naturale dintre ;0r;at .i 2e1eie :n ceea ce pri-e.te con-ena;ilitatea locurilor de 1unc0. )e parcur,ul e-oluiei u1ane+ di-i=iunea 1uncii ,$a con2i4urat :n a.a 2el+ :nc?t 2e1eia a preluat o parte din acele acti-it0i pe care de o;icei le e2ectuau .i ;0r;aii+ pentru ca ace.tia din ur10 ,0 ai;0 po,i;ilitatea ,0$.i -alori2ice 2orele 1ai cu 2olo,. Acea,t0 di-i=iune a 1uncii nu poate 2i nu1it0 neraional0 at?t ti1p c?t nu la,0 neutili=ate 2orele de 1unc0 .i nu -a conduce la 2olo,irea a;u=i-0 a 2orelor ,pirituale .i 2i=ice ale o1ului. 2. SUPREMA-IA BRBATULUI %N CIVILI!A-IA ACTUAL. Dat 2iind 2aptul c0 ci-ili=aia ,$a de=-oltat :n direcia a,piraiei c0tre putere+ :ndeo,e;i datorit0 e2orturilor unor indi-i=i ,au puteri ,ociale care au -rut ,0$.i a,i4ure pri-ile4ii+ di-i=iunea 1uncii a 2o,t orientat0 pe c0i ,peci2ice+ care predo1in0 .i a,t0=i+ 20c?nd ca ,ocietatea o1enea,c0 ,0 ,e caracteri=e=e prin i1portana preponderent0 acordat0 ;0r;atului. Di-i=iunea 1uncii e,te de a.a natur0+ :nc?t a,i4ur0 prero4ati-e 4rupului pri-ile4iat al ;0r;ailor+ care+ ca ur1are a 3e4e1oniei+ ,ta;ile,c :n propriul lor intere, po=iia 2e1eii :n proce,ul de producie+ pre,cnindu$i ace,teia ori=ontul -ieii .i 2iind :n 10,ur0 ,0 i1pun0 2or1e de eAi,ten0 care core,pund :n pri1ul r?nd -i=iunii 1a,culine. A.a cu1 ,tau lucrurile :n pre=ent+ d0inuie o per1anent0 a,piraie la ,uperioritate a ;0r;ailor 2a0 de 2e1ei .i+ :n 1od core,pun=0tor+ o per1anent0 ne1ulu1ire a 2e1eii 2a0 de pn-ile4iile ;0r;ailor. Dincolo de ,tr?n,a ,olidaritate dintre cele dou0 ,eAe+ e,te e-ident c0 o a,e1enea ten,iune conduce la o continu0 ,u;1inare a ar1oniei lor p,i3ice+ la a1ple pertur;aii din care re=ult0 un cli1at p,i3ic 4eneral/ re,i1it ca eAtre1 de c3inuitor pentru a1;ele p0ri ale nea1ului o1ene,c. 'oate in,tituiile+ ca .i toate re4ulile tradiionale+ le4ile+ 1ora-urile .i o;iceiurile noa,tre depun 10rturie cu pri-ire la po=iia pri-ile4iat0 a ;0r;atului+ pe care o aBu,tea=0 .i o 2ac ,0 dure=e. Ele p0trund p?n0 :n ca1era copiilor .i eAercit0 o eAtraordinar0 in2luen0 a,upra p,i3icului ace,tora. De,i4ur c0 nu pute1 ar0ta cu eAactitate ce :nele4e copilul din ace,te raporturi+ dar ,e i1pune ,0 ,i1i1 c0 2ondul ,0u a2ecti- e,te :nr?urit :n ad?nci1e. E,te edi2icator+ :n ace,t ,en,+ ca=ul ;0r;atului care+ c?nd i ,$a cerut ,0 :1;race 3aine de 2at0+a ripo,tat prin acce,e de 2urie+ ceea ce arat0 clar ca lu1ina =ilei c0 a-e1 tot te1eiul ,0 cercet01 ace,te raporturi. 5aptul ne readuce+ pe o alt0 cale+ la pro;le1a a,piraiei c0tre putere. Dac0 tendina ;0iatului de a ,e pune :n -aloare a atin, un anu1it 4rad+ el -a apuca de predilecie pe acel dru1 care i ,e pare c0 :i 4arantea=0 pri-ile4iile 1a,culinit0ii+ pe care el le ,e,i=ea=0 pe,te tot. Dup0 cu1 a1 1enionat+ educaia care ,e practic0 a=i :n 2a1ilie e,te aAat0 pe a,piraia c0tre putere .i pe :nclinaia de a preui pri-ile4iile 1a,culine .i de a le pro1o-a. C0ci de o;icei copilul :l are :n 2aa oc3ilor pe ;0r;at+pe tat0+ ca ,i1;ol al puterii. Al ,0u eni41atic du$te$-ino ,t?rne.te 1ult 1ai 1ult intere,ul copilului dec?t 1a1a. El re1arc0 repede rolul do1inant pe care :l deine tat0l+ care d0 tonul+ 2ace r?nduial0+ conduce totul9 -ede c0 toi ,e ,upun poruncilor ,ale .i c0 1a1a 2ace totdeauna re2erire la ele. 0r;atul :i apare copilului+ :n toate pri-inele+ drept cel 1are .i puternic. Sunt copii c0rora tat0l le pare at?t de co1petent :n toate+ :nc?t tot ce ,pune el tre;uie ,0 2ie ,2?nt+ ei :nt0rindu$.i ade,ea propriile a2ir1aii doar cu preci=area c0 tata a ,pu,$o. C3iar .i acolo unde in2luena patern0 nu ie,e clar :n e-iden0+ copiii aBun4 la ideea ,uperiorit0ii tat0lui+ pentru c0 :ntrea4a po-ar0 a ca,ei pare a ,e ,priBini pe u1erii ,0i+ pe c?nd :n realitate nu1ai di-i=iunea 1uncii :i d0 ;0r;atului po,i;ilitatea de a$.i pune 1ai ;ine :n -aloare 2orele. C?t pri-e.te ori4inile i,torice ale po=iiei 3e4e1onice a ;0r;atului+ tre;uie ,0 ar0t01 c0 acea,ta nu a ap0rut ca un 2apt natural. A 2o,t nece,ar ca 1ai :nt?i ,0 ,e in,tituie o ,erie de le4i+ pentru ca do1inaia ;0r;atului ,a 2ie a,i4urat0. Acea,ta :n,ea1n0+ totodat0+ c0+ :nainte de le4i2erarea 3e4e1oniei 1a,culine+ tre;uie ,0 2i 2o,t o -re1e :n care pri-ile4iul 1a,culin nu era un lucru at?t de ,i4ur. E,te -or;a+ de 2apt. de o perioad0 i,torice.te ate,tat0. A 2o,t -re1ea matriarhatului, c?nd 1a1a+ 2e1eia+ :ndeplinea :n -ia0 rolul principal+ 2a0 de copil :nainte de toate+ 2a0 de care .i toi ;0r;aii tri;ului a-eau o anu1it0 datorie. Ace,t lucru :l ,u4erea=0 .i unele 1ora-uri .i datini de a=i+ ca+ de eAe1plu+ o;iceiul no,ti1 potri-it c0ruia copilul ,e adre,ea=0 cu DneneE 2iec0rui ;0r;at. 'recerea de la 1atriar3at la patriar3at a 2o,t precedat0 de o ,tra.nic0 lupt0+ ceea ce do-ede.te c0 ,upre1aia ;0r;atului+ pe care el crede c0 o deine de la natur0+nu a a-ut$o de la :nceput%+ ci a tre;uit ,$o cucerea,c0. Victoria ;0r;atului a ec3i-alat cu ,u;Bu4area 2e1eii .i :n ,pecial :n,cri,urile 20cute de le4i,laie de$a lun4ul ti1pului aduc de,pre ace,t proce, de ,u;Bu4are o 10rturie eloc-ent0. A.adar+ ,upre1aia 1a,culin0 nu e,te un 2apt natural. EAi,t0 i=-oare i,torice care arat0 c0 ea a ap0rut :n
55

1od nece,ar a;ia :n cur,ul luptelor ne:ntrerupte :ntre popoare -ecine+ lupte :n care ;0r;atului i$a re-enit un rol i1portant+ de care la ur1a ur1ei el a pro2itat ,pre a acapara de2initi- conducerea. M?n0 :n 1?n0 cu acea,t0 e-oluie i,toric0 a 1er, de=-oltarea propriet!ii privateB .i a dreptului ereditar la 1o.tenire+ care p?n0 :ntr$at?t a 2o,t ela;orat pe ;a=a ,upre1aiei 1a,culine+ :nc?t partea care a4oni,e.te .i po,ed0 e,te de re4ul0 ;0r;atul. Copilul care cre.te nu are ne-oie ,0 lecture=e c0ri pe acea,t0 te10. C3iar dac0 nu .tie ni1ic de,pre ace,te lucruri+ el ,e,i=ea=0 din practica -ieii c0 ;0r;atul e,te partea care a4oni,e.te .i care e,te 2a-ori=at0+ 2ie .i atunci c?nd ni.te p0rini cu Budecat0 ,unt 4ata ,0 renune cu pl0cere la pri-ile4iile 1o.tenite din -re1uri -ec3i+ :n 2a-oarea e4alit0ii :n drepturi. E,te 2oarte 4reu ,0$/ l01ure.ti pe copil c0 1a1a+ care :ndepline.te tre;urile 4o,pod0re.ti+ e,te partenera e4al0 :n drepturi a ;0r;atului. S0 ne i1a4in01 ce :n,ea1n0 acea,ta pentru un ;0iat c0ruia+ :ncep?nd din lea40n+ ,upre1aia ;0r;atului :i ,are :n oc3i. :nc0 de la na.tere el e,te pri1it cu 1ai 1ult0 ;ucurie dec?t o 2at0 .i e,te ,0r;0torit ca un prin. E,te un 2apt ar3icuno,cut c0 p0rinii dore,c ,0 dea na.tere 1ai de4ra;0 la ;0iei. 0iatul aBun4e ,0$.i dea ,ea1a la 2iecare pa, c?t de a-antaBat e,te ca de,cendent 1a,culin .i :.i ,upralicitea=0 -aloarea. Di-er,ele cu-inte care i ,e adre,ea=0 ,au pe care oca=ional le prinde din =;or+ cu pri-ire la ,ine+ :l 2ac ,0 :nelea40 =i de =i i1portana 1ai 1are a rolului ;0r;atului. Superioritatea principiului 1a,culin :i apare de a,e1enea :n ,ituaia 2e1eilor din ca,0+ care ,unt 2olo,ite la 1unci con,iderate ordinare+ ca .i :n 2aptul c0+:n de2initi-+nici 2e1eile din anturaBul copilului nu nutre,c totdeauna con-in4erea c0 ,unt e4ale cu ;0r;aii. Ele :ndepline,c de cele 1ai 1ulte ori un rol ,u;altern .i in2erior. :n 1aBoritatea ca=urilor+ -a r01?ne 20r0 nici un r0,pun, at?t de i1portanta :ntre;are pe care 2e1eia o are de pu, ;0r;atului :naintea c0,0toriei: ce 4?nde.ti tu de,pre cople.itorul principiu al ,upre1aiei 1a,culine :n ,ocietate+:ndeo,e;i :n cadrul 2a1iliei. :n unele ca=uri ur1area -a 2i o 1ani2e,tare 1ai puternic0 a a,piraiei c0tre o po=iie de e4alitate cu ;0r;atul+ :n alte ca=uri un ,oi de re,e1nare+ 1ai 1ult ,au 1ai puin pronunat0. De cealalt0 parte a ;aricadei ,t0 ;0r;atul+ tat0l+ care :nc0 de copil a cre,cut cu con-in4erea c0+ :n calitatea ,a de ;0r;at+ are de Bucat un rol 1ai :n,e1nat .i+ :n -irtutea ace,tei con-in4eri+ el ,i1te ca un 2el de datorie+ con2or1 c0reia+ la :ntre;0rile pu,e de -ia0 .i de ,ocietate+ -a r0,punde totdeauna :n 2a-oarea pri-ile$ 4iilor 1a,culine. Copilul tr0ie.te toate ,ituaiile care re=ult0 din ace,te relaii 2a1iliale. Se de4aB0 pentru el o 1uli1e de i1a4ini .i de puncte de -edere a,upra eAi,tenei 2e1eii+ din care+ :n 4eneral+ 2e1eia ie,e pro,t. De=-oltarea p,i3ic0 a ;0r;atului cap0t0 :n ace,t 2el un caracter 1a,culin. Ceea ce+ :n a,piraia ,a c0tre putere+ el poate percepe drept el de1n de a 2i ur10rit+ con,tituie+ aproape 20r0 eAcepie+ :n,u.iri .i atitudini 1a,culine. Din relaiile de putere e-ocate ,e de=-olt0 un 2el de -irtute -iril0+ care ea :n,0.i :.i de=-0luie :n :ntre4i1e ori4inea. Anu1ite tr0,0turi de caracter trec drept D1a,culineE+ altele drept D2e1inineE+ 20r0 ca -reun 2apt 2unda1ental ,0 Bu,ti2ice ace,te taA0ri. C0ci+ dac0 co1par01 ,tarea p,i3ic0 a ;0ieilor cu aceea a 2etelor .i 40,i1 ar4u1ente :n 2a-oarea ace,tei cla,i2ic0ri+ nu -o1 putea totu.i -or;i de 2apte naturale+ de -re1e ce ace,te 2eno1ene le con,tat01 la oa1eni care ,unt de$acu1 cuprin.i :n cadre ;ine deter1inate .i ale c0ror plan de -ia0 .i linie directoare ,unt de$acu1 :n4u,tate de Budec0ile lor unilaterale cu pri-ire la putere. Ace,te relaii de putere au 2iAat :n 1od i1perio, ,paiul :n care ei tre;uie ,0 :ncerce ,0 ,e de=-olte. Di,tincia :ntre tr0,0turi de caracter 1a,culine .i 2e1inine nu e,te deci :ndrept0it0. Vo1 -edea cu1 a1;ele cate4orii de tr0,0turi pot ,ati,2ace cerinele a,piraiei c0tre putere+ cu1 .i cu 1iBloace D2e1inineE+ ca+ de eAe1plu+ a,cultarea .i ,upunerea+ cine-a poate 2i capa;il ,0 u=e=e de putere. Datorit0 a-antaBelor de care ,e ;ucur0 un copil a,cult0tor+ el poate e-entual ,0 o ia 1ult :naintea unuia nea,cult0tor+ cu toate c0 :n a1;ele ca=uri la lucru e,te aceea.i a,piraie c0tre putere. @udecata noa,tr0 cu pri-ire la -iaa p,i3ic0 a unui indi-id e,te ade,ea co1plicat0 de 2aptul c0+ pentru a ,e i1pune+ a,piraia c0tre putere recur4e la cele 1ai di2erite tr0,0turi de caracter. )e 10,ur0 ce copilul cre.te+ ,u;linierea 1a,culinit0ii ,ale de-ine pentru el aproape o datorie. A1;iia+ ,etea ,a de putere .i de ,uperioritate ,e a,ocia=0 total+ de-in de$a dreptul identice cu datoria 2a0 de 1a,culinitate $der erpflichtung 1ur Mnnlichkeif%5 Muli dintre copiii care a,pir0 la putere nu ,e 1ulu1e,c doar cu con.tienti=area 1a,culinit0ii+ ci -or ,0 arate .i ,0 do-edea,c0 :n per1anen0 c0 ,unt ;0r;ai .i c0+ :n acea,t0 calitate+ ei tre;uie ,0 ai;0 pri-ile4ii+ c0ut?nd+ pe de o parte+ ,0 ,e e-idenie=e .i ,0$.i eAa4ere=e tr0,0turile de caracter 1a,culine+ iar pe de alt0 parte :ncerc?nd+ :n 1aniera tuturor tiranilor+ ,0 ,e opun0 anturaBului 2e1inin .i+ dup0 4radul de re=i,ten0 de care ,e lo-e,c+ ,0$.i de1on,tre=e ,uperioritatea 2ie prin :nc0p0?nare ,au re-olt0 ne,t0p?nit0+ 2ie prin ra2inat0 -iclenie. 5iindc0 2iece indi-id e,te e-aluat :n raport cu etalonul 1a,culinit0ii pri-ile4iate+ nu e,te de 1irare c0 ;0iatului i ,e pune 1ereu :n 2a0 ace,t etalon .i c0+ :n cele din ur10+ el :n,u.i :l ia ca in,tru1ent de .10,ur0+ o;,er-?ndu$,e .i :ntre;?ndu$,e :n per1anen0 dac0 cur,ul -ieii lui e,te acela al unui ;0r;at+ dac0 el :n,u.i
56

e,te ,u2icient de ;0r;0te,c :n 1ani2e,t0ri .i altele de ace,t 2el. Ceea ce :nele4e toat0 lu1ea :n =ilele noa,tre prin D;0r;0te,cE+ ,e .tie. E,te+ :nainte de toate+ purul e4oi,1+ ceea ce ,ati,2ace a1orul propriu+ ca .i ,uperi$ oritatea 2a0 de ceilali+ :nt?ietatea+ toate ace,tea :n conteAtul unor i1pre,ionante tr0,0turi de caracter acti-e+ cu1 ,unt curaBul+ d?r=e$nia+ 1?ndria+ ,i1ul in-inci;ilit0ii 7:ndeo,e;i :n 2aa 2e1eilor8+ acce,ul la 2uncii+ ran4uri ,ociale .i titluri+ predilecia de a ,e c0li :1potri-a e1oiilor D2e1inineE .i a.a 1ai departe. E,te o ;0t0lie ne:ntrerupt0 pentru ,uperioritatea per,onal0+ deoarece a 2i ,uperior e,te apanaBul ;0r;atului. :n acea,t0 per,pecti-0+ ;0iatul :.i -a :n,u.i tr0,0turi al c0ror 1odel el :l poate lua+ 2ire.te+ eAclu,i- de la ;0r;aii aduli+ :n pri1ul r?nd de la tat0. )e,te tot pute1 de,coperi ur1ele ace,tei 4rando1anii culti-ate arti2icial. 0iatul -a 2i de ti1puriu ade1enit ,0 ur10rea,c0 a$.i a,i4ura un ,urplu, de putere .i pri-ile4ii. Ace,tea ec3i-alea=0 pentru d?n,ul cu D;0r;0iaE. :n ca=urile patolo4ice ,e aBun4e ade,ea la o de4enerare a D;0r;0ieiE p?n0 la cru=i1e .i ;rutalitate.A-antaBele pe care le o2er0 de 1ulte ori 1a,culinitatea < ,unt eAtre1 de ,educ0toare. Nu tre;uie ,0 ne ,urprind0 2aptul c0 .i la 2ete 40,i1 ade,ea ca=uri c?nd linia lor directoare are :n -edere un ideal 1a,culin+ 2ie ca o dorin0 ireali=a;il0 ,au ca etalon de e-aluare a propriei conduite+ 2ie ca 1od de a ,e pre=enta .i aciona 7D:n ,ocietatea ci-ili=at0+ 2iece 2e1eie -a -oi ,0 2ie ;0r;atE8. Ace,tei cate4orii aparin acele 2ete care+ cu un apri4 elan+ pre2er0 toc1ai Bocurile .i acti-it0ile care+ :n ceea ce pri-e.te capacitatea 2i=ic0+ con-in 1ai de4ra;0 ;0ieilor. A.a+ de eAe1plu+ ele ,e ca0r0 :n copaci+ le place ,0 ,e a2le :n ,ocietatea ;0ieilor .i re2u=0 ca pe o ocar0 orice ocupaie 2e1inin0. Nu$.i 40,e,c 1ulu1irea dec?t :n roluri 1a,culine. 'oate ace,te 2eno1ene tre;uie :nele,e ca un e2ect al pri-ile4iilor pe care le co1port0 calitatea de ;0r;at. Vede1 aici clar cu1 lupta pentru o po=iie proe1inent0+ cu1 a,piraia la ,uperioritate -i=ea=0 1ai 1ult ,perana dec?t realitatea .i ,ituaia real0 :n -ia0. 3. PRE3UDECATA INFERIORIT-II FEMEII. :ntru Bu,ti2icarea 3e4e1oniei ,ale+ :n a2ar0 de ar4u1entul potri-it c0ruia ,ituaia ,a pro-ine de la natur0+ :n 2a-oarea ;0r;atului ,e 1ai in-oc0 ideea c0 2e1eia ar 2i o 2iin0 in2erioar0. Acea,t0 idee e,te at?t de lar4 r0,p?ndit0+ :nc?t apare ca un ;un co1un al u1anit0ii. La acea,ta ,e a,ocia=0 o anu1it0 nelini.te a ;0r;atului+ care ,$ar putea tra4e :nc0 de pe ti1pul luptei :1potri-a 1atriar3atului+ c?nd :ntr$ade-0r 2e1eia repre=enta pentru ;0r;at un 1oti- de :n4riBorare. :n i,torie .i literatur0 de,coperi1 1ereu re2eriri de ace,t 2el. Un ,criitor latin+ ;un0oar0+ ,pune: .mulier est hominis confusio0:5 La ,inodurile ;i,ericii ,$a di,cutat aprin, dac0 2e1eia arc ,u2let+ iar :n tratatele :n-0ailor ,$a pu, pro;le1a dac0 ea e,te ,au nu o 2iin0 o1enea,c0 &. Credina ilu=orie :n -r0Bitorie+ ,ecole de$a r?ndul+ cu a ,a ardere pe ru4 a -r0Bitoarelor+ o2er0 o tri,t0 10rturie de,pre a;eraiile+ enor1a ne,i4uran0 .i con2u=ia care do1neau pe atunci :n acea,t0 pri-in0. Ade,ea 2e1eia era ,ocotit0 pricina tuturor nenorocirilor+ ca :n po-e,tea ;i;lic0 a p0catului ori4inar ,au ca :n Iliada lui *o1er+ unde ,e po-e,te.te cu1 a 2o,t de aBun, ,0 inter-in0 o 2e1eie+ pentru ca popoare :ntre4i ,0 cad0 :n de=a,tru. Le4ende .i ;a,1e din toate ti1purile -or;e,c de,pre in2erioritatea 1oral0 a 2e1eii+ de,pre per-er,itatea+ r0utatea+ pre20c0toria+ incon,tana .i ne,erio=itatea ei. DU.ur0tatea 2e1inin0E a 2o,t c3iar luat0 ca ar4u1ent :n 2unda1entarea unor le4i. 'ot a.a+ 2e1eia a 2o,t ,u;apreciat0 :n ceea ce pri-e.te re=i,tena+ de,toinicia .i randa1entul ei. La toate popoarele+ =icalele+ anecdotele+ pro-er;ele .i 4lu1ele ,unt ,aturate de critici :nBo,itoare la adre,a 2e1eii+ i1put?ndu$i$,e ara4ul+ nepunctualitatea+ ori=ontul li1itat+ pro,tia 7D1inte ,curt0+ 3aine lun4iE8. S$a 20cut u= de o ne1aipo1enit0 in4enio=itate ca ,0 ,e do-edea,c0 in2erioritatea 2e1eii+ iar r?ndurile 1i,o4inilor J ne 4?ndi1 la Strind;er4+ Moe;iu,+ Sc3open3auer+ Heinin4er J au 2o,t :n4ro.ate de un nu10r deloc ne4liBa;il de 2e1ei care+ :n re,e1narea lor+ au :1p0rt0.it concepia de,pre in2erioritatea 2e1eii .i rolul ,ecundar ce$i re-ine. Aceea.i ,u;e,ti1are ,e re2lect0 :n retri;uirea 1uncii 2e1eii care+ indi2erent dac0 e,te ,au nu ec3i-alent0 cu aceea a ;0r;atului+ e,te 1ult 1ai ,la; pl0tit0. Co1par?ndu$,e re=ultatele la te,tele de aptitudini+ ,$a con,tatat c0 pentru anu1ite 1aterii+ de eAe1plu+ 1ate1atica+ 1ai dotai ,e do-ede,c ;0ieii+ pe c?nd pentru altele+ ca de eAe1plu ,tudiul li1;ilor+ 1ai apte ,e arat0 2etele. S$a de1on,trat c0 de 2apt ;0ieii au un plu, de :n=e,trare+ 2a0 de 2ete+ la acele o;iecte de ,tudiu care pre40te,c pentru pro2e,iunile 1a,culine $Mnnerberufc%5 Dar 2aptul ace,ta nu1ai :n aparen0 pledea=0 pentru dotarea lor ,uperioar0. Dac0 eAa1in01 1ai :ndeaproape ,ituaia 2etelor+ re=ult0 c0 a2ir1aiile pri-ind ,la;a capacitate a 2e1eii ,unt n0,cociri+ o 1inciun0 cu 1a,c0 de ade-0r. O 2at0 aude =i de =i+ la 2iece pa,+ pe toate tonurile+ repet?ndu$,e c0 2iinele de ,eAul ei ,unt incapa;ile+ apte doar pentru 1unci 1ai u.oare+ auAiliare. E,te a;,olut clar c0 2etia+ :n i1po,i;ilitatea ei in2antil0 de a -eri2ica ade-0rul unor a,e1enea Budec0i+ -a ,ocoti ca pe un de,tin i1placa;il incapacitatea 2e1inin0 .i+ :n cele din ur10+ ,e -a ,upune ea :n,0.i ace,tui pretin, de,tin. De1orali=at0+ dac0 cu1-a a;ordea=0 ,tudii de ,pecialitate J ceea ce+ :n 4eneral+ nu ,e :nt?1pl0 J+ :nc0 de la :nceput nu -a 1ani2e,ta intere,ul nece,ar+
57

,au dac0 1ani2e,t0 un a,e1enea intere,+ :l pierde pe parcur,. At?t 1oti-aia eAterioar0+ c?t .i cea interioar0 :i lip,e,c. :n a,e1enea circu1,tane+ 2ire.te+ do-ada incapacit0ii 2e1inine pare e-ident0. Eroarea are dou0 cau=e. Ceea ce o 2a-ori=ea=0 e,te 2aptul c0 J ade,ea pe ;a=a unor 1o;iluri unilaterale+ pur e4oi,te J aprecie1 -aloarea o1ului dup0 propriile noa,tre per2or1ane+ dintr$un punct de -edere co1ercial+ punct de -edere din care+ de,i4ur+ pute1 o1ite ,0 ne pune1 :ntre;area :n ce 10,ur0 per2or1anele .i randa1entul corelea=0 cu de=-oltarea p,i3ic0. Dac0 a1 acorda 1ai 1ult0 atenie ace,tui a,pect+ a1 di,tin4e .i cealalt0 cau=0 principal0 a concepiei eronate potri-it c0reia randa1entul 1ai redu, al 2e1eii ,$ar datora :n cea 1ai 1are parte naturii ,ale eAi,teniale". )ierde1 ade,ea din -edere 2aptul c0 2e1eii+ :nc0 din copil0rie+ :ntrea4a lu1e :i :1puia=0 urec3ile cu o preBudecat0 care nu 2ace dec?t ,0$i =druncine :ncrederea :n ,ine .i ,0$i ,u;1ine=e ,perana c0 ar 2i capa;il0 ,0 reali=e=e ce-a. C?nd toi .i toate :i :nt0re,c acea,t0 preBudecat0+ c?nd ea -ede cu1 2e1eilor le ,unt di,tri;uite doar roluri ,u;ordonate+ atunci e,te de :nele, c0 :.i pierde curaBul+ c0 nu 1ai -rea ,0 1uncea,c0 cu1,ecade .i c0+ :n 2inal+ ,e retra4e :n,p0i1?ntat0 din 2aa :ndatoririlor -ieii. Atunci, ce$i drept+ ea e,te inapt0 .i ne2olo,itoare. Dar c?nd :nele4e1 c0 noi ,unte1 cei care a1 de2or1at o 2iin0 o1enea,c0+ in,u2l?ndu$i re,pectul datorat -ocii colecti-it0iiC+ .i c?nd :i r0pi1 orice ,peran0 de a putea :n20ptui ce-a+ c?nd a,t2el :i ni1ici1 cute=ana+ ca apoi ,0 con,tat01 c0 acea,t0 2iin0 o1enea,c0 nu e,te ;un0 de ni1ic+ atunci ,0 nu ne per1ite1 ,0 ,pune1 c0 dreptatea e,te de partea noa,tr0+ ci ,0 recunoa.te1 c0 noi a1 pro-ocat :ntre4ul de=a,tru. A.adar+ :n ,ocietatea noa,tr0 nu e,te u.or pentru o 2at0 ,0$.i 1enin0 :ncrederea :n ,ine .i :ndr0=neala. De alt2el+ c3iar cu prileBul aplic0rii unor te,te de aptitudini a ie.it :n e-iden0 un 2apt re1arca;il: o 4rup0 de 2ete+ :n -?r,t0 de /< p?n0 la /C ani+ a o;inut re=ultate ,uperioare celor ale tuturor celorlalte 4rupe+ inclu,i- cele de ;0iei. Cercet0ri ulterioare au ar0tat c0 toate acele 2ete erau din 2a1ilii unde .i 2e1eia+ 1a1a+ ,au nu1ai ea eAercita o pro2e,ie :n 1od independent. :n,ea1n0 c0 :n acele 2a1ilii preBudecata cu pri-ire la incapacitatea 2e1eii nu a-ea trecere ,au a;ia dac0 ,e 20cea ,i1it0+ deoarece 2etele -edeau cu oc3ii lor cu1 1a1a :.i c?.ti4a eAi,tena prin propriile ei ,tr0danii. )rin ur1are+ ele ,e puteau de=-olta 1ult 1ai li;er .i 1ai independent+ aproape nein2luenate de toate acele in3i;iii le4ate de preBudecata la care ne re2eri1. Un alt ar4u1ent :1potri-a ace,tei preBudec0i e,te nu10rul de,tul de 1are de 2e1ei care+ :n di2erite do1enii+ :ndeo,e;i :n literatur0+ art0+ te3nic0 .i 1edicin0+ au o;inut reali=0ri proe1inente+ care pot ,ta 20r0 nici o re=er-0 al0turi de acelea ale ;0r;ailor. )e de alt0 parte+ nu10rul ;0r;ailor care nu nu1ai ca nu 2ac do-ada -reunor reali=0ri+ ci ,e arat0 incapa;ili :n cel 1ai :nalt 4rad+ e,te at?t de 1are :nc?t ,$ar putea -or;i de o in2erioritate a ;0r;ailor+ :n 1od la 2el de nedrept+ 2ire.te+ .i in-oc?nd acela.i nu10r de do-e=i. Una din con,ecinele i1portante ale 2eno1enului e,te 2aptul+ pe care l$a1 .i 1enionat+ c0 acea,t0 preBudecat0 cu pri-ire la in2erioritatea a tot ce e,te 2e1inin conduce la o ;ipolaritate noional0 ,peci2ic0+ 1ani2e,tat0 :n o;i.nuina de a identi2ica pur .i ,i1plu :n noiunea de 1a,culin ceea ce e,te -aloro,$-i4uro,$ ;iruitor+ iar :n noiunea de 2e1inin ceea ce e,te ,upunere$,er-ilitate$,u;ordonare. Acea,t0 concepie ,$a i1plantat at?t de ad?nc :n 4?ndirea u1an0 :nc?t+ :n ,ocietatea noa,tr0+ tot ceea ce e,te eAcelent are o coloratur0 1a,culin0+ pe c?nd ceea ce e,te 1ai puin -aloro, .i de1n de re,pin, e,te con,iderat 2e1inin. Dup0 cu1 e,te .tiut+ eAi,t0 ;0r;ai pentru care nu poate 2i o2en,0 1ai ,up0r0toare dec?t a ,pune c0 au :n ei ce-a de 2e1eie+ :n ti1p ce a ,pune de,pre o 2at0 c0 e,te ;aieoa,0 nu :n,ea1n0 ni1ic de=a-antaBo,. Accentul cade :n a.a 2el :nc?t ceea ce a1inte.te de 2e1eie e,te totdeauna pri-it ca 2iind 1ediocru. La o eAa1inare 1ai atent0+ 2aptele care pledea=0 at?t de clar :n 2a-oarea ace,tei preBudec0i ,e do-ede,c a nu 2i dec?t e2ectele unei de=-olt0ri p,i3ice in3i;ate. Nu -re1 ,0 ,pune1 c0 din 2iecare copil pute1 2ace un o1 DdotatE :n ade-0ratul :nele, al cu-?ntului+ care ,0 treac0 drept capa;il :ntr$un 4rad ridicat+ dar a-e1 :ncredere :n capacitatea noa,tr0 de a$i :nno;ila aptitudinile. Ce$i drept+ nu ne pute1 l0uda cu reu.ite per,onale :n acea,t0 pri-in0+ dar .ti1 c0 alii au reu.it. Mai ale, 2etele ,unt+ a,t0=i+ ;ene2iciarele unui a,e1enea de,tin. A1 a-ut oca=ia ,0 -ede1 copii a.a$=i, Dne:n=e,traiEN care+ :ntr$o ;un0 =i+ au de-enit :n=e,trai :ntr$o a,e1enea 10,ur0+ de parc0 ar 2i ,u2erit o :ntrea40 1eta1or2o=0. . FUGA DE ROLUL DE FEMEIE. I1portana capital0 a ;0r;atului a pro-ocat o 4ra-0 pertur;aie :n de=-oltarea p,i3ic0 a 2e1eii+ a-?nd drept con,ecin0 o in,ati,2acie aproape 4eneral0 2a0 de rolul de 2e1eie. Viaa p,i3ic0 ,e 1i.c0 pe acelea.i coordonate .i :n acelea.i condiii :n care e-oluea=0 .i aceea a tuturor ;0r;ailor+ po=iia ,a in,pir?ndu$i un puternic ,enti1ent de in2erioritate. Se adau40+ ca un ele1ent a4ra-ant+ preBudecata pretin,ei ,ale in2eriorit0i naturale. Dac0+ cu toate ace,tea+ 1ulte 2ete 40,e,c oarecu1 o co1pen,are+ 2aptul ,e datorea=0 educ0rii caracterului+ inteli4enei lor .i+ e-entual+ anu1itor pri-ile4ii+ ceea
58

ce de1on,trea=0 clar c0 o 4re.eal0 atra4e i1ediat dup0 ea o alt0 4re.eal0. )ri-ile4iile cu pricina ,unt li;ertinaBul+ luAul+ a-enturile 4alante+ care cel puin au aparena unor a-antaBe+ prin 2aptul c0 dau ilu=ia :naltei con,ideraii de care ,$ar ;ucura 2e1eia .i+ :n de2initi-+ a unei anu1ite ideali=0ri care+ la ur1a ur1ei+ tot acolo duce+ adic0 la 2or1area unui ideal de 2e1eie care+ propriu$=i,+ e,te :n pro2itul ;0r;atului. O 2e1eie a 20cut o dat0 acea,t0 o;,er-aie eAact0: -irtutea 2e1eii e,te o 2ru1oa,0 n0,cocire a ;0r;atului. :n opo=iia 2a0 de rolul de 2e1eie ,e pot di,tin4e+ :n 4eneral+ dou0 tipuri de 2e1ei. )ri1ul tip a .i 2o,t ,c3iat. Sunt acele 2ete care :n de=-oltarea lor adopt0 o orientare acti-0+ D1a,culin0E. Ele ,unt 2oarte ener4ice+ a1;iioa,e .i tind ,0 culea40 lauri. :ncearc0 ,0$.i dep0.ea,c0 2raii .i cole4ii de ,eA 1a,culin+ pre2er0 ocupaiile re=er-ate ;0r;ailor+ practic0 tot 2elul de ,porturi etc. Ade,ea 1ani2e,t0 opo=iie 2a0 de relaiile erotice .i 2a0 de c0,0torie. Dac0 intr0 totu.i :n a,e1enea relaii+ le pertur;0 prin ,tr0duina de a$.i i1pune do1inaia+ de a 2i ,uperioare partenerului. 5a0 de orice :ndeletnicire 4o,pod0rea,c0 :.i 1ani2e,t0 totala a-er,iune+ 2ie c0 o declar0 20i.+ 2ie conte,t?ndu$.i orice talent :n 1aterie .i :ncerc?nd uneori ,0 aduc0 .i do-e=i pri-ind incapacitatea lor :ntr$ale 1enaBului. Ace,ta e,te tipul de 2e1eie care+ cu un 2el de ;0r;0ie+ caut0 ,0 :ndrepte r0ul. Una din tr0,0turile ei principale e,te atitudinea de re,pin4ere a rolului de 2e1eie. C?teodat0 i ,e aplic0 eApre,ia D2e1eie ;0r;0toa,0E $Mann?eiber%5 Acea,ta ,e ;a=ea=0 pe o teorie 4re.it0+ potri-it c0reia ,e ad1ite c0 la a,e1enea 2e1ei eAi,t0 un 2actor ereditar+ o ,u;,tan0 1a,culin0 care le con,tr?n4e la o atitudine de ace,t 2el. :ntrea4a i,torie a ci-ili=aiei ne arat0 :n,0 c0 a,uprirea 2e1eii .i re,triciile la care :nc0 .i a,t0=i e,te ,upu,0 ,unt de ne,uportat pentru o1 .i :l :1pin4 la re-olt0. Dac0 2e1eia adopt0 o orientare perceput0 ca 2iind D;0r;0tea,c0E+ opiunea ,e ;a=ea=0 pe 2aptul c0 eAi,t0 doar dou0 po,i;ilit0i de a ,e orienta :n lu1ea acea,ta9 2ie :n 1aniera 2e1eii+ 2ie :n aceea a ;0r;atului+ luate ca ideal. 5iecare de-iere de la rolul de 2e1eie tre;uie+ prin ur1are+ ,0 apar0 ca 1a,culin0+ .i in-er,. Nu pentru c0 ar inter-eni aici nu .tiu ce ,u;,tan0 1i,terioa,0+ ci pentru c0 :n ,paiu .i pe plan p,i3ic nu eAi,t0 alt0 po,i;ilitate. De aceea tre;uie a-ute :n -edere di2icult0ile inerente de=-olt0rii p,i3ice a 2etelor+ a.a :nc?t ,0 nu ne a.tept01 la o deplin0 reconciliere a 2e1eii cu -iaa+ cu realit0ile ,ociet0ii noa,tre .i cu 2or1ele -ieii noa,tre o;.te.ti+ at?ta ti1p c?t nu i ,e acord0 e4alitatea cu ;0r;atul. Celuilalt tip :i aparin 2e1eile care :.i tr0ie,c -iaa cu un 2el de re,e1nare .i pun :n e-iden0 un incredi;il 4rad de aco1odare+ de ,upunere .i ,1erenie. Dup0 c?t ,e pare+ ele ,e adaptea=0 pretutindeni .i+ de a,e1enea+ prind r0d0cini pretutindeni+ dar -0dind o atare inaptitudine .i 10r4inire :nc?t ni1ic nu le 1ai 2ace ,0 pro4re,e=e+ a.a :nc?t tre;uie ,0 intr01 la ;0nuial0. )e de alt0 parte+ pot ,0 pre=inte ,i1pto1e de patolo4ie ner-oa,0+ deter1inate c3iar de ,l0;iciunile lor .i de ne-oia de a 2i luate :n ,ea10+ ,i1pto1e prin care+:n acela.i ti1p+ -or do-edi cu1 un a,e1enea dre,aB .i ,iluire ,e pedep,e,c+ de re4ul0+ cu ,u2erine ner-oa,e .i cu incapacitatea de a tr0i :n ,ocietate. Ele ar 2i+ c3ipurile+ cele 1ai ;une 2iine o1ene.ti din lu1e+ dar+ din p0cate+ ,unt ;olna-e .i :n neputin0 de a r0,punde preteniilor care ,e 1ani2e,t0 2a0 de per,oana lor. Ele nu ,unt :n ,tare ,0 aduc0 celor apropiai -reo 1ulu1ire de durat0. La ;a=a ,upunerii+ u1ilinei .i a autore,triciilor ,t0 aceea.i re-olt0 ca .i la ,e1enele lor din pri1a cate4orie+ re-olt0 care pare ,0 ,pun0 r0,picat: a,ta nu$i o -ia0 plin0 de ;ucurie. Un al treilea tip pare ,0 includ0 acele 2e1ei care de 2apt nu re2u=0 rolul lor 2e1inin+ dar care+ :n con,ecin0+ ,unt c3inuite de con.tiina 2aptului c0 ,unt ni.te 2iine in2erioare+ o,?ndite ,0 Boace un rol ,ecundar. Ele ,unt pe deplin con-in,e de in2erioritatea 2e1eii+ ,ocotind c0 nu1ai ;0r;atul ar 2i c3e1at ,0 reali=e=e lucruri de i,pra-0. De aceea ele a-i=ea=0 2a-ora;il po=iia pri-ile4iat0 a ;0r;atului. Deci ele :nt0re,c corul acelor -oci care atri;uie doar ;0r;atului capacitatea de a o;ine per2or1ane+ recla1?nd pentru el o po=iie eAcepional0. Ele :.i arat0 at?t de de,c3i, ,enti1entul de;ilit0ii+ ca .i cu1 ar c0uta :n ace,t 2el o certi2icare .i o protecie. Acea,t0 atitudine nu e,te :n,0 dec?t eApre,ia unei re-olte 1ocnite .i care+ la 2e1eia 10ritat0+ ,e 1ani2e,t0 :n :nc0rcarea ;0r;atului cu acele tre;uri pe care ea :n,0.i ar tre;ui ,0 le duc0 la :ndeplinire+ 1anier0 :n,oit0 de declaraia 104ulitoare c0 nu1ai un ;0r;at poate 2ace trea;a cu1 ,e cu-ine. Vin?nd ,ea1a de 2aptul c0 una din cele 1ai i1portante .i 1ai di2icile :ndatoriri ale -ieii+ educaia+:n po2ida preBudec0ii predo1inante cu pri-ire la in2erioritatea 2e1eii+ :i re-ine :n cea 1ai 1are parte toc1ai 2e1eii+ ,0 -ede1 acu1 cu1 ,e co1port0 ca educatori tipurile pe care le$a1 de,cri,. :n ace,te :1preBur0ri deo,e;irile ,e relie2ea=0 .i 1ai 1ult. 5e1eile aparin?nd pri1ului tip+ cu atitudinea lor 1a,culin0 :n 2aa -ieii+ -or proceda tiranic+ 20c?nd totul dup0 ;unul lor plac+ aplic?nd 1ereu pedep,e cu 1are t0r0;oi .i eAercit?nd+ a,t2el+ o puternic0 pre,iune a,upra copiilor care+ 2ire.te+ -or c0uta ,0 ,cape de ace,t trata1ent. Ceea ce ,e -a o;ine+ :n cel 1ai ;un ca=+ -a 2i doar o dre,ur0 20r0 nici o -aloare. I1pre,ia produ,0 de o;icei a,upra copiilor e,te aceea c0 a,e1enea 1a1e nu ,e ,i1t de 2apt capa;ile ,0 2ac0 educaie. 6ar-a+ ,candalul .i a4itaia produc un e2ect cu totul ne4ati- .i eAi,t0 pericolul ca 2etele ,0 2ie incitate ,0 copie=e ace,t ,til+ pe
59

c?nd ;0ieii -or 2i 1arcai pentru totdeauna de 4roa=a de a a-ea de$a 2ace cu 2e1eile. Dintre ;0r;aii care au ,tat ,u; do1inaia unor a,e1enea 1a1e+ 2oarte 1uli -or ocoli c?t de colo 2e1eile+ ca .i cu1+ cuno,c?nd de$acu1 a10r0ciunea traiului cu ele+ ei nu ar 1ai putea acorda nici o :ncredere unei 2iine 2e1inine. A.a ,e aBun4e la o de=;inare continu0 :ntre cele dou0 ,eAe+ c0reia :i ,e,i=01 clar tenta patolo4ic0+ de.i .i :n acea,t0 pri-in0 ,e 40,e,c dintre cei care -or;e,c de,pre o Dproa,t0 di,tri;uire a ,u;,tanei 1a,culine .i 2e1inineE!. Celelalte dou0 tipuri ,unt .i ele la 2el de in2ructuoa,e :n 1aterie de educaie. )e de o parte+ ele 1ani2e,t0 at?ta ,ceptici,1 :nc?t copiii+ care ,e,i=ea=0 nu1aidec?t lip,a de :ncredere :n ,ine a 1a1ei+ :i ,cap0 de ,u; control. Acea,ta :.i re:nnoie.te tentati-ele de a trece la c?r10+ d0 a-erti,1ente .i+ din c?nd :n c?nd+ a1enin0 c0 -a ,pune totul tat0lui. :ndrept?ndu$.i :n,0 pri-irea ,pre autoritatea peda4o4ic0 a ;0r;atului+ ea :.i tr0dea=0 din nou lip,a de :ncredere :n ,ucce,ul acti-it0ii ,ale educaionale. A,t2el+ are :n -edere o linie de2en,i-0 :n educaie+ ca .i cu1 de datoria ei ar 2i ,0 Bu,ti2ice punctul de -edere potri-it c0ruia ;0r;atul e,te ,in4urul capa;il :n toate .i+ de a,e1enea+ indi,pen,a;il :n educaie. )e de alt0 parte+ ,enti1entul de neputin0 le -a 2ace pe ace,te 2e1ei ,0 re,pin40 acti-itatea peda4o4ic0 .i ,$o treac0 :n re,pon,a;ilitatea ;0r;atului+ a 4u-ernantelor etc. Ui 1ai i=;itor ,e 1ani2e,t0 in,ati,2acia 2a0 de rolul de 2e1eie la 2etele care+ din 1oti-e deo,e;ite+ D,uperioareE+ ,e retra4 din -iaa de 2a1ilie+ intr?nd de pild0 :ntr$o 10n0,tire ,au adopt?nd o pro2e,iune le4at0 de celi;at. Ele aparin acelui tip de 2e1eie care+ :n ne:1$p0carea lor cu rolul de 2e1eie+ aBun4 de 2apt ,0 a;andone=e orice pre40tire :n ,en,ul propriei lor -ocaii pro2e,ionale. 'ot a.a+ ,e poate :nt?1pla ca 1ulte 2ete ,0 ,e 4r0;ea,c0 ,0 ocupe o ,luB;0+ ,pre a$.i ap0ra a,t2el independena .i ,pre a nu aBun4e prea u.or la c0,0torie. Ui :n ca=ul ace,tei atitudini inter-ine+ ca 2actor propul,or+ aceea.i a-er,iune 2a0 de rolul tradiional al 2e1eii. C3iar .i :n ca=ul :n care ,$a aBun, la c0,0torie+ ca= :n care ne$a1 putea 4?ndi c0 ace,t rol a 2o,t acceptat ;ene-ol+ ade,ea ,e do-ede.te c0 :nc3eierea c0,0toriei nu e,te :n realitate o pro;0 de reconciliere cu ro,tul tradiional al 2e1eii. Iat0 eAe1plul tipic al unei 2e1ei :n -?r,t0 de -reo #& de ani. Ea a -enit ,0 ,e pl?n40 de di2erite tul;ur0ri ner-oa,e. Era 2iica cea 1ai 1are+ re=ultat0 din c0,0toria unui ;0r;at 1ai :n -?r,t0 cu o 2e1eie eAtre1 de dornic0 de a do1ina. C3iar .i 2aptul c0 1a1a+ care 2u,e,e o 2at0 2oarte 2ru1oa,0+ accepta,e ,0 ,e c0,0torea,c0 cu un ;0r;at 1ai :n -?r,t0+ duce la pre,upunerea c0 a-ea oroare de rolul de 2e1eie .i c0 acea,ta a in2luenat ale4erea ,oului. C0,nicia p0rinilor nu 1er4ea ;ine. 5e1eia conducea ca,a :ntr$un 1od ,tri40tor la cer+ i1pun?ndu$.i cu ;rutalitate -oina. Soul ;0tr?n a 2o,t repede pu, la locul ,0u. 5iica po-e,tea c0 ade,ea 1a1a ,a nu$i per1itea tat0lui ,0 ,e :ntind0 din c?nd :n c?nd pe o ;anc0+ ,pre a ,e odi3ni. Ea ,e ,ilea ,0$.i conduc0 4o,pod0ria dup0 un principiu pe care ea :n,0.i :l in,titui,e .i care tre;uia ,ocotit in-iola;il de c0tre toi ceilali. Copil 2oarte dotat+ pacienta noa,tr0 a cre,cut :n condiiile unui r0,20 eAa4erat din partea tat0lui. Di1potri-0+ 1a1a nu era 1ulu1it0 de ea .i :i era :n per1anen0 opo=ant0. Cu1 1ai t?r=iu ea a adu, pe lu1e .i un ;0iat+ pe care :l trata cu 1ult 1ai 1ult0 4riB0+ relaiile dintre 1a10 .i 2iic0 au de-enit co1plet in,uporta;ile. 5ata era con.tient0 de 2aptul c0 are un ,priBin :n tat0l ei+ care+ oric?t de 1oale .i :1p0ciuitor+ putea ,0 opun0 o re=i,ten0 :nd?rBit0 c?nd la 1iBloc era 2iica lui. Acea,ta+ :n con2lictele ei :n-er.unate cu 1a1a+ aBun,e,e ,$o ura,c0. Una din intele pre2erate ale a4re,i-it0ii 2etei era ripo2o$;ia/L 1a1ei+ a c0rei pedanterie 1er4ea p?n0 :ntr$acolo :nc?t+ de eAe1plu+ nu$i :n40duia ,er-itoarei ,0 atin40 clana u.ii+ 20r0 ca apoi ,0 o .tear40 cu o c?rp0 curat0. De-eni,e un a1u=a1ent pentru 2at0 ,0 u1;le :ncolo .i$ncoace totdeauna Be4oa,0 .i .lea1p0t0+ 1urd0rind totul. :n 4eneral+ ea :.i de=-olta doar :n,u.irile care erau toc1ai contrariul a ceea ce a.tepta de la d?n,a 1a1a ,a. Ace,t 2apt pledea=0 2oarte clar :1potri-a ipote=ei tr0,0turilor de caracter :nn0,cute. Dac0 copilul nu$.i culti-0 dec?t :n,u.iri 1enite ,$o ,coat0 din ,0rite pe 1a1a ,a+ la ;a=a ace,tui 1od de a proceda nu poate ,ta dec?t un plan+ con.tient ,au incon.tient. O,tilit0ile :ntre cele dou0 continu0 .i a,t0=i .i cu 4reu ,e poate concepe o 1ai 1are du.10nie. )e c?nd 2ata era :n -?r,t0 de C ani+ ,ituaia ,e pre=enta+ :n linii 1ari+ :n 2elul ur10tor: tat0l ,e ,itua in-aria;il de partea 2iicei+ 1a1a+ cu o 2a0 ,e-er0 .i :ncruntat0+ 20cea o;,er-aii necru0toare+ 2or1ula repro.uri+ pe c?nd 2ata+ o;ra=nic0+ pro1pt0 :n ripo,te .i cu un ne1aipo1enit u1or+ parali=a toate o,tenelile 1a1ei. Situaia a de-enit .i 1ai 4rea din 1o1entul :n care 2ratele 1ai 1ic+ pre2eratul .i r0,20atul 1a1ei+ a 2o,t lo-it de o a2eciune a -al-ulelor cardiace+ ceea ce a inten,i2icat .i 1ai 1ult 4riBa 1atern0 pentru d?n,ul. S0 ,e re1arce continua inter2eren0 a ,tr0daniilor p0rinilor pentru copiii lor pre2erai+ :n a,e1enea condiii a cre,cut 2ata. :n ace,t conteAt a ap0rut 4ra-a tul;urare ner-oa,0 a 2etei+ pe care ni1eni nu .i$o putea eAplica. Su2erina con,ta :n aceea c0 ea ,e ,i1ea 1ereu torturat0 de 4?nduri rele :ndreptate :1potri-a 1a1ei+ 4?nduri care+ credea ea+ o acaparau total. :n cele din ur10+ pe nea.teptate+ ,$a cu2undat :n reli4ie+ 20r0 nici un re=ultat. Dup0
60

c?t-a ti1p ace,te 4?nduri au re4re,at+ e2ect care a 2o,t atri;uit unui 1edica1ent9 pro;a;il :n,0 c0 1a1a ;0tu,e puin :n retra4ere. Nu r010,e,e+ ca ,ec3el0 a tul;ur0rii ner-oa,e+ dec?t o ;i=ar0 tea10 de 2urtun0.5ata :.i :nc3ipuia c0 2urtuna nu putea -eni dec?t din pricina cu4etului ei :nc0rcat .i c0 :ntr$o =i a-ea ,0 ,e :nt?1ple o nenorocire din cau=a acea,ta. Vede1 cu1 copilul :n,u.i 20cea e2orturi ,0 ,e eli;ere=e de ura :1potri-a 1a1ei ,ale. 5ata a continuat ,0 ,e de=-olte .i la un 1o1ent dat a p0rut ,0$i ,ur?d0 un -iitor 2ru1o,. O i1pre,ie deo,e;it0 a 20cut a,upra ei -or;a unei :n-00toare care ,pu,e,e: 2ata a,ta -a putea ,0 reu.ea,c0 :n toate+ nu1ai ,0 -rea. A,e1enea cu-inte ,unt :n ele :n,ele lip,ite de i1portan0+ dar pentru d?n,a :n,e1nau: dac0 -rei ,0$2i asumi ce-a+ e i1po,i;il ,0 nu ai ,ucce,. Acea,t0 interpretare a a-ut drept ur1are dorina de a continua lupta :1potri-a 1a1ei ,ale. A -enit -?r,ta pu;ert0ii .i ea ,$a 20cut o 2at0 2ru1oa,0+ ;un0 de 10ritat .i a a-ut 1uli pretendeni. Dar li1;a ei a,cuit0 t0ia 1ereu orice po,i;ilitate de relaie. Nu1ai un ;0r;at 1ai :n -?r,t0 a i=;utit ,0 ,e apropie de d?n,a .i ea ,e ,i1ea at?t de atra,0 de el+ :nc?t a eAi,tat te1erea c0 ,$ar 2i putut c0,0tori cu d?n,ul. Dar p?n0 .i ace,t ;0r;at ,$a retra, dup0 c?t-a ti1p .i 2ata a r01a, 20r0 pretendent p?n0 la %& de ani. :n cercul de care aparinea ea 2aptul trecea drept ,urprin=0tor .i ni1eni nu .i$/ putea eAplica+ deoarece nu ,e cuno.tea trecutul 2etei. Lupta dur0 pe care o du,e,e :nc0 din copil0rie :1potri-a 1a1ei ,ale 20cu,e din ea o 2iin0 4?lce-itoare+ in,uporta;il0. Lupta era co1portarea ei de predilecie+ po=iia care o a-antaBa: )urt0rile 1a1ei o a?a,er0 .i o orienta,er0 ,pre -?narea de noi .i noi triu12uri. Cearta la cuite era do1eniul ei pre2erat. Se re2lecta aici -anitatea 2etei. Atitudinea ei D1a,culin0E ,e tr0da :n pre2erina pentru acele Bocuri :n care a-ea po,i;ilitatea ,0 :n2r?n40 un ad-er,ar. La %& de ani a 20cut cuno.tin0 cu un ;0r;at 2oarte onora;il+ care nu ,$a ar0tat deranBat de 2irea ei ar04oa,0 .i care i$a cerut :n 1od ,erio, 1?na. El ,$a dat drept 2oarte 1ode,t .i ,upu,. La pre,iunile rudelor ei de a$/ lua de ;0r;at+ ea a eAplicat :n repetate r?nduri c0 ,i1te o 1are a-er,iune :1potri-a lui .i c0 o c0,0torie cu d?n,ul nu ar putea ie.i ;ine. Dat0 2iind 2irea ei+ o a,e1enea pre=icere nu era+ de,i4ur+ 4reu de 20cut. Dup0 ce ,$a opu, ti1p de doi ani+ a ,2?r.it prin a ,pune da+ 2er1 con-in,0 c0 :n ace,t o1 do;?ndi,e un ,cla-+ cu care -a putea 2ace ce dore.te. :n tain0 ea ,pera,e ,0 40,ea,c0 :n el o a doua ediie a tat0lui ei+ care :i 20cea conce,ii totdeauna .i :n toate pri-inele. :n ,curt ti1p a 2o,t li1pede c0 ,e :n.ela,e. La nu1ai c?te-a =ile dup0 nunt0 ,oul putea 2i -0=ut .e=?nd :n ca1era lui+ cu pipa :n 4ur0 .i citindu$.i con2orta;il =iarul. Di1ineaa di,p0rea :n ;iroul ,0u+ -enind punctual la 1a,0 .i ;o1;0nind dac0 nu era totul 4ata. )retindea cur0enie+ duio.ie+ punctualitate J lucruri eAa4erate+ dup0 cu1 4?ndea ea+ lucruri care nu$i ,t0teau :n o;icei. Relaiile nu erau nici pe departe co1para;ile cu acelea care eAi,ta,er0 :ntre ea .i tat0l ei. Vi,urile i ,e ,pul;era,er0. Cu c?t i$o cerea 1ai 1ult+ cu at?t 1ai puin :i :ndeplinea el dorinele .i+ in-er,+ cu c?t 1ai 1ult :i atr04ea el atenia a,upra rolului ei de 4o,podin0+ cu at?t 1ai puin o -edea :ndeplinindu$.i$/. De alt2el nu pierdea oca=ia ,0$i a1intea,c0 :n per1anen0 c0 de 2apt el nu are nici un drept la a,e1enea re-endic0ri+ din 1o1ent ce ea :i ,pu,e,e cate4oric c0 nu$i e,te dra4. Acea,ta :n,0 nu$/ i1pre,iona. El :.i etala 1ai departe preteniile+ cu o ne:ndu$plecare care ei :i de,c3idea o per,pecti-0 2oarte tul;ure pentru -iitor. Cin,tit+ p0trun, de ,enti1entul datoriei+ ;0r;atul :i ceru,e 1?na :ntr$ un acce, de uitare de ,ine+ uitare de ,ine care ,$a ri,ipit repede+ de :ndat0 ce ,$a con,iderat ,t0p?n pe o po=iie ,i4ur0. Di,cordia eAi,tent0 :ntre ei nu ,$a atenuat c?nd 2e1eia a de-enit 1a10. Ea a tre;uit ,0 ia a,upra$.i noi :ndatoriri. )e de alt0 parte+ raporturile ei cu propria$i 1a10+ care trecu,e ener4ic de partea 4inerelui+ ,e :nr0ut0eau continuu. Ne:ntreruptul r0=;oi do1e,tic ,e ducea cu ar1e de a,e1enea cali;ru :nc?t nu e,te de 1irare c0 ;0r;atul ,e purta uneori ur?t .i 20r0 1enaBa1ente+ iar 2e1eia a-ea :n ace,t ca= dreptatea de partea ei. Co1portarea ;0r;atului era o con,ecin0 a propriei ei inacce,i;ilit0i .i ne:1p0c0ri cu rolul de 2e1eie. Iniial ea :.i i1a4ina,e c0 nu -a 2i 4reu ,0 ocupe o po=iie de ,u-eran0 .i c0 -a parcur4e -iaa al0turi de un ,cla- care ,0$i :ndeplinea,c0 toate dorinele. )ro;a;il c0 :n ace,t ca= acordul ar 2i 2o,t po,i;il. Dar ce era acu1 de 20cutP 're;uia ,0 di-ore=e+ ,0 ,e :ntoarc0 la 1a1a ,a .i ,0 ,e declare :n-in,0. S0 tr0ia,c0 ,in4ur0 .i independent0+ nu ,e putea+ pentru c0 nu era pre40tit0 :n ace,t ,en,. Di-orul i$ar 2i r0nit 1?ndria+ -anitatea. Viaa :i era un c3in. De$o parte ,oul care o ;o,corodea :ntr$una+ de alta 1a1a cu artileria ei 4rea+ predic?nd 20r0 :ncetare cur0enia .i ,piritul de ordine. Iat$o .i pe ea+ dintr$o dat0+ adepta cur0eniei .i ordinii. S$a apucat ,0 ,pele .i ,0 curee+ c?t era =iua de lun40. Se pare c0 :nele,e,e+ :n ,2?r.it+ leciile cu care 1a1a :i :1puia,e urec3ile. La :nceput 1a1a de,i4ur c0 a putut ,ur?de ;ine-oitor+ iar ;0r;atul ,$a ;ucurat :ntruc?t-a -0=?ndu$.i ,oia de-enit0 deodat0 at?t de iu;itoare de ordine+ aranB?nd dulapurile+ 4olind .i r?nduind ,ertarele. Dar ,e poate .i eAa4era9 ceea ce ,$a .i :nt?1plat :n ca=ul no,tru. Ea ,p0la+ 2reca+ cur0a .i lu,truia at?t de ,t0ruitor+ p?n0 ce :n :ntrea4a ca,0 n$a r01a, 2ir de pra2+ .i
61

depunea at?ta =el :nc?t 2iecare era ,t?nBenit de dereti$c0rile ei .i+de a,e1enea+ ceilali o ,t?nBeneau pe d?n,a. Dac0 ,p0la,e ce-a .i cine-a ,e .i atin,e,e de acel lucru tre;uia ,0 ,e apuce ,0$/ ,pele din nou .i numai ea o putea 2ace. Acea,t0 a.a$nu1it0 manie a splatului $Haschkrankheit% e,te un 2eno1en eAtre1 de 2rec-ent. 'oate ace,te 2e1ei+ care :ncearc0 :n 2elul ace,ta ,0 a2i.e=e un ,oi de per2eciune .i ,0 le pri-ea,c0 de ,u, pe altele+ care nu ,pal0 at?t de de, ca d?n,ele+ :n 2iecare =i+ ,unt :n r0=;oi :1potri-a rolului lor de 2e1eie. La ur1a ur1elor :n,0 rar ,e -ede.la un o1 at?ta 1urd0rie ca la o a,e1enea 2e1eie. Ceea ce o intere,ea=0 nu e,te cur0enia+ ci pertur;area pe care o poate deter1ina pe acea,t0 cale. A1 putea de1on,tra+ cu aButorul a nu1eroa,e ca=uri+ c0 o reconciliere real0 cu rolul de 2e1eie e,te cel 1ai ade,ea o ,i1pl0 aparen0. Dac0 au=i1 c0 o a,e1enea 2e1eie nu are :n 4eneral prietene+ c0 nu ,e :nele4e cu ni1eni .i nu are -reo con,ideraie pentru care-a+ toate ace,tea decur4 din 2irea ei. Ceea ce tre;uie ,0 ne dea -iitorul apropiat e,te o cale de educare a 2etelor care ,0 le conduc0 la o 1ai ;un0 reconciliere cu -iaa. C0ci a,t0=i nu con,tat01 dec?t c0+ p?n0 .i :n condiiile cele 1ai 2a-ora;ile+ acea,t0 reconciliere de 1ulte ori nu e,te o;inut0. :n ,ocietatea noa,tr0 in2erioritatea 2e1eii+ de.i nu are o eAi,ten0 real0 .i toi oa1enii cu Budecat0 o t040duie,c+ e,te ,i,te1atic ,ta;ilit0 prin le4e .i prin tradiie. Moti- pentru care tre;uie ,0 2i1 1ereu cu oc3ii de,c3i.i .i ,0 identi2ic01 :ntrea4a te3nic0 a ace,tor conduite 4re.ite ale or?nduirii noa,tre ,ociale+ ,pre a o co1;ate. 'otul nu pentru o eAa4erat0 -enerare 1aladi-0 a 2e1eii+ ci pentru c0 o atare ,ituaie di,tru4e -iaa noa,tr0 ,ocial0. :n acea,t0 ordine de idei ,e cu-ine 1enionat :nc0 un 2eno1en+ :ntruc?t prileBuie.te ade,ea o critic0 :nBo,itoare a 2e1eii+ anu1e vrsta periculoas, care ,e 1ani2e,t0 ca1 pe la >L de ani+ aduc?nd cu ,ine 1odi2ic0ri ale p,i3icului+ :n ,en,ul eAacer;0rii anu1itor tr0,0turi de caracter. Su; in2luena dec0derii 2i=ice+ 2e1eia e,te per,ecutat0 de 4?ndul c0 a -enit ti1pul c?nd ea -a pierde .i ulti1ele re,turi de -aloare+ trudnic p0,trate+ care .i a.a ,unt ne:n,e1nate. Cu 1are c3eltuial0 de ener4ie+ ea :ncearc0 tot ce i$ar putea 2i de 2olo, :n 1eninerea po=iiei ,ale+ :n condiii care de$acu1 ,e :n0,pre,c. Dac0 :n ,ocietatea noa,tr0 de a=i principiul do1inant al retri;uirii dup0 1unc0 lucrea=0 :n 4eneral :n de2a-oarea oa1enilor :n -?r,t0+ 2aptul e,te :n,0 .i 1ai alar1ant :n pri-ina 2e1eilor :n -?r,t0. Deteriorarea care ,ur-ine la 2e1eile :n -?r,t0 .i care le ,u;1inea=0 cu totul -aloarea+ :ntr$o alt0 2or10 atin4e uni-er,alitatea+ :n a.a 2el :nc?t -aloarea -ieii noa,tre nu e,te de apreciat dup0 nu10rul =ilelor tr0ite. Ceea ce cine-a a reali=at :n deplin0tatea 2orelor ,ale+ -a tre;ui trecut :n contul ,0u+ pentru ti1pul :n care 2orele .i in2luena :i -or 2i 1ult ,c0=ute. Nu e,te ad1i,i;il ca un o1+ pentru c0 a :1;0tr?nit+ ,0 2ie de acu1 :ncolo pur .i ,i1plu eAclu, de la ;ene2iciile ,pirituale .i 1ateriale+ :ntr$o 1anier0 care :n ca=ul 2e1eii ;0tr?ne de4enerea=0 de$a dreptul :n ;atBocur0. Se cu-ine ,0 ne repre=ent01 cu ce anAie$ tate ,e poate 4?ndi o adole,cent0 la o a,e1enea perioad0 a -ieii+ care .i pe ea o a.teapt0. 5aptul de a 2i 2e1eie $das Heib7'ein% nu e,te 1ai puin -ala;il la -?r,ta de >L de ani+ de1nitatea u1an0 per,i,t0 :n toat0 deplin0tatea ei .i dincolo de ace,t 1o1ent .i ea tre;uie p0=it0. ". TENSIUNEA DINTRE CELE DOU SEXE. La ;a=a tuturor ace,tor 2eno1ene+ pe care le$a1 eAa1inat+ ,e a2l0 di,tor,iuni ale ci-ili=aiei noa,tre. De :ndat0 ce o preBudecat0 .i$a 20cut dru1 aici+ ea ,e eAtinde .i e,te de re40,it pretutindeni. A.a ,tau lucrurile cu preBudecata re2eritoare la in2erioritatea 2e1eii+ ca .i cu co1ple1entul ace,tei preBudec0i+ anu1e aro4ana ;0r;atului+ care tul;ur0 :n per1anen0 ar1onia ,eAelor. Ur1area e,te o eAtraordinar0 ten,iune+ care ,e in2iltrea=0 :ndeo,e;i :n relaiile erotice .i care a1enin0 continuu+ c?nd nu o di,tru4e pur .i ,i1plu+ orice po,i;ilitate de a 2i 2ericit. :n-eninat0 de acea,t0 ten,iune+ :ntrea4a noa,tr0 -ia0 erotic0 ,e u,uc0 .i ,e pu,tie.te. A.a ,e eAplic0 2aptul c0 rar ,e :nt?lne.te o c0,nicie ar1onioa,0+ iar copiii cre,c cu ideea c0 o c0,0torie e,te ce-a ne1aipo1enit de co1plicat .i de periculo,. )reBudec0i ca acelea pe care le$a1 :n20i.at .i ,ucce,iuni de idei de acela.i ordin :i :1piedic0 ade,ea pe copii ,0 aBun40 la o corect0 :nele4ere a -ieii. S0 ne 4?ndi1 nu1ai la acele 2ete+ nu puin la nu10r+ care con,ider0 c0,0toria doar ca pe un 2el de Die.ire :n ca= de incendiuE+ la acei ;0r;ai .i la acele 2e1ei care o pri-e,c pur .i ,i1plu ca pe un r0u nece,ar. Di2icult0ile 4enerate de acea,t0 ten,iune dintre ,eAe au c0p0tat a,t0=i proporii uria.e+ cre,c?nd cu at?t 1ai 1ult cu c?t la 2ete :nc0 din copil0rie ,e 1ani2e,t0 :nclinaia de a ,e re-olta :1potri-a rolului la care ,unt con,tr?n,e+ .i cu c?t la ;0r;at de-ine 1ai puternic0 po2ta de a ,e ;ucura de pri-ile4ii+ :n po2ida oric0rei lo4ici. Se1nul caracteri,tic al unei reconcilieri+ al unui ec3ili;ru p,i3ic al ,eAelor e,te colegialitatea5 :n relaiile dintre ,eAe ,u;ordonarea e,te la 2el de puin ,uporta;il0 ca .i :n -iaa popoarelor. Di2icult0ile .i po-erile 4enerate de a1;ele p0ri ,unt at?t de 1ari+ :nc?t toat0 lu1ea tre;uie ,0 acorde atenie ace,tei pro;le1e. Do1eniul e,te at?t de -a,t+ :nc?t cuprinde -iaa 2iec0rui indi-id. Iar acea,ta ,$a co1plicat at?t de 1ult+ din
62

cau=0 c0 ,ocietatea noa,tr0 i$a tra,at copilului 1i,iunea de a$.i ale4e po=iia :n -ia0 ca re=ultat al anta4oni,1ului 2a0 de cel0lalt ,eA. O educaie pa.nic0 poate lic3ida ace,te di2icult0i. Rit1ul trepidant al =ilelor noa,tre+ lip,a unor principii peda4o4ice real1ente core,pun=0toare .i :ndeo,e;i concurena care i1pre4nea=0 :ntrea4a noa,tr0 -ia0 p0trund p?n0 :n ca1erele copiilor .i le tra,ea=0 linia de orientare pentru 1ai t?r=iu. )ericolele+ care :i 2ac pe at?ia ,0 dea :napoi :n 2aa dra4o,tei+ con,tau :n aceea c0 ;0r;atul caut0+ :n toate :1preBur0rile+ ,0$.i do-edea,c0 ;0r;0ia prin -iclenie+ prin DcuceririE care di,tru4 candoarea .i :ncrederea care ,unt proprii iu;irii. Cu ,i4uran0 c0 Don @uan e,te un in, care nu ,e crede ,u2icient de ;0r;at .i care+ :n con,ecin0+ prin cuceririle ,ale+ :ncearc0 ,0$.i aduc0 1ereu noi do-e=i :n acea,t0 pri-in0. Ne:ncrederea care do1ne.te :ntre ,eAe ,u;1inea=0 orice apropiere+ iar de pe ur1a ace,tui 2apt ,u2er0 :ntrea4a u1anitate. Idealul eAce,i- al 1a,culinit0ii :n,ea1n0 pro-ocare+ per1anent0 ,educie+ -e.nic nea,t?1p0r+ din care nu re=ult0 dec?t pretenii ale -anit0ii+ ,ati,2acii unilaterale/N+ o po=iie pri-ile4iat0+ ceea ce contra=ice condiiile naturale ale -ieii u1ane :n co1un. Nea-?nd nici un 1oti- de a conte,ta elurile de p?n0 acu1 ale 1i.c0rii 2e1ini,te ne2eritoare la li;ertate .i e4alitate :n drepturi+ ,e i1pune ,0 o ,priBini1 1ult 1ai ener4ic+ pentru c0+ :n de2initi-+ 2ericirea .i ;ucuria de a tr0i a :ntre4ii o1eniri depind de crearea unor condiii care ,0 per1it0 2e1eii ,0 ,e reconcilie=e cu rolul ei+ iar ;0r;atului ,0$i dea po,i;ilitatea de a re=ol-a pro;le1a raporturilor ,ale cu 2e1eia. #. %NCERCARE DE REFORM. Dintre :ncerc0rile :ntreprin,e p?n0 acu1 :n direcia unei :1;un0t0iri a relaiilor dintre ,eAe+ coeduca!ia e,te cea 1ai i1portant0. Nu e,te o in,tituie neconte,tat0+ a-?nd ad-er,arii .i parti=anii ,0i. Ace.tia din ur10 accentuea=0 ca principal a-antaB al coeducaiei 2aptul c0 ,eAele au :n ace,t 2el prileBul de a ,e cunoa.te din ti1p+ put?ndu$,e pre-eni cel 1ai ;ine apariia acelor preBudec0i nedrepte+ cu con,ecinele lor ne2a,te. Ad-er,arii ,u,in+ :n principal+ c0 opo=iia dintre ;0iei .i 2ete+ ade,ea eAtre1 de puternic0 c3iar :n 1o1entul :n care ei intr0 la .coal0+ nu 2ace dec?t ,0 ,e accentue=e .i 1ai 1ult :n condiiile educaiei :n co1un+ deoarece ;0ieii ,e ,i1t aici opri1ai. Acea,ta corelea=0 cu 2aptul c0 :n acea,t0 perioad0 de=-oltarea p,i3ic0 a 2etelor pro4re,ea=0 1ai rapid+ a.a :nc?t ;0ieii+ care poart0 :ntrea4a po-ar0 a pri-ile4iilor lor .i tre;uie ,0 de1on,tre=e c?t de 4ro=a-i ,unt ei+ ,unt deodat0 pu.i :n ,ituaia de a recunoa.te c0 pri-ile4iile lor ,unt doar ni.te ;aloane de ,0pun+ care ,e ,par4 :n 2aa realit0ii. Unii cercet0tori pretind a 2i ,ta;ilit c0+ :n condiiile coeducaiei+ ;0ieii de-in ti1orai :n 2aa 2etelor .i :.i pierd con.tiina de ,ine. Nu :ncape :ndoial0 c0 :n ace,te con,tat0ri .i :n acea,t0 ar4u1entaie e,te .i ce-a ade-0r. Ar4u1entaia e,te -ala;il0 :n ca=ul :n care coeducaia e,te conceput0 :n ,en,ul unei concurene a ,eAelor+ pentru laurii unei 1ai 1ari de,toinicii. :nelea,0 :n ace,t 1od de c0tre da,c0li .i ele-i+ 2ire.te c0 educaia 1iAt0 -a 2i d0un0toare. Dac0 nu ,e -or 40,i oa1eni co1peteni care ,0 deter1ine o 1ai ;un0 :nele4ere a coeducaiei+ 20c?nd din ea o eAer,are+ o pre40tire pentru cola;orarea -iitoare a ,eAelor+ :n -ederea unor 1i,iuni co1une+ oa1eni care ,0 pun0 acea,t0 concepie la ;a=a acti-it0ii lor peda4o4ice+ atunci :ncerc0rile de educaie 1iAt0 -or ,u2eri :ntotdeauna e.ecuri. Ad-er,arii nu -or -edea :n e.ecuri dec?t con2ir1area 2aptului c0 lu0rile lor de po=iie ,unt :nte1eiate. Ar tre;ui ,0 ai 2ora creatoare a unui poet ca ,0 =u4r0-e.ti lucrurile :n toat0 co1pleAitatea lor. 're;uie ,0 ne 1ulu1i1 cu indicarea punctelor principale. Se poate 2ace le40tura cu tipurile de,cri,e 1ai ,u, .i unii :.i -or a1inti cu1 .i :n ace,t ca= ie, la ,upra2a0 acelea.i ,ucce,iuni de idei ca :n de,crierea acelor copii -enii pe lu1e cu or4ane de2iciente. 5ata a2lat0 :n plin proce, de cre.tere ,e co1port0 ade,ea ca .i cu1 ar 2i 3andicapat0 .i :n ca=ul ei e,te -ala;il ceea ce ,$a ,pu, de,pre co1pen,area ,enti1entului de in2erioritate. Deo,e;irea ,t0 doar :n aceea c0 credina 2etei :n in2erioritatea ei pro-ine din a2ar0. Viaa ei e,te at?t de canali=at0 :n ace,t ,en,+ :nc?t p?n0 .i oa1eni de .tiin0 a-i=ai au ,u;,cri, uneori la acea,t0 preBudecat0. E2ectul 4eneral al ace,tei preBudec0i e,te+ :n cele din ur10+ atra4erea celor dou0 ,eAe :n -?ltoarea politicii prestigiului, a1;ele p0ri Buc?nd un rol care nu con-ine nici uneia din ele .i care conduce la ,o2i,ticarea nai-it0ii lor+ la ri,ipirea ,pontaneit0ii relaiilor reciproce+ la ,ati,2acerea cu idei preconcepute+ care 2ac ,0 piar0 orice per,pecti-0 de 2ericire. NO'E
/ %

.eine allgemeine (s/che0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 O ;un0 de,criere a ace,tui proce, de de=-oltare+ cu detaliile de ri4oare+ 40,i1 :n cartea lui Au4u,t e;el 6ie *ru und der 'o1ialismus5 # D)rin in,taurarea do1niei propriet0ii pri-ate J ,crie acela.i Au4u,t e;el+ citat .i de Adler 1ai ,u, J a 2o,t pecetluit0 ,u;Bu4area 2e1eii de c0tre ;0r;at. A :nceput perioada :n care 2e1eia era de,con,iderat0 .i 63

c3iar di,preuit0. Matriarhatul a nsemnat comunism, egalitatea tuturor& apari!ia patriarhatului a nsemnat domnia propriet!ii private i, o dat cu aceasta, oprimarea i nrobirea femeii5 De ace,t lucru .i$a dat ,ea1a p?n0 .i con,er-atorul Ari,to2an. :n co1edia ,a Adunarea popular a femeilor, el arat0 c0+ atunci c?nd 2e1eile aBun4 ,0 dein0 puterea :n ,tat+ ele introduc co1uni,1ulE 7Au4u,t e;el+ *emeia i socialismul5 Editura )olitic0+ ucure.ti+ /!C#+ p. &"8. 7Nota trad.8 < .diemnnlickes Hesen0,n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 >D2e1eia e,te 1oti- de tul;urare pentru ;0r;atE. 7Nota trad.8 & DConciliul din M?con+ care :n ,ecolul al Vl$lea a pu, :n di,cuie dac0 2e1eia are ,au nu ,u2let .i ,$a pronunat a2ir1ati- cu o 1aBoritate de nu1ai un -ot+ ceea ce do-ede.te... c0 ;i,erica nu prea a a-ut o atitudine 2a-ora;il0 2e1eii. Introducerea celi;atului pentru cler de c0tre Gri4ore al VII$lea+ prin care ,e ur10rea crearea unei ta41e preoe.ti pe care nici un 2el de intere,e 2a1iliale ,0 nu o ,u,tra40 de la ,luBirea ;i,ericii+ a 2o,t po,i;il0 nu1ai 2iindc0 la te1elia ;i,ericii ,t0tea concepia de,pre p0c0to.enia po2telor trupe.tiE 7Au4u,t e;el+ op5 cit5,p5 !<8. 7Nota trad.8 " .seinen 6asein0,m teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 C .der 'timme der +esamtheit0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 ! Alu=ie tran,parent0 la concepia ;iolo4i=ant0 a lui C. G. @un4 re2eritoare la .anima0 .i .animus0 ca principii ar3etipale+ :nn0,cute+ incon.tiente+ care ,$ar 1ani2e,ta cu o 2or0 de de,tin i1placa;il :n -iaa oa1enilor+ dincolo de orice eAperien0 eAi,tenial0+ de orice a1prent0 ,ociocultural0. 7Nota trad.8 /L )ipofobie tea10 de 4unoaie+ de 1urd0rie. .6ie )einlichkeit der Mutter05 :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 // .'elbstbcreicherung0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8

C&'()*+,+ VIII FRA-I I SURORI A1 a1intit ade,ea c0+ pentru aprecierea unui o1+ e,te i1portant ,0 ,e cunoa,c0 :1preBur0rile -ieii ,ale. O :1preBurare de ace,t 2el e,te po=iia pe care copilul a ocupat$o :n r?ndul 2railor .i ,urorilor ,ale. Oa1enii pot 2i cla,i2icai .i din ace,t punct de -edere .i+ dac0 a-e1 ,u2icient0 eAperien0+ -o1 2i :n ,tare ,0 recunoa.te1 c0 cutare e,te pri1$n0,cut+ cutare unicul copil la p0rini+ ,au 1e=inul ..a.1.d. Se pare c0 oa1enii .tiu de 1ult c0 prslea e,te de cele 1ai 1ulte ori un tip deo,e;it. A.a ,e -ede dintr$o 1uli1e de ;a,1e+ le4ende+ din i,tori,irile ;i;lice+ :n care ulti1ul n0,cut e,te totdeauna pre=entat .i de,cri, :n acela.i 1od. De 2apt el cre.te :n cu totul alte :1preBur0ri dec?t toi ceilali copii. )entru p0rini el e,te un copil aparte .i+ ca 1e=in+ are parte de un trata1ent deo,e;it. Ca 1e=in+ el e,te totodat0 .i cel 1ai 1ic .i+ ca atare+ cel care are cel 1ai 1ult ne-oie de 4riB0+ pe c?nd ceilali 2rai .i ,urori ,e de,curc0 de$acu1+ ,unt copii 1ari. De aceea+ el cre.te :ntr$o at1o,2er0 2a1ilial0 1ai cald0 dec?t ceilali. Din acea,t0 ,ituaie re=ult0 pentru el anu1ite tr0,0turi de caracter care :i in2luenea=0 :n 1od deo,e;it atitudinea 2a0 de -ia0+ 2or1?ndu$,e ca o per,onalitate di,tinct0. Se adau40 la ace,tea o circu1,tan0 contradictorie :n aparen0. )entru un copil nu e,te deloc o ,ituaie pl0cut0 ,0 ,e -ad0 totdeauna tratat ca un pu.ti+ :n care ni1eni nu are :ncredere .i c0ruia nu i ,e :ncredinea=0 ni1ic. A,ta :l :nt0r?t0 2oarte 1ult pe copil care+ de o;icei+ ,e ,tr0duie.te ,0 arate c0 el poate 2ace totul. A,piraia ,a c0tre putere ,e inten,i2ic0. A,t2el+ 1e=inul -a 2i de cele 1ai 1ulte ori un indi-id ne,ati,20cut dec?t de o ,ituaie opti10+ de=-olt?nd :n ,ine tendina de a$i dep0.i pe toi ceilali. Ace,t tip ,e :nt?lne.te 2oarte 2rec-ent :n -ia0. EAi,t0 o cate4orie de 1e=ini care :i dep0.e,c pe toi+ care au reali=at 1ult 1ai 1ult dec?t 2raii .i ,urorile lor. Mai puin 2ericit e,te ca=ul acelei cate4orii de 1e=ini care+ de.i au a-ut aceea.i tendin0+ nu au de,20.urat o acti-itate ;o4at0 .i nu au 1ani2e,tat :ncredere :n ,ine+ ceea ce li ,e poate tra4e+ de a,e1enea+ din relaiile cu 2raii 1ai 1ari. Dac0 ace.tia nu ,e la,0 dep0.ii+ ,e poate :nt?1pla ca 1e=inul+ la. .i pl?n40re+ ,0 dea ;ir cu 2u4iii din 2aa :ndatoririlor ce$i re-in+ ,0 2ie 1ereu :n c0utarea unui preteAt de a ,e e,c3i-a de la ace,te :ndatoriri. El nu e,te 1ai puin a1;iio,+ dar e,te o a1;iie din cele care :i 2ac pe oa1eni doar ,0 ,e de,curce+ :ncerc?nd ,0 .i$o ,ati,2ac0 pe un teren al0turi de :ndatoririle -ieii .i e-it?nd ri,cul de a tre;ui ,0 2ac0 pro;a capacit0ilor lor. Muli au 2o,t ,urprin.i de con,tatarea c0 un 1e=in ,e co1port0 de o;icei ca .i cu1 ar 2i 3andicapat .i ar purta :n el un ,enti1ent de in2erioritate. :n cur,ul cercet0rilor noa,tre a1 con,tatat :ntotdeauna ace,t ,enti1ent c3inuitor .i alar1ant+ :n care ,e poate identi2ica un puternic i1pul, pentru de=-oltarea p,i3ic0. :n ace,t ,en,+ 1e=inul e,te per2ect co1para;il cu un copil care a -enit pe lu1e cu or4ane de2iciente. Ca=ul poate ,0 nu ,tea a.a :n realitate+ nu e,te aici -or;a de eAi,tena o;iecti-0 a in2eriorit0ii+ ci de ceea ce ,i1te o1ul. Uti1 cu ce
64

ne,pu,0 u.urin0 ,e co1it erori :n -iaa copilului. Ne a2l01 :n 2aa a o 1uli1e de pro;le1e+ po,i;ilit0i .i con,ecine. Cu1 ,e i1pune ,0 ,e co1porte educatorulP S0 in-oce el noi ,ti1ulente+ care ,0 ,u,cite 1ai departe -anitatea unui a,e1enea copilP A in,i,ta doar a,upra nece,it0ii ca un a,e1enea copil ,0 2ie 1ereu pri1ul ar 2i 1ult prea puin pentru o -ia0 de o1+ iar eAperiena ne :n-a0 c0 :n -ia0 nu totul depinde de a 2i pri1ul. Mai ;ine e,te ca+ eAa4er?ndu$,e :ntruc?t-a+ ,0 ,e ,pun0: nu a-e1 ne-oie de pri1i$cla,ai/. De 2apt ni ,e .i 2ace r0u de ei. Dac0 trece1 :n re-i,t0 i,toria+ precu1 .i eAperiena noa,tr0+ tre;uie ,0 con,tat01 c0 2eno1enul nu e,te ;ene2ic. Un a,t2el de principiu 2ace din copil un unilateral .i+ :nainte de toate+ :l :1piedic0 ,0 de-in0 un ;un ,e1en. )ri1a con,ecin0 e,te+ de cele 1ai 1ulte ori+ 2aptul c0 el ,e 4?nde.te nu1ai la ,ine .i cu1 ,0 procede=e ca alii ,0 nu i$o ia :nainte. El de-ine in-idio,+ :l 1acin0 ura .i tea1a de a nu 2i :ntotdeauna cel dint?i. )rin :n,0.i po=iia ,a+ ulti1ul n0,cut e,te :nclinat ,0 de-in0 record1an+ ,0$i :ntreac0 :n per2or1ane pe toi ceilali. Aler40torul de cur,0 ,e tr0dea=0 :n :ntrea4a ,a conduit0+ ade,ea :n a,pecte in,i4ni2iante+ care de o;icei nu ;at la oc3i dac0 nu cuno.ti :ntre4ul an4renaB al ace,tei -iei p,i3ice. Un a,e1enea copil ,e -a ,ili+ de eAe1plu+ ,0 1ear40 totdeauna :n 2runtea unui 4rup ,au nu -a putea ,u2eri ca -reun altul ,0 ,e a.e=e :n 2aa ,a. Spiritul de co1petiie e,te pe departe caracteri,tic pentru 1area 1aBoritate a 1e=inilor. Ace,t tip de 1e=in+ care uneori de4enerea=0+ poate 2i de a,e1enea 40,it :n toat0 puritatea ,a. Include ade,ea oa1eni ener4ici+ ,ocotii ,al-atorii :ntre4ii lor 2a1ilii. S0 pri-i1 :n trecut .i ,0 ne re2eri1+ ;un0oar0+ la i,toria ;i;lic0+ la le4enda lui Io,i29 -o1 40,i toate ace,tea de,cri,e :ntr$un 1od a;,olut ui1itor+ cu o intenionalitate .i o claritate de a.a natur0 :nc?t ,$ar ,pune c0 autorul acelei le4ende di,punea de toate acele cuno.tine pe care noi+ a,t0=i+ le o;ine1 cu at?ta o,teneal0. Cu ,i4uran0 c0 :n decur,ul ,ecolelor ,$a pierdut 1ult 1aterial -aloro, .i c0 acu1 tre;uie 40,ite lucruri noi. Al0turi de ace,ta eAi,t0 :nc0 un tip+ ca o deri-aie a celui dint?i. I1a4inai$-0 c0 aler40torul no,tru d0 deodat0 pe,te un o;,tacol .i+ necre=?ndu$,e capa;il ,0$/ e,calade=e+:l ocole.te. C?nd un a,e1enea 1e=in :.i pierde curaBul+ el de-ine cel 1ai 1are la.. :l 40,i1 totdeauna d?nd ;ir cu 2u4iii+ orice trea;0 e,te pentru d?n,ul prea 4rea+ are pentru toate ,cu=e+ nu :ndr0=ne.te ,0 a;orde=e ni1ic .i a.a :.i iro,e.te ti1pul. De cele 1ai 1ulte ori -a da 4re. .i a;ia cu c3iu cu -ai -a 40,i el un do1eniu :n care orice concuren0 ,0 2ie dinainte eAclu,0. )entru in,ucce,ele ,ale -or 2i in-ocate tot 2elul de preteAte+ de pild0+ c0 e,te prea 2ira-+ c0 a 2o,t ne4liBat ,au r0,20at+ c0 2raii .i ,urorile nu i$au per1i, ,0 ,e a2ir1e .i altele de 2elul ace,ta. A,e1enea de,tine ,e pot co1plica atunci c?nd re,pecti-ul are real1ente o in2ir1itate. )e te1a acea,ta el -a ;ate 1ult0 1oned0 pentru e-a=iunile ,ale. Nici unul din ace,te dou0 tipuri nu include de o;icei oa1eni de n0deBde. Ce$i drept+ cei care con,tituie pri1ul tip ,e de,curc0 1ai ;ine :ntr$o perioad0 :n care concurena ,e 1ai ;ucur0 de o oarecare apreciere. Ace,t tip :.i -a 40,i ec3ili;rul doar :n dauna celorlali+ pe c?nd cel de$al doilea -a tr0i toat0 -iaa ,u; ap0,area ,enti1entului de in2erioritate .i -a ,u2eri de pe ur1a i1po,i;ilit0ii de a ,e :1p0ca cu -iaa. Ui primul7nscut are caracteri,ticile ,ale. :nainte de toate el are a-antaBul unei po=iii eAcelente pentru de=-oltarea ,a p,i3ic0. Cunoa.te1 din i,torie c0 e,te o po=iie aparte+ 2a-ori=at0. Acea,t0 ,ituaie pri-ile4iat0 ,$a p0,trat ca o tradiie la 1ulte popoare .i p0turi ,ociale. La 0rani+ de eAe1plu+ :n 1od indi,cuta;il pri1ul$ n0,cut :.i cunoa.te :nc0 din copil0rie c3e1area+ anu1e c0 :ntr$o =i el -a prelua 4o,pod0ria .i c0+ prin acea,ta+ -a a-ea o ,ituaie 1ult 1ai ;un0 dec?t ceilali+ care cre,c cu ,enti1entul c0 -a ,o,i .i =iua :n care -or tre;ui ,0 p0r0,ea,c0 ca,a p0rintea,c0. Ui :n alte p0ri+ :n 1ulte 2a1ilii ,e contea=0 pe 2aptul c0 2iul cel 1ai 1are -a 2i la un 1o1ent dat ,t0p?nul ca,ei. C3iar .i acolo unde tradiia acea,ta nu are 4reutate+ ca de eAe1plu :n 2a1iliile ;ur43e=e 1ode,te ,au :n cele proletare+ pri1ul$n0,cut e,te :n orice ca= cel c0ruia i ,e atri;uie de,tul0 putere .i :nelepciune+ :nc?t ,0 ,e 2ac0 din el un aButor .i o per,oan0 capa;il0 ,0$i ,upra-e43e=e pe cei 1ai 1ici. Ne pute1 repre=enta ce :n,ea1n0 pentru un copil ,0 2ie :n per1anen0 :n-e,tit cu :ntrea4a :ncredere a celor din Burul ,0u. Acea,ta -a 4enera :n el o ,tare de ,pirit care ,e -a eApri1a aproAi1ati- :n 4?nduri de 2elul: tu e.ti cel 1ai 1are+ cel 1ai tare+ cel 1ai :n -?r,t0+ de aceea tre;uie ,0 2ii 1ai de.tept dec?t ceilali etc. Dac0 de=-oltarea :n acea,t0 direcie nu e,te ,tin43erit0+ -o1 40,i la pri1ul$n0,cut tr0,0turile caracteri,tice ap0r0torului ordinii eAi,tente. A,e1enea oa1eni aprecia=0 :n 1od cu totul deo,e;it puterea+ at?t puterea lor per,onal0+ c?t .i ideea de putere ca atare. )entru pri1ii$n0,cui puterea e,te ce-a de la ,ine :nele,+ ce-a de 1aAi10 i1portan0 .i de care tre;uie ,0 ,e p0trund0. Nu e,te de trecut cu -ederea 2aptul c0+ de re4ul0+ a,e1enea oa1eni ,unt con,er-atori.

65

La ,ecun=i $Q?eigeborenen% 40,i1 aceea.i a,piraie c0tre putere .i ,uperioritate+ cu nuanele de ri4oare. Ei ,tau tot ti1pul ,u; pre,iune+ ,e ,tr0duie,c ,0 aBun40 :n pri1$plan+ co1porta1entul lor 2iind de a,e1enea al unui concurent intrat :n cur,a pentru -ia0. Secundul ,e ,i1te puternic :1;oldit de 2aptul c0 cine-a e,te :naintea lui .i ,e pune :n -aloare. Dac0 e,te :n ,tare ,0$.i 1o;ili=e=e 2orele .i ,0 accepte co1petiia cu pri1ul$n0,cut+ de o;icei -a porni cu tot elanul :nainte+ :n ti1p ce pri1ul$n0,cut+ :n po,e,ia puterii ,ale+ ,e ,i1te relati- ,i4ur+ p?n0 c?nd cel0lalt a1enin0 ,0 i ,e urce :n cap. Ace,t portret ni$/ e-oc0 :n 1od eApre,ile4enda de,pre E,au% .i Iaco;. Vede1 aici nea,t?1p0rul+ ,tr0dania+ 1ai puin e-idente :n 2apte+ c?t 1ai ale, :n atitudini incoerci;ile+ p?n0 c?nd 2ie c0 elul e,te atin,+ adic0 :nainta.ul e,te dep0.it+ 2ie c0 ,e ;ate :n retra4ere dup0 e.ec+ ceea ce ade,ea ,e ter1in0 cu o ;oal0 ner-oa,0. Starea de ,pirit a ,ecundului e,te co1para;il0 cu pi=1a cla,elor nepo,edante+ do1inat0 de ,enti1entul u1ilirii. Se poate ca el ,0$.i 2i 2iAat un ,cop at?t de :nalt+ :nc?t ,0 ,u2ere :ntrea4a -ia0 din cau=a acea,ta .i ca ar1onia ,a interioar0 ,0 2ie di,tru,0 ca ur1are a ace,tui lucru+ a 2aptului c0 .i$a ,acri2icat -iaa pentru o idee+ pentru o 2iciune+ pentru o 3i1er0 lip,it0 de -aloare. Copilul unic are .i el o ,ituaie ,peci2ic0. El e,te eApu, cu totul de1er,urilor peda4o4ice ale celor din Burul ,0u. )0rinii nu au+ ca ,0 ,pune1 a.a+ nici o po,i;ilitate de ale4ere+ ei arunc?ndu$,e cu tot elanul lor peda4o4ic a,upra ace,tui ,in4ur copil. Ace,ta -a 2i cu totul lip,it de independen0+ -a a.tepta 1ereu ca cine-a ,0$i arate dru1ul de ur1at+ -a 2i :n per1anen0 :n c0utarea unui ,priBin. Ade,ea r0=4?iat+ el nu e,te o;i.nuit ,0 ,e a.tepte la nici o di2icultate+ deoarece :ntotdeauna i$a 2o,t nete=it dru1ul. Cu1 ,e a2l0 1ereu :n centrul ateniei+ el cap0t0 cu u.urin0 ,enti1entul c0 are o -aloare deo,e;it0. )o=iia ,a e,te at?t de delicat0+ :nc?t lu0rile de atitudine 4re.ite ,unt aproape ine-ita;ile. 5ire.te+ dac0 p0rinii .tiu ce i1portan0 au a,e1enea ,ituaii+ .i ce pericole a,cund+ atunci eAi,t0 po,i;ilitatea contracar0rii lor. R01?ne+ totu.i+ o pro;le10 di2icil0. Ade,ea p0rini eAtre1 de circu1,peci+ care ,ocot c0 -iaa e,te deo,e;it de 4rea .i+ drept ur1are+ 2ac toate lucrurile cu o pruden0 eAa4erat0+ in2luenea=0 :n ace,t ,en, .i ,en,i;ilitatea copilului. :n4riBorarea per1anent0 pentru ,0n0tatea copilului :l -a 2ace pe ace,ta ,0 pri-ea,c0 lu1ea ca pe o realitate o,til0. :n ace,t 2el copilul e-oluea=0 cu -e.nica tea10 de 4reut0i+ :n 2aa c0rora el ,t0 lip,it de eAperien0+ nepre40tit+ pentru c0 nu a 2o,t l0,at ,0 4u,te dec?t ceea ce e,te a4rea;il. A,e1enea copii -or :nt?1pina di2icult0i :n ca=ul oric0rei acti-it0i independente .i -or de-eni inapi pentru -ia0. Ei ,unt ,ortii ,0 ,u2ere e.ecuri. Uneori eAi,tena lor ,ea10n0 cu aceea a unor para=ii care nu 2ac dec?t ,0 ,a-ure=e pl0ceri+ pe c?nd ceilali le poart0 de 4riB0. :n 2a1ilii ,unt po,i;ile di2erite co1;inaii+ dup0 cu1 eAi,t0 1ai 1uli copii de acela.i ,eA+ ,au 2rai .i ,urori+ concur?ndu$,e :ntr$un 2el ,au altul :ntre d?n.ii. De aici co1pleAitatea Budec0rii .i e-alu0rii 2iec0rui ca= particular. Deo,e;it de di2icil0 e,te ,ituaia ;0iatului unic care cre.te :n 1iBlocul 1ai 1ultor ,urori. :ntr$o a,e1enea ca,0+ do1inant0 e,te in2luena 2e1inin0+ ;0iatul 2iind :1pin, pe ulti1ul plan+ 1ai ale, dac0 e,te cel 1ai 1ic dintre copii .i ,e tre=e.te :n 2aa unei 2alan4e 2e1inine ,olidare. 'endina ,a de a ,e pune :n -aloare ,e i=;e.te de 1ari o;,tacole. Atacat din toate p0rile+ el nu -a aBun4e niciodat0 propriu$=i, con.tient de pri-ile4iile pe care ,ocietatea noa,tr0 anacronic0 le re=er-0 ;0r;ailor .i -a ar0ta incertitudine :n aciunile ,ale. Inti1idarea poate 1er4e at?t de departe :nc?t+ uneori+ el ,0 re,i1t0 ca 1ai ,la;0 po=iia ;0r;atului 2a0 de aceea a 2e1eii. CuraBul .i :ncrederea ,a :n ,ine aBun4 ,0 ,e clatine ,au+ di1potri-0+ un puternic i1pul, :l :1pin4e la 1ari :n20ptuiri. A1?ndou0 ca=urile ,unt 4enerate de aceea.i ,ituaie. Ce -a de-eni :n 2inal un a,e1enea ;0iat depinde de condiiile .i :1preBur0rile -ieii. Nu ,e poate :n,0 ,0 nu ,e o;,er-e la el per,i,tena unei tr0,0turi tipice. Dup0 cu1 -ede1+ tot ceea ce aduce :n -ia0 copilul ,e 2or1ea=0 .i ,e colorea=0 :n con2or1itate cu po=iia ,a :n con,telaia 2a1iliei. Acea,t0 con,tatare 2ace ,0 p0lea,c0 doctrina eredit0ii+ at?t de d0un0toare pentru acti-itatea peda4o4ic0. EAi,t0+ ce$i drept+ ca=uri :n care in2luena eredit0ii e,te :n a2ar0 de orice :ndoial0+ ca de eAe1plu atunci c?nd un copil cre,cut :n a2ara oric0rei relaii cu p0rinii ,0i 1ani2e,t0 totu.i tr0,0turi ,i1ilare ,au identice. Ui1irea :n 2aa ace,tui 2apt 2ace loc i1ediat unei 1ai ;une :nele4eri+ dac0 ne a1inti1 c?t de u.or de interpretat ,unt anu1ite di,tor,iuni :n de=-oltarea copilului care+ de eAe1plu+ -ine pe lu1e cu de2iciene corporale+ ,tare care deter1in0 o ten,iune :ntre el .i cerinele 1ediului+ eAact ca la tat0l ,0u+ care .i el poate c0 a -enit pe lu1e cu or4ane de2iciente. Din ace,t punct de -edere+ teoria tran,1iterii ereditare a tr0,0turilor de caracter ,e do-ede.te lip,it0 de :nte1eiere. Din eApunerea de 1ai ,u, re=ult0 c0 dintre di,tor,iunile care inter-in :n de=-oltarea copilului cea 1ai 4ra-0 pri-e.te a,piraia ,a de a ,e ridica dea,upra celorlali .i de a tinde la o po=iie de 2or0+ care ,0$i aduc0 a-antaBe per,onale. Dac0 acea,t0 tendin0 proprie ,ociet0ii noa,tre pune ,t0p?nire pe ,u2letul o1ului+ de=-oltarea ,a ia un cur, o;li4atoriu. O pro2ilaAie peda4o4ic0 :n ace,t do1eniu :nt?1pin0 di2icult0i care recla10 o :nele4ere 1ai pro2und0 a ,ituaiilor. Ui dac0 eAi,t0 un punct de -edere coerent+ care ,0 ne aBute la :nl0turarea tuturor

di2icult0ilor+ ace,ta ,e re2er0 la culti-area ,enti1entului de co1uniune u1an0. Dac0 lucrul ace,ta reu.e.te+ toate di2icult0ile de-in in,i4ni2iante. Cu1 :n,0 :n -re1ea noa,tr0 reu.itele :n ace,t ,en, ,unt relati- rare+ di2icult0ile at?rn0 4reu :n ;alan0. Recuno,c?nd 2aptul ace,ta+ nu ne -o1 1ai 1ira c0 :nt?lni1 at?ia oa1eni care ,e lupt0 de$a lun4ul -ieii ,0 ,e 1enin0 pe linia de plutire+ eAi,tena 2iind dur0 pentru ei. Uti1 c0 ei ,unt -icti1ele unei de=-olt0ri 4re.ite .i c0+ :n con,ecin0+ .i atitudinea lor 2a0 de -ia0 e,te 4re.it0. De aceea Budecata noa,tr0 re2eritoare la ei tre;uie ,0 2ie 2oarte reinut0 .i+ 1ai pre,u, de orice+ ,0 nu 2ie o Budecat0 1oral0+ o Budecat0 a,upra -alorii 71orale8 a o1ului. Mai de4ra;0 ,e i1pune ,0 :ncerc01 ,0 -alori2ic01 cuno.tinele pe care le$a1 do;?ndit+ ,0 a;ord01 alt2el o1ul+ dat 2iind c0 acu1 ,unte1 :n ,tare ,0 ne 2ace1 o i1a4ine 1ult 1ai eAact0 de,pre -iaa ,a interioar0. )entru educaie+ de a,e1enea+ re=ult0 i1portante puncte de -edere+ deoarece cunoa.terea ,ur,elor de eroare ne o2er0 1ultiple po,i;ilit0i de inter-enie. A-?nd o -i=iune cuprin=0toare .i pro2und0 a de=-olt0rii p,i3ice a o1ului+ :n tr0,0turile pe care le eAa1in01 pute1 di,cerne nu nu1ai trecutul+ ci+ :ntruc?t-a+ .i -iitorul ,0u. Nu1ai a.a o1ul de-ine pentru noi cu ade-0rat -iu. El -a 2i pentru noi 1ai 1ult dec?t o ,i1pl0 ,iluet0 .i -o1 o;ine o alt0 idee de,pre -aloarea ,a dec?t ideea care are ade,ea cur, :n ,ocietatea noa,tr0. NO'E
/ %

.?ir brauchen keine "rsten0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 5iul lui I,ac .i al Re;ec0i+ 2ratele 1ai 1are al lui Iaco;+ care+ dup0 cu1 ,pune i;lia+ .i$a -?ndut pe un ;lid de linte dreptul de pri1$n0,cut. 7Nota trad.8 CARACTEROLOGIE C&'()*+,+ I GENERALIT-I 1. ESEN-A CARACTERULUI I FORMAREA SA. )rin tr0,0tur0 de caracter :nele4e1 o anu1it0 2or10 de 1ani2e,tare p,i3ic0 a o1ului+ :n :ncercarea ,a de adaptare la ,arcinile -ieii. DCaracterulE e,te+ a.adar+ o no!iune social5 )ute1 -or;i de o tr0,0tur0 de caracter nu1ai dac0 ine1 ,ea1a de coneAiunea o1ului cu 1ediul ,0u ,peci2ic. :n ca=ul unui Ro;in,on+ ;un0oar0+ ar 2i lip,it de i1portan0 ,0 .ti1 ce caracter are. Caracterul e,te luarea de atitudine+ 1odul :n care o1ul ,e raportea=0 la 1ediul ,0u+ o linie directoare i1pre4nat0 de i1pul,ul de a2ir1are a,ociat cu ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. A1 .i ,ta;ilit c0 :ntre4ul co1porta1ent al o1ului e,te aAat pe un ,cop care nu -i=ea=0 altce-a dec?t o;inerea ,uperiorit0ii+ a puterii+ :n-in4erea altora. Scopul in2luenea=0 concepia de,pre lu1e+ 1odul de a 2i+ tiparul de -ia0 al o1ului+ diriB?nd 4e,turile care :l eApri10. 'r0,0turile de caracter ,unt+ de aceea+ doar 2or1ele apa$ rente+ eAterioare ale liniei de 1i.care a o1ului. Ca atare+ ele ne 1iBloce,c cunoa.terea atitudinii ,ale 2a0 de 1ediu+ 2a0 de ,e1eni+ :n 4eneral 2a0 de co1unitate .i 2a0 de pro;le1ele ,ale de -ia0. A-e1 de$a 2ace cu 2eno1ene care ni ,e :n20i.ea=0 ca mi8loace de a pune :n -aloare per,onalitatea+ ele1ente care ,e a,a1;lea=0 :ntr$o 1etod0 de -ia0 $Methode des >ebens%5 'r0,0turile de caracter nu ,unt :nn0,cute+ a.a cu1 1uli con,ider0+ nu ,unt date de la natur0+ 2iind co1para;ile cu linia directoare+ care intr0 :n con,tituia o1ului ca un .a;lon .i :i per1ite+ 20r0 a 1edita prea 1ult+ ,0$.i eApri1e :n orice ,ituaie propria per,onalitate. Ele nu core,pund unor 2ore ,au ,u;,traturi nati-e+ ci ,unt dobndite :nc0 :n pri1ii ani de -ia0+ deter1in?nd un 1od con,tant .i ;ine de2init de a 2i. Lenea unui copil+ de pild0+ nu e,te :nn0,cut0+ ci el e,te lene. pentru c0 acea,t0 :n,u.ire i ,e pare 1iBlocul con-ena;il de a$.i u.ura -iaa .i de a$ .i da i1portan0. C0ci J :ntr$un anu1it ,en, J a,piraia c0tre putere ,e 2ace ,i1it0 la o1 c3iar .i atunci c?nd el e-oluea=0 pe o linie a tr?nd0-iei. El ,e poate re2eri 1ereu la acea,ta ca la o de2icien0 nati-0 .i atunci -aloarea ,a interioar0 apare ca intact0. Re=ultatul 2inal al unei a,e1enea intro,pecii arat0+ in-aria;il+ ca1 :n 2elul ur10tor: DDac0 nu a. a-ea acea,t0 de2icien0+ 1i$a. putea de,20.ura :n 1od ,tr0lucit capacit0ile+ din p0cate :n,0 a1 ace,t neaBun,E. Un altul+ an4aBat :ntr$o lupt0 continu0 cu anturaBul ,0u+ la care :l :1pin4e o ,0l;atic0 a,piraie c0tre putere+ :.i -a de=-olta tr0,0turi de caracter nece,are ,u,inerii unei a,t2el de lupte+ cu1 ,unt a1;iia+ in-idia+ ,u,piciunea+ .i altele de 2elul ace,ta. S$ar crede c0 a,e1enea 2eno1ene ,unt topite laolalt0 :n 1a41a per,onalit0ii+ a-?nd un caracter nati- .i ire-oca;il+ pe c?nd la o eAa1inare 1ai apro2undat0 reie,e c0 ele ,unt nece,are doar pentru linia de 1i.care a indi-idului .i au 2o,t adoptate ca atare. Nu ,unt 2actori pri1ari+ ci ,ecundari+ o;inui :n -irtutea ,copului ,ecret al indi-idului+ a-?nd+ prin ur1are+ un

caracter teleologic5 S0 ne a1inti1 de cele eApu,e 1ai ,u,+ potri-it c0rora 1odul u1an de a tr0i+ de a aciona+ de a$.i ,ta;ili o po=iie e,te :n c3ip nece,ar le4at de 2iAarea unui ,cop. Nu pute1 ni1ic concepe .i pune :n aplicare+ 20r0 a pre2i4ura un anu1it el. Ace,ta ,e :ntre=0re.te :nc0 :n contururile con2u=e ale p,i3icului in2antil .i direcionea=0 de=-oltarea :ntre4ii ,ale -iei p,i3ice. E,te 2ora diri4uitoare+ 2or1ati-0+ care 2ace ca 2iecare indi-id ,0 2ie o unitate di,tinct0+ o per,onalitate di2erit0+ dat 2iind c0 toate actele .i 2or1ele de eApre,ie ,e :ndreapt0 ,pre unul .i acela.i punct+ :n a.a 2el :nc?t pentru noi el e,te incon2unda;il+ acolo unde :.i ur1ea=0 propria ,a cale. Se i1pune ,0 p0r0,i1 cu totul ideea i1portanei eredit!ii cu pri-ire la 2eno1enele p,i3ice .i :ndeo,e;i :n ceea ce pri-e.te 4ene=a tr0,0turilor de caracter. Nu eAi,t0 nici un ar4u1ent care ,0 poat0 ,u,ine acceptarea teoriei eredit0ii :n ace,t do1eniu. Dac0 ur10ri1 retro,pecti- un 2eno1en oarecare din -iaa unui o1+ aBun4e1+ 2ire.te+ la pri1a =i de -ia0 .i a-e1 ilu=ia c0 toate ,unt :nn0,cute. 5aptul c0 eAi,t0 tr0,0turi de caracter co1une unei :ntre4i 2a1ilii+ unui popor ,au ra,e ,e eAplic0 pur .i ,i1plu prin aceea c0 oa1enii tr0ie,c unii l?n40 alii+ c0 tr0,0turile pe care ei .i le culti-0 ,unt :n-0ate de la ceilali+ i1itate. EAi,t0 anu1ite realit0i+ particularit0i p,i3ice .i 4e,turi eApre,i-e care :n ,ocietatea noa,tr0 :i incit0 pe tineri la i1itare. A.a+ de eAe1plu+ ,etea de cunoa.tere+ care ade,ea ,e eAteriori=ea=0 ,u; 2or1a curio=it0ii+ la copiii care au de luptat cu anu1ite de2iciene ale aparatului -i=ual conduc la 2or1area unei -erita;ile tr0,0turi de caracter. Dar :n realitate nu e,te -or;a de o nece,itate i1perioa,0 a de=-olt0rii ace,tei tr0,0turi de caracter9 dac0 ar cere$o linia directoare a copilului+ :n ,2era ,etei ,ale de cunoa.tere ,$ar putea de=-olta o tr0,0tur0 de caracter care l$ar deter1ina ,0 cercete=e toate lucrurile+ ,0 le de1onte=e ,au ,0 le ,par40. Sau ar de-ora c0rile+ .i altele de ace,t 2el. )roce,e ,i1ilare au loc :n pri-ina ne:ncrederii :n oa1eni de care ,u2er0 cei cu in2ir1it0i de au=. :n ci-ili=aia de a=i a,e1enea oa1eni ,unt eApu.i unor ri,curi eAtraordinare. Ei de-in+ de a,e1enea+ inta a tot 2elul de :nep0turi 7luare :n r?,+ taA0ri peiorati-e+ cu1 ar 2i netot etc8+ ceea ce 2a-ori=ea=0 de=-oltarea unui caracter ,u,picio,. Cu1 ,unt ocolii+ e,te de :nele, 2aptul c0 aBun4 ,0 nutrea,c0 ,enti1ente o,tile. Ipote=a tran,1iterii ereditare a caracterului lor ,u,picio, e,te ne:nte1eiat0. Acela.i lucru ,e poate ,pune re2eritor la ipote=a nati-it0ii tr0,0turilor de caracter care in de cri1inalitate. Ar4u1entului c0 :n una .i aceea.i 2a1ilie ,$a con,tatat pre=ena a 1ai 1ultor cri1inali tre;uie ,0 i ,e opun0 ar4u1entul c0 tradiia+ concepia de -ia0 .i eAe1plul ne4ati- 1er4 1?n0 :n 1?n0 .i c0+ de pild0+ copilului 2urti.aBul i ,e pre=int0 de$a dreptul ca o 1odalitate de a$.i duce eAi,tena. La 2el ,e petrec lucrurile :ndeo,e;i :n ceea ce pri-e.te tendina de a ,e pune :n -aloare $+eltungsstreben%5 Di2icult0ile cu care ,e con2runt0 2iece copil 2ac ca acea,t0 tendin0 ,0 2ie indi,pen,a;il0 pentru de=-oltare. 5or1ele :n care apare tendina ,unt+ la ur1a ur1ei+ inter.anBa;ile+ ele altern?nd+ 1odi2ic?ndu$,e+ lu?nd a,pecte di2erite de la un indi-id la altul. La a2ir1aia c0+ :n ceea ce pri-e.te tr0,0turile lor de caracter+ copiii ,ea10n0 cu p0rinii+ tre;uie ,0 r0,punde1 c0+ :n tendina ,a de a ,e pune :n -aloare+ copilul e,te i,pitit de 1odelul repre=entat de cine-a din anturaBul ,0u+ care re-endic0 .i po,ed0 aceea.i -aloare. 5iecare 4eneraie :n-a0 :n 2elul ace,ta de la pre1er40torii ei .i+ c3iar .i :n perioadele cele 1ai -itre4e+ i1plicat0 :n co1plicaiile eAtre1e la care conduce a,piraia c0tre putere+ r01?ne :ntotdeauna la cele :n-0ate. Scopul de a o;ine ,uperioritatea e,te un ,cop ,ecret. Ca ur1are a in2luenei ,enti1entului de co1uniune ,ocial0+ nu ,e poate de,20.ura dec?t :n tain0+ a,cun=?ndu$,e :n per1anen0 ,u; o 1a,c0 prietenoa,0. 're;uie totu.i ,0 ar0t01 c0 el nu ar putea e-olua :ntr$o 2or10 at?t de tran,2i4urat0 :n ca=ul :n care ne$a1 cunoa.te 1ai ;ine unii pe alii. Dac0 a1 pro4re,a at?t de 1ult :n ace,t ,en, :nc?t 2iecare ,0 2ie :n 10,ur0 ,0 di,cearn0 cu claritate caracterul ,e1enului ,0u+ nu nu1ai c0 ,$ar proteBa 1ai ;ine+ ci :n acela.i ti1p ar 2ace at?t de ane-oioa,0 o,teneala celorlali+ :nc?t i$ar anula orice a-antaB. V0lul a,piraiei c0tre putere ar tre;ui atunci ,0 cad0. De aceea 1erit0 cu pri,o,in0 ,0 pri-i1 1ai :n pro2un=i1e ace,te ,tructuri .i ,0 :ncerc01 o utili=are practic0 a cuno.tinelor do;?ndite. C0ci a noa,tr0 cunoa.tere a o1ului nu ne$a du, prea departe. 'r0i1 :ntr$o e,0tur0 co1plicat0 de relaii ,ocioculturale+ care ridic0 o;,tacole :n calea unei corecte pre40tiri pentru -iaa. La drept -or;ind+ 1iBloacele e,eniale de culti-are a per,picacit0ii le ,unt re2u=ate celor 1uli+ iar .coala nu a reali=at prea 1ulte p?n0 a,t0=i+ :n a2ar0 de r0,p?ndirea unui anu1it -olu1 de cuno.tine pe care copiii le D:n43itE cu1 pot+ 20r0 ca ace,tea ,0 le ,u,cite intere,ul. Ui c3iar .i o a,e1enea .coal0 r01?ne pentru 1aBoritatea populaiei un pio, de=iderat. )?n0 :n pre=ent ,$a pu, 1ult prea puin accentul pe pre1i,a 1aBor0 a o;inerii cunoa.terii o1ului. :n ace,te .coli+ a.a cu1 ,unt ele+ a1 pri1it noi etaloanele de e-aluare a oa1enilor. Acolo a1 :n-0at noi+ cu1-a+ ,0 di,tin4e1 lucrurile unul de altul+ ,0 le cate4ori,i1 :n ;une .i rele+ dar 20r0 a recur4e la -eri2icarea nece,ar0. Intrai :n -ia0 cu acea,t0 lacun0+ per,i,t01 :n ea. Aduli+ ne conduce1 dup0 preBudec0ile din anii copil0riei+ ca .i cu1 ar 2i le4i ,cri,e. Nu o;,er-01 c0+ antrenai :n -?rteBul ace,tei ci-ili=aii co1pleAe+ accept01 puncte de -edere c?t ,e poate de d0un0toare unei -erita;ile cunoa.teri a lucrurilor+ pentru c0+ :n ulti10 in,tan0+ nu le pri-i1 dec?t din un43iul de -edere al

eAacer;0rii ,enti1entului propriei noa,tre per,onalit0i+ :n ,en,ul de a aBun4e ,0 ocup01 o po=iie care ,0 ne per1it0 un ,urplu, de putere. 2. IMPORTAN-A SENTIMENTULUI DE COMUNIUNE SOCIAL PENTRU DE!VOLTAREA CARACTERULUI . :n de=-oltarea caracterului un rol proe1inent :ndepline.te+ al0turi de a,piraia c0tre putere+ un al doilea 2actor+ anu1e ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Ca .i tendina de a ,e pune :n -aloare+ ace,t ,enti1ent apare o dat0 cu pri1ele i1pul,uri p,i3ice ale copilului+ eApri1?ndu$,e 1ai ale, :n actele de tandree+ :n c0utarea de contacte u1ane. Cu condiiile de de=-oltare ale ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 a1 20cut cuno.tin0 :n alt0 parte+ a.a c0 nu -o1 2ace dec?t ,0 le recapitul01 pe ,curt. Mai :nainte de toate el ,t0 ,u; in2luena con,tant0 a ,enti1entului de in2erioritate .i a a,piraiei c0tre putere care deri-0 de aici. 5iina u1an0 e,te eAtraordinar de ,en,i;il0 la ,enti1entele de in2erioritate de tot 2elul. Din 1o1entul :n care apare ,enti1entul in2eriorit0ii :ncepe+ propriu$=i,+ cel dint?i proce, al -ieii ,ale p,i3ice+ nelini.tea care :.i caut0 ec3ili;rul+ care Binduie.te dup0 ,ecuritate .i :1plinire+ ,pre a putea ,0 ai;0 parte de o -ia0 ti3nit0 .i plin0 de ;ucurie. )e cunoa.terea ,enti1entului de in2erioritate ,e ;a=ea=0 re4ulile de co1portare 2a0 de copil+ care cul1inea=0 :n cerina 4eneral0 de a nu$i 2ace ace,tuia -iaa a1ar0+ de a$/ 2eri de p0rile :ntunecate ale eAi,tenei .i de a$i pre=enta+ pe c?t po,i;il+ p0rile lu1inoa,e ale -ieii. La ace,tea ,e adau40 o alt0 4rup0 de condiii+ de natur0 econo1ic0+ care :l 2ac pe copil ,0 crea,c0 :n cadrul unor relaii necore,pun=0toare+ 4eneratoare de 2eno1ene care ,e i1pun re1ediate: de2or10ri+ nepricepere .i 1i=erie. Un rol i1portant Boac0 de2icienele corporale+ care 2ac ca un a,e1enea copil ,0 nu 2ie apt pentru un 1od de -ia0 nor1al+ recuno,c?ndu$i$,e pri-ile4ii .i tre;uind a 2i luate 10,uri ,peciale de a,i4urare a eAi,tenei ,ale. C3iar .i atunci c?nd di,pune1 de toate po,i;ilit0ile+ ceea ce nu pute1 :1piedica e,te ca un a,e1enea copil ,0 re,i1t0 -iaa ca pe o po-ar0+ cu ur1area ca ,enti1entul ,0u de co1uniune ,0 2ie a1eninat de pericolul de4ener0rii.Nu pute1 aprecia un o1 dec?t raport?nd ideea de ,enti1ent de co1uniune ,ocial0 la atitudinea ,a de an,a1;lu+ la 4?ndurile .i actele ,ale+ prin pri,1a unei cuanti2ic0ri. Ace,t punct de -edere re2lect0 2aptul c0 ,ituaia 2iec0rui indi-id :n ,ocietate pretinde un ,enti1ent pro2und al ,tructurii -ieii+ care ne 2ace ,0 intui1 1ai 1ult ,au 1ai puin li1pede+ c?teodat0 ui1itor de clar+ ceea ce dator01 celorlali. 5aptul c0 ne a2l01 :n 1iBlocul an4renaBului -ieii+ ,upu.i lo4icii con-ieuirii u1ane+ ne o;li40 la certitudine :n Budec0ile noa,tre+ iar pentru acea,ta nu a1 putea cunoa.te alt0 10,ur0 dec?t c3iar di1en,iunile ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Ne e,te i1po,i;il ,0 ne401 dependena noa,tr0 ,piritual0 de ace,t ,enti1ent. Nici un o1 nu ar 2i capa;il ,0 conte,te :n 1od ,erio, aderena ,a la ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Nu eAi,t0 nici o cale de a ne de4aBa de :ndatoririle noa,tre 2a0 de ,e1eni. Senti1entul de co1uniune ,ocial0 ne aduce :ntotdeauna :n con.tiin0 -ocea ,a a-erti=atoare. Nu -re1 ,0 ,pune1 c0 a1 1er4e 1ereu pe dru1ul indicat de ,enti1entul de co1uniune+ dar c0 e ne-oie de c3eltuirea unei anu1ite ener4ii ca ,0 :n0;u.i ace,t ,enti1ent .i c0+ pe de alt0 parte+ dat0 2iind -ala;ilitatea ,a uni-er,al0+ ni1eni nu poate :ntreprinde -reo aciune 20r0 a ,e Bu,ti2ica :ntr$un 2el oarecare :n 2aa ace,tui ,enti1ent. De aceea oa1enii ,unt :nclinai ca+ pentru tot ceea ce 4?nde,c .i 2ac+ ,0 in-oce te1eiuri+ ,au cel puin circu1,tane atenuante+ te3nica ,peci2ic0 a -ieii+ 4?ndirii .i aciunii re=ult?nd din 2aptul c0 -re1 ,0 2i1 totdeauna cuplai la ,enti1entul de co1uniune ,ocial0+ 2ie c0 o crede1 cu ade-0rat+ 2ie c0 -re1 doar ,0 produce1 aparena ace,tei cupl0ri. )e ,curt+ ace,te anali=e tre;uie ,0 ne arate c0 eAi,t0 un 2el de 2anto10 a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0/+ care a,cunde ca un -0l cealalt0 tendin0+ a c0rei de=-0luire a;ia ne$ar da po,i;ilitatea ,0 aprecie1 :n c3ip corect o1ul. )o,i;ilitatea de a ne :n.ela 2ace di2icil0 e-aluarea di1en,iunilor ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Cunoa.terea o1ului e,te :n,0 o trea;0 4rea .i toc1ai de aceea tre;uie ,$o ridic01 la ran4ul de .tiin0. )entru a ar0ta ce a;u=uri pot ,ur-eni :n ace,t do1eniu+ ,0 :n20i.01 :n cele ce ur1ea=0 c?te-a ca=uri :nt?lnite :n eAperiena noa,tr0. Un t?n0r po-e,te.te c0 :ntr$o =i a :notat :n 1are cu 1ai 1uli ca1ara=i ,pre o in,ul0+ unde au r01a, c?t-a ti1p. S$ a :nt?1plat ca unul din ei+ aplec?ndu$,e la 1ar4inea ,t?ncii+ ,0$.i piard0 ec3ili;rul .i ,0 cad0 :n 1are. '?n0rul no,tru+ aplec?ndu$,e .i el+ /$a -0=ut pe ca1aradul ,0u duc?ndu$,e la 2und. Re2lect?nd 1ai t?r=iu a,upra ace,tui 2apt+ a :nele, c0 nu a ,i1it atunci ni1ic altce-a dec?t curio=itate. :n treac0t 2ie ,pu,+ accidentul nu a 2o,t 1ortal. Dar+ :n ceea ce :l pri-e.te pe po-e,titor+ tre;uie ,0 conc3ide1 c0 el e,te :n ;un0 parte lip,it de ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. C3iar dac0 au=i1 1ai apoi c0+ de 2apt+ :n -iaa lui n$a 20cut ni10nui nici un r0u+ ;a c3iar c0 ,e :nt?1pl0 ,0 2ie :n ;une raporturi cu c?te cine-a+ acea,ta nu ne :1piedic0 ,0 ,ocoti1 c0 ,enti1entul ,0u de co1uniune ,ocial0 e,te ,la;. 5ire.te c0 pentru o a,e1enea conclu=ie ri,cant0 e,te nece,ar ,0 ne 1ai in2or101. S0 1ai eAa1in01+ :n ace,t ,cop+ o ,ec-en0 pre2erat0 a re-eriilor ,ale =ilnice. El ,e i1a4ina :ntr$o c0,u0 din ini1a codrului+ departe de toi oa1enii. Ace,ta era .i 1oti-ul pre2erat al de,enelor ,ale. Cine ,e pricepe ,0 interprete=e re-eriile+ cuno,c?nd antecedentele+ -a recunoa.te aici le,ne

carena ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Ui dac0+ 20r0 a 2ace parad0 de 1oral0+ con,tat01 c0 a,upra lui a in2luenat o 2or1are :ntruc?t-a eronat0+ :1piedic?nd de=-oltarea ,enti1entului co1uniunii ,ociale+ nu -o1 2i departe de ade-0r. O alt0 i,torie+ de,pre care a1 -rea ,0 pute1 ,pera c0 e,te doar o anecdot0+ ne -a ar0ta :nc0 .i 1ai clar deo,e;irea dintre ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 autentic .i cel 2al,. :ncerc?nd ,0 urce :n tra1-ai+ o ;0tr?n0 a alunecat .i a c0=ut :n =0pad0. Ea nu ,e putea ridica .i o 4r01ad0 de oa1eni ,$a adunat :n Burul ei+ 20r0 a$i -eni :n aButor+ p?n0 c?nd+ :n ,2?r.it+ ,$a 40,it cine-a ,$o ridice. :n aceea.i clip0 a ,0rit .i un altul+ care p?n0 atunci ,e inu,e a,cun, :n 1uli1e+ 4ratu$l?ndu$/ pe ,al-ator cu cu-intele: DIat0+ :n 2ine+ un o1 cu1,ecade9 de cinci 1inute ,tau aici .i a.tept ,0 -0d dac0 cine-a o -a ridica pe acea,t0 doa1n0. Suntei pri1ul care i$a ,0rit :n aButorE. Se -ede clar aici cu1+ printr$un ,oi de tru2ie+ ,i1ul?nd ,enti1entul de co1uniune ,ocial0+ ace,t o1 ,e eriBea=0 :n Budec0tor al altora+ di,tri;uind laude .i 1u,tr0ri+ 20r0 ca el :n,u.i ,0 2i 1i.cat -reun de4et.EAi,t0 ca=uri at?t de co1plicate :nc?t nu e,te deloc u.or ,0 ne pronun01 a,upra di1en,iunilor ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Nu ne r01?ne dec?t ,0$i c0ut01 r0d0cinile. Nu -o1 pluti :n cea0 dac0+ de eAe1plu+ ,e pune pro;le1a ,0 Budec01 ca=ul unui co1andant ,upre1 de ar1at0 care+ cu toate c0 ,ocoate c0 r0=;oiul e,te aproape pierdut+ 1?n0 :nc0 1ii de ,oldai la 1oarte. 5ire.te c0 el -a ,u,ine c0 a acionat :n intere,ul o;.tei+ .i 1uli -or 2i de acord cu d?n,ul. Noi ,unte1 :n,0+ a=i+ prea puin :nclinai ,0 -ede1 :n el o1ul real1ente preocupat de ,e1enii ,0i+ orice 1oti- ar in-oca el. :n a,e1enea ca=uri+ ,pre a putea e1ite Budec0i corecte+ a-e1 ne-oie de un punct de -edere care ,0 pre=inte o -ala;ilitate 4eneral0. )entru noi ace,t punct de -edere e,te acela al utilit!ii pentru obte, al binelui general5 Dac0 adopt01 ace,t punct de -edere+ 2oarte rareori -o1 :nt?1pina di2icult0i :n 2or1ularea unui -erdict. Di1en,iunile ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 -or ap0rea :n toate 1ani2e,t0rile o1ului. Ele ,e -or eApri1a 2oarte clar+ de eAe1plu+ :n 2elul :n care cine-a ,e uit0 la un ,e1en al ,0u+ :n 2elul :n care :i :ntinde 1?na ,au :i -or;e.te. :ntrea4a ,a 2iin0 ne -a produce o i1pre,ie pur intuiti-0. Din co1porta1entul unui o1 tra4e1 uneori :n 1od cu totul incon.tient conclu=ii de care dup0 aceea depinde propria noa,tr0 atitudine 2a0 de d?n,ul. :n eApunerea noa,tr0 nu 2ace1 dec?t ,a tran,pune1 ace,t proce, :n ,2era con.tiinei+ ,pre a putea+ pe acea,t0 cale+ ,0 2ace1 anali=ele .i e-alu0rile de ri4oare+ 20r0 a a-ea a ne te1e de erori. A,t2el nu ne -o1 1ai l0,a condu.i pe dru1uri 4re.ite de idei preconcepute+ idei care apar 1ult 1ai u.or atunci c?nd proce,ul are loc :n incon.tient+ unde nu pute1 eAercita nici un control .i nu a-e1 nici o po,i;ilitate de re-i=uire. Se cu-ine ,0 in,i,t01 a,upra 2aptului c0+ ,pre a aprecia caracterul unui o1+ :ntotdeauna tre;uie ,0 a-e1 :n -edere po=iia ,a total0+ ca 2actor e,enial+ ne2iind ,u2icient0 eAa1inarea unor 2eno1ene i=olate+ cu1 ar 2i doar ,u;,tratul corporal+ doar 1ediul ,au doar educaia. Sta;ilind acea,t0 1etod0+ ,cuti1 lu1ea de un co.1ar. :ntr$ade-0r+ dac0 reu.i1 ,0 ,ta;ili1 .i ,0 per2ect01 1etoda+ de-enind con.tieni de 2aptul c0 printr$o 1ai pro2und0 autocunoa.$tere aBun4e1 ,0 ne .i co1port01 :ntr$un 1od 1ai core,pun=0tor+ atunci+ de a,e1enea+ e,te po,i;il ,0 acion01 cu ,ucce, a,upra altora+ :n ,pecial a,upra copiilor+ e-it?nd ca de,tinul lor ,0 de-in0 un fatum orb, e-it?nd ca ei ,0 r01?n0 pe -eci ne2ericii+ pentru c0 au a-ut nenorocul ,0 ,e tra40 dintr$o 2a1ilie :n care at1o,2era era tene;roa,0. Dac0 -o1 2i :n ,tare ,0 2ace1 ace,t lucru+ ci-ili=aia u1an0 -a 2ace un pa, deci,i- :nainte+ -a eAi,ta po,i;ilitatea de a cre.te 4eneraii con.tiente de a 2i ,t0p?ne pe propriul lor de,tin. 3. DIREC-II ALE DE!VOLTRII CARACTERULUI . Core,pun=0tor cu orientarea pe care copilul o -a ur1a :n de=-oltarea ,a p,i3ic0+ -a a-ea loc .i 2or1area tr0,0turilor ,ale de caracter. Acea,t0 orientare ,e -a :n20i.a 2ie ,u; 2or1a unei linii drepte+ 2ie ,u; 2or1a uneia cu cotituri. :n pri1ul ca= copilul -a tinde la reali$ =area rectilinie a ,copului ,0u .i :.i -a de=-olta+ :n acea,t0 per,pecti-0+ un caracter a4re,i-+ curaBo,. Se poate ,pune c0 de=-oltarea iniial0 a caracterului are totdeauna ce-a din acea,t0 a4re,i-itate .i 2er1itate+ dar c0 di2icult0ile -ieii aBun4 u.or ,0 2ac0 acea,t0 linie 1ai 2leAi;il0. Ace,te di2icult0i+ dup0 cu1 e,te cuno,cut+ ,unt deter1inate de puternica :1potri-ire a ad-er,arilor+ a.a :nc?t copilul nu poate aBun4e la ,uperioritate :n linie dreapt0. El -a :ncerca ,0 2ac0 ocoluri+ ,0 e-ite+ :ntr$un 2el oarecare+ ace,te di2icult0i. De$a lun4ul ace,tei c0i cu ocoli.uri el -a do;?ndi+ iar0.i+ anu1ite tr0,0turi de caracter. :n acela.i 1od acionea=0 a,upra 2or10rii caracterului .i toate celelalte di2icult0i cu care a1 .i 20cut cuno.tin0+ cu1 ,unt de2icienele or4anelor+ Bi4nirile ,u2erite din partea anturaBului copilului .i altele de ace,t 2el. I1portante ,unt+ apoi+ in2luenele 1ediului 1ai lar4+ de dincolo de li1itele 2a1iliei+ in2luene care repre=int0 o ire=i,ti;il0 2or0 peda4o4ic0. C0ci -iaa pu;lic0 ,e re2lect0 :n cerinele+ 4?ndurile .i ,enti1entele educatorului :n,u.i+ care orientea=0 :n a.a 2el acti-itatea peda4o4ic0 :nc?t acea,ta ,0 concorde cu -iaa ,ocial0 .i cu cultura do1inant0. Di2icult0ile de tot 2elul con,tituie totdeauna un pericol pentru de=-oltarea rectilinie a caracterului. De aceea dru1ul pe care apuc0 copilul :ntru atin4erea ,copului ,0u pri-ind puterea% ,e -a a;ate 1ai 1ult ,au 1ai puin

de la linia dreapt0. :n ti1p ce+ :n pri1ul ca=+ atitudinea copilului e,te neclintit0+ pe una .i aceea.i linie+ 4reut0ile 2iind :n2runtate direct+ :n al doilea ca= apare un cu totul alt copil+ care de$acu1 a :n-0at c0 2ocul te arde+ c0 eAi,t0 ad-er,ari+ c0 tre;uie ,0 2ii pre-0=0tor. El -a :ncerca ,0$.i atin40 pe c0i ocolite+ prin -iclenie+ elul pri-ind punerea ,a :n -aloare .i ,ituarea pe o po=iie de 2or0. De=-oltarea ,a ulterioar0 -a depine de 4radul de di-iere de la linia dreapt0+ de 2aptul c0 e,te prea prudent ,au+ di1potri-0+ i1prudent+ de concordana cu ne-oile -ieii ,au de a;andonarea lor. Nu$.i -a 1ai a;orda direct :ndatoririle+ -a de-eni poltron ,au ti1id+ nu te -a 1ai pri-i :n oc3i+ nu -a 1ai ,pune ade-0rul. Alt tip de copil+ dar+ cu toate ace,tea+ acela.i ,cop. Co1porta1entul di2er0+ nu :n,0 .i intenionalitatea#. A1;ele direcii de de=-oltare ,unt+ p?n0 la un anu1it punct+ -ala;ile+ 1ai ale, dac0 copilul nu a adoptat :nc0 2or1e ri4ide+ dac0 principiile ,ale ,unt :nc0 2leAi;ile+ :nc?t ,0 nu ;0t0torea,c0 aceea.i cale+ ci are ,u2icient0 iniiati-0 .i ,uplee pentru a 40,i o alt0 2or10 atunci c?nd cealalt0 ,$a do-edit in2ructuoa,0. Adaptarea la cerinele colecti-it0ii pre,upune+ a.adar+ o -ia0 :n co1un ar1onioa,0. Copilul poate 2i u.or 20cut ,0 ,e adapte=e+ at?ta ti1p c?t nu a adoptat o atitudine o,til0 2a0 de anturaBul ,0u. Iar con2lictul :n interiorul 2a1iliei e,te e-ita;il doar dac0 educatorii :.i pot :n2r?na propria lor a,piraie c0tre putere+ a.a :nc?t acea,ta ,0 nu de-in0 o po-ar0 ap0,0toare pentru copil. Dac0 ei+ de a,e1enea+ au o ;un0 :nele4ere a de=-olt0rii copilului+ -or putea e-ita apariia unor tr0,0turi de caracter unidirecionate+ de4enerarea curaBului :n i1pertinen0+ a independenei :n e4oi,1 ;rutal. 'ot a.a+ -or putea ,0 pre:nt?1pine trecerea de la adaptare la o a,cultare de ,cla-+ deter1inat0 de o autoritate care u=ea=0 de 1iBloace -iolente+ ca= :n care copilul ,e :nc3ide :n ,ine .i ocole.te ade-0rul+ pentru c0 ,e te1e de ur10rile ,incerit0ii. C0ci con,tr?n4erea practicat0 ade,ea :n educaie e,te un procedeu te1erar .i deter1in0 cel 1ai ade,ea nu1ai o 2al,0 adaptare+ a,cultarea o;inut0 cu de$a ,ila 2iind doar una aparent0. C3iar dac0 ar aciona a,upra copilului+ 1iBlocit ,au ne1iBlocit+ toate di2icult0ile i1a4ina;ile+ totdeauna :n ,u2letul ace,tuia -a r0=;ate un re2leA al ,ituaiei 4enerale+ lu?nd 2or1a core,pun=0toare+ 20r0 ,piritul critic de ri4oare+ 2ie pentru c0 copilul nu i=;ute.te acea,ta+ 2ie pentru c0 adulii din preaB1a copilului i4nor0 cu totul ace,te proce,e p,i3ice care au loc la copil+ ,au nu le :nele4. )ute1 cla,i2ica oa1enii .i alt2el+ adic0 potri-it 1odului :n care :n2runt0 di2icult0ile. -ptimitii ,unt acei oa1eni la care de=-oltarea caracterului ur1ea=0+ :n an,a1;lu+ o direcie lip,it0 de ocoluri. Ei :n2runt0 cu curaB toate 4reut0ile+ 20r0 a le lua :n tra4ic. Au o ,tatornic0 :ncredere :n ,ine .i :.i 2or1ea=0 cu u.urin0 o atitudine 2a-ora;il0 -ieii. Ei nu ,unt pe,te 10,ur0 de pretenio.i+ pentru c0 ,e auto$e,ti1ea=0 :n c3ip Budicio, .i nu ,e ,i1t 2ru,trai. Suport0 1ai u.or neca=urile dec?t ceilali+ care totdeauna 40,e,c 1oti-e ,0 ,e con,idere ,la;i .i neputincio.i. :n ,ituaiile critice ei r01?n 2er1i :n con-in4erea c0 r0ul poate 2i :ndreptat. Opti1i.tii pot 2i recuno,cui .i dup0 a,pectul lor eAterior. Ei nu ,e arat0 te10tori+ -or;e,c de,c3i, .i li;er+ 20r0 a ,e Bena. Ar putea 2i =u4r0-ii pla,tic ca ni.te oa1eni care :.i :nt?1pin0 ,e1enii cu ;raele de,c3i,e. Contactea=0 cu u.urin0 pe ceilali .i ,e :1prietene,c repede+ pentru c0 nu ,unt ,u,picio.i. Vor;e,c cur,i-+ inuta .i u1;letul le ,unt naturale. Ace,t tip nu ,e :nt?lne.te dec?t rareori :n ,tare pur0+ aproape eAclu,i- :n pri1ii ani ai copil0riei. EAi,t0 :n,0 di2erite 4rade de opti1i,1 .i de ,enin0tate+ cu care ne pute1 declara 1ulu1ii. La polul opu, 40,i1 tipul pesimitilor, care pun cele 1ai di2icile pro;le1e peda4o4ice. Sunt cei care+ ca ur1are a e-eni1entelor .i i1pre,iilor din copil0rie+ au r01a, cu un ,enti1ent de in2erioritate+ di2icult0ile de tot 2elul d?ndu$le ,en=aia c0 -iaa nu e,te u.oar0. O dat0 intrat0 :n or;ita concepiei pe,i1i,te de,pre lu1e+ ali1entat0 de trata1entul nedrept care li ,e aplic0+ pri-irea pe,i1i.tilor -a c0dea 20r0 :ncetare a,upra p0rilor :ntunecate ale -ieii. Mult 1ai con.tieni dec?t opti1i.tii cu pri-ire la 4reut0ile -ieii+ ei :.i pierd le,ne curaBul. Ade,ea+ ,u; i1periul unui ,enti1ent de incertitudine+ caut0 un ,priBin+Nceea ce de o;icei ,e 1ani2e,t0 :n eAterior prin i1po,i;ilitatea de a r01?ne ,in4uri+ ca :n ca=ul copiilor care :ncearc0 ,0 ,e a4ate de 2u,ta 1a1ei ,au o ,tri40 :ntr$una. De 1ulte ori ace,t ,tri40t dup0 1a1a poate per,i,ta p?n0 la -?r,te :naintate. Circu1,pecia deo,e;it0 a ace,tui tip ,e -0de.te :n atitudinea ,a+ care de cele 1ai 1ulte ori e,te ,2ioa,0+ te10toare+ cal10+ prudent calculat0+ pentru c0 1ereu ,unt adul1ecate pericole. So1nul -a 2i a4itat. :n 4eneral+ ,o1nul e,te un eAcelent in,tru1ent de 10,urare a 4radului de de=-oltare p,i3ic0 la o1. ,ulburrile de somn ,unt :ntotdeauna un ,e1n de pruden0 .i incertitudine eAa4erate. E,te ca .i cu1 ace.ti oa1eni ar ,ta tot ti1pul de pa=0+ ca ,0 ,e apere c?t 1ai ;ine contra o,tilit0ilor -ieii. Se poate -edea de aici+ de a,e1enea+ c?t de puin ,t0p?ne,c pe,i1i.tii arta de a tr0i+ c?t de puin :nele4 ei -iaa .i relaiile ei+ c?t ti1p nu pot a-ea parte 10car de un ,o1n ;un. Dac0 ar a-ea real1ente dreptate+ atunci nu le$ar 2i permis ,0 doar10. Dac0 -iaa ar 2i :ntr$ade-0r at?t de 4rea+ atunci ,o1nul ar 2i de 2apt un 2eno1en d0un0tor<. :n :nclinaia de a lua atitudine :1potri-a unor a,e1enea 2eno1ene naturale ,e tr0dea=0 incapacitatea -ital0 a ace,tui tip. Uneori nu ,e ,e1nalea=0 tul;ur0ri de ,o1n+ ci alte 1ani2e,t0ri in,i4ni2iante+ cu1 ar 2i 4riBa ca u.a ,0 2ie ;ine :nc3i,0+

apariia :n -i, a unor 3oi care ,par4 ca,a etc. C3iar .i :n po=iiile pe care le ia :n ti1p ce doar1e e,te de recuno,cut ace,t tip. Ade,ea a,e1enea oa1eni ,e ,tr?n4 co-ri4 pe o pal10 de loc ,au :.i tra4 plapu1a pe,te cap. )ornind de la un alt punct de -edere+ pute1 cla,i2ica oa1enii :n a4re,ori .i a4re,ai. Atitudinea agresiv ,e -0de.te+ :nainte de toate+ :n a1plitudinea 1i.c0rilor. Dac0 indi-i=ii re,pecti-i ,unt curaBo.i+ curaBul lor -a c0p0ta proporii+ ei -oind ,0$.i de1on,tre=e lor :n.ile .i ,0 le de1on,tre=e .i altora c0 ,unt capa;ili de 2apte 1ari. Ei :.i tr0dea=0 a,t2el pro2undul ,enti1ent de in,ecuritate care+ :n 2ond+ :i ,t0p?ne.te. Alii -or :ncerca ,0 repri1e :n ei ;l?ndeea .i a2eciunea+ care le apar drept ,e1ne de ,l0;iciune. Ei -or -oi totdeauna ,$o 2ac0 pe 4ro=a-ii+ ade,ea cu o 4ro,ol0nie 2rapant0. 'ipul a4re,orului -a pre=enta de 1ulte ori .i tr0,0turi cu1 ,unt ;rutalitatea .i cru=i1ea. Dac0 :nclin0 ,pre pe,i1i,1+ ade,ea toate relaiile lor cu 1ediul ,e ,c3i1;0+ ei ne:1p0rt0.ind preocup0rile celor din Bur+ ne,i1pati=?nd cu ace.tia .i opun?ndu$,e tuturor :n 1od o,til. Autoe,ti1area con.tient0 poate atin4e la ei un 4rad con,idera;il+ 20c?ndu$i ,0 ,e u12le :n pene de 1?ndrie+ aro4an0 .i in2atuare. Ei pot a2i.a o atare :n2u1urare+ de parc0 ar 2i o;inut real1ente 1ari i=;?n=i. Dar 4ro,ol0nia cu care 2ac totul+ ,uper2icialit0ile lor+ nu nu1ai c0 pertur;0 -iaa :n co1un+ ci la,0 ,0 ,e :ntre-ad0 c0 totul :n ei nu e,te dec?t o con,trucie arti2icial0+ ridicat0 pe o te1elie ne,i4ur0 .i cl0tin0toare. A.a ,e :n2irip0 atitudinea lor a4re,i-0+ care ,e 1enine c?t-a ti1p. De=-oltarea ulterioar0 a unor a,e1enea oa1eni nu e,te lip,it0 de a,perit0i. Societatea o1enea,c0 nu e,te 2a-ora;il0 unor a,t2el de 2iine. 5ie .i nu1ai prin 2aptul c0 .oc3ea=0+ ei ,e 2ac antipatici. )rin per1anentele lor ,tr0danii de a o;ine ,upre1aia+ intr0 repede :n con2lict cu ceilali+ :n ,pecial cu to-ar0.ii de idei+ la care ei ,u,cit0 ,piritul de concuren0. Viaa lor -a 2i un lan ne:ntrerupt de lupte+ iar c?nd+ cu1 e,te aproape de ne:nl0turat+ ,u2er0 :n2r?n4eri+ ade,ea linia lor o2en,i-0 ,e pr0;u.e.te cu totul. at atunci repede :n retra4ere+ :n,p0i1?ntai+ :.i pierd tenacitatea .i nu1ai cu 1are 4reutate pot dep0.i ,ta4narea. De a,e1enea+ le e,te 4reu ,0 1ai re-in0 :n pri1$plan. E.ecurile :ncep ,0$.i pun0 pecetea pe eAi,tena lor .i e-oluia lor ,2?r.e.te aproAi1ati- acolo unde :ncepe aceea a celuilalt tip+ acela al oa1enilor care ,e ,i1t totdeauna atacai. Ace,t al doilea tip+ al Da4re,ailorE+ include pe cei care+ pentru a$.i dep0.i ,enti1entul de ,l0;iciune+ au adoptat nu linia atacului+ ci pe aceea a anAiet0ii+ a precauiei .i a la.it0ii. Si4ur c0 acea,t0 atitudine nu ,e in,tituie 20r0 ca 1ai :nt?i ,0 2i 2o,t ur1at0+ 2ie .i pentru ,curt0 -re1e+ de linia pri1ului tip+ pe care a1 de,cri,$o. DA4re,aiiE ,unt cur?nd at?t de =dro;ii de eAperiene ne2ericite .i tra4 din ace,tea conclu=ii at?t de ,u1;re+ :nc?t iau le,ne dru1ul 2u4ii. Muli reu.e,c ,0$.i a,cund0 lor :n.ile ace,te de=ert0ri+ proced?nd ca .i cu1 :n 2aa lor ,$ar 2i de,c3i, o nou0 per,pecti-0+ deo,e;it de 2ecund0. C?nd ei ,e cu2und0 :n trecut+ e-oc?nd din ;el.u4 a1intiri .i d?nd 2r?u li;er i1a4inaiei+ de 2apt nu 2ac dec?t ,0 ,cape de o realitate care le apare a1enin0toare. Dac0 nu .i$au pierdut orice ,pirit de iniiati-0+ unii din ace.ti oa1eni pot reu.i ,0 reali=e=e :n acea,t0 ,ituaie lucruri care nu ,unt lip,ite de utilitate pentru ,ocietate. Cei care ,e intere,ea=0 de psihologia artistului, -or 40,i ade,ea ace,t tip printre arti.ti+ care ,e de,prind de realitate pentru a$.i cl0di o a doua lu1e :n i1a4inaie+ :n i1periul ideilor+ unde nu eAi,t0 nici un o;,tacol. Dar ace,te ca=uri in de ,2era eAcepiilor. Cei 1ai 1uli e.uea=0. Se te1 de totul .i de toi+ de-in ne,pu, de ,u,picio.i .i ,e a.teapt0 din partea celorlali doar la du.10nie. Din ne2ericire+,ocietatea noa,tr0 2a-ori=ea=0 nu de puine ori acea,t0 atitudine .i cei care o adopt0 aBun4 ,0 nu 1ai -ad0 :n,u.irile po=iti-e ale oa1enilor .i nici p0rile lu1inoa,e ale -ieii. O tr0,0tur0 de caracter 2rec-ent0 la ace.ti oa1eni e,te eAtraordinara de=-oltare a spiritului critic, per,picacitatea cu care ,e,i=ea=0 i1ediat orice neaBun,. Ei ,e eriBea=0 :n Budec0tori+ 20r0 a 2i contri;uit cu ce-a :n 2olo,ul colecti-it0ii. Sunt eAclu,i- critici+ :n-enin?nd :n per1anen0 cli1atul ,ocial. Su,piciunea :i con,tr?n4e la o atitudine de eApectati-0+ .o-0itoare+ :nainte de a$.i a,u1a o ,arcin0+ ,unt ;?ntuii de :ndoial0+ ter4i-er,ea=0+ ca .i cu1 ar -oi ,0 re,pin40 luarea deci=iei. Ca ,0 ne repre=ent01 :n c3ip ,i1;olic ace,t tip+ ni$/ pute1 i1a4ina ca pe un o1 care :ntinde :n 2a0 1?inile pentru a ,e ap0ra .i care uneori :.i :ntoarce oc3ii+ ca pentru a nu 2i o;li4at ,0 pri-ea,c0 :n 2a0 pri1eBdia. A,e1enea oa1eni au .i alte tr0,0turi antipatice. De re4ul0 oa1enii care nu au :ncredere :n ei :n.i.i :nclin0 ,0 nu ai;0 :ncredere nici :n ceilali. Acea,t0 atitudine ,e a,ocia=0 :n,0 :n 1od ine-ita;il cu tr0,0turi ca in-idia .i =4?rcenia. I=olarea :n care ade,ea tr0ie,c arat0 c0 ei nu ,unt di,pu.i nici ,0 2ac0+ nici ,0 :1p0rt0.ea,c0 altora ;ucurii. Ade,ea ;ucuriile celorlali :i :ndurerea=0+ ei ,i1indu$,e de$a dreptul r0nii :n a1orul propriu. Unora dintre ei le reu.e.te de o;icei trucul de a ,e ,i1i ,uperiori altora+ a.a :nc?t e,te 4reu ,0 le =druncini ace,t ,enti1ent. :n dorina lor de a ,e ar0ta ,uperiori pot inter-eni ,i101inte at?t de co1plicate :nc?t+ la o pri10 pri-ire+ ,0 nu ,e di,tin40 nici ur10 de o,tilitate. . DELIMITRI FA- DE VECHEA COAL PSIHOLOGIC. Nu ,e poate reali=a .i eAercita cunoa.terea o1ului 20r0 o orientare con.tient0 clar0. De o;icei ,e ia un 1o1ent particular al de=-olt0rii

p,i3ice .i+ pornindu$,e de aici+ ,e :ncearc0 ,ta;ilirea de tipuri+ :n ,cop de orientare. :n ace,t 2el+ de eAe1plu+ oa1enii ar putea 2i cla,i2icai+ pe de o parte+ :n cate4oria celor la care predo1in0 4?ndirea ,au i1a4inaia+ oa1eni prea puin :nclinai ,0 inter-in0 acti- :n -ia0 .i care+ de aceea+ ,unt 4reu de pu, la trea;0+ iar+ pe de alt0 parte+ :n cate4oria celor acti-i prin eAcelen0+ care 1editea=0 1ai puin .i 2ac 1ai puin apel la i1a4inaie+ dar care ,unt 1ereu ocupai+ la;orio.i+ an4renai :n -ia0. Ace,te tipuri u1ane eAi,t0 e2ecti-. Sta;ilind ace,tea :n,0 a1 aBun4e la ,2?r.itul cercet0rilor noa,tre+ tre;uind ,0 ne 1ulu1i1+ cu1 2ace p,i3olo4ia ,uper2lu0>+ cu ,ta;ilirea 2aptului c0 la unii ,e de=-olt0 1ai puternic acti-itatea i1a4inati-0+ iar la alii 2ora de aciune. Cu 4reu ne$ar putea ,ati,2ace+ dintr$o per,pecti-0 1ai lar40+ a,e1enea re=ultate. :n realitate+ noi a-e1 ne-oie ,0 ne 2ace1 o i1a4ine clar0 a,upra modului :n care ,$a aBun, la acea,t0 ,tare de lucruri+ dac0 ea era nece,ar0 .i cu1 ar 2i putut 2i e-itat0 ,au a1endat0. De aceea a,t2el de cla,i2ic0ri ar;itrare+ 20cute dup0 criterii ,uper2iciale+ nu ,unt utile pentru o cunoa.tere raional0 a o1ului+ cu toate c0 a,e1enea tipuri :nt?lni1 1ereu. ),i3olo4ia indi-idual0 a ,e,i=at direciile de=-olt0rii ,tudiind co1porta1entul eApre,i- acolo unde e,te el de 40,it :n ,tare iniial0+ :n anii celei 1ai 2ra4ede copil0rii&. Ea a ,ta;ilit c0 ace,t co1porta1ent eApre,i-+ :n :ntre4ul ,0u+ poart0 2ie pecetea ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 predo1inant+ 2ie pe aceea a a,piraiei c0tre putere. Cu acea,ta p,i3olo4ia indi-idual0 ,e -ede pe nea.teptate :n po,e,ia unei c3ei+ cu aButorul c0reia poate ,0 anali=e=e .i ,0 cla,i2ice cu de,tul0 preci=ie pe 2iecare o1+ 2ire.te 20c?nd u= :ntotdeauna de acel ,pirit de pre-edere propriu p,i3olo4ului con.tient de 2aptul c0 operea=0 :ntr$un do1eniu eAtre1 de -a,t .i de co1pleA. )re,upun?nd :ndeplinit0 acea,t0 condiie ele1entar0+ o;ine1 un in,tru1ent de 10,ur0 care ne per1ite ,0 ,ta;ili1 dac0 un 2eno1en p,i3ic ,e caracteri=ea=0 printr$o i1portant0 proporie a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0+ :n care nu ,e a1e,tec0 dec?t :n 1ic0 10,ur0 a,piraia c0tre putere .i pre,ti4iu politic+ ,au dac0 nu cu1-a indi-idul cercetat are o natur0 a1;iioa,0+ care -rea ,0$.i de1on,tre=e ,ie.i .i celor din Burul ,0u c?t de 1ult :i :ntrece el pe ceilali. )e acea,t0 ;a=0 nu ne e,te 4reu ,0 di,tin4e1 cu 1ai 1ult0 claritate o anu1it0 tr0,0tur0 de caracter+ ,0 ine1 ,ea1a de ea+ ,$o :nele4e1 prin pri,1a unit0ii per,onalit0ii re,pecti-e .i+ :n acela.i ti1p+ di,pune1 de 1iBloacele de a cla,i2ica un o1 .i de a aciona a,upra lui. ". TEMPERAMENTELE I SECRE-IA ENDOCRIN. Una din cele 1ai -ec3i di,tincii 20cute :n p,i3olo4ie cu pri-ire la 2or1ele de eApre,ie ale p,i3icului ,e re2er0 la temperament5 Nu e,te u.or de ,pu, ce anu1e tre;uie ,0 :nele4e1 prin te1pera1ent: -ite=a cu care cine-a 4?nde.te+ 2ora ,au rit1ul proce,elor ,ale interioare etc. Dac0 trece1 :n re-i,t0 eAplicaiile p,i3olo4ilor a,upra e,enei te1pera1entului+ tre;uie ,0 ,pune1 c0+ din cele 1ai -ec3i ti1puri+ .tiina care eAa1inea=0 -iaa p,i3ic0 nu a trecut dincolo de ,ta;ilirea celor patru te1pera1ente. Cla,i2icarea oa1enilor :n oa1eni cu te1pera1ent ,an4uin+ coleric+ 1elancolic ,au 2le41atic :.i are ori4inea :n Grecia antic0 .i *ippocrate a 2o,t cel care le$a denu1it+ pentru ca apoi ,0 le preia ro1anii+ p0,tr?ndu$,e p?n0 :n =iua de a=i :n p,i3olo4ie ca un principiu ,acru .i -enerat ca atare. 'e1pera1entul sanguin e,te atri;uit o1ului care 1ani2e,t0 o anu1it0 pl0cere de a tr0i+ nu ia lucrurile :n tra4ic .i+ cu1 ,$a ,pu,+ nu la,0 u.or ,0$i crea,c0 peri al;i+ ale4?nd :n toate :1preBur0rile partea cea 1ai 2ru1oa,0 .i 1ai a4rea;il0 a lucrurilor+ d?nd tri,teii ce e,te al tri,teii+ dar 20r0 a ,e l0,a do;or?t+ ;ucur?ndu$,e de e-eni1entele 2ericite+ dar 20r0 a aBun4e la eAce,e. Anali=a detaliat0 arat0 c0 oa1enii aparin?nd ace,tui tip de te1pera1ent au o ,0n0tate aproape per2ect0+ ne.tir;it0 de ,u2erine 4ra-e. De,pre celelalte trei tipuri nu ,e poate 2ace aceea.i a2ir1aie. Colericul e,te :n20i.at+ :ntr$o -ec3e para;ol0+ ca un o1 care+ 2urio,+ arunc0 c?t colo o piatr0 care :i ;area=0 dru1ul+ pe c?nd ,an4uinul trece lini.tit pe l?n40 ea. '0l10cind cele de 1ai ,u, :n li1;aBul p,i3olo4iei indi-iduale+ -o1 ,pune c0 tipul coleric e,te acela la care a,piraia c0tre putere e,te at?t de inten,0 :nc?t el tre;uie totdeauna ,0 2ac0 4e,turi a1ple+ ade-0rate de1on,traii de 2or0+ .i prin procedee a4re,i-$rectilinii+ ,0$i ia pe toi cu a,alt. Odinioar0 ace,t te1pera1ent a 2o,t pu, :n le40tur0 cu ,ecreia 3epatic0 7;ila8 .i ,$a -or;it de te1pera1entul ;ilio,. Ui a,t0=i ,e -or;e.te de,pre oa1eni care D-ar,0 2iereE". :n realitate+ ei ,unt oa1eni cu o 4e,ticulaie eAce,i-0+ cu1 ,e -ede la ei :nc0 din pri1a copil0rie+ oa1eni care nu nu1ai c0 au un ,enti1ent de 2or0+ ci -or ,0 .i$/ dea pe 2a0. Melancolicul la,0 o cu totul alt0 i1pre,ie. :n para;ola 1enionat0+ el e,te de,cri, ca un o1 care+ la -ederea pietrei+ D:.i aduce a1inte de toate p0catele ,aleE+ e cuprin, de 4?nduri ne4re .i 2ace cale :ntoar,0. ),i3olo4ia indi-idual0 -ede :n ace,t tip o1ul 1ani2e,t .o-0itor+ care nu e,te ,i4ur c0 -a ;irui 4reut0ile .i c0 -a 1er4e :nainte+ 10,ur?ndu$.i cu 1are precauie pa.ii+ ;ucuro, 1ai de4ra;0 ,0 ,tea locului ,au ,0 ,e retra40+ dec?t ,0 ri.te. E,te+ a.adar+ un o1 la care predo1in0 :ndoiala+ care de o;icei :nclin0 ,0 ,e 4?ndea,c0 1ai 1ult la ,ine dec?t la alii+ a.a :nc?t nici ace,t tip nu are c0i de acce, la 1arile po,i;ilit0i ale -ieii. :l :1po-0rea=0 propriile ,ale 4riBi+ 2iindu$i caracteri,tice retro,peciile ,au intro,pecia.

*legmaticul pare ,tr0in de -ia0+ 20r0 a tra4e conclu=ii deo,e;ite din i1pre,iile tr0ite+ 20r0 a ,e l0,a prea i1pre,ionat ,au intere,at+ 20r0 a depune nu .tiu ce e2orturi+ pe ,curt+ e,te poate cel 1ai departe de -ia0. )rin ur1are+ nu1ai ,an4uinul poate 2i con,iderat un o1 ideal. 're;uie ar0tat :n,0 c0 te1pera1entele nu ,e :nt?lne,c dec?t eAtre1 de rar :n 2or1ele pure de,cri,e 1ai ,u,: de cele 1ai 1ulte ori :nt?lni1 ni.te 1iAturi+ ceea ce 2ace ca tipurile de2inite ca atare ,0$.i piard0 -aloarea. Se :nt?1pl0+ de a,e1enea+ ca di2eritele te1pera1ente ,0 treac0 unul :n altul+ a.a :nc?t+ de eAe1plu+ un copil ,0 2ie la :nceput coleric+ 1ai t?r=iu 1elancolic .i ,0 ,2?r.ea,c0 prin a de-eni 2le41atic. C?t pri-e.te ,an4uinul+ tre;uie ar0tat c0 :n copil0rie el a 2o,t cel 1ai puin ;?ntuit de ,enti1entul de in2erioritate+ prea puin a2ectat de de2iciene or4anice .i n$a 2o,t :n4enunc3eat de eAcitaii puternice+ a.a :nc?t ,$a de=-oltat ar1onio,+ iu;ind -iaa .i p0.ind :n ea cu :ncredere. Aici inter-ine .tiina+ l01urindu$ne c0 te1pera1entul o1ului depinde de ,ecreiile 4landelor endocrineC. Noile cercet0ri :n do1eniul 1edicinei ,e ocup0 de a.a$=i,ele 4lande cu ,ecreie intern0. Cele 1ai i1portante din ace,tea ,unt tiroida+ 3ipo2i=a+ cap,ulele ,uprarenale+ paratiroidele .i 4landele ,eAuale 74onadele8. Sunt 4lande lip,ite de canal eAcretor+ ,tructuri ti,ulare care :.i -ar,0 ,ucul direct :n ,?n4e. E,te a,t0=i unani1 ad1i,0 concepia potri-it c0reia toate or4anele .i e,uturile corpului ,unt in2luenate de ace,te ,ecreii care+ prin ,?n4e+ aBun4 la 2iecare celul0+ produc?nd e2ecte de ,ti1ulare .i de=intoAicare .i 2iind+ deci+ a;,olut nece,are :ntreinerii -ieii. Rolul D4landelor endocrineE nu e,te co1plet elucidat. :ntrea40 acea,t0 .tiin0 e,te :nc0 la :nceputurile ,ale! .i nu di,pune1 de date a;,olut po=iti-e :n ace,t do1eniu. Cu1 :n,0 ,e pretinde c0 pe ;a=a ace,tora ,e poate deter1ina o orientare p,i3olo4ic0+ put?ndu$,e clari2ica pro;le1ele caracterului .i te1pera1entului la oa1eni+ ,e i1pune ,0 1ai ,pune1 c?te-a cu-inte. E,te 1ai :nt?i nece,ar ,0 eApri101 o te1ere ,erioa,0. Dac0 ne a2l01 :n 2aa unui ca= de :1;oln0-ire real0+ ca+ de eAe1plu+ 2uncionarea de2icient0 a tiroidei+ e,te de,i4ur eAact c0 :nt?lni1 .i 1ani2e,t0ri p,i3ice care par ,0 in0 de te1pera1entul 2le41atic. olna-ii nu nu1ai c0 au un a,pect de ;u30ial0+ pielea deo,e;it de a,pr0 .i pre=int0 tul;ur0ri :n cre.terea p0rului+ ci ,unt eAtraordinar de leni :n 1i.c0ri. Sen,i;ilitatea lor p,i3ic0 e,te puternic di1inuat0 .i iniiati-a e,te ,la;0. Dac0 co1par01 3ipotiroidi,1ul cu tr0,0turile te1pera1entului 2le41atic+ pe care :l de2ini1 ca atare fr a putea ,pune c0 a-e1 de$a 2ace cu o pierdere patolo4ic0 de ,u;,tan0 din partea 4landei tiroide+ -ede1 c0 ace,te ca=uri nu ,unt deloc a,e10n0toare+ c0 a-e1 :n 2a0 ta;louri total di2erite. Deci ,$ar putea ,pune: pro;a;il c0 eAi,t0 :n ,ecreiile pe care tiroida le -ar,0 :n ,?n4e ce-a care contri;uie la o 2uncionare p,i3ic0 irepro.a;il0. Nu pute1 :n,0 1er4e at?t de departe :nc?t ,0 identi2ic01 te1pera1entul 2le41atic cu de2icitul de ,ecreie tiroidian0 :n ,?n4e/L. 'ipul patologic al 2le41aticului e,te deci cu totul di2erit de acela pe care :l con,ider01 2le41atic :n -iaa de toate =ilele+ ale c0rui te1pera1ent .i caracter ,e deta.ea=0 de 2apt prin antecedentele p,i3olo4ice. Ace.ti 2le41atici+ care intr0 :n di,cuie pentru noi+ ca p,i3olo4i+ nu ,unt tipuri i1ua;ile .i ade,ea ,unte1 ,urprin.i de reaciile lor pro2unde .i -e3e1ente. :n 4eneral nu eAi,t0 2le41atici care ,0 nu$.i dea :n petic .i -o1 con,tata nu o dat0 c0 ace,t te1pera1ent nu e,te altce-a dec?t o 1a,c0 arti2icial0+ un di,po=iti- de ,i4uran0 pe care .i /$a 20urit un o1 eAtre1 de i1pre,iona;il+ inter$cal?ndu$/ :ntre d?n,ul .i lu1ea din a2ar0+ 1od de a proceda pentru care are+ pro;a;il+ o :nclinaie ori4inar0+ con,tituti-0. 'e1pera1entul 2le41atic e,te un 1ecani,1 de ,i4uran0+ o ,oluie in4enioa,0 la pro;le1ele -ieii .i+:n ace,t ,en,+ 2ire.te+ cu totul di,crepant0 2a0 de lentoarea 20r0 ro,t+ ineria .i in,u2iciena unui o1 lip,it parial ,au :n :ntre4i1e de 4landa tiroid0. Nu pute1 trece u.or pe,te acea,t0 o;,er-aie ,e1ni2icati-0+ c3iar dac0 ,$ar aBun4e ,0 ,e de1on,tre=e c0 au te1pera1ent 2le41atic doar cei la care ,$a do-edit o tul;urare patolo4ic0 a ,ecreiei 4landei tiroide. Nu acea,ta e,te e,ena 2eno1enului+ ci a-e1 aici de$a 2ace cu un :ntre4 2a,cicul de cau=e .i de ,copuri+ cu un :ntre4 co1pleA de 2unciuni or4anice .i de in2luene eAterioare+ care 4enerea=0 1ai :nt?i un ,enti1ent de in2erioritate or4anic0+ de unde porne,c apoi tentati-ele indi-idului+ dintre care una poate 2i proteBarea+ cu aButorul unui te1pera1ent 2le41atic+ a ,enti1entului per,onalit0ii+ :1potri-a le=0rii ace,tuia. Cu alte cu-inte+ ne re40,i1 aici :n 2aa unui tip de,pre care a1 1ai di,cutat+ nu1ai c0 acu1 tre;uie ,0 ,peci2ic01 c0 pe pri1ul plan trec in2erioritatea or4anic0 a 4landei tiroide .i con,ecinele ,ale+ in2erioritate care deter1in0 ,ituarea pe o po=iie 1ai 1ode,t0 :n -ia0 .i pe care acu1 :ncearc0 ,0 o co1pen,e=e printr$un arti2iciu p,i3ic+ cu1 e,te nep0,area $das (hlegma%5 Concepia noa,tr0 ,e con,olidea=0 dac0 lu01 :n con,iderare .i alte ano1alii ale ,ecreiei endocrine .i eAa1in01 te1pera1entele Dcore,pun=0toareE. EAi,t0 .i oa1eni la care ,ecreia 4landei tiroide ,e do-ede.te :n eAce,+ ca :n ca=ul ;olii lui a,edoG. Din punct de -edere corporal+ la a,e1enea ;olna-i ,e o;,er-0 o inten,i2icare a acti-it0ii cardiace+ :n ,pecial o cre.tere a 2rec-enei pul,ului+ ie.irea oc3ilor din or;ite+ 3ipertro2ierea 4landei tiroide+ precu1 .i tre1ur0$turi 1ai 1ult ,au 1ai puin per1anente ale :ntre4ului corp+ :n ,pecial ale 1?inilor. Se tran,pir0 cu u.urin0 .i ade,ea ,ur-in tul;ur0ri di4e,ti-e+ pro;a;il ,u; in2luena

pancrea,ului. olna-ii ,unt a4itai+ ner-o.i .i ,u2er0 ade,ea de ,t0ri anAioa,e. 5aa unei per,oane ,u2erinde de ;oala lui a,edoG o2er0 a,pectul ne:ndoielnic al unui o1 anAio, :n cel 1ai :nalt 4rad. Cine -a 40,i :n,0 aici o identitate cu a,pectul p,i3olo4ic al anAiet0ii -a co1ite o 4ra-0 eroare. 5aptele p,i3olo4ice o;,er-ate :n a,e1enea ca=uri ,unt+ cu1 a1 .i 1enionat+ ,tarea de a4itaie .i o anu1it0 incapacitate pri-ind acti-it0ile ,pirituale ,au corporale+ o ,tare de ,l0;iciune+ condiionat0 at?t pe plan or4anic+ c?t .i pe plan p,i3ic. Dar co1paraia cu oa1enii care+ n afar de a4itaie+ ,u2er0 de o ,tare de eAcitaie .i de anAietate+ pune :n e-iden0 o 1are deo,e;ire. )e c?nd de,pre 3ipertiroidieni+ oa1eni cu o ,ecreie tiroidian0 eAce,i-0+ pute1 ,pune c0 pre=int0 2eno1enul unei intoAicaii cronice+ ,i1ilar cu ,tarea de ;eie+ ,unt .i oa1eni care+ pe l?n40 irita;i$litate+ 1ani2e,t0 o ner0;dare ,peci2ic0 .i cad u.or prad0 an4oa,ei+ a.a :nc?t+ ,ituaia 2iind cu totul alta+ pute1 de-elopa antecedente p,i3ice. A.adar+ a-e1 de$a 2ace doar cu analogii, pe c?nd ele1entele de planificare@@, core,pun=0toare caracterului .i te1pera1entului+ lip,e,c. Se cu-ine ,0 1enion01 .i alte 4lande cu ,ecreie intern0. Caracteri,tice ,unt raporturile dintre toate ace,te e-oluii 4landulare .i glandele se#uale5 7A ,e -edea .i Adler+ 'tudie iiber die Minder7?ertigkeit von -rganen5% Acea,t0 con,tatare repre=int0 a,t0=i un -erita;il principiu al cercet0rii ;iolo4ice+ :n a.a 2el :nc?t nu eAi,t0 ano1alie a unei 4lande oarecare care ,0 nu 2ie :n acela.i ti1p a,ociat0 cu ano1alii ale 4landelor ,eAuale. :nc0 nu ,$a identi2icat e,ena ace,tei interdependene+ ;a=a care core,punde ace,tei in2eriorit0i. Dar nici re2eritor la ace,te 4lande nu pute1 -or;i de,pre in2luene p,i3ice+ ta;loul la care aBun4e1 2iind acela pe care :l .i cunoa.te1+ adic0 acela al unui o1 cu or4ane de2iciente+ care :nt?1pin0 4reut0i :n ceea ce pri-e.te orientarea ,a :n -ia0 .i+ :n con,ecin0+ -a recur4e la o 1uli1e de arti2icii p,i3ice .i ,upape de ,i4uran0. S$a cre=ut c0 ,ecreia endocrin0 a 4landelor ,eAuale in2luenea=0 :n ,pecial caracterul .i te1pera1entul. Con,tat?ndu$,e :n,0 c0 ano1aliile ,u;,tanei 4landelor ,eAuale cu ur10ri 1ai i1portante nu ,unt+ :n 4eneral+ 2rec-ente la o1+ ,$a tra, :n 1od nece,ar conclu=ia c0+ acolo unde eAi,t0 a,t2el de 2eno1ene patolo4ice+ a-e1 de$a 2ace cu ca=uri eAcepionale. Dat 2iind apoi 2aptul c0 ,unte1 o;li4ai ,0 ad1ite1 c0+ :n realitate+ nu eAi,t0 nici un a,pect al -ieii p,i3ice care ,0 ,e poat0 raporta direct la 2unciile 4landelor ,eAuale+ c0 nu eAi,t0 a,pecte care ,0 re=ulte dintr$o ,ituaie deter1inat0 de raportul 4lande ,eAuale$;oal0+ :n,ea1n0 c0 .i aici ne lip,e.te ;a=a ,olid0 pentru o 2unda1entare p,i3olo4ic0. Ceea ce pute1 ,ta;ili e,te doar 2aptul c0 .i de la 4landele ,eAuale e1an0 anu1ite i1pul,uri nece,are -ieii+ i1pul,uri care pun ;a=ele po=iiei copilului :n 1ediul ,0u ,peci2ic+ dar care pot pro-eni .i de la alte or4ane .i care nu conduc :n 1od nece,ar la o ,tructur0 p,i3ic0 clar0 7CarlIle8. Cuno,c?nd c?t de delicat0 .i de di2icil0 ,arcin0 e,te e-aluarea unui o1+ 4re.elile :n acea,t0 pri-in0 put?nd a-ea con,ecine de$a dreptul de=a,truoa,e+ ,e i1pune ,0 2or1ul01 o a-erti=are: ispita copiilor care -in pe lu1e cu de;ilit0i corporale con4enitale de a u=a de arti2icii ,peciale+ -i=?nd o de=-oltare p,i3ic0 particular0+ e,te 1are+ dar ea poate fi nvins5 Nu eAi,t0 nici un or4an+ 2ie el .i :ntr$o perpetu0 ,tare de in2erioritate+ care ,0$/ con,tr?n40 pe un o1 la un co1porta1ent deter1inat. :l in,ti40 nu1ai+ ceea ce e,te altce-a. )uncte de -edere ca acelea 1enionate 1ai ,u, pot ,0 per,i,te nu1ai pentru c0 ni1eni nu ,$a 4?ndit ,0 pun0 cap0t de la ;un :nceput di2icult0ilor :nt?1pinate :n de=-oltarea copiilor cu de2iciene or4anice+ pentru c0 ace.tia ,unt l0,ai ,0 cad0 :n 4re.eli u.or de depi,tat .i+ la drept -or;ind+ ,e a,i,t0 pa,i- la ace,t proce,+ :n loc ,0 ,e inter-in0 pentru a 2a-ori=a o de=-oltare core,pun=0toare. De aceea -a tre;ui ,0 a-e1 4riB0 ca psihologia de atitudine $(ositions7ps/chologie%, :nte1eiat0 pe p,i3olo4ia indi-idual0+ ,0$.i p0,tre=e drepturile ,ale+ :1potri-a preteniilor unei noi psihologii de dispo1i!ie $6ispositionsps/chologie%5 #. RECAPITULARE . :nainte de a trece la eAa1inarea :n detaliu a tr0,0turilor de caracter+ ,0 recapitul01 ,uccint punctele de -edere :n,u.ite p?n0 aici. Un principiu i1portant ,e re2er0 la 2aptul c0 nu pute1 reali=a cunoa.terea o1ului pe ;a=a unui 2eno1en i=olat+ de,prin, din co1pleAul de coneAiuni p,i3ice. E,te i1perio, nece,ar ,0 co1par01 .i ,0 aduce1 la un nu1itor co1un cel puin dou0 2eno1ene+ :ntre care ,0 ,e :ntind0 un inter-al de ti1p c?t 1ai lun4 po,i;il. Acea,t0 indicaie practic0 ,$a do-edit 2oarte util0. Ea ne per1ite ,0 cu1ul01 un 1ai 1are nu10r de i1pre,ii care+ ,upu,e unei e-alu0ri ,i,te1atice+ ,e conden,ea=0 :ntr$o Budecat0 1ai ,i4ur0. Dac0 ne$a1 :nte1eia Budecata pe un 2eno1en ,in4ular+ ne$a1 40,i :n aceea.i :ncurc0tur0 ca p,i3olo4ii .i peda4o4ii de alte orient0ri+ re-enind la utili=area unor 1iBloace lar4 r0,p?ndite+ a c0ror ,terilitate a1 con,tatat$o nu o dat0. Dac0+ di1potri-0+ reu.i1 ,0 o;ine1 c?t 1ai 1ulte puncte de ,priBin po,i;ile+ le4?ndu$le apoi :ntre ele+ a-e1 :n 2a0 un ,i,te1 ale c0rui linii de 2or0 ne per1it ,0 ne 2ace1 de,pre un o1 o i1pre,ie clar0 .i unitar0. Ne ,i1i1 pe un teren ,olid. 5ire.te+ pe 10,ur0 ce cunoa.te1 tot 1ai :ndeaproape un o1+ apare nece,itatea de a ne 1odi2ica 1ai 1ult ,au 1ai puin Budecata 20cut0 de,pre d?n,ul. Oricu1+ :nainte de orice inter-enie peda4o4ic0+ e,te indi,pen,a;il ,0 ne 2ace1 :n preala;il o i1a4ine a;,olut clar0 a o;iectului educaiei.

A1 di,cutat+ de a,e1enea+ de,pre di2erite 1iBloace .i procedee de a aBun4e la un a,t2el de ,i,te1 .i+ :n ace,t ,cop+ a1 apelat la 2eno1ene a.a cu1 le 40,i1 :n noi :n.ine ,au cu1 a1 dori ca ele ,0 eAi,te la o1ul ideal. Mer4?nd 1ai departe+ a1 cerut ca din ace,t ,i,te1 ela;orat de noi ,0 nu poat0 lip,i anu1ii 2actori+ adic0 2actorii ,ociali. Nu e,te ,u2icient ,0 con,ider01 2eno1enele -ieii p,i3ice pur .i ,i1plu prin pri,1a indi-idului+ ci tre;uie ,0 le :nele4e1 :n coneAiunea lor cu -iaa ,ocial0. :n cele ce ur1ea=0+ 2or1ul01 un principiu de o 1are i1portan0 pentru con-ieuirea u1an0: caracterul unui om nu constituie niciodat pentru noi ba1a unei 8udec!i morale, ci o cunoatere social a modului n care omul ac!ionea1 asupra mediului su i se raportea1 la acesta5 Ur10rind acea,t0 ,ucce,iune de idei+ de,coperi1 dou0 2eno1ene 4eneral u1ane: unul e,te ,enti1entul de co1uniune ,ocial0+ pre=ent pretutindeni+ unindu$i pe oa1eni+ con,tituind 2er1entul 1arilor reali=0ri ale culturii .i ci-ili=aiei. E,te unul din etaloanele pe care le$a1 aplicat 2eno1enelor -ieii p,i3ice .i care ne per1ite ,0 deter1in01 inten,itatea ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Reu.i1 ,0 ne 2ace1 o i1pre,ie pla,tic0 de,pre p,i3icul u1an dac0 .tii1 cu1 intr0 cine-a :n relaie cu ,e1enii+ cu1 :.i 1ani2e,t0 o1enia/%+ 20c?nd$o -ie .i roditoare. :n ,2?r.it+ aBun4e1 J iar ace,ta e,te cel de al doilea etalon de Budecare a unui caracter J la con,tatarea c0 acele 2ore capa;ile ,0 eAercite cea 1ai puternic0 in2luen0 ne4ati-0 a,upra ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 ,unt a,piraia c0tre putere .i c0tre ,uperioritate. A-?nd ace,te dou0 puncte de ,priBin+ :nele4e1 c0 deo,e;irile dintre oa1eni ,unt condiionate de inten,itatea ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 .i de a,piraia c0tre putere+ 2actori care ,e in2luenea=0 reciproc. E,te un Boc de 2ore a c0rui 1ani2e,tare -i=i;il0 e,te ceea ce nu1i1 caracter. NO'E
/ 4

.et?as ?ie einen 'chein des +emeinschaftsgefuhl0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 .seinem Macht1iel0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 # D Henn 1?ei nicht dasselbe tun, so kann es doch dasselbe sein0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 < .eine schdliche "inrichtung0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 > .die tibrige (s/chologie0,:n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 & .in den fruhesten Zindheitstagen0,:n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 " .Menschen, denen die ;+alle iibeigeht<0, :n teAtul ori4inal+ adic0 Doa1eni pe care :i podide.te 2iereaE. 7Nota trad.8 C Ve=i Fret,c31er+ Charakter und ,emperament, erlin+ /!%/. ! Dup0 cu1 e,te cuno,cut+ pri1a carte de endocrinolo4ie pe plan 1ondial a 2o,t cea intitulat0 'ecre!iile interne 7/!L!8+ ,cri,0 de C. I. )ar3on :n cola;orare cu M. Gold,tein. 7Nota trad.8 /L 5oarte departe :n acea,t0 direcie 1er4e L. ruc0r care+ :n a ,a (sihologie 7Editura de Stat+ /!<"8+ ,u,ine pur .i ,i1plu c0 Ddatorit0 2unciilor 4landelor ,ale endocrine+ o1ul are o p,i3olo4ie indi-idual0+ te1pera1ental0. Datorit0 2unciei 4landelor endocrine de,tinul 2iec0ruia nu ,e a1e,tec0 .i nu e,te identic cu de,tinul altuia. 5unciile ,unt acelea.i+ dar o do=are :n plu, ,au :n 1inu, a ,ecreiilor creea=0 o indi-idualitate aparte+ cu un de,tin propriu... Acea,ta :n,ea1n0 c0 o1ul ,e na.te cu norocul ,au nenorocul de a a-ea o 2uncionare nor1al0 ,au anor1al0 a 4landelor endocrineE 7p. <L8. Acela.i autor+ dup0 ce citea=0 cartea lui Ger3ard Hent=1er 6eine Uormone, dein 'chicksal, conc3ide ,peculati-: DNu 1ai ,pune1 c0 ,telele .i =eii pot ,0 20urea,c0 de,tinul no,tru+ ci ,pune1 c0 1iracolul 2unciei 4landelor endocrine 20ure.te ace,t de,tin. Miracolul ace,tor 2uncii ,e a,ea10n0 -oinei =eilor ,au 1er,ului ,telelor...+ 20c?ndu$ne 2ericii ,au ne2ericiiE 7p. </8. 7Nota trad.8 /@ E,te -or;a de acea plani2icare :n care ,e include a.a$nu1itul Dplan al -ieiiE $>ebensplan% in-ocat de teoria adlerian0 a p,i3icului. 7Nota trad.8 /% .seine Mitmenschilchkeit0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8

C&'()*+,+ II TRSTURI DE CARACTER DE NATUR AGRESIV 1. VANITATEA 1AMBI-IA.. De :ndat0 ce tendina de a ,e pune :n -aloare de-ine predo1inant0+ acea,ta deter1in0 o ten,iune cre,cut0 :n -iaa p,i3ic0+ ceea ce 2ace ca o1ul ,0$.i conture=e 1ai li1pede ,copul de a o;ine putere .i ,uperioritate+ inten,i2ic?ndu$.i totodat0 aciunile :n ace,t ,en,. Viaa ,a de-ine un 2el de ,peran0 a 1arelui triu12. Un a,e1enea o1 de-ine :n 1od nece,ar neo;iecti-+ deoarece :.i pierde le40tura cu -iaa+ 2iind :n per1anen0 preocupat de i1pre,ia produ,0 altora+ de ceea ce 4?nde,c ceilali de,pre d?n,ul.

Li;ertatea ,a de aciune e,te a,t2el in3i;at0 la 1aAi1u1 .i :n caracterul ,0u :.i 2ace loc cea 1ai r0,p?ndit0 tr0,0tur0+ -anitatea. Se poate a2ir1a c0 nu eAi,t0 o1 la care -anitatea ,0 nu 2ie pre=ent0+ 2ie .i doar ,u; o 2or10 puin pronunat0. Ui dat 2iind 2aptul c0 nu te poi i1pune dac0 :i a2i.e=i o,tentati- -anitatea+ de cele 1ai 1ulte ori acea,ta ,e ca1u2lea=0+ lu?nd di2erite :n20i.0ri. )oi 2i -anito, .i ,u; 1a,ca unei anu1ite 1ode,tii. Un o1 poate 2i at?t de -anito, :nc?t ,0 nu$i pe,e de 2elul :n care :l Budec0 ceilali+ ,au+ toc1ai :n -irtutea atitudinii ,ale+ ,0$i capti-e=e .i ,0 caute ,0$i 2olo,ea,c0 a-id :n pro2itul ,0u. C?nd -anitatea dep0.e.te un anu1it 4rad+ ea de-ine eAtre1 de periculoa,0. 50c?nd a;,tracie de 2aptul c0 :l con,tr?n4e pe o1 la tot 2elul de de1er,uri .i e2orturi inutile+ care -i=ea=0 1ai 1ult aparena dec?t 2iinarea autentic0 .i care :l 2ace ,0 ,e 4?ndea,c0 1ai 1ult la ,ine .i ,0 nu in0 ,ea1a dec?t+ cel 1ult+ de 2elul :n care e,te Budecat de alii+ -anitatea :l duce cu u.urin0 la pierderea contactului cu realitatea. Co1porta1entul ,0u tr0dea=0 o lip,0 de :nele4ere a relaiilor interu1ane+ :ndep0rtarea de -ia0+ uitarea cerinelor ace,teia+ a :ndatoririlor ,ale de o1. Ca nici un alt -iciu+ -anitatea e,te capa;il0 ,0$/ ,tope=e pe o1 de la orice de=-oltare ,pontan0+ dat 2iind c0 nu$/ 2ace dec?t ,0 ,e 4?ndea,c0 :n per1anen0 care e,te+ :n de2initi-+ avanta8ul ,0u. De 1ulte ori oa1enii ,unt :ncuraBai :n acea,t0 direcie+ ter1enul -anitate ,au tru2ie 2iind :nlocuit prin cel de ambi!ie, care ,un0 1ai 2ru1o,. A.a ,e 2ace c0 eAi,t0 o 1uli1e de oa1eni care declar0 cu 1?ndrie c0 ei ,unt a1;iio.i. Ade,ea ,e 2olo,e.te .i ter1enul de DtenacitateE. Ace,t 1od de a proceda e,te accepta;il :n 10,ura :n care re=ult0 -reun a-antaB pentru colecti-itate. De re4ul0 :n,0 ace,te eApre,ii nu 2ac dec?t ,0 a,cund0 o ne1aipo1enit0 -anitate. Vanitatea 2ace de ti1puriu din a,e1enea oa1eni nu ni.te parteneri coreci+ ci 1ai de4ra;0 ni.te oa1eni care pun ;ee$n roate. C?nd ei :.i -0d ne,ati,20cut0 -anitatea+ caut0 cel puin ,0 2ac0 :n a.a 2el :nc?t ceilali ,0 ,u2ere. La copiii la care -anitatea e,te :n plin0 de=-oltare+ ade,ea ,e o;,er-0+ atunci c?nd ei :.i -0d ,erio, a1eninat0 ,ituaia+ o puternic0 etalare a propriei -alori .i o de1on,traie de 2or0 pe ,pinarea celor ,la;i. Vin de acea,ta .i ca=urile de cru=i1e 2a0 de ani1ale. Unii+ ce-a 1ai de1orali=ailor :ncerca ,0$.i ,ati,2ac0 -anitatea cu 2lecu.tee lip,ite de noi10 .i -or c0uta ,0$.i 1ulu1ea,c0 tendina de a ,e i1pune al0turi de 1arile arene ale 1uncii+ pe c?te un teatru de operaii ,ecundar+ creat dup0 capriciul lor. Sunt de 40,it aici cei care ,e pl?n4 1ereu de po-ara -ieii+ ,u,in?nd c0 ceilali le ,unt :ndatorai. Dac0 nu ar 2i 2o,t at?t de pro,t educai ,au dac0 nu ar 2i inter-enit nu .tiu ce i1pa,uri+ atunci ei ,$ar a2la J pe c?t o a2ir10 ei J la loc de -a=0. Ca1 ace,tea ,unt+ :ntre altele+ t?n4uirile lor. Ei 40,e,c :ntotdeauna preteAte pentru a nu ,e ,itua :n linia :nt?i a -ieii. :n -i,urile lor :n,0 :.i 20ure,c pururea i1a4ini care ,0 le 1ulu1ea,c0 -anitatea. Oricine ,e a2l0 :n preaB1a lor ,e ,i1te+ :n 4eneral+ c?t ,e poate de r0u. Ei ,unt eApu.i :n cel 1ai :nalt 4rad criticii celor din Bur. De o;icei -anito,ul ,e ,tr0duie.te ,0$.i a;,ol-e propria per,oan0 de re,pon,a;ilitatea oric0rui e.ec. El are totdeauna dreptate+ iar ceilali nu+pe c?nd :n -ia0 nu acea,ta e,te pro;le1a+ ci aceea de a$i 2ace datoria cu1 ,e cu-ine .i de a contri;ui la pro4re,ul 4eneral. :n loc de acea,ta+ din 4ura -anito,ului au=i nu1ai c0in0ri .i Bu,ti2ic0ri. A-e1 aici de$a 2ace cu arti2iciile ,piritului o1ene,c+ cu :ncerc0rile ,ale de a$.i proteBa -anitatea :1potri-a a ceea ce o le=ea=0 .i de a$.i 1enine a,t2el intact ,enti1entul ,uperiorit0ii+ ca ni1ic ,0 nu$/ clatine.Ni ,e ripo,tea=0 ade,ea c0 1arile reali=0ri ale u1anit0ii nu ar 2i a-ut loc 20r0 eAi,tena a1;iiei. E,te :n,0 o aparen0 la 1iBloc+ o 2al,0 per,pecti-0. Cu1 nici un o1 nu e,te lip,it de -anitate+ de,i4ur c0 2iecare e,te :ntruc?t-a .i a1;iio,. Dar cu ,i4uran0 c0 nu acea,ta d0 orientarea .i nu acea,ta :i con2er0 2ora de a reali=a lucruri utile+ lucruri care pot 2i 4enerate doar de ,enti1entul co1uniunii ,ociale. O oper0 de 4eniu nu e,te cu putin0 20r0 a 2i a-ut0 :n -edere+ :ntr$un 2el ,au altul+ co1unitatea. O a,e1enea oper0 pre,upune :ntotdeauna o le40tur0 cu o;.tea+ -oina de a$i pro1o-a intere,ele. Alt2el nu a1 reu.i ,0$i atri;ui1 -reo -aloare. 50r0 :ndoial0 c0 -anitatea e,te o pre=en0 ,tin43eritoare+ in3i;itoare pe ace,t plan+ iar in2luena ei po=iti-0 nu poate 2i 1are. :n cli1atul no,tru ,ocial actual o lic3idare a -anit0ii e,te :n,0 ireali=a;il0. Cunoa.terea 2eno1enului con,tituie+ totu.i+ un a-antaB prin ea :n,0.i. Cu acea,ta atin4e1 deodat0 punctul ne-ral4ic al ,ociet0ii noa,tre+ 2aptul c0 ea aduce dec0derea at?tor oa1eni+ ne2ericirea lor pe toat0 -iaa+ ace.ti oa1eni 40,indu$,e totdeauna toc1ai acolo unde apare nenorocirea. Oa1eni care nu ,e 1ai aco1odea=0 cu ceilali+ care nu$.i 40,e,c locul :n -ia0+ pentru c0 au alte o;iecti-e+ ur10rind ,0 par0 1ai 1ult dec?t ,unt. :n 2elul ace,ta ei intr0 u.or :n con2lict cu realitatea+ c0reia nu$i pa,0 de :nalta idee pe care cine-a .i$o 2ace de,pre ,ine :n,u.i. A,e1enea oa1eni -or 2i cel 1ai ;ine a;ordai doar pe latura -anit0ii lor. :n toate 1arile co1plicaii pe care le$a cuno,cut o1enirea+ e,te de 40,it ca 2actor 2unda1ental :ncercarea nereu.it0 a unora de a$.i ,ati,2ace -anitatea. Un procedeu i1portant+ la care pute1 recur4e atunci c?nd -re1 ,0 aBun4e1 la de,ci2rarea unei per,onalit0i co1pleAe+ e,te acela de a ,ta;ili p?n0 unde 1er4e -anitatea ,a+ :ncotro ,e orientea=0 .i care ,unt 1iBloacele de

care u=ea=0. Acea,ta ne -a 2ace ,0 de,coperi1 cu re4ularitate c?t de 1ult preBudicia=0 -anitatea ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Vanitatea .i ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 ,unt inco1pati;ile+ :ntruc?t -anitatea nu ,e poate ,u;ordona principiului co1unit0ii. Vanitatea :n,0 :.i 40,e.te :n ea :n,0.i propriu$i de,tin. C0ci eAi,tena ,a e,te :n per1anen0 .i lo4ic a1eninat0 de 2actori contrari+ care ,e de=-olt0 de la ,ine :n -iaa ,ocial0+ ca un ade-0r a;,olut c0ruia ni1ic nu i ,e poate opune. Iat0 de ce ,e con,tat0 c0 de ti1puriu e,te nece,ar ca -anitatea ,0 ,e a,cund0+ ,0 ,e de43i=e=e+ ,$o ia pe c0i ocolite+ purt0torul ei ne:ncet?nd ,0 re,i1t0 :ndoieli nelini.titoare pri-ind 2aptul dac0 el -a aBun4e ,0 r0=;at0 -ictorio, prin -ia0+ dac0 -a cuceri at?ta triu12 .i ,tr0lucire c?t pare ,0 cear0 ,ati,2acerea -anit0ii ,ale. Ui pe c?nd el -i,ea=0 .i ,peculea=0 :n 2elul ace,ta+ ti1pul trece. C?nd totul ,$a du,+ :n cel 1ai ;un ca= el in-oc0 ,cu=a c0 nu 1ai are nici un prileB ni1erit de a trece la aciune. De o;icei un a,e1enea ca= ,e 1ani2e,t0 dup0 cu1 ur1ea=0: oa1enii cu pricina caut0 1ereu o po=iie pri-ile4iat0+ in?ndu$,e de$o parte+ pe po,t de o;,er-atori+ ,u,picio.i .i :nclin?nd ,0$.i con,idere ,e1enii drept ina1ici. Atitudinea lor -a 2i aceea de oa1eni care ,e ap0r0 .i care ,unt 4ata ,0 ,ar0 la ;0taie. Ade,ea :i 40,i1 :1pot1olii :n du;ii+ e1i?nd re2lecii pro2unde+ care :nc?nt0 prin lo4ica lor i1peca;il0 .i :n care ei par ,0 ai;0 dreptate. :ntre ti1p :n,0 ei ratea=0 din nou actele e,eniale ale eAi,tenei lor+ ata.a1entul 2a0 de -ia0+ 2a0 de ,ocietate+ 2a0 de :ndatoririle ce le re-in. Dac0 pri-i1 1ai :ndeaproape+ con,tat01 un a;i, de -anitate+ dorina 2ier;inte de a$i dep0.i pe toi+ re2lectat0 :n toate 2or1ele po,i;ile. Acea,ta ,e 2ace ,i1it0 :n atitudinea lor+ :n 2elul de a ,e :1;r0ca+ de a -or;i+ de a ,e purta cu ,e1enii. )e ,curt+ din orice un43i de -edere l$a1 pri-i+ a-e1 :n 2aa oc3ilor un -anito,+ care ,e ,ile.te ,0 2ie 1ai ,u, ca toi .i care+ de cele 1ai 1ulte ori+ nu ,t0 ,0$.i alea40 1iBloacele. Cu1 a,e1enea 1ani2e,t0ri nu ,t?rne,c ,i1patie .i cu1 -anito.ii+ c?nd nu ,unt pro.ti+ prind repede de -e,te c0 au 4re.it intr?nd :n con2lict cu ,ocietatea+ ei 2ac tot ce pot ,pre a ,e aco1oda. E po,i;il atunci ca unii dintre ei ,0 ,e arate eAtraordinar de 1ode.ti+ ne4liB?ndu$.i :n ;un0 10,ur0 a,pectul eAterior+ pur .i ,i1plu pentru a de1on,tra c0 nu ,unt -anito.i. Se ,pune c0 Socrate+ -0=?nd o dat0 pe un orator p0.ind la tri;un0 :n 3aine roa,e+ i$a ,tri4at: D'inere atenian+ -anitatea d0 a2ar0 prin toate 40urile oalelor taleME Muli dintre ace.ti oa1eni ,unt con-in.i c0 nu au nici u1;r0 de -anitate. Ei au :n -edere doar aparenele+ ne:nele4?nd c0 -anitatea =ace :n ad?ncuri. Ea ,e poate 1ani2e,ta+ de eAe1plu+ :n :ncercarea de a 1onopoli=a con-er,aia :n ,ocietate+ :n Budecarea ,ucce,ului unei reuniuni+ de c0tre -anito,+ prin pri,1a 2aptului dac0 el a luat ,au nu cu-?ntul acolo. Ali -anito.i nu apar :n 4eneral :n pri1$plan+ ;a c3iar ,e poate ca ei ,0 nu ia,0 :n ,ocietate .i ,$o e-ite. Acea,t0 e-a=iune poate lua .i ea di2erite 2or1e. Dac0 e,te in-itat unde-a+ -anito,ul nu ,e duce+ ,e la,0 ru4at :n 1od ,pecial+ ,au ,o,e.te cu :nt?r=iere. Alii nu apar :n ,ocietate dec?t :n anu1ite condiii+ ,e arat0 eAtre1 de DeAclu,i-i.tiE :n aro4ana lor+ ,e u12l0 uneori :n pene. Alii+ :n ,c3i1;+ :.i -or 2ace un punct de onoare din a 2rec-enta orice ,ocietate. S0 nu ne :n40dui1 ,0 con,ider01 c0 a,e1enea 2eno1ene ,unt 2leacuri lip,ite de i1portan0. Ele au r0d0cini pro2unde. :n realitate un a,e1enea o1 nu e,te prea util pentru -iaa ,ocial0+ 2iind 1ai de4ra;0 :nclinat ,$o tul;ure dec?t ,$o ,ti1ule=e. De,crierea co1plet0 a tuturor ace,tor tipuri u1ane ar cere 2ora poetic0 a 1arilor no.tri ,criitori. :n ca=ul -anit0ii apare cu claritate acea linie directoare a,cen,ional0 care arat0 c0 o1ul+ 10cinat de ,enti1entul in,u2icienei+ .i$a 2iAat un ,cop eAa4erat .i c0 el -rea ,0 ,e ,itue=e dea,upra celorlali. S0 ne 2ie per1i, ,0 pre,upune1 c0 o1ul la care -anitatea ,e -ede c?t de colo nu are o prea bun prere despre sine, 2apt de care de cele 1ai 1ulte ori el nu e,te con.tient. De,i4ur+ eAi,t0 .i oa1eni con.tieni de 2aptul c0 acea,t0 autoapreciere con,tituie punctul de pornire al -anit0ii lor. Dar acea,t0 cunoa.tere e,te prea puin lucru pentru ca ei ,0$i poat0 da o :ntre;uinare 2ructuoa,0. Vanitatea :.i 2ace apariia 2oarte de-re1e :n -iaa p,i3ic0 a o1ului. La drept -or;ind+ ea co1port0 totdeauna ce-a in2antil9 aproape :ntotdeauna -anito.ii ni ,e par copil0ro.i. Situaiile care pot conduce la 2or1area ace,tei tr0,0turi de caracter ,unt dintre cele 1ai di-er,e. Cutare copil ,e crede de,con,iderat pentru c0+ drept ur1are a unei educaii de2iciente+ :l apa,0 ideea c0 e,te 1ic de ,tatur0. La alii+ un 2el de tradiie 2a1ilial0 -a 2a-ori=a de=-oltarea tru2iei. Din 4ura unor a,e1enea oa1eni ade,ea pute1 au=i c0 .i p0rinii lor a-eau o a,e1enea inut0 Dari,tocratic0E care tre;uia ,0$i di,tin40 de ceilali. Ace,te a,piraii 4eneroa,e nu a,cund :n,0 dec?t tentaia de a ,e ,i1i un o1 cu totul eAcepional+ alt2el dec?t ceilali+ care ,e tra4e dintr$o 2a1ilie Dc?t ,e poate de ;un0E+ nutrind tre;uine .i ,i101inte ,uperioare+ ideea c0 e,te :n cel 1ai :nalt 4rad prede,tinat ,0 ,e ;ucure de pri-ile4ii. Re-endicarea de pri-ile4ii e,te aceea care :i deter1in0 orientarea+ 1odul de a aciona .i 2or1ele de eApri1are. Dat 2iind :n,0 2aptul c0 -iaa 2a-ori=ea=0 prea puin de=-oltarea unor a,e1enea tipuri de oa1eni+ 1uli dintre ei+ -0=?ndu$,e 2ie du.10nii+ 2ie luai :n r?,+ ,e retra4 :n ,ine+ duc?nd o -ia0 de eAcentrici. At?t ti1p c?t ,tau aca,0+ unde ni1eni nu le cere ,ocoteal0+ ei pot per,i,ta :n ilu=ia lor+ ;a c3iar ,0 .i$o inten,i2ice+ 4?ndindu$,e la tot ce ar 2i putut do;?ndi dac0 lucrurile ,$ar 2i petrecut alt2el.

)rintre ei ,e 40,e,c ade,ea oa1eni 2oarte capa;ili+ cu o cultur0 dintre cele 1ai :nalte. Dac0 .i$ar -alori2ica potenialul+ ar o;ine reali=0ri i1portante. Ei a;u=ea=0 :n,0 de acea,t0 ,ituaie nu1ai pentru a ,e ilu=iona. Condiiile pe care ei le pun ,ociet0ii+ pentru o acti-0 cola;orare+ nu ,unt ne:n,e1nate. Ei ,u,in c0 odinioar0 li ,$au pretin, lucruri ireali=a;ile la acea -re1e ,au pe care nu le$ar 2i putut reali=a dec?t pe o anu1it0 ;a=0. EAi4ene 40l04ioa,e+ c0rora nici cea 1ai puternic0 -oin0 nu le$ar 2i dat de cap0t+ a.a :nc?t tre;uie ,0 recunoa.te1 c0 nu a-e1 aici de$a 2ace dec?t cu ,cu=e ne:nte1eiate+ a-?nd e2ectul unui narcotic+ ca ,0 nu 1ai tre;uia,c0 ,0 4?nde.ti la oca=iile pe care le$ai pierdut. :n ace.ti oa1eni ,e a,cunde 1ult0 du.10nie+ ei 2iind :nclinai ,0 ia u.or durerile altora+ i4nor?ndu$le+ a.a :nc?t odinioar0 1arele cuno,c0tor de oa1eni care era La Roc3e2oucauld a putut ,0 2ac0 ur10toarea re1arc0: lor le e,te u.or ,0 ,uporte durerile altora. Ade,ea o,tilitatea lor ,e eApri10 :ntr$un spirit critic ascu!it5 Ei nu 40,e,c ni1ic ;un+ au :ntr$una pe ;u=e =e2le1eaua .i doBana+ dau do-ad0 de :nc0p0?nare .i :1part o,?nde :n ,t?n4a .i$n dreapta. :n le40tur0 cu acea,ta+ e,te nece,ar ,0 ,pune1 c0 e,te prea puin doar ,0 -e=i r0ul .i ,0$/ conda1ni9 ,e i1pune ,0 te :ntre;i :ntotdeauna ce ai de 20cut 2u nsu!i ,pre a :1;un0t0i ,ituaia. Naturile -anitoa,e ,e 1ulu1e,c :ntr$ade-0r+ ,0$i :nde1ne pe alii la trea;0+ ar=?ndu$i cu acidul unei critici coro=i-e. Ei ,unt eAperi :n acea,t0 1aterie. G0,i1 printre ei per,oane dotate cu o ironie dintre cele 1ai a,cuite .i cu o ui1itoare pro1ptitudine :n ripo,t0. Ca :n toate cele+ e,te po,i;il ca ironia .i co1;ati-itatea ,0 duc0 la a;u=uri+ la proa,te 1aniere ,au+ pe un plan po=iti-+ la art0+ cu1 e,te ca=ul 1arilor ,atirici. Di,preul .i deni4rarea+ pe care a,e1enea oa1eni le ,upralicitea=0+ ,unt :n ca=ul ace,tei tr0,0turi de caracter eApre,ia unui 2eno1en eAtre1 de r0,p?ndit+ pe care noi :l nu1i1 tendin!a de devalori1are5 Acea,ta arat0 care e,te de 2apt inta atacurilor -anito,ului: -aloarea+ i1portana celorlali. El :ncearc0 ,0 o;in0 ,enti1entul ,uperiorit0ii prin do;or?rea altora. Recunoa.terea unei -alori are a,upra ,a e2ectul unei o2en,e per,onale. )ute1 di,tin4e aici+ de a,e1enea+ un ,enti1ent de ,l0;iciune pro2und ancorat :n 2iina o1ului -anito,. Dat 2iind c0 ni1eni nu e,te ,cutit de a,t2el de 1ani2e,t0ri+ a1 putea prea ;ine ,0 2olo,i1 ace,te cuno.tine pentru a ne aplica nou0 :n.ine o nor10 de co1porta1ent. Deoarece nu pute1 ,t?rpi de la o =i la alta tot ceea ce a ,0dit :n noi o cultur0 de 1ii de ani+ ar 2i de,i4ur un pro4re, dac0 -o1 :ncerca ,0 ne 1ai le401 la oc3i .i nu ne -o1 1ai l0,a prad0 Budec0ilor care c3iar :n 1o1entul ur10tor ,e do-ede,c d0un0toare. Nu c0 a1 dori ,0 de-eni1 oa1eni de o cu totul alt0 2actur0 ,au ,0 a-e1 de$a 2ace cu a,t2el de oa1eni+ dar le4ea care ne 4u-ernea=0 ne cere ,0 ne :ntinde1 1?inile unii altora+ ,0 ne a,ocie1 .i ,0 cooper01. :ntr$o -re1e ca a noa,tr0+ al c0rei i1perati- e,te cola;orarea+ nu 1ai e,te loc pentru a,piraiile per,onale dictate de -anitate. 'oc1ai :ntr$o a,e1enea -re1e ,e arat0 1ai necru0toare opo=iiile :n care ,e i1plic0 oa1enii cu a,t2el de atitudini .i care e.uea=0 eAtre1 de u.or+ ,2?r.ind prin a 2i co1;0tui ,au co1p0ti1ii. Se pare c0 toc1ai :n -re1ea noa,tr0 -anitatea e,te deo,e;it de de=a-antaBoa,0+ c0 ar tre;ui 10car ,0$.i 40,ea,c0 2or1e 1ai atr0$ 40toare pentru coninutul pe care :l are ,au ,0$.i a2le ,ati,2acia :n concordan0 cu ceea ce e,te util pentru colecti-itate. Cu1 operea=0 -anitatea+ -o1 -edea din ca=ul pe care :l :n20i.01 1ai Bo,. O t?n0r0 2e1eie+ care era cea 1ai 1ic0 dintre 2raii .i ,urorile ei+ 2u,e,e r0,20at0 :nc0 din lea40n. Ma1a+ :ndeo,e;i+ era 1ereu la c3ere1ul ei+ :ndeplinindu$i orice dorin0. A.a ,e 2ace c0 dorinele 2etiei+ care era .i 2oarte pl0p?nd0+ luar0 proporii ne10,urate. :ntr$o =i ea a de,coperit c0 puterea pe care o eAercita a,upra celor din Bur cre.tea atunci c?nd ,e :nt?1pla ,0 cad0 ;olna-0. Cur?nd ;oala a :nceput ,0 i ,e par0 un lucru c?t ,e poate de ;un. Ea n$a 1ai ,i1it 2a0 de ;oal0 a-er,iunea pe care o au oa1enii ,0n0to.i .i nu$i era deloc de=a4rea;il ca+ din c?nd :n c?nd+ ,0 ,e :1;oln0-ea,c0. :n ,curt ti1p a c0p0tat at?ta eAperien0 :n acea,t0 pri-in0 :nc?t ,e putea :1;oln0-i ori de c?te ori o dorea+ :ndeo,e;i atunci c?nd -oia ,0 o;in0 ce-a. Dar cu1 totdeauna a-ea ce-a de o;inut+ pentru ceilali ea era de 2apt 1ereu ;olna-0. Ace,te 2or1e ale sentimentului bolii $Zrankheitsgefuhl% ,unt 2oarte 2rec-ente la copii .i la aduli+ care+ :n 2elul ace,ta+ ,i1t cu1 le cre.te in2luena+ ,itu?ndu$,e :n pri1$planul 2a1iliei+ de unde eAercit0 o do1inaieN neli1itat0 a,upra celorlali. C?nd are de$a 2ace cu oa1eni ,la;i+ i1pre,iona;ili+ ace,t procedeu cucere.te un c?1p lar4 .i+ 2ire.te+ -anito,ul :n-a0 nu1aidec?t ,0 2ac0 din 4riBa celorlali pentru propria$i per,oan0 un 1oti- de ,a-uroa,0 ,ati,2acie. )rocedeul poate 2i potenat :n 2el .i c3ip+ ca de eAe1plu atunci c?nd :ncepi ,0 2aci na=uri la 1?ncare+ ceea ce :i poate aduce de,tule pro2ituri: lip,a de po2t0 de 1?ncare te 2ace ,0 ,l0;e.ti+ iar ceilali tre;uie ,0$i o2ere tot ,oiul de delicate,e. Vi ,e de,c3ide a,t2el po2ta de a a-ea 1ereu pe cine-a care ,0$i ,tea la di,po=iie. A,e1enea oa1eni nu ,u2er0 ,0 2ie l0,ai ,in4uri. O atare po=iie ,e cucere.te u.or dac0 te declari ;olna- ,au inta unei a1enin0ri oarecare+ ceea ce pe ceilali :i i1pre,ionea=0+ ca .i cu1 c3iar ei ,$ar a2la :ntr$o ,ituaie periculoa,0+ p?ndii de o ;oal0 ,au de nu .tiu ce alt0 nenorocire. C?t de capa;il e,te o1ul de o a,e1enea transpunere empatic, ne$o arat0 -i,ele+ unde ai i1pre,ia c0 tr0ie.ti aie-ea o anu1it0 ,ituaie. A,e1enea oa1eni reu.e,c ,0 in-oce at?t de ;ine ,enti1entul ;olii+ :nc?t nici -or;0 nu poate 2i ,0$i acu=i de

1inciun0+ de pre20c0torie ,au de ilu=ie. Dup0 cu1 a1 .i ar0tat+ din tran,punerea :ntr$o ,ituaie poate re=ulta un e2ect ec3i-alent cu acela o;inut :n ca=ul tr0irii :n realitate a ,ituaiei cu pricina. Ace.ti oa1eni ,unt :n ,tare ,0 -o1ite cu ade-0rat ,au ,0 1ani2e,te :n a.a 10,ur0 2rica+ de parc0 ar ,u2eri real1ente de 4rea0 ,au+ re,pecti-+ ,$ar 40,i real1ente :n pericol. De o;icei :n,0 ei ,e dau de 4ol+ tr0d?ndu$.i procedeele. A,t2el+ t?n0ra noa,tr0 2e1eie declara c0 de 1ulte ori o apuca :n a.a 3al 2rica+ Dde parc0 :n clipa ur10toare ar 2i tre;uit ,0 2ie -icti1a unui atac apoplecticE. EAi,t0 oa1eni care :.i pot repre=enta at?t de -iu ace,te ,t0ri :nc?t ,0$.i piard0 cu ade-0rat ec3ili;rul+ 20r0 a li ,e putea i1puta c0 ,i1ulea=0. Dac0 cine-a reu.e.te pe acea,t0 cale ,0 reproduc0 ,i1pto1e de ;oal0 ,au cel puin de dere4lare p,i3ic0+ ceilali ,e -or -edea o;li4ai ,0 nu$/ piard0 din -edere+ ,0 2ie ateni cu el+ ,0$i intre :n -oie. Va ,0 =ic0 ,e 2ace apel la ,enti1entul lor de co1uniune ,ocial0. Iar cu acea,ta ,e :nte1eia=0 po=iia de 2or0 a unui a,e1enea ;olna-. :n ace,te :1preBur0ri ,e relie2ea=0 clar opo=iia 2a0 de le4ea eAi,tenei :n co1un+ care pretinde o deplin0 con,ideraie 2a0 de ,e1eni. Vo1 con,tata c0+ de re4ul0+ ace.ti oa1eni nu1ai cu 4reu pot lua parte la ;ucuriile .i neca=urile ,e1enilor+ c0 nu le e,te 4reu ,0 le aduc0 preBudicii+ .i cu at?t 1ai puin le pot 2i de 2olo,. )oate c0+ cu preul unor e2orturi 1aAi1e+ 1o;ili=?ndu$.i toate re,ur,ele culturii .i educaiei :n co1un pri1ite+ -or reu.i turul de 2or0 de a 2i :ntruc?t-a utili+ ,au+ cu1 ,e :nt?1pl0 cel 1ai ade,ea+ ,0 la,e cel puin i1pre,ia c0 ,e intere,ea=0 :n 1od cu totul ,pecial de -reunul dintre ,e1eni. Alt1interi co1porta1entul lor nu are la ;a=0 altce-a dec?t e4oi,1 .i -anitate. A.a ,t0teau lucrurile .i :n ca=ul pacientei noa,tre. GriBa ei pentru ai ,0i dep0.ea+ :n aparen0+ orice li1it0. A 2o,t de aBun, ca 1a1a ,0$i aduc0 :ntr$o =i 1icul deBun la pat cu o Bu10tate de or0 :nt?r=iere+ pentru ca ea ,0 2ie cuprin,0 de cea 1ai 1are :n4riBorare. Nu ,$a putut lini.ti 20r0 ca ,oul ei ,0 co;oare ,0 -ad0 dac0 nu cu1-a 1a1ei i ,$a :nt?1plat ce-a r0u. Acea,ta ,$a o;i.nuit+ cu ti1pul+ ,0 2ie de o punctualitate irepro.a;il0. Ca1 la 2el ,$au petrecut lucrurile .i cu ,oul ei+ care+ ca o1 de a2aceri+ tre;uia ,0 in0 ,ea1a de clieni+ de prieteni .i care+ ori de c?te ori -enea aca,0 1ai t?r=iu de ora ,ta;ilit0+ :.i 40,ea 2e1eia a;0tut0+ de 1ulte ori 1oart0 de 2ric0+ :ntr$o ,tare de$a dreptul la1enta;il0+ pl?n4?ndu$,e c0 a :ndurat cele 1ai :n4ro=itoare c3inuri. :n a,e1enea ,ituaie+ el :n,u.i n$a putut 2ace altce-a dec?t ,0 de-in0 punctual. )oate c0 1uli -or o;iecta c0+ proced?nd a.a+ 2e1eia acea,ta nu o;ine triu12uri prea 1ari. Dar ,0 a-e1 :n -edere c0 procedeul ei con,tituie doar o mic parte dintr7un ntreg, un DIa ,ea1a ME aplicat tuturor relaiilor -ieii+ c0 :n 2elul ace,ta ea are un rol de diriBor .i reali=ea=0 o dre,are a celorlali+ c0+ :n de2initi-+ acea,t0 2e1eie e,te ani1at0 de o ne:n2r?nat0 ,ete de do1inaie+ a c0rei ,ati,2acere :i 1ulu1e.te .i -anitatea. Dac0 re2lect01+ acu1+ c?te e2orturi :l co,t0 pe un a,e1enea o1 ,0$.i i1pun0 -oina+ :nele4e1 c0 pentru aceast 2e1eie un a,t2el de co1porta1ent a de-enit aproape o nece,itate. Ea nu ar putea tr0i lini.tit0 dac0 cu-intele ei nu ar 2i re,pectate punct cu punct .i necondiionat. De,i4ur c0 o con-ieuire nu ,e ;a=ea=0 doar pe punctualitatea celuilalt+ dar o 1uli1e de alte raporturi ,unt re4late prin acea,t0 conduit0 i1perati-0 a 2e1eii+ care :.i ,u,ine ordinele prin ,t0rile ,ale de anAietate. Ea ,e arat0 at?t de :n4riBorat0+ :nc?t i ,e 2ace :n 1od necondiionat pe -oie. A.adar+ e,te e-ident+ a purta astfel de gri8 altuia este un mi8loc de a7!i satisface propria vanitate5 Acea,t0 atitudine 1er4e at?t de departe :nc?t pentru un o1 aBun4e ,0 de-in0 1ai i1portant0 i1punerea propriei ,ale -oine dec?t lucrul -oit. E,te ceea ce de1on,trea=0 ca=ul unei 2etie :n -?r,t0 de & ani+ eAtraordinar de ncp!nat, care nu concepea ,0 nu i ,e :ndeplinea,c0 orice dorin0 i$ar li trecut prin cap .i care era cu totul p0trun,0 de a,piraia de a$.i do-edi puterea .i de a$i u1ili pe ceilali9 ceea ce ,e .i :nt?1pla totdeauna. Ma1a+ care ar 2i 2o,t ;ucuroa,0 ,0 ,e a2le :n ;une raporturi cu d?n,a+ nu1ai ,0 2i .tiut Dcu1E+ a 20cut o dat0 :ncercarea de a$i 2ace o ,urpri=0 pl0cut0+ aduc?ndu$i de,ertul 2a-orit .i adre,?ndu$i cu-intele: D)entru c0 .tiu c?t de 1ult :i place+ iat0 c0 i l$a1 adu,E. 5ata :n,0 a aruncat dulciurile pe podele+ a ;0tut din picior .i a ,tri4at: D'oc1ai pentru c0 1i le$ai adu,+ nu le 1ai -reau+ c0ci eu le -reau pentru c0 le -reauE. Alt0dat0 1a1a a :ntre;at$o ce ar -rea ,0 ai;0 la 4u,tare+ ca2ea ,au lapte9 la care copilul ,$a oprit :n u.0+ 1ur1ur?nd a;,olut percepti;il: DDac0 =ice lapte+ atunci ;eau ca2ea+ iar dac0 =ice ca2ea+ o ,0 ;eau lapteE. Era un copil care :.i eApri1a clar capriciile. S0 nu uit01 :n,0 c0 1uli nu$.i de=-0luie 4?ndurile :n 2elul ace,ta .i c0 poate :n 2iece copil =ace ce-a din acea tr0,0tur0 care :l :1pin4e ,0 de,20.oare o eAtraordinar0 ener4ie pentru a$.i i1pune -oina+ c3iar dac0 acea,ta nu$i aduce nici un 2olo, ,au nu$i aduce dec?t pa4u;0. E,te cel 1ai ade,ea ca=ul acelor copii care+ :ntr$un 2el+ di,pun de pri-ile4iul unei -oine proprii. Oca=ii pentru eAer,area ace,teia nu lip,e,c :n =ilele noa,tre. Ur1area e,te c0 printre aduli 40,i1 1ult 1ai 1uli oa1eni care -or ,0$.i i1pun0 propria -oin0+ dec?t din cei care ,e ,tr0duie,c ,0$.i aBute aproapele. Muli ,unt at?t de -anito.i :nc?t nu ,unt capa;ili ,0 dea cur, reco1and0rilor -enite din partea altora+ c3iar dac0 e,te -or;a de lucrul cel 1ai de la ,ine :nele, din lu1e .i c3iar dac0 e,te ,pre propriul lor ;ine9 ,unt oa1eni care+ :n orice con-er,aie+ p?nde,c :ntr$una 1o1entul prielnic unei inter-enii :n contradictoriu. Su; pintenul -anit0ii+ 1uli dintre ei ,pun DnuE+

c?nd ar tre;ui ,0 ,pun0 DdaE. )er1anenta i1punere a propriei -oine nu reu.e.te de 2apt dec?t :n cadrul 2a1iliei+ .i nici aici :n toate ca=urile. De o;icei aparin ace,tui tip oa1enii care+ :n raporturile cu ,tr0inii+ o2er0 i1a4inea unei eAtraordinare a1a;ilit0i .i co1ple=ene. Ce$i drept+ ace,te raporturi nu ,unt de durat0+ cur?nd ,unt :ntrerupte .i+ de alt2el+ nici n$au 2o,t dorite. Viaa 2iind :n,0 a.a cu1 e,te .i pun?ndu$i 1ereu pe oa1eni :n le40tur0 unii cu alii+ nu rareori ,e poate -edea c?te unul care c?.ti40 toate ini1ile+ pentru ca apoi ,0 le pun0 de :ndat0 pe toate pe B0ratic. Aproape :ntotdeauna ace.ti oa1eni tind s se limite1e la cercul familiei5 Era .i ca=ul pacientei noa,tre. Ca ur1are a a1a;ilit0ii pe care o 1ani2e,ta :n ,ocietate+ a 2o,t pretutindeni :ndr04it0. Dar ori de c?te ori ie.ea de aca,0+ repede ,i1ea ne-oia de a ,e re:ntoarce. 'endina de a re-eni :n 2a1ilie .i$o tr0da :n di2erite c3ipuri. De cu1 ie.ea :n ,ocietate+ o apucau durerile de cap .i era ne-oit0 ,0 plece aca,0. A,ta pentru c0+ :n a2ara 2a1iliei+ nu a-ea acela.i ,enti1ent al ,uperiorit0ii ei a;,olute. Dat 2iind 2aptul c0 2e1eia acea,ta nu$.i putea re=ol-a pro;le1a ei -ital0+ pro;le1a -anit0ii+ dec?t :n 2a1ilie+ tre;uia ,0 ,e :nt?1ple 1ereu c?te ce-a care ,$o readuc0 aici+ ce-a care+ :n a2ara 2a1iliei+ o tul;ura. Lucrurile au e-oluat p?n0 :ntr$acolo :nc?t+ de 2iecare dat0 c?nd ,e a2la printre ,tr0ini+ a-ea ,t0ri de anAietate .i de a4itaie. Nu 1ai putea 1er4e la teatru .i+ :n cur?nd+ nici 10car pe ,trad0 nu 1ai putea ie.i. Aici ea :.i pierdea ,enti1entul c0 ceilali ,e ,upun -oinei ,ale. Situaia dup0 care Binduia ea nu ,e 40,ea n afara 2a1iliei .i :n ,pecial nu pe ,trad0. A.a ,e eAplic0 a-er,iunea ei 2a0 de orice ie.ire de aca,0+ cu eAcepia ca=urilor :n care era :n,oit0 de cine-a din D,uitaE ,a. De 2apt acea,ta era pentru d?n,a ,ituaia ideal0+ care :i pl0cea: ,0 ai;0 oa1eni :n Burul ei+ care ,0 ,e ocupe :n per1anen0 de d?n,a. Dup0 cu1 a reie.it din cercet0ri+ ace,ta era un .a;lon pe care$/ purta cu ,ine din 2ra4eda copil0rie. Ea era cea 1ai 1ic0+ 2ira-0 .i ;oln0-icioa,0 .i de aceea+ 1ai 1ult dec?t ceilali copii+ a tre;uit ,0 2ie :nconBurat0 de a2eciune. S$a co1pl0cut :n acea,t0 ,ituaie de copil r0,20at .i ar 2i prelun4it$o pe toat0 -iaa+ dac0 :n ace,t de1er, nu ,$ar 2i lo-it de condiiile -ieii+ cu care a intrat :n contradicie. Nelini.tea .i cri=ele ,ale de anAietate+ care erau at?t de -iolente :nc?t ceilali nu :ndr0=neau ,0 i ,e :1potri-ea,c0+ ade-ereau c0+ :n re=ol-area pro;le1ei -anit0ii ,ale+ ea ,e an4aBa,e pe o cale 4re.it0. Soluia era 4re.it0+ pentru c0 :i lip,ea -oina de a ,e ,upune condiiilor -ieii u1ane :n co1un. Si1pto1ele au 2o,t :n 2inal at?t de c3inuitoare+ :nc?t ,$a apelat la 1edic. A,t2el+ :ncet$:ncet+ ea a tre;uit ,0$.i de=-0luie :ntre4ul plan de -ia0 pe care .iJ/ con,trui,e de$a lun4ul anilor. Au 2o,t de :n2r?nt 1ari re=i,tene+ 4enerate de 2aptul c0+ de.i ,e adre,a,e 1edicului+ :n 2orul ei interior nu era 4ata pentru o ,c3i1;are. Ar 2i acceptat cu dra40 ini10 per,pecti-a de a continua ,0 do1ine :n 2a1ilie+ 20r0 a 1ai 2i ur10rit0 pe ,trad0 de ,t0ri de anAietate. Era :n,0 i1po,i;il ,0 ai una 20r0 cealalt0. S$a reu.it ,0 i ,e arate c0 e,te pri=oniera propriului ei plan de -ia0 incon.tient+ c0 -oia ,0 ,e ;ucure de a-antaBe+ dar c0 :i era 2ric0 de de=a-antaBele ace,tuia. EAe1plul de 1ai ,u, arat0 c?t ,e poate de li1pede c0 orice 4rad de -anitate eAa4erat con,tituie o po-ar0 pentru :ntrea4a -ia0+ in3i;0 de=-oltarea o1ului .i+ :n 2inal+ conduce la pr0;u.ire. )ri-irea nu ,e,i=ea=0 acea,t0 relaie+ at?ta ti1p c?t e,te aintit0 doar a,upra a-antaBelor. De aceea at?ia oa1eni ,unt con-in.i c0 a1;iia+ 1ai eAact -anitatea+ e,te o :n,u.ire valoroas, neo;,er-?nd c0 acea,t0 tr0,0tur0 :i 2ace pe oa1eni -e.nic ne1ulu1ii+ r0pindu$le lini.tea .i ,o1nul. S0 eApune1 .i un alt ca=. Un ;0r;at :n -?r,t0 de %> de ani a-ea de ,u,inut ulti1ele ,ale eAa1ene uni-er,itare. Dar nu ,$a pre=entat+ pentru c0 aBun,e,e la conclu=ia c0 pierdu,e orice intere, pentru ele. )rad0 unor ,t0ri de ,pirit din cele 1ai peni;ile+ ,$a ,upu, unor autocritici necru0toare+ per,ecutat de 4?ndul c0 a aBun, un incapa;il. 'rec?ndu$.i :n re-i,t0 a1intirile din copil0rie+ ,$a oprit a,upra unor -e3e1ente repro.uri adu,e p0rinilor ,0i+ a c0ror lip,0 de :nele4ere a :n,e1nat o piedic0 :n calea de=-olt0rii ,ale. Uneori+ de a,e1enea+ el nutrea 4?ndul c0 de 2apt oa1enii nu au nici o -aloare+ .i c0 nu pre=int0 intere, pentru d?n,ul. A,e1enea 4?nduri au ,2?r.it prin a$/ :n,in4ura. Ui aici tot -anitatea era 2ora i1pul,i-0 a,cun,0 care ,t0tea la ;a=a co1porta1entului+ 2urni=?ndu$i preteAte .i ,u;ter2u4ii pentru a nu tre;ui ,0 ,e ,upun0 pro;elor. A.adar+ eAact :naintea eAa1enelor i$au -enit acele 4?nduri+ d?ndu$i trac, o puternic0 a-er,iune+ care :l reduceau la neputin0. 'oate ace,tea a-eau :n,0 pentru d?n,ul o i1portan0 deci,i-0. Din 1o1ent ce acu1 nu 1ai reali=a ni1ic+ ,enti1entul per,onalit0ii era ,al-at. A-ea acu1 o pla,0 de ,al-are+ ca acro;aii de la circuri+ put?nd ,c0pa de critic0. Se putea con,ola cu ideea c0 e,te ;olna-+ c0 un de,tin 1i,terio, :l 20cu,e incapa;il. Recunoa.te1 :n acea,t0 atitudine+ care nu$i :n40duie o1ului ,0 ,e eApun0 ri,curilor+ o alt0 2or10 a -anit0ii. Ea :l deter1in0 ,0 2ac0 un -iraB+ eAact :n 1o1entul :n care era pe cale ,0 treac0 printr$o :ncercare care ,0$i ate,te aptitudinile. El ,e 4?nde.te :n pri1ul r?nd la pre,ti4iul pe care un e.ec l$ar 2ace pierdut .i :ncepe a ,e :ndoi de capacit0ile ,ale. Iat0 ,ecretul celor care nu$.i pot a,u1a ri,cul unei deci=ii. Ace,tei cate4orii de oa1eni :i aparine pacientul no,tru. Din cele relatate de d?n,ul reie,e c0 a 2o,t de 2apt

:ntotdeauna a.a. De 2iecare dat0 c?nd i ,e i1punea ,0 ia o 3ot0r?re+ d0dea :napoi+ o,cila. )entru noi cei preocupai de ,tudierea liniei directoare a de1er,urilor unui o1 acea,ta nu :n,ea1n0 altce-a dec?t a recur4e la 2r?ne+ la ,ta4nare. El era cel 1ai 1are .i ,in4urul ;0iat :ntr$o ca,0 cu patru 2ete .i+ de a,e1enea+ ,in4urul ,ortit ,0 ,tudie=e+ capul lu1inat al 2a1iliei+ ca ,0 ,pune1 a.a+ :n care ,e pu,e,er0 1ari ,perane. 'at0l ,0u nu :nceta,e deloc ,0$i a?e a1;iia+ prorocindu$i ce -a de-eni+ a.a c0 aBun,e,e repede ,0 nu ai;0 dec?t un ,in4ur el :n 2aa oc3ilor: ,0$i :ntreac0 pe toi. Ui acu1 iat0$/ cuprin, de incertitudine+ :ntre;?ndu$,e dac0 -a putea reali=a toate cele ce :.i propu,e,e. Vanitatea /$a ,ilit ,0 ;at0 :n retra4ere. Vede1 cu1+ :n de=-oltarea principiului a1;iiei+ al -anit0ii+ =arurile cad de la ,ine+ 20c?nd i1practica;il dru1ul. Vanitatea intr0 :ntr$o contradicie in,olu;il0 cu ,enti1entul de co1uniune+ ni1erind :ntr$o 2und0tur0. Cu toate ace,tea+ :nc0 din copil0rie+ -anito.ii nu :ncetea=0 ,0 lupte :1potri-a ,enti1entului co1uniunii ,ociale+ :ncerc?nd ,0$.i croia,c0 o cale proprie. Ei ,ea10n0 cu o1ul care :n :ntoc1irea planului unui ora. ,e la,0 43idat de 2ante=ie+ ca apoi+ colind?nd ora.ul+ ,0 -rea ,0 40,ea,c0 2iecare edi2iciu acolo unde el /$a locali=at pe planul ,0u ;i=ar. 5ire.te c0 niciodat0 el nu 40,e.te ce dore.te .i :n-inuit0 e,te realitatea. Ca1 ace,ta e,te de,tinul o1ului -anito,+ plin de ciud0enii. :n toate relaiile ,ale cu ,e1enii el :ncearc0 ,0$.i i1pun0 principiul+ 2ie cu de$a ,ila+ 2ie prin -iclenie .i .iretlic. El p?nde.te 1ereu ,0$i prind0 pe alii cu ocaua 1ic0 .i ,0 le de1on,tre=e c0 au 4re.it. E,te 2ericit c?nd reu.e.te ,0 arate J cel puin ,0 .i$o arate ,ie.i J c0 e,te 1ai de.tept ,au 1ai ;un dec?t alii+ :n ti1p ce ace.tia din ur10 nu prea iau ,ea1a .i accept0 acea,t0 lupt0 inter1itent0+ care duce ;a la -ictoria -anito,ului+ ;a la :n2r?n4erea lui+ dar care niciodat0 nu$i =druncin0 credina :n ,uperioritatea .i dreptatea ,a. Arti2icii ie2tine. :n 2elul ace,ta oricine :.i poate :nc3ipui ceea ce :i place. Se poate :nt?1pla+ ca :n ca=ul :n care l$a1 eApu, 1ai ,u,+ ca un o1 ,0$.i a;andone=e deodat0 ,tudiile o;li4atorii+ ,0 renune la a ,e ,upune :nelepciunii unei c0ri ,au c3iar la un eAa1en prin care tre;uie ,0 ,e -eri2ice ade-0rata ,tare a capacit0ilor ,ale+ de-enind pe deplin con.tient de 1ediocritatea ,a. Din per,pecti-a 2al,0 din care pri-e.te el lucrurile+ ,ituaia cap0t0 proporii eAa4erate+ totul :i apare ca .i cu1 :ntrea4a 2ericire a -ieii ,ale .i :ntrea4a -aloare ar 2i pu,e :n Boc. De aici acea ten,iune i1placa;il0+ pe care ni1eni n$ar 2i :n ,tare ,$o ,uporte. Orice alt0 con2runtare cap0t0 pentru d?n,ul proporiile unui e-eni1ent deo,e;it. 5iecare alocuiune+ 2iece cu-?nt ,unt interpretate ,au e-aluate de d?n,ul din punctul de -edere al propriului ,0u triu12 ,au al propriei ,ale :n2r?n4eri. E,te o lupt0 ne,2?r.it0 care+ 2ire.te+ ,e duce :n tiparul de -ia0 2iAat de -anitate+ de a1;iie .i or4oliu+ -anito,ul :nt?1pin?nd :n per1anen0 noi di2icult0i+ pe c?nd ade-0ratele ;ucurii ale -ieii :i ,unt r0pite. )entru c0 ace,te ;ucurii nu le poi a-ea dec?t dac0 r0,pun=i a2ir1ati- condiiilor pe care i le o2er0 -iaa. Dar c?nd cine-a procedea=0 de$a$ndoa,elea+ ;ar?ndu$.i calea ,pre ;ucurie .i 2ericire+ -a con,tata c0 tot ceea ce pentru alii :n,ea1n0 ,ati,2acie .i ,ucce, :n -ia0+ lui :i e,te re2u=at. )e 2ondul ,enti1entului ,0u de 4randoare -a reu.i+ :n cel 1ai ;un ca=+ ,0 o;in0 ,uperioritatea a,upra celorlali doar :n -i,+ pe plan i1a4inar+ dar niciodat0 .i :n nici un 2el :n realitate. C3iar dac0 ar reu.i -reodat0+ ,$ar 40,i de,tui oa1eni care ,0 ,e a1u=e pe acea,t0 te10+ conte,t?ndu$i -aloarea. Ni1ic de 20cut :n acea,t0 pri-in0+ pentru c0 ni1eni nu poate 2i con,tr?n, ,0 recunoa,c0 ,uperioritatea cui-a. :i r01?ne doar propria ,a Budecat0 de,pre ,ine :n,u.i+ o;,cur0 .i a;,olut incert0. A-?nd a,e1enea pretenii+ e,te 4reu ,0 o;ii ,ucce,e reale ,au ,0 le 2ii de 2olo, ,e1enilor. Nici un o1 nu ie,te ;iruitor :n 2elul ace,ta+ ci con,tituie inta atacurilor .i e,te :n per1anen0 eApu, ri,cului de a 2i do;or?t. E,te ca .i c?nd o1ul ace,ta ar 2i o;li4at ,0 par0 1ereu 10re .i ,uperior. Alt2el ,tau lucrurile atunci c?nd valoarea unui om ,e le4iti1ea=0 prin utilitatea pentru ceilali. :n ace,t ca= -aloarea ,a ,e i1pune :n c3ip 2ire,c+ .i c3iar dac0 e,te conte,tat0+ conte,taia nu ,t0 :n picioare. )er,oana re,pecti-0 poate 2i a;,olut lini.tit0+ pentru c0 nu a 1i=at totul pe cartea -anit0ii ,ale. E,enial0 pentru -anito, e,te orientarea egocentric, per1anenta :ncercare de a$.i :n0la propria per,onalitate. :i ,t0 :n caracter ,0 r01?n0 :n eApectati-0 .i ,0 :n3ae tot ce poate 2i :n30at. Vanito,ului i ,e opune tipul de o1 care de$ 1on,trea=0 un ,enti1ent de co1uniune ,ocial0 de=-oltat .i care de$a lun4ul -ieii :.i pune :n 2orul ,0u interior :ntre;area: ce pot eu daP Vo1 recunoa.te nu1aidec?t o enor10 di2eren0 de -aloare. ABun4e1 a,t2el la o concepie pe care popoarele au intuit$o cu toat0 certitudinea cu 1ii de ani :n ur10 .i pe care cu-?ntul ;i;lic o eApri10 dup0 cu1 ur1ea=0: mai fericit cel ce d, dect cel ce ia5 Dac0 1edit01 la ,en,ul ace,tor cu-inte+ care ,unt eApre,ia unei eAtre1 de :ndelun4ate eAperiene a o1enirii+ recunoa.te1 c0 aici e,te -or;a de o nclina!ie, anu1e :nclinaia de a da+ de a ,priBini+ de a -eni :n aButor+ care aduce cu ,ine ec3ili;rul+ o ar1onie a -ieii p,i3ice care ,ea10n0 cu un dar al =eilor pentru cel care d0+ pe c?nd cel :nclinat ,0 ia r01?ne :n 1aBoritatea ca=urilor ne,ati,20cut+ -e.nic 2r01?ntat de 4?ndul ce ar 1ai putea el lua ca ,0 2ie pe deplin 2ericit. Cu1 nu are niciodat0 oc3i pentru ne-oile altora .i cu1 2ericirea lui e,te ,0 con,tate c0 alii ,unt ne2ericii+ :n con.tiina ,a nu eAi,t0 loc pentru reconciliere .i pace. El dore.te ca toat0 lu1ea ,0 ,e ,upun0

le4ilor ineAora;ile dictate de capriciul ,0u+ Binduie.te dup0 un alt cer dec?t cel care ne e,te dat+ -rea ,0 4?ndi1 .i ,0 ,i1i1 alt2el. :ntr$un cu-?nt+ ne1ulu1irea .i lip,a ,a de 1ode,tie ,unt la 2el de 1on,truoa,e ca tot ce a1 40,it la el. :nt?lni1 la oa1eni .i alte 2or1e de 1ani2e,tare a -anit0ii+ cu totul eAterioare .i pri1iti-e+ ca la cei care ,e :1;rac0 :n a.a 2el :nc?t ,0$.i dea i1portan0 ,au ca la cei care eAa4erea=0+ :1popoon?n$du$,e ca ni.te 2il2i=oni+ -oind ,0 2ac0 ,en=aie+ ,0 ,tr0lucea,c0+ :ntoc1ai ca oa1enii de 1ai de 1ult ,au ca popoarele pri1iti-e care .i a,t0=i :ncearc0 ,0 ,e di,tin40 :n ace,t 2el .i unde+ de eAe1plu+ un pri1iti- oarecare o -a 2ace pe 4ro=a-ul purt?nd :n p0r o pan0 lun40 c?t toate =ilele. EAi,t0 o 1uli1e de oa1eni pentru care cea 1ai :nalt0 ,ati,2acie e,te ,0 ,e :1;race totdeauna 2ru1o,+ dup0 ulti1a 1od0. E2i4iile .i di2eritele ;iButerii pe care le poart0 ace.ti oa1eni de=-0luie+ de a,e1enea+ -anitatea lor9 la 2el+ de pild0+ de-i=ele pline de i2o,+ e1;le1ele ;elicoa,e ,au ar1ele+ care la pri1iti-i erau de,tinate ,0$/ ;a4e :n ,periei pe du.1an. Sau 2i4urile cu ,e1ni2icaie erotic0+ :ndeo,e;i la ;0r;ai+ ori de,ene+ cu1 ,unt tatuaBele etc+ care :i :nc?nt0 pe 2ri-oli. 'oate ace,tea :i 2ac ,0 ,i1t0 o a1;iie ne10,urat0+o -oin0 de a ,e i1pune+ 2ie .i prin neru.inare. )entru c0 unii oa1eni cred c0 o a,t2el de co1portare i1pudic0 le con2er0 10reie .i ,uperioritate. Alii au acea,t0 ,en=aie atunci c?nd ,e arat0 duri+ in,en,i;ili+ in2leAi;ili ,au i1penetra;ili. Uneori acea,ta poate ,0 nu 2ie dec?t o aparen0+ pe c?nd :n realitate ace.ti oa1eni ,unt 1ai 1ult e1oti-i dec?t ;rutali .i de un ca-aleri,1 4ro;ian. :ndeo,e;i la ;0iei :nt?lni1 ade,ea un ,oi de in,en,i;ilitatea atitudine o,til0 2a0 de 1ani2e,t0rile 4enerate de ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Cel 1ai r0u lucru pe care l$a1 putea 2ace ar 2i ,0 apel01 la ,enti1ente :n ca=ul oa1enilor ,t0p?nii de o a,t2el de -anitate .i care cu dra40 ini10 :i 2ac pe ceilali ,0 ,u2ere. Ar 2i ,0 nu 2ace1 dec?t ,0$i :nt0r?t01 ,0$.i inten,i2ice .i 1ai 1ult atitudinea re,pecti-0. :n a,e1enea ca=uri -ede1 de o;icei pe c?te cine-a+ de eAe1plu p0rinii+ inter-enind cu ru401ini+ in-oc?nd propria lor durere :n 2aa unei 2iine care :n 2aa durerii altuia nu 2ace dec?t ,0 ai;0 ,enti1entul ,uperiorit0ii ,ale. A1 .i ar0tat c0 -anit0ii :i place ,0 ,e de43i=e=e. Spre a$i putea do1ina pe alii+ -anito.ii ,unt ne-oii ,0$i atra40 :n pla,a lor+ ,0$i 2a,cine=e. S0 nu ne l0,01 deci i1ediat captai .i indu.i :n eroare de amabilitatea, de gesturile amicale .i de avansurile unui o1+ pentru c0 deodat0 ,e poate -0di c0 ,u; acea,t0 1a,c0 a-e1 de$a 2ace cu un a4re,i- care ,e ,tr0duie.te ,0 le i1pun0 celorlali -oina ,a. C0ci pri1a 2a=0 a unei a,e1enea ;0t0lii con,t0 toc1ai :n a$i da ad-er,arului ilu=ia ,ecurit0ii .i :n a$/ :1;ro;odi at?t de ;ine :nc?t ace,ta ,0 renune la orice ,pirit de pre-edere. :n acea,t0 pri10 2a=0+ a a;ord0rii prietene.ti+ poi 2i le,ne tentat ,0 cre=i c0 ai de$a 2ace cu un o1 ani1at de ,enti1entul co1uniunii ,ociale. Dar actul al doilea+ care ur1ea=0+ ne arat0 c0 ne$a1 :n.elat. Sunt oa1eni de,pre care ,e ,pune+ pe ;un0 dreptate+ c0 decep!ionea1, c0 au dou0 ,u2lete. De 2apt au unul ,in4ur+ care la :nceput ,e arat0 a1a;il+ iar :n continuare ;elico,. Acea,t0 atitudine iniial ade1enitoare+ in,inuant0+ poate 1er4e at?t de departe :nc?t ,0 de-in0 un 2el de capcan de suflete5 Ace.ti oa1eni la,0 i1pre,ia unui ,pirit de ,acri2iciu ne1aipo1enit+ care aproape de la ,ine :i poate duce la triu12. Ei pot ,0 perore=e pe te1a celui 1ai pur u1anitari,1 .i aparent ,0$/ ilu,tre=e prin 2apte. Dar de cele 1ai 1ulte ori o -or 2ace :ntr$o 1anier0 at?t de de1on,trati-0 :nc?t un cuno,c0tor de oa1eni -a 2i pre-0=0tor. Un ,peciali,t italian :n p,i3olo4ie cri1inali,t0 ,pune: DC?nd atitudinea ideal0 a unui o1 dep0.e.te o anu1it0 10,ur0+ c?nd ;un0tatea .i o1enia ,a iau 2or1e ,urprin=0toare+ e,te ca=ul ,0 2i1 cu totul ;0nuitoriE. 5ire.te c0 ,e cu-ine ,0 trat01 cu pruden0 acea,t0 interpretare+ dar nu ,e poate ,0 nu recunoa.te1 c0 ea e,te :nte1eiat0 din punct de -edere teoretic .i practic. Ui Goet3e :1;r0i.ea=0 acea,t0 concepie :n una din epi4ra1ele ,ale -eneiene+ unde ,pune: .>a trei1eci de ani orice entu1iast m rstignete5 6ar de ndat ce lumea o cunoti, escrocul nu !i se mai pare un ugub!05 :n 4eneral+ ace,t tip de o1 -a 2i+ de cele 1ai 1ulte ori+ le,ne de recuno,cut. Nu ne plac lin4u.elile+ ele ,unt re,pin40toare .i ne pune1 repede :n 4ard0 2a0 de cei care le practic0. A1;iio.ii ar tre;ui 1ai de4ra;0 con,iliai ,0 nu 1ai recur40 la a,e1enea 1iBloace. Cunoa.te1+ din pri1a parte a c0rii+ ,ituaiile care pot conduce la e.ecuri :n de=-oltarea p,i3ic0. 6ificult!ile de ordin pedagogic con,tau :n aceea c0+ :n a,e1enea ca=uri+ a-e1 de$a 2ace cu copii care au o atitudine a4re,i-0 2a0 de cei din Burul lor. Dac0 educatorul :.i cunoa.te :ndatoririle ,ale+ :nte1eiate pe lo4ica -ieii+ nu a-e1 po,i;ilitatea ,0 2ace1 o;li4atorie .i pentru copil acea,t0 lo4ic0. Sin4ura ,oluie ar 2i ,0 e-it01 pe c?t po,i;il ,ituaia con2lictual0+ cel 1ai ;un lucru 2iind acela de a$/ trata pe copil nu ca o;iect+ ci ca ,u;iect+ ca pe un ,e1en cu drepturi a;,olut e4ale+ ca pe un ca1arad. Atunci nu ,$ar 1ai :nt?1pla at?t de u.or ca+ datorit0 unui ,enti1ent de opri1are .i retractilitate+ copiii ,0 adopte o po=iie a4re,i-0+ care :n ,ocietatea noa,tr0 4enerea=0 :n c3ip auto1at o 2al,0 a1;iie care+ la r?ndu$i+ ,e a1e,tec0 :n proporii di2erite :n toate 4?ndurile+ aciunile .i tr0,0turile noa,tre de caracter+ deter1in?nd de re4ul0 o :n0,prire a -ieii .i duc?nd uneori la cele 1ai 4ra-e co1plicaii+ la e.ecuri .i c3iar la pr0;u.irea per,onalit0ii.

5apt c?t ,e poate de ,e1ni2icati-+ ;a,1ele+ acele i=-oare din care noi toi eAtra4e1 :n pri1ul r?nd cuno.tine de,pre o1+ ne o2er0 o 1uli1e de eAe1ple care ne arat0 ce e,te -anitatea .i ce pri1eBdii a,cunde ea. Se cu-ine ,0 1enion01 aici :n 1od deo,e;it un ;a,1 care ne :n20i.ea=0 :ntr$o 1anier0 dra1atic0 1ani2e,tarea ne,t0p?nit0 a -anit0ii .i pr0;u.irea care :i ur1ea=0 :n 1od auto1at. E,te ;a,1ul lui Ander,en intitulat Lrciorul cu o!et5 Un pe,car arunc0 :napoi :n ap0 un pe.te .i ace,ta+ :n ,e1n de recuno.tin0+:i :n40duie pe,carului ,0$.i eApri1e o dorin0. Dorina i ,e :1pline.te. Dar ne-a,ta pe,carului+ o a1;iioa,0 -e.nic ne1ulu1it0+ -rea ,0 2ie ;a conte,0+ ;a re4in0+ .i c3iar Du1ne=eu+ tri1i?ndu$.i 1ereu ;0r;atul la pe.te care+ la ur10+ eAa,perat de ulti1a dorin0+ nici nu 1ai -rea ,0 aud0 de pe,car. E-oluia a1;iiei nu cunoa.te li1ite. E,te intere,ant de o;,er-at cu1+ at?t :n ;a,1e+ c?t .i :n realitate+ :n -iaa p,i3ic0 :n2ier;?ntat0 a -anito,ului+ a,cen,iunea a,piraiei c0tre putere poate aBun4e p?n0 la idealul identificrii cu divinitatea5 Nu tre;uie ,0 c0ut01 prea :ndelun4 ca ,0 de,coperi1 c0 un a,e1enea o1 J cu1 ,e :nt?1pl0 :n ca=urile cele 1ai 4ra-e J ,e co1port0 ca .i cu1 ar 2i Du1ne=eu ,au i$ar ine ace,tuia locul+ 2ie concepe de=iderate .i :.i 2iAea=0 ,copuri a c0ror reali=are ar ur1a ,0$/ tran,2or1e :ntr$un =eu. Ace,t 2eno1en+ al aspira!iei la similitudinea cu 6umne1eu, e,te punctul eAtre1 al tendinei de a dep0.i li1itele propriei per,onalit0i. :n =ilele noa,tre 2aptul e,te deo,e;it de 2rec-ent .i de 1ani2e,t. 'oate a,piraiile .i intere,ele care ,e 4rupea=0 :n Burul spiritismului .i telepatiei tr0dea=0 oa1eni ner0;d0tori ,0 ia,0 din li1itele condiiei u1ane+ care :.i atri;uie puteri pe care oa1enii nu le au+ care -or ,0 ,e ridice uneori dea,upra ti1pului+ ca+ de eAe1plu+ atunci c?nd :ncearc0+ dincolo de ti1p .i ,paiu+ ,0 intre :n le40tur0 cu ,piritele celor 1ori. Dac0 apro2unda1 in-e,ti4aiile noa,tre+ con,tat01 c0 o ;un0 parte dintre oa1eni :nclin0 ,0$.i a,i4ure cel puin un loc.or l?n40 Du1ne=eu. EAi,t0 :nc0 un 1are nu10r de .coli :n care educaia are drept ideal ,0$/ 2ac0 pe o1 a,e1enea lui Du1ne=eu. Ace,ta era+ odinioar0+ idealul ,upre1 al educaiei reli4ioa,e. Nu ne poate dec?t :n4ro=i ceea ce a re=ultat de pe ur1a unei a,t2el de educaii .i ,e i1pune ,0 c0ut01 un ideal 1ai o1ene,c. E,te :n,0 u.or de :nele, c0 tendina cu pricina are r0d0cini ad?nci :n 2iina u1an0. 50c?nd a;,tracie de te1eiurile p,i3olo4ice+ un rol i1portant :l are aici 2aptul c0 o 1are parte din o1enire :.i tra4e pri1ele ,ale cuno.tine de,pre e,ena o1ului din acele cu-inte ale i;liei care ,pun c0 o1ul a 2o,t creat Ddup0 c3ipul lui Du1ne=euE+ ceea ce la,0 :n ,u2letul copilului o i1pre,ie puternic0 .i ade,ea plin0 de 4rele ur10ri. 5ire.te c0 i;lia e,te o oper0 ,uper;0 care+ de :ndat0 ce cine-a .i$a 1aturi=at :nele4erea+ -a 2i citit0 cu ad1iraie. Dar dac0 -re1 ,0 le$o 2ace1 cuno,cut0 copiilor+ atunci tre;uie ,0 le o2eri1 cel puin un co1entariu adec-at+ prin care ,0$i :n-001 ,0 2ie 1ode.ti+ ,0 nu$.i atri;uie nici un 2el de 2or0 1a4ic0 .i ,0 nu cread0 c0 totul .i toate li ,e pot ,upune pentru c0 ei ar 2i+ c3ipurile+ creai dup0 c3ipul lui Du1ne=eu. :nrudit :ndeaproape cu acea,t0 ,ete de di-ini=are .i 2oarte r0,p?ndit e,te idealul de,cri, :n ;a,1ul [ara trntorilor, unde toate dorinele aBun4 ,0 ,e :ndeplinea,c0. De,i4ur+ copiii nu cred aproape niciodat0 c0 a,e1enea i1a4ini de po-e,te ar repre=enta realitatea. Dar dac0 ne 4?ndi1 la intere,ul ne10r4init al copiilor pentru magie, e,te :n a2ar0 de orice :ndoial0 c0 ei -or 2i cel puin i,pitii ,0 eAplore=e 1ai pro2und :n acea,t0 direcie. Ideea 1a4iei .i a in2luenelor 1a4ice a,upra altora e,te 2oarte puternic0 .i ade,ea nu e a;andonat0 nici la ad?nci ;0tr?nee. :ntr$un 2el+ poate c0 nici un o1 nu e,te ,cutit de a,e1enea idei. M0 4?nde,c+ de pild0+ la credina unora c0 2e1eia ar eAercita o in2luen0 1a4ic0 a,upra ;0r;atului. Se 1ai 40,e,c :nc0 de,tui ;0r;ai care ,e co1port0 :n a.a 2el de parc0 ,$ar a2la ,u; :nr?urirea puterilor 1a4ice ale partenerei lor de -ia0/. Acea,ta ne a1inte.te de -re1ea c?nd acea,t0 credin0 era :nc0 1ult 1ai r0,p?ndit0+ c?nd+ ,u; cele 1ai ne:n,e1nate preteAte+ o 2e1eie ri,ca ,0 2ie acu=at0 c0 e,te -r0Bitoare ,au =ripuroaic0+ ceea ce a 20cut ca Europa :ntrea40 ,0 tr0ia,c0 un co.1ar ce a l0,at ur1e ad?nci :n i,toria ,a. C0ci dac0 ne 4?ndi1 c0 un 1ilion de 2e1ei au c0=ut Bert20 ace,tei ilu=ii+ atunci nu pute1 -or;i pur .i ,i1plu de r0t0ciri lip,ite de i1portan0+ ci le pute1 co1para doar cu proce,ele Inc3i=iiei ,au cu r0=;oiul 1ondial. )e ur1ele a,piraiei de a 2i a,e1enea lui Du1ne=eu+ :nt?lni1 2eno1enul satisfacerii trebuin!eireligioasentr7 un 1od a;u=i-+ prin care ,e caut0 1ulu1irea propriei -anit0i. S0 ne 4?ndi1 c?t de i1portant e,te+ de eAe1plu+ pentru un o1 care a ,u2erit un de=a,tru ,u2lete,c,0 ,e poat0 i=ola+ ,itu?ndu$,e dea,upra celorlali+ lu?nd contact cu Du1ne=eul ,0u+ dialo4?nd cu el+ capa;il 2iind ca+ prin acte pioa,e .i prin ru40ciuni+ ,0 oriente=e -oina di-in0 pe c0ile dictate de propria nece,itate+ put?nd ,ta cu Du1ne=eu :ntre patru oc3i .i ,i1indu$,e a,t2el :n inti1itatea lui. Uneori a,e1enea 1ani2e,t0ri ,e a2l0 2oarte departe de ceea ce pute1 nu1i reli4io=itate autentic0+ produc?nd o i1pre,ie de patolo4ic. A.a ,unt cei care+ de eAe1plu+ declar0 c0 nu pot ador1i dac0 nu au ro,tit o ru40ciune oarecare9 c0ci dac0 n$ar 2ace$o+ ,$ar putea :nt?1pla ca pe unul de$ai ,0i a2lat departe ,0$/ pa,c0 o nenorocire. :nele4e1 ,en,ul ace,tei p0l0-r04eli 4oale nu1ai dac0 a-e1 :n -edere ne4ati-ul unei atare co1unic0ri: dac0 :1i ro,te,c 2or1ula+ ni1ic nu i ,e poate :nt?1pla. E,te calea pe care un indi-id poate aBun4e le,ne ,0 ai;0 ,enti1entul propriei ,ale di1en,iuni 1a4ice. )entru c0 el crede c0 de 2apt a reu.it ,0 :1piedice :n ti1p util o nenorocire care :l p?ndea pe cine-aM Se poate con,tata c0 .i :n re-eriile

lor a,e1enea oa1eni dep0.e,c orice li1it0 u1an0. Ni ,e de=-0luie 4e,turi inutile+ aciuni care nu deter1in0 nici o ,c3i1;are :n natura lucrurilor+ ci ,e con,tituie doar :n planul i1a4inaiei+ :1piedic?ndu$/ pe autorul lor ,0 ,e aco1ode=e cu realitatea. :n ci-ili=aia noa,tr0 un lucru :ndepline.te un rol pe care+ de,i4ur+ nu de puine ori :l pute1 percepe ca 1a4ic. E,te -or;a de bani5 Muli cred c0 a-?nd ;ani poi 2ace totul .i nu e,te de 1irare c0 a1;iio.ii .i -anito.ii ,unt preocupai+ :ntr$un 2el ,au altul+ de ;ani .i a-ere. Aproape c0 ,$ar putea crede c0 ,etea de proprietate ,e :nte1eia=0 pe 2actori patolo4ici ,au ra,iali. :n realitate nu a-e1 de$a 2ace dec?t cu 2eno1enul -anit0ii+ care :l 2ace pe un indi-id ,0 adune tot 1ai 1ult+ pentru a a-ea :n 1?n0 ce-a din acea 1ult dorit0 putere 1a4ic0 .i+ prin acea,ta+ ,0 ,e ,i1t0 ,uperior. Unul din acei ;o40ta.i care+ de.i di,punea+ propriu$=i,+ de de,tul0 a-ere+ continua ,0 aler4e dup0 ;ani+ dup0 un :nceput de con2u=ie 1ental0 a ,2?r.it prin a 10rturi,i: DDa+ .tii+ acea,ta e,te toc1ai puterea+ care ne ade1ene.te 20r0 :ncetareE. O1ul ace,ta a reu.it ,0$.i con.tienti=e=e co1porta1entul+ dar 1uli nici nu :ndr0=ne,c ,0 pri-ea,c0 :n0untrul lor. )o,e,iunea puterii e,te a=i at?t de ,tr?n, le4at0 de ;ani .i a-ere+ :nc?t 1ultora ,etea de ;o40ie .i de proprietate li ,e pare natural0+ neo;,er-?nd c0 o 1uli1e din cei care -?nea=0 ;anii nu ,unt pu.i :n 1i.care de ni1ic altce-a dec?t de -anitatea lor. S0 pre=ent01+ :n :nc3eiere+ :nc0 un ca=+ :n care -o1 re:nt?lni toate acele detalii care ne ,unt cuno,cute .i care+ :n acela.i ti1p+ ne -a per1ite ,0 eAa1in01 1ai :ndeaproape .i ,0 :nele4e1 un alt 2eno1en care Boac0 un rol i1portant :n ceea ce pri-e.te -anitatea+ anu1e ,tarea de decdere5 E,te -or;a de o perec3e de 2rai9 2ratele 1ai 1ic trecea drept incapa;il+ pe c?nd ,ora ,a a-ea 2ai1a unei dot0ri dintre cele 1ai ,tr0lucite. Cu1 2ratele nu a 1ai putut ,u,ine concurena cu ea+ a a;andonat cur,a. :nc0 de la :nceput el a 2o,t de,con,iderat .i+ de.i acu1 ,e :ncerca ,0 i ,e nete=ea,c0 dru1ul+ a,upra ,a ap0,a 4reaua po-ar0 de a .ti c0 probabil e,te un incapa;il. Din copil0rie i ,e tot repeta,e c0 ,ora ,a putea :n-in4e cu u.urin0 di2icult0ile -ieii+ :n ti1p ce el era ,ortit ,0 2ac0 doar lucruri ne:n,e1nate. Dat0 2iind po=iia 1ai a-antaBoa,0 a ,urorii ,ale+ lui i ,$a dat ilu=ia unei in,u2iciene+ care nu i ,e potri-ea deloc. Cu acea,t0 ,tare de ,pirit :1po-0r0toare a :nceput .coala+ unde a e-oluat ca un copil orientat ,pre pe,i1i,1+ care :ncerca ,0 e-ite cu orice pre de=$ -0luirea incapacit0ii ,ale. )e 10,ur0 ce anii treceau+ cre.tea :n el dorina de a nu 2i luat drept un pro,t0nac+ ci de a 2i tratat ca o1 1atur. :nc0 de pe la /< ani c0uta ade,ea ,0 2ie :n co1pania adulilor. Un pro2und ,enti1ent de in2erioritate :l :1;oldea 1ereu ,0 ,e :ntre;e cu1 ,0 procede=e ca ,0 poat0 Buca de$acu1 rolul unui do1n 1are. :ntr$o =i pa.ii l$au du, :n lu1ea pro,tituiei+ pe care de atunci n$a 1ai p0r0,it$o. Cu1 acea,ta era le4at0 de 1ari c3eltuieli .i cu1 4rando1ania nu$i :n40duia ,0 cear0 ;ani de la tat0l ,0u+ el a aBun, p?n0 acolo :nc?t ,0 p?ndea,c0 oca=ia de a .terpeli ;anii de care a-ea ne-oie. Ace,te 2urturi nu$i pricinuiau nici o re1u.care pentru c0+ dup0 cu1 declara+ i ,e p0rea c0 procedea=0 ca un ;0r;at :n toat0 2irea+ care are la di,po=iie ca,a de ;ani a tat0lui ,0u. Acea,t0 ,ituaie a durat p?n0 :n =iua :n care+ la .coal0+ ,$a -0=ut a1eninat de un 4ra- e.ec. A$l ,u2eri+ ar 2i 2o,t o do-ad0 a incapacit0ii ,ale+ ceea ce :n nici un ca= nu putea ad1ite. Iat0 ce cur, au luat lucrurile. El a-u ;ru,c mustrri de contiin!, care au ,2?r.it prin a$l :ncoli at?t de tare :nc?t l$au :1piedicat cu totul ,0 1ai ,tudie=e. )rin acea,ta ,ituaia i ,$a atenuat. C0ci dac0 ,$ar 2i :nt?1plat ,0 cad0 la eAa1ene+ a-ea o ,cu=0 at?t pentru ,ine c?t .i pentru alii+ 1u,tr0rile de con.tiin0 tortu$ r?ndu$/ :n a.a 10,ur0 :nc?t oricine ,$ar 2i a2lat :ntr$o a,t2el de ,ituaie nu ,e putea ,0 nu e.ue=e. Ceea ce :l :1piedica+ de a,e1enea+ ,0 ,tudie=e era o pronunat0 ,tare de di,tracie+ care :l con,tr?n4ea :n per1anen0 ,0 ,e 4?ndea,c0 la altce-a. A.a ,$a ,cur, =iua .i a -enit noaptea .i+ o;o,it+ ,$a du, la culcare+ :1p0cat :n con.tiina ,a c0 a -rut ,0 ,tudie=e+ pe c?nd+ :n realitate+ nu ,e intere,a,e deloc de :ndatoririle ,ale. Ceea ce a ur1at+ /$a aButat ,0$.i Boace 1ai departe rolul. A tre;uit ,0 ,e ,coale cu noaptea$n cap+ a.a :nc?t toat0 =iua a 2o,t ,o1noro, .i o;o,it+ incapa;il ,0$.i concentre=e atenia. Unui o1 :n a,e1enea ,tare+ 4?ndea el+ nu i ,e putea pretinde ,0 concure=e cu ,ora 1ai de,toinic0. Nu incapacitatea ,a era de -in0+ ci :1preBur0rile 2atale+ c0ina ,a+ re1u.c0riie care :i r0pi,er0 lini.tea. El era a,t2el :nar1at pentru orice e-entualitate+ ap0rat din toate p0rile+ ni1ic nu i ,e putea :nt?1pla. Dac0 e.ua+ a-ea circu1,tane atenuante .i ni10nui nu$i era :n40duit ,0 a2ir1e c0 el ar 2i incapa;il. Iar dac0 reu.ea+ ar 2i 2o,t o do-ad0 a aptitudinilor pe care nu -oiau ,0 i le recunoa,c0. La a,e1enea acro;aii :l in,ti40 pe o1 -anitatea. Vede1 din ace,t ca= p?n0 unde poate aBun4e o1ul+ ri,c?nd ,0 decad0+ nu1ai pentru a e-ita de,coperirea unei a.a$=i,e incapacit0i+ poate ineAi,tent0. A,e1enea co1plicaii .i -iraBe aduc a1;iia .i -anitatea :n -iaa unui o1+ r0pindu$i candoarea .i pl0cerile cu ade-0rat o1ene.ti+ ;ucuria de a tr0i .i 2ericirea. )ri-ind lucrurile 1ai :ndeaproape+ 40,i1 c0 :nd0r0tul ace,tor r0t0ciri nu ,t0 ni1ic altce-a dec?t o ;anal0 4re.eal0. 2. GELO!IA. O tr0,0tur0 de caracter care ,e i1pune ateniei noa,tre prin eAtraordinara ,a 2rec-en0 e,te

4elo=ia. De 4elo=ie nu e,te -or;a doar :n relaiile erotice+ ci o :nt?lni1 :n toate celelalte relaii u1ane+ :ndeo,e;i :n copil0rie+ c?nd unul dintre copii+ ,pre a ,e ridica dea,upra 2railor .i ,urorilor ,ale+ conco1itent cu a1;iia :.i -a 1ani2e,ta .i 4elo=ia+ ate,t?nd cu acea,ta o po=iie o,til0+ ;elicoa,0. Din ,enti1entul de a 2i de,con,iderat+ ne4liBat+ el de=-olt0 o alt0 2or10 a a1;iiei+ 4elo=ia+ tr0,0tur0 care ade,ea per,i,t0 la o1ul re,pecti- de$a lun4ul :ntre4ii ,ale -iei. La copii 4elo=ia e,te de 40,it aproape :ntotdeauna+ 1ai ale, c?nd ,e na.te un altul 1ai 1ic+ a,upra c0ruia ,e :ndreapt0 1ai 1ult atenia p0rinilor+ a.a :nc?t copilul 1ai 1are apare ca un re4e detronat. De-in le,ne 4elo.i :ndeo,e;i acei copii care de la :nceput ,$au ;ucurat de o a2eciune con2orta;il0. )?n0 unde poate 1er4e un copil :n acea,t0 direcie+ ne$o arat0 ca=ul$li1it0 al unei 2etie care+ la cei opt ani ai ei+ ,0-?r.i,e trei o1oruri. Era un copil cu un anu1it 4rad de arieraie+ cu o con,tituie de,tul de 2ira-0 ca ,0 2ie ,cutit0 de orice e2ort 2i=ic+ a.a :nc?t ,e a2la :ntr$o ,ituaie relati- 2a-ora;il0. Acea,t0 ,ituaie ,$a ,c3i1;at ;ru,c c?nd+ ea :1plinind .a,e ani+ :n 2a1ilie ,$a n0,cut o alt0 2eti0. :n ea ,$a petrecut atunci o tran,2or1are radical0 .i a :nceput ,0$.i ur10rea,c0 ,urioara cu o ur0 tur;at0. )0rinii+ de=orientai+ au ale, calea ,e-erit0ii+ aplic?ndu$i corecii copilului pentru 2iecare 4re.eal0+ :ntr$o =i ,$a :nt?1plat c0 :n p?r0ul care cur4ea pe l?n40 ,at ,0 2ie 40,it0 o 2eti0 1oart0. :n puine =ile ca=ul ,$a repetat+ pentru ca+ :n ,2?r.it+ 4eloa,a ,0 2ie prin,0 a,upra 2aptului+ pe c?nd arunca :n ap0 o alt0 2eti0. Ea .i$a 10rturi,it cri1ele+ a 2o,t pu,0 ,u; o;,er-aie :ntr$un a=il de alienai .i+ :n 2inal+ predat0 unei ca,e de reeducare. A.adar+ 4elo=ia ace,tei 2ete ,e tran,2era,e de la ,ora ei 1ai 1ic0 la toate 2etiele de aceea.i -?r,t0. S$a ,ta;ilit c0 ea nu 1ani2e,ta nici un 2el de o,tilitate 2a0 de ;0iei. Era ca .i cu1 :n 2etiele o1or?te ea -edea i1a4inea ,urorii ,ale .i+ o1or?ndu$le+ :.i ,ati,20cea ,etea de r0=;unare pentru u1ilina de care a-u,e,e parte. :nc0 .i 1ai u.or ,e pot tre=i 1ani2e,t0ri de 4elo=ie :n 2a1iliile cu copii de a1;ele ,eAe. Dup0 cu1 e,te cuno,cut+ ,ocietatea noa,tr0 nu e,te prea i,pititoare pentru o 2at0+ care ,e poate re-olta u.or -0=?nd c0+ a.a cu1 ,e o;i.nuie.te a,t0=i+ -enirea pe lu1e a unui ;0iat e,te ,alutat0 cu o ;ucurie deo,e;it0+ el 2iind tratat cu 1ai 1ult0 4riB0 .i dra4o,te .i a-?nd tot 2elul de alte a-antaBe+ de care 2etele ,e -0d lip,ite. Dintr$o a,e1enea ,tare de lucruri nu re=ult0+ 2ire.te+ :n 1od nece,ar o puternic0 o,tilitate. Se poate :nt?1pla ca ,ora 1ai 1are ,0 ai;0 o 1are a2eciune pentru 2r0iorul ei .i ,0 ,e :n4riBea,c0 de el ca o 1a10+ ceea ce :n,0+ din punct de -edere p,i3olo4ic+ nu di2er0 de pri1ul ca=. C?nd o ,or0 1ai 1are adopt0 o atitudine 1atern0 2a0 de 2ratele 1ai 1ic+ :n,ea1n0 c0 ea ,e ,ituea=0 pe o po=iie de ,uperioritate+ 20c?nd totul dup0 ;unul ei plac. O ,ituaie periculoa,0 a 2o,t tran,2or1at0 :n una a-antaBoa,0. O alt0 2or10 lar4 r0,p?ndit0 a ace,tui tip de relaii+ care pot ,0 4enere=e 1ani2e,t0ri de 4elo=ie+ e,te ri-alitatea eAce,i-0 dintre 2rai .i ,urori. 5ata+ i1pul,ionat0 de ,enti1entul c0 e,te de,con,iderat0+ nu rareori reu.e.te ca+ prin 30rnicie .i -oin0+ ,0$.i dep0.ea,c0 2ratele+ ade,ea :n co1plicitate cu natura care$i -ine :n aButor+ pentru c0 e,te .tiut c0 la pu;ertate 2etele ,e de=-olt0 1ult 1ai rapid dec?t ;0ieii+ at?t din punct de -edere corporal c?t .i ,piritual+ pentru ca ulterior acea,t0 di2eren0 ,0 di,par0 treptat. Gelo=ia ,e 1ani2e,t0 :n 2or1e din cele 1ai di2erite. O recunoa.te1 :n tr0,0turi ca ,u,piciunea+ :nclinaia de a ,piona+ de a ,e lua la :ntrecere+ precu1 .i :n per1anent0 tea10 de a nu ,e -edea de,con,iderat. Care 2or10 -a predo1ina+ depinde de pre40tirea de care ,$a ;ene2iciat p?n0 atunci :n ceea ce pri-e.te -iaa ,ocial0. )oate eAi,ta o 4elo=ie care ,e 1i,tuie pe ,ine ,au una care ,e re-ar,0 :ntr$o co1portare te1erar0+ ener4ic0. La 2e1eia :nclinat0 ,0 Boace tare ,e poate 1ani2e,ta :n :ncercarea de a$.i do;or: ri-alul ,au :n ,t0ruina de a$/ :nc0tu.a+ de a$i :n4r0di li;ertatea+ de a$i i1pune do1inaia ei. O 1etod0 pre2erat0 de cei 4elo.i e,te aceea de a le 2iAa re4uli de conduit0 partenerilor. Ur1?nd o linie p,i3ic0 proprie+ ei le i1pun celorlali o le4e a iu;irii+ de eAe1plu+ i=ol?ndu$i de lu1e+ pre,cri$indu$le unde .i ce ,0 pri-ea,c0+ ce .i cu1 ,0 2ac0+ orient?ndu$le :ntrea4a 4?ndire. Gelo=ia poate de a,e1enea ,0$.i ,er-ea,c0 ,copul deni4r?ndu$/ pe cel0lalt+ 20c?ndu$i repro.uri etc. O ad1ira;il0 de,criere a ace,tui co1porta1ent 40,i1 :n ro1anul Ietocika Ie1vanova de Do,toe-,Ki+ unde un ;0r;at aBun4e :n ace,t 2el ,0$.i opri1e ,oia+ in,taur?nd o do1inaie a;,olut0 a,upra ei. Gelo=ia e,te+ prin ur1are+ o 2or10 particular0 a a,piraiei ,pre putere. 3. INVIDIA. Ca tr0,0tur0 de caracter+ in-idia e,te indi,olu;il le4at0 de a,piraia c0tre putere .i ,uperioritate. Di,tana care :l de,parte pe o1 de elul ,0u ,uprao1ene,c de-ine pentru d?n,ul percepti;il0+ dup0 cu1 e,te .tiut+ ,u; 2or1a unui ,enti1ent de in2erioritate. Ace,ta :l apa,0 .i$/ preocup0 :n a.a 10,ur0 :nc?t+ a-?nd :n -edere atitudinea .i 1odul ,0u de -ia0+ ai i1pre,ia c0 o1ul ace,ta e,te :nc0 departe de elul ,0u. Autoe-alu?ndu$,e cu =4?rcenie .i 2iind 1ereu ne,ati,20cut+ el aBun4e de cele 1ai 1ulte ori :n ,ituaia de a ,e co1para cu alii+ de a 10,ura ,ucce,ele altora+ ,i1indu$,e 2ru,trat. )oate proceda :n 2elul ace,ta .i :n ca=ul :n care el e,te cel care are 1ai 1ult dec?t alii. 'oate ace,te 2or1e de 1ani2e,tare ale ,enti1entului 2ru,tr0rii ,unt ,e1ne ale unei -anit0i 1a,cate+ ne,ati,20cute+ ale -oinei de a a-ea 1ereu 1ai 1ult+ de a a-ea totul%.

De,i4ur c0 a,e1enea oa1eni nu declar0 c0 ei ar -rea ,0 ai;0 totul+ pentru c0 de o;icei in,tana ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 inter=ice o a,t2el de 1entalitate+ dar :n 2apt ei procedea=0 ca .i cu1 ar -oi ,0 ai;0 totul. Se :nele4e c0 ,enti1entul in-idiei+ eApri1at prin acea,t0 per1anent0 e-aluare a ,ituaiei proprii :n raport cu ,ucce,ele altora+ nu poate 2a-ori=a po,i;ilit0ile de a 2i 2ericit. Dar oric?t de re,pin40toare ,unt 1ani2e,t0rile de in-idie dac0 le pri-i1 prin pri,1a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0+ oric?t de antipatic0 e,te :n 4eneral in-idia+ ,unt puini oa1enii capa;ili ,0 nu o 1ani2e,te :ntr$un 2el oarecare. 're;uie ,0 recunoa.te1 c0 ni1eni dintre noi nu e,te ,cutit de atari 1ani2e,t0ri. Si4ur c0 :n .u-oiul -ieii lucrul ace,ta nu tran,pare :n c3ip de,lu.it. Dar c?nd o1ul ,u2er0 .i ,e ,i1te a,uprit+ c?nd -ede c0 :i lip,e,c ;anii+ ali1entele+ :1;r0c01intea+ c0ldura+ c?nd per,pecti-a ,a a,upra -iitorului ,e :n4u,tea=0 .i nu -ede nici o ie.ire din ,ituaia ,a critic0+ atunci e,te de :nele, c0 o1enirea de a=i+ care ,e a2l0 a;ia la :nceputul unei ci-ili=aii -erita;ile+ d0 cur, unor 1ani2e,t0ri de in-idie+ c3iar dac0 1orala .i reli4ia le inter=ic. A.a interpret01 in-idia celor nea-ui. )entru a o con,idera de ne:nele,+ ar tre;ui ,0 ,e de1on,tre=e c0 ali oa1eni+ pu.i :n aceea.i ,ituaie+ nu ar 1ani2e,ta in-idie. Deci ,e i1pune ,0 conc3ide1 c0+ dat0 2iind ,tructura p,i3ic0 actual0 a o1ului+ tre;uie ,0 ine1 ,ea1a de ace,t 2actor. E,te ine-ita;il ca in-idia ,0 i=;ucnea,c0+ 2ie la indi-i=i+ 2ie la 1a,e+ din 1o1ent ce ea e,te deter1inat0 de ,0r0cie. Cu toate c0 nu pute1 :ncu-iina 2or1ele re,pin40toare ale in-idiei+ tre;uie ,0 ,pune1 c0 nu cunoa.te1 nici un 1iBloc de a eli1ina+ :n asemenea ca=uri+ in-idia .i ura care ade,ea i ,e a,ocia=0. Se cu-ine ,0 2ie a;,olut clar pentru oricine tr0ie.te :n ,ocietatea noa,tr0 c0 a,e1enea i1pul,uri nu tre;uie pu,e la :ncercare+ c0 nu tre;uie pro-ocate+ c0 ,e i1pune ,0 a-e1 de,tul tact pentru a nu le :nt0r?ta .i accentua atunci c?nd :.i 2ac apariia. De.i ace,t 1od de a proceda nu :n,ea1n0 o :1;un0t0ire a ,t0rii de lucruri eAi,tente+ e,te 1ini1u1 pe care :l pute1 cere unui o1: ,0 nu 2ac0 parad0 de ,uperioritatea ,a 1o1entan0 2a0 de ceilali+ deoarece lucrul ace,ta ar putea ,0$i le=e=e. Acea,t0 tr0,0tur0 de caracter ne 2ace ,0 -ede1 le40tura indi,olu;il0 dintre indi-id .i colecti-itate. Ni1eni nu ,e poate e-idenia :n a2ara ,ociet0ii .i ni1eni nu$.i poate eAtinde puterea a,upra altora 20r0 ca :n acela.i ti1p+ de partea opu,0+ ,0 nu ,e tre=ea,c0 2ore care ,0$i contracare=e iniiati-ele. In-idia ne :1pin4e la aciuni .i la 10,uri care inte,c la ,ta;ilirea e4alit0ii+ a ec3i-alenei :ntre oa1eni. Sunte1 a,t2el :n 10,ur0 ca+ pe cale raional0+ precu1 .i intuiti-+ ,0 2or1ul01 o aAio10 a ,ociet0ii o1ene.ti+ care nu poate 2i .tir;it0 20r0 ca altunde-a ,0 ,e pun0 i1ediat :n 1i.care 2ore contrare. Acea,t0 aAio10 e,te: s fie lege egalitatea a tot ce poart chip omenesc5 EApre,ia in-idiei e,te u.or de recuno,cut :n 1i1ic0 .i :ndeo,e;i :n pri-ire. Mani2e,t0rile indi-idiei :.i 40,e,c de a,e1enea o eApre,ie pe plan 2i=iolo4ic+ 2apt care ,e traduce prin anu1ite locuiuni. Se -or;e.te de,pre tenul 4al;en ,au de,pre paloarea in-idiei+ ceea ce :n,ea1n0 c0 ,enti1entul in-idiei in2luenea=0 circulaia noa,tr0 ,an4uin0. Din punct de -edere or4anic acea,ta core,punde unei contracii peri2erice a -a,elor capilare. )e plan peda4o4ic+ dat 2iind c0 nu pute1 eAtirpa in-idia din lu1ea acea,ta+ tre;uie cel puin ,0 ne ,tr0dui1 ,0 o 2ace1 util0 din punct de -edere 4eneral+ ,0 :ncerc01 ,0 o canali=01 :n a.a 2el :nc?t+ 20r0 ca -iaa p,i3ic0 ,0 ,u2ere 1ari =4uduiri+ ea ,0 poat0 de-eni rodnic0. Lucrul ace,ta reu.e.te at?t pentru indi-i=i c?t .i pentru 1a,e. )e plan indi-idual+ -a tre;ui ,0 c0ut01 ,0 le o2eri1 copiilor po,i;ilitatea unor acti-it0i care ,0 Ic deter1ine ridicarea con.tiinei de ,ine. :n -iaa popoarelor cu 4reu ,e poate 2ace altce-a dec?t :n ca=ul celor ce ,e ,i1t u1ilii .i care poate+ de a,e1enea+ pri-e,c cu in2ructuoa,0 in-idie cu1 :.i ridic0 ;un0,tarea alte popoare+ calea de ur1at 2iind aceea de a 2acilita -alori2icarea 2orelor neutili=ate. Un o1 -e.nic in-idio, e,te ne2olo,itor pentru -iaa :n co1un. El ,e -a ar0ta 1ereu dornic ,0 pun0 1?na pe ce e,te al altuia+ ,0$/ deni4re=e :ntr$un 2el oarecare+ ,0$i pun0 ;ee :n roate+ dup0 cu1 -a :nclina ,0 in-oce preteAte pentru reu.itele ,ale .i ,0 aduc0 altora acu=aii. El ne o2er0 i1a4inea unui lupt0tor+ a unui ,tric0tor de c3e2+ a unui o1 prea puin apt ,0 :ntrein0 relaii cu ,e1enii .i care nu e,te pre40tit ,0 ,e 2ac0 util pentru -iaa :n co1un. Cu1 nu$.i d0 o,teneala ,0 ,e tran,pun0 :n ,u2letul altora+ el nu e,te niciodat0 un ;un cuno,c0tor de oa1eni .i :i -a Bi4ni pe ace.tia cu Budec0ile ,ale. Nu ,e -a ar0ta 1i.cat c?nd un altul ,u2er0 de pe ur1a 2elului ,0u de a aciona. In-idia :l poate duce p?n0 acolo pe un o1 :nc?t ,0 ,i1t0 o anu1it0 ,ati,2acie :n ca=ul c0 aproapele ,0u e,te :n ,u2erin0. . AVARI-IA. :nrudit0 ,tr?n, cu in-idia .i de cele 1ai 1ulte ori a,ociat0 cu ea e,te a-ariia. Nu ne 4?ndi1 doar la acele 2or1e de =4?rcenie care ,e li1itea=0 la adunarea de ;ani+ ci la acea 2or10 4eneral0 care+ :n e,en0+ ,e eApri10 :n 2aptul c0 cine-a nu e,te preocupat ,0$i 2ac0 altuia -reo ;ucurie+ c0 pre4et0 ,0 ,e Bert2ea,c0 pentru colecti-itate ,au pentru o anu1it0 per,oan0+ c0 ridic0 :n Burul ,0u un 2el de =id+ nu1ai pentru a 2i ,i4ur de ;ietele ,ale co1ori. Recunoa.te1 aici cu u.urin0 a2initatea cu a1;iia .i cu -anitatea+ pe de o

parte+ precu1 .i cu in-idia+ pe de alt0 parte. Nu -o1 eAa4era dac0 -o1 a2ir1a c0 toate ace,te tr0,0turi de caracter eAi,t0 la o1 ,i1ultan+ a.a :nc?t cine-a nu tre;uie ,0 treac0 drept un 43icitor de 4?nduri dac0+ ,ta;ilind eAi,tena unei anu1ite :n,u.iri+ -a ,u,ine c0 ,unt pre=ente .i celelalte. O1ul ci-ili=at al =ilelor noa,tre d0 la i-eal0 cel puin c?te-a a,pecte ale a-ariiei. El poate cel 1ult ,0 o t0inuia,c0 ,au ,0 o di,i1ule=e :n ,patele unei 4enero=it0i du,e p?n0 la eAtre1+ care pe,e1ne c0 nu e,te altce-a dec?t o poman, o :ncercare de,tinat0 ca prin 4e,turi 4eneroa,e ,0 eAalte ,enti1entul propriei ,ale per,onalit0i+ :n detri1entul altor oa1eni. :n anu1ite :1preBur0ri+ ca atunci c?nd a-ariia e,te pu,0 :n ,luB;a unor intere,e ,ociale deter1inate#+ ea poate ,0 par0 c3iar o :n,u.ire -aloroa,0. A.a e,te+ de eAe1plu+ :n ca=ul :n care un o1 :.i econo1i,e.te ti1pul ,au 2ora ,a de 1unc0 .i prin acea,ta+ poate+ reali=ea=0 o oper0 10rea0. EAi,t0 :n epoca conte1poran0 o orientare+ .tiini2ic0 .i 1oral0+ care a.a=0 de$a dreptul :n pri1$plan acea,t0 utili=are cu =4?rcenie a ti1pului+ cer?nd ca 2iecare ,0 procede=e Decono1icE cu ti1pul .i cu puterea de 1unc0 7la 2el cu D2orele de 1unc0E8. Acea,ta ,un0 2oarte 2ru1o, :n teorie. Dar de :ndat0 ce ace,t principiu e,te pu, unde-a :n practic0 ,e poate -edea cu1 totul e,te aici pu, eAclu,i- :n ,er-iciul a,piraiei c0tre putere .i ,uperioritate. Cu ace,t principiu do;?ndit pe cale teoretic0 ,e -a aBun4e de cele 1ai 1ulte ori doar la a;u=uri+ cei care 2olo,e,c cu =4?rcenie ti1pul .i puterea de 1unc0 :ncerc?nd ,0 pun0 pe u1erii altora ,arcinile ce le re-in lor. Nu pute1 e-alua .i preui o a,t2el de concepie dec?t :n 10,ura :n care ea e,te util0 o;.tei. E,te un atri;ut propriu :ntre4ii de=-olt0ri a erei noa,tre te3nice ,0 trate=e o1ul ca pe o 1a.in0 .i ,0$i i1pun0 principii de -ia0 care poate c0 :.i au :ntr$o 10,ur0 oarecare Bu,ti2icarea :n ceea ce pri-e.te te3nica+ dar care+ :n ceea ce pri-e.te -iaa :n co1un a oa1enilor+ ,unt :n 1od 2atal di=ol-ante+ 4eneratoare de i=olare .i 2ru,trante. De aceea ar 2i 1ai ;ine ,0 or?ndui1 :n a.a 2el lucrurile :nc?t 1ai de4ra;0 ,0 d01 dec?t ,0 econo1i,i1+ principiu care nu tre;uie denaturat+ de care ,0 nu ne per1ite1 ,0 a;u=01+ lucru de alt2el i1po,i;il atunci c?nd a-e1 :n -edere 2olo,ul ,e1enilor. ". URA. Nu rareori la oa1enii a4re,i-i de,coperi1 tr0,0turi ,peci2ice urii. Acea,ta ,e :nt?lne.te ade,ea :nc0 din copil0rie+ atin4?nd uneori o 1are inten,itate+ ca :n acce,ele de 2urie+ ,au 1ani2e,$t?ndu$,e ,u; o 2or10 1ai ;l?nd0+ ca :n ranchiun5 5irea unui o1 -a 2i 2oarte p0trun=0tor caracteri=at0 prin acea,t0 pri,10 .i ,e -a c?.ti4a 2oarte 1ult :n e-aluarea ,a .tiindu$,e p?n0 la ce punct e,te capa;il de ur0. Ura :i con2er0 o nuan0 indi-idual0+ caracteri,tic0. )unctele de atac -i=ate de ur0 pot 2i di2erite. Ura ,e poate raporta la ,arcinile pe care le are de :ndeplinit un o1+ la o per,oan0+ la un popor ,au la o cla,0 ,ocial0+ la cel0lalt ,eA ,au la o ra,0 de oa1eni. S0 nu uit01 :n,0 c0 1ani2e,t0rile de ur0 nu ,unt totdeauna directe .i 20i.e+ ci ,e 1a,c3ea=0 uneori per2ect+ put?nd lua+ de eAe1plu+ 2or1a 1ai ra2inat0 a atitudinii critice5 )oate lua+ de a,e1enea+ o 2or10 at?t de radical0 :nc?t o1ul ,0 re,pin40 orice inte4rare ,ocial0. C?teodat0+ ca ,u; lu1ina unui 2ul4er+ -ede1 p?n0 unde poate 1er4e ura unui o1. E,te ca=ul unei paciente care relata cu ce ;ucurie citea ea+ care era ,cutit0 de 1o;ili=area pe 2ront+ .tirile de,pre ne1aipo1enitele pierderi :n oa1eni .i de,pre 1util0rile 4ra-e. Multe din ace,te 1ani2e,t0ri ,unt de 40,it :n ,2era crimei5 :ntr$un 4rad 1ai 1oderat+ 20r0dele4ile cap0t0 eAtindere :n ,ocietate+ dar 20r0 a :1;r0ca :n 1od nece,ar 2or1e re-olt0toare. A.a ,e :nt?1pl0 cu acea 2or10 care tr0dea=0 un ,enti1ent de ur0 inten,0+ mi1antropia5 EAi,t0 c3iar orient0ri 2ilo,o2ice care ,unt :n a.a 10,ur0 p0trun,e de o,tilitate .i ur0 2a0 de oa1eni :nc?t ,e poate con,idera c0 au aceea.i ori4ine ca .i actele du.10noa,e 1ult 1ai dure .i 20i.e. :n ;io4ra2iile oa1enilor 1ai i1portani -0lul e,te uneori dat de$o parte+ iar c?nd Grillpar=er+ de eAe1plu+ ,punea o dat0 c0 :n arta poetic0 ,e tr0ie.te 2urtuno, cru=i1ea o1ului+ tre;uie ,0 ne 4?ndi1 1ai puin la un ade-0r ne,tr01utat+ ca acela eApri1at de el+ c?t 1ai de4ra;0 la 2aptul c0 :ntr$un arti,t+ care tre;uie ,0 ,e a2le :n relaii ,tr?n,e cu u1anitatea+ dac0 -rea ,0 2ie capa;il de reali=0ri arti,tice+ pot ,0l0.lui+ :ntre altele+ ,enti1ente de ur0 .i cru=i1e<. Ra1i2icaiile ,enti1entului de ur0 ,unt ui1itor de nu1eroa,e. Nu le -o1 ur10ri :n,0 aici+ pentru c0 a1 1er4e prea departe pre=ent?nd toate raporturile cu ura de oa1eni a 2iec0rei tr0,0turi de caracter luat0 i=olat. E,te u.or de do-edit c0 :n ,pecial unele pro2e,iuni nu pot 2i :1;r0i.ate 20r0 o anu1it0 o,tilitate+ ceea ce nu e,te tot una cu a2ir1aia c0 nu ar putea 2i e#ercitate 20r0 o anu1it0 o,tilitate. Di1potri-0+ :n 1o1entul :n care un indi-id :nclinat ,pre 1i=antropie ,e 3ot0r0.te ,0 :1;r0i.e=e o a,e1enea pro2e,iune+ de eAe1plu+ cariera 1ilitar0+ date 2iind or4ani=area de an,a1;lu+ repre=ent0rile le4ate de ,er-iciul 1ilitar .i nece,ara ,olidaritate cu ceilali care 2ac aceea.i carier0+ toate 1ani2e,t0rile de o,tilitate ,e -or orienta :n a.a 2el :nc?t cel puin :n aparen0 ,0 ,e adapte=e :n cadrul co1unit0ii. O 2or10 de 1ani2e,tare eAtre1 de ;ine ca1u2lat0 a ,enti1entului de o,tilitate pri-e.te actele care aduc preBudicii unui o1 ,au unei -alori 1ateriale+ co1i,e din impruden!, prin aceea c0 20pta.ul pierde din -edere orice con,ideraie i1pu,0 de ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. :n Buri,pruden0 are loc o a1pl0 de=;atere

pe acea,t0 te10+ de=;atere care p?n0 a,t0=i nu a adu, nici o elucidare a pro;le1ei. E,te de la ,ine :nele, c0 un delict din i1pruden0 nu e,te tot una cu o cri10 pre1editat0+ c0 nu$i acela.i lucru dac0 cine-a+ de eAe1plu+ pune ne4liBent un 43i-eci de 2lori pe 1ar4inea 2ere,trei+ a.a :nc?t la cea 1ai 1ic0 trepidaie ace,ta cade :n capul unui trec0tor+ ,au dac0 43i-eciul de 2lori e,te aruncat :n capul trec0torului. Nu ,e poate :n,0 ,0 nu recunoa.te1 c0 actele unor oa1eni i1prudeni pot ,0 ai;0 la ;a=0 aceea.i o,tilitate ca o cri10 cu pre1editare+ ace,t 1od ne4liBent de a aciona o2erindu$ne un punct de ,priBin :n :nele4erea unui o1. @uri,pruden0 ad1ite :n ace,t ca= circu1,tane atenuante+ dat 2iind c0 20pta.ul nu a ,0-?r.it actul cu un ,cop contient5 E,te :n,0 ne:ndoielnic c0 un act du.10no, :n c3ip incon.tient poate ,0 ai;0 la ;a=0 acela.i 4?nd de ur0 ca .i un act de rea$credin0 ,0-?r.it :n 1od con.tient. :n a1;ele ca=uri a-e1 de$a 2ace cu oa1eni care do-ede,c o caren0 a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Dac0 lu01 ,ea1a la Bocurile copiilor+ totdeauna pute1 o;,er-a c0 unii din ei nu ,unt prea ateni cu ceilali+ conclu=ia pe deplin :ndrept0it0 2iind aceea c0 ei nu ,unt oa1eni de o1enie>. De,i4ur c0 niciodat0 nu tre;uie ,0 ne 4r0;i1 cu aprecierile+ ci ,0 a.tept01 ca ipote=a ,0 ne 2ie con2ir1at0 .i :n alte :1preBur0ri. Dar dac0 de 2iecare dat0 con,tat01 c0 participarea la Boc a cut0rui copil deter1in0 c?te un incident ne2ericit+ atunci ,e i1pune ,0 ,pune1 c0 ace,ta nu e,te :nclinat ,0 in0 cont de ceilali+ c0 nu$i ,t0 :n caracter ,0 ai;0 :n -edere ;inele .i neca=urile ,e1enului. :n acea,t0 per,pecti-0+ de 1ulte ori 1erit0 ,0 acord01 o atenie deo,e;it0 vie!ii noastre economice5 Acea,ta nu prea e,te di,pu,0 ,0 ne con-in40 c0 i1prudena nu are de$a 2ace cu o,tilitatea. C0ci actele care au loc :n ,2era a2acerilor de1on,trea=0 :n 4eneral c0 nu eAi,t0 nici ur10 de con,ideraie pentru aproapele+cu1 ar 2i de dorit ,0 2ie. EAi,t0 o :ntrea40 ,erie de de1er,uri .i aciuni :n -iaa noa,tr0 de a2aceri din care ,e -ede li1pede c0 acela care eAecut0 ace,te lo-ituri ca de tr0,net Ic 2ace totdeauna :n detri1entul altora. De re4ul0 a,e1enea acte nu atra4 dup0 ele nici o ,anciune penal0+ c3iar dac0 au la ;a=0 o intenie 1ali4n0 per2ect con.tient0. Dar cu1 1ani2e,t0 e,te cel puin acea a;,en0 a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0+ ca :n ca=ul i1prudenei+ :ntrea4a noa,tr0 -ia0 ,ocial0 -a 2i otr0-it0+ pentru c0 p?n0 .i cei care poate c0 ,unt ;ine-oitori -or nutri con-in4erea c0 :n a,e1enea ,ituaii nu$i r01?ne altce-a de 20cut dec?t ,0$i aperi cu 43earele .i cu dinii intere,ul per,onal. Ui a,t2el ,e trece cu -ederea pe,te 2aptul c0 acea,t0 ap0rare a propriei per,oane e,te :ntotdeauna le4at0 de preBudicierea altuia. :n ulti1ii ani a1 putut -edea ade,ea a,e1enea 2apte .i con,ecinele lor. E,te nu1ai ,pre ;inele no,tru ,0 2i1 ateni la ace,te 2eno1ene+ :ntruc?t a,t2el ne pute1 da ,ea1a c?t de 4reu e,te :n atari ,ituaii ,0 ,ati,2ace1 acele cerine care+ :n -irtutea ,enti1entului no,tru de co1uniune ,ocial0+ ni ,e par ca 2iind de la ,ine :nele,e .i :n re4ul0. E,te nece,ar ,0 40,i1 .i :n ace,t do1eniu ,oluii care 1ai de4ra;0 ,0 :nle,nea,c0 cola;orarea 2iec0ruia :n ,en,ul 2a-ori=0rii ;inelui 4eneral+ :n loc ,$o co1plice+ a.a cu1 ,e :nt?1pl0 a,t0=i cel 1ai ade,ea. Uneori au loc reacii cu totul auto1ate+ deoarece ,piritul 1a,elor nu doar1e niciodat0 .i ,e ap0r0 c?t ,e poate de ;ine. Dar .i p,i3olo4ia tre;uie ,0 a;orde=e ace,te 2eno1ene+ nu doar pentru a 2ace 1ai ;ine :nele,e relaiile econo1ice+ ci .i prin pri,1a aparatului p,i3ic care$.i aduce contri;uia ,a :n ace,t do1eniu+ :n ,en,ul de a .ti ce pute1 :n 4eneral pretinde .i la ce ne pute1 a.tepta din partea indi-i=ilor ,au a colecti-it0ilor. I1prundena e,te lar4 r0,p?ndit0 :n 2a1ilie+ :n .coal0 .i :n -ia0 :n 4eneral. O pute1 40,i pe,te tot. Mereu apare unde-a :n pri1$plan un tip care nu arat0 nici o con,ideraie pentru ,e1enul ,0u. 5ire.te c0 2aptul nu r01?ne ne,ancionat+ 1odul de a proceda al unui o1 lip,it de 1enaBa1ente a-?nd de cele 1ai 1ulte ori drept ur1are o ,c3i1;are ne:1;ucur0toare pentru d?n,ul. C?teodat0 ace,t proce, durea=0 1ult ti1p J 1orile Do1nului 1acin0 :ncet J+ at?t de 1ult :nc?t le40tura :ntre 2apte nu poate 2i ,e,i=at0+ pentru c0 re,pecti-ul le i4nor0+ nu le ,upune controlului .i+ prin ur1are+ de cele 1ai 1ulte ori nu le :nele4e. Se -or au=i t?n4uieli pe te1a unui de,tin ne1eritat+ in,ucce,ele 2iind pu,e ade,ea pe ,ea1a :1preBur0rii c0 cel0lalt+ partenerul ale c0rui ;rutalit0i a tre;uit ,0 le ,uporte+ dup0 c?t-a ti1p a a;andonat orice e2ort per,onal+ a.a c0 a rupt$o cu el. De.i actele co1i,e din i1pruden0 :.i 40,e,c c?teodat0 o aparent0 Bu,ti2icare+ dac0 le eAa1in01 1ai :ndeaproape+ pute1 ,e,i=a :ntre4ul lor coninut de o,tilitate 2a0 de ceilali. E,te+ oarecu1+ ca=ul .o2erului care+ conduc?nd ne;une.te auto-e3iculul+ ,tri-e.te pe cine-a+ ,u,in?nd apoi+ :n ap0rarea ,a+ c0 ,e 4r0;ea la o :nt?lnire pe care o 2iAa,e .i de la care nu putea :nt?r=ia. Dup0 cu1 pute1 -edea+ eAi,t0 oa1eni care pun 1icile lor intere,e per,onale at?t de ,u, dea,upra -ieii .i ;inelui celorlali oa1eni+ :nc?t ne4liBea=0 perico$ lele la care :i eApun pe ace.tia datorit0 co1porta1entului lor. Dup0 di,tana care de,parte propriile lor intere,e de ;inele colecti-it0ii+ ,e poate recunoa.te l01urit 4radul lor de du.10nie 2a0 de ceilali. NO'E
/ % #

.ihres +eschlechtspartners0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 .einesimmer7mehr7haben7HiLens, einesAlles7haben7Hillens0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 .aufge?isse *ormen des >ebens0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8

<

'ot 5ran= Grillpar=er+ :n Autobiografia,a+ e-oc?nd intrarea 2rance=ilor :n Viena :n anul /CL!+ de,crie .i un ,enti1ent de ur0 :nc0rcat denuane contradictorii: DEu :n,u1i nu era1 du.1an al 2rance=ilor :n 1ai 1ic0 10,ur0 dec?t tata+ cu toate a,tea+ Napoleon 10 atr04ea cu o 2or0 1a4ic0. Cu ,u2letul cuprin, de ur0 .i 20r0 ,0 2i 2o,t -reodat0 a1ator par0=i de 1ilitare 2a,tuoa,e+ nu pierdea1 nici una din in,peciile ,ale deSc3on;runn la ,au de pe c?1pia a.a$=i,ei Sc31el=. )arc0$/ 1ai -0d .i a,t0=i co;or?nd ,cara eAterioar0 a ca,telului Sc3on;runn+ 1ai 1ult aler4?nd dec?t 1er4?ndE$ntmplri din vremea mea5 Editura Uni-er,+ ucure.ti+ /!"&+ p. >!8. 7Nota trad.8 > D,ie nicht die besseren Menchenfreunde sind0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8

C&'()*+,+ III TRSTURI DE CARACTER DE NATUR NEAGRESIV :n acea,t0 4rup0 de tr0,0turi de caracter ,e includ acele 2or1e de 1ani2e,tare prin care a4re,iunea :1potri-a ,e1enului nu e-oluea=0 pe o linie direct0 .i clar -i=i;il0+ ci o;,er-atorului din a2ar0 i ,e la,0 i1pre,ia unei i1olri ostile5 E,te ca .i cu1 :ntre4ul 2luA de o,tilitate ,$ar arcui .i ar lua o cale ocolit0. :n a,e1enea ca=uri a-e1 de cele 1ai 1ulte ori i1a4inea unui o1 care+ de,i4ur+ nu 2ace pe ni1eni ,0 ,u2ere+ dar ,e ine la di,tan0 de oa1eni .i de -ia0+ e-it0 orice contact .i+ :n ,in4ur0tatea$i+ le re2u=0 altora cola;orarea ,a. Dar cu1 o;iecti-ele pe care .i le 2iAea=0 u1anitatea nu pot 2i reali=ate+ :n 1area lor 1aBoritate+ dec?t printr$o acti-itate :n co1un+ un o1 care ,e i=olea=0 e,te ,u,pect de aceea.i o,tilitate ca unul care atac0 .i p04u;e.te 20i. .i direct colecti-itatea+ co1porta1entul pa,i- ,u,tr04?ndu$i ace,teia 1iBloacele nece,are de con,er-are. Se de,c3ide aici un i1en, do1eniu de cercetare+ din care -re1 ,0 ,upune1 anali=ei 1ai detaliate c?te-a 2eno1ene 2rapante. S0 eAa1in01 :n pri1ul r?nd: 1. I!OLAREA. Acea,ta ,e poate 1ani2e,ta :n di2erite 1oduri. Oa1enii care ,e i=olea=0 -or;e,c puin ,au deloc+ nu te pri-e,c :n oc3i+ nu a,cult0 ,au nu ,unt ateni atunci c?nd li ,e -or;e.te. :n toate relaiile+ c3iar .i :n cele 1ai ,i1ple+ ,e 2ace ,i1it0 o r0ceal0 de natur0 ,0$i :ndep0rte=e pe oa1eni unii de alii. Acea,ta ,e ,i1te :n :ntrea4a lor atitudine+ :n 2elul lor de a da 1?na+ :n ton+ :n ceea ce ,pun+ :n 1odul de a ,aluta ,au de a r0,punde la ,alut. :ntotdeauna lucrurile ,e petrec :n a.a 2el+ de parc0 :ntre ei .i ceilali ,$ar :ntinde o distan!5 :n toate ace,te 1ani2e,t0ri de i=olare re40,i1 tr0,0tura de caracter cuno,cut0+ -anitatea+ care aici ia 2or1a deta.0rii de ceilali+ prin acea,ta indi-idul -oind ,0 de1on,tre=e c0 e,te di2erit de ei .i c0 ,e ine la di,tan0. )roced?nd a,t2el+ ace.ti oa1eni nu 2ac dec?t ,0$.i i1a4ine=e o ,uperioritate ineAi,tent0. Dup0 cu1 -ede1+ o,tilitatea ;elicoa,0 ,e poate tra-e,ti :n atitudinea aparent ino2en,i-0 a :n,in4u$ratului. 5eno1enul apare .i :n ,?nul unor 1ari 4rupuri de oa1eni. 5iecare dintre noi a luat de,i4ur cuno.tin0 de 2a1ilii :ntre4i caracteri=ate de 2aptul c0 ,e i=olea=0 er1etic de ceilali. Dac0 le pri-i1 1ai :ndeaproape+ -o1 o;,er-a c0 niciodat0 nu lip,e.te o,tilitatea .i nici :nclinaia de a ,e :nc3ipui 2iine 1ai ,u,$pu,e+ 1ai no;ile dec?t celelalte 20pturi o1ene.ti. 'endina de i=olare poate cuprinde cla,e+ reli4ii+ ra,e .i naiuni :ntre4i9 o ilu,trare cu totul edi2icatoare :n ace,t ,en, o con,tituie cutare ora. ,tr0in+ de eAe1plu+ unde locurile de pro1enad0+ c?teodat0 c3iar .i ar3itectura ca,elor de=-0luie 1odul :n care unele p0turi ,ociale ,e :nc3id unele 2a0 de altele. Un 2eno1en ad?nc :nr0d0cinat :n ,ocietatea noa,tr0 pri-e.te in,ti4area oa1enilor de a ,e i=ola :n naiuni+ con2e,iuni .i cla,e+ de unde nu re=ult0 altce-a dec?t con2licte reciproce+ care dup0 c?t-a ti1p de-in tradiie cronic0 .i neputincioa,0. Nu de puine ori li ,e o2er0 a,t2el unor indi-i=i po,i;ilitatea de a eAploata opo=iiile latente .i de a incita ace,te 4rupuri ,0 ,e :ncaiere+ cu ,in4urul ,cop de a pune 1ai u.or 1?na pe 2r?nele conducerii .i de a$.i ,ati,2ace -anit0ile per,onale. O,tilitatea nu lip,e.te niciodat0 :n a,e1enea ca=uri+ a,t2el de cla,e ,au popoare con,ider?ndu$,e e1inente+ prea10rindu$.i ,piritualitatea de elit0 .i necuno,c?nd de,pre alte cla,e .i popoare dec?t ceea ce au ele r0u. )o,i;ilitatea unei accentu0ri periculoa,e a o,tilit0ii -ine de acolo c0+ de re4ul0+ nu ,e apleac0 urec3ea dec?t la anu1ii a4itatori+ care :ncearc0 ,0 a?e o,tilitatea prin pri,1a propriilor lor con-in4eri .i intere,e. C?nd inter-in e-eni1ente ne2ericite+ ca r0=;oiul 1ondial cu ur10rile ,ale+ atunci ni1eni nu ,e ,ocoate i1plicat :n cau=area lor. EAi,t0 un tip de o1 care+ :n propria ,a in,ecuritate+ a,pir0 c0tre ,uperioritate .i independen0+ pe care caut0 ,0 le o;in0 :n detri1entul altora. I=olarea e,te de,tinul unor a,e1enea indi-i=i+ pecetea :n,0.i a :ntre4ii lor -iei. Se :nele4e de la ,ine c0 ace.ti oa1eni nu ,unt capa;ili ,0 2a-ori=e=e prop0.irea+ pro4re,ul ci-ili=aiei .i culturii. 2. ANGOASA. :n atitudinea o,til0 a unui o1 2a0 de 1ediul ,0u 40,i1 ade,ea 1ani2e,t0ri de anAietate+ care con2er0 un colorit particular caracterului ace,tui o1. AnAietatea e,te un 2eno1en eAtraordinar de r0,p?ndit+ care :l :n,oe.te pe o1 din 2ra4eda copil0rie .i ade,ea p?n0 la ad?nci ;0tr?nee+ a10r?ndu$i :ntr$o ini1a4i$ na;il0 10,ura eAi,tena+ 20c?ndu$/ incapa;il ,0$.i 2ac0 prieteni .i ,0 pun0 prin ace.tia o ;a=0 pentru o -ia0

,enin0 .i pentru o acti-itate rodnic0. C0ci tea1a ,e poate eAtinde a,upra tuturor relaiilor -ieii u1ane. Orientarea atitudinii anAioa,e di2er0 de la o1 la o1. Se poate ca cine-a ,0 ai;0 tea10 de lu1ea eAterioar0 ,au+ di1potri-0+ ,0 ,e :n,p0i1?nte de propria ,a lu1e interioar0+ A.a cu1 o1ul e-it0 ,ocietatea+ care :i 2ace 2ric0+ tot a.a ,e poate te1e ,0 r01?n0 ,in4ur+ cu el :n,u.i. De a,e1enea+ printre anAio.i -o1 :nt?lni tipul ;ine cuno,cut care ,e ,i1te con,tr?n, ,0 ,e 4?ndea,c0 1ai 1ult la ,ine .i care+ drept ur1are+ nu are ti1p pentru ceilali. De :ndat0 ce el .i$a 2iAat drept principiu ocolirea 4reut0ilor -ieii+ acea,t0 concepie ,e ad?nce.te .i ,e con,olidea=0 prin a,ocierea ,a cu anAietatea. EAi,t0 de 2apt oa1eni care ,unt cuprin.i de anAietate de :ndat0 ce au de :ntreprin, ce-a+ c?nd pleac0 de aca,0+ ,e de,part de cine-a care :i :n,oea+ li ,e propune ,0 ocupe o 2uncie ,au au de 20cut curte unei 2e1ei etc. At?t de ,la;0 e,te le40tura lor cu -iaa .i cu ,e1enii+ :nc?t orice ,c3i1;are :n o;i.nuinele lor :i :n2rico.ea=0. )e de alt0 parte+ :ntr$o a,e1enea ,tare de ,pirit :ntrea4a de=-oltare a per,onalit0ii .i capacitatea de aciune r01?n ;locate. De,i4ur c0 2rica nu e,te :ntotdeauna tot una cu a :ncepe ,0 tre1uri .i a o lua la 2u40. Dar rit1ul acti-it0ii ,cade .i ,unt 40,ite tot 2elul de preteAte .i de ,u;ter2u4ii. Uneori cel :n cau=0 nu .tie ni1ic de,pre ace,tea+ de,pre 2aptul c0 atitudinea ,a anAioa,0 e,te re=ultatul pre,iunii eAercitate de o nou0 ,ituaie eAi,tenial0. Intere,ant e,te c0 ade,ea+ ca o con2ir1are a ace,tei concepii+ con,tat01 c0 ace.ti oa1eni ,e 4?nde,c cu predilecie la trecut ,au la 1oarte+ ceea ce are aproAi1ati- acela.i e2ect. A te 4?ndi la trecut e,te un 1od di,cret .i de aceea 2oarte a4reat de a te DpreocupaE propria per,oan0. 'ea1a de 1oarte ,au de ;oal0 e,te+ de a,e1enea+ 2rec-ent0 la oa1enii care ,e a2l0 :n c0utarea unor preteAte ca ,0 renune la orice acti-itate. Sau ei -or accentua c0 totul e pur .i ,i1plu de.ert0ciune+ c0 -iaa e at?t de ,curt0 ,au c0 nu ,e poate .ti ce ne -a aduce =iua de 1?ine. Acela.i e2ect :l pot a-ea amgirile religiei cu privire la via!a de apoi, :n ca=ul oa1enilor al c0ror el e,te de 2apt -iaa Dde dincoloE .i care con,ider0 -iaa tere,tr0 ca pe o ,tr0danie a;,olut de pri,o,+ ca pe o 2a=0 in,i4ni2iant0 a propriei de=-olt0ri. Dac0 pri1ul tip de o1 e-it0 orice acti-itate pentru c0 or4oliul nu$i per1ite ,0 ,e la,e pu, la :ncercare+ :n ca=ul celui de$al doilea con,tat01 c0+ prin in,truire ,au ilu1inare+ acela.i Du1ne=eu ,pre care a,pir0+ acela.i el de a o;ine ,uperioritatea a,upra celorlali+ acela.i or4oliu :l 2ac incapa;il ,0$.i tr0ia,c0 -iaa. :n pri1a ,a 2or10+ cu totul pri1iti-0+ an4oa,a ,e :nt?lne.te la copii+ care pre=int0 ,e1ne de tea10 ori de c?te ori ,unt l0,ai ,in4uri. Un a,e1enea copil nu -a 2i :n,0 ,ati,20cut doar de ,i1pla pre=en0 a cui-a l?n40 ,ine+ ci -a c0uta ,0 eAploate=e :n alte ,copuri 2aptul de a ,e 40,i :1preun0 cu cine-a. Dac0+ de eAe1plu+ 1a1a :l la,0 ,in4ur+ el o -a rec3e1a 1ani2e,t?ndu$.i clar tea1a+ ceea ce nu :n,ea1n0 dec?t c0 pe el :l intere,ea=0 ca 1a1a ,0 ,tea pur .i ,i1plu l?n40 d?n,ul. Ceea ce -rea el cu ade-0rat e,te ca ea ,0 2ie la c3ere1ul lui+ ,0 o poat0 do1ina. A,e1enea 1ani2e,t0ri arat0 de o;icei c0 copilul nu a 2o,t l0,at ,0 e-olue=e pe calea independenei+ ci+ apli$c?ndu$i$,e un trata1ent peda4o4ic eronat+ a 2o,t deter1inat ,0 ,e a4ate de alte per,oane+ ,0 le in0 pe ace,tea la di,po=iia ,a. Mani2e,t0rile eAterioare ale an4oa,ei in2antile ,unt :n 4eneral cuno,cute. Acea,ta de-ine deo,e;it de net0 atunci c?nd ,tin4erea lu1inilor+ noaptea+ de eAe1plu+ 2ace di2icil contactul cu lu1ea eAterioar0 ,au cu per,oana dorit0. Stri40tul 2ricii re,ta;ile.te+ ca ,0 ,pune1 a.a+ le40tura rupt0 de :ntunericul nopii. Dac0 -ine cine-a repede+ :n 4eneral ,e :nt?1pl0 ceea ce a1 .i ar0tat 1ai ,u,: copilul :.i eApri10 .i alte dorine+ -rea ,0 i ,e 2ac0 lu1in0+ ,0 nu 2ie l0,at ,in4ur+ ,0 ai;0 cu cine ,e Buca .i altele de 2elul ace,ta. C?t ti1p i ,e 2ace pe -oie+ tea1a e,te e-aporat0. Dar din clipa :n care ace,t co1porta1ent de ,u-eran pare a1eninat+ tea1a re-ine .i con,olidea=0 do1inaia copilului. 5eno1ene analoa4e eAi,t0 .i :n -iaa adulilor. E,te ca=ul oa1enilor care re2u=0 ,0 ia,0 ,in4uri din ca,0. Ade,ea :i pute1 -edea pe ,trad0 cri,pai de 2ric0+ pri-ind :n Burul lor ,au ,t?nd :nle1nii de ,pai10+ c?nd nu alear40 ca pu.i pe 2u40 de un du.1an 2ioro,. C?teodat0+ o a,e1enea per,oan0 -0 poate a;orda+ ru4?ndu$-0 ,$o aButai ,0 tra-er,e=e ,trada/. Nu ,unt oa1eni propriu$=i, ;olna-i+ ade,ea a-?nd o ,0n0tate 1ai ;un0 ca a altora+ dar+ pu.i :n 2aa unei di2icult0i ne:n,e1nate pentru alii+ ei ,u2er0 i1ediat o cri=0 de an4oa,0. La unii 2eno1enul e,te at?t de accentuat :nc?t ,unt cuprin.i de in,ecuritate .i tea10 de :ndat0 ce pun piciorul a2ar0 din ca,0. 5or1ele de 1ani2e,tare ale ace,tei agorafobii $(lat1angst% pre=int0 un intere, deo,e;it prin 2aptul c0 la ace.ti oa1eni de,coperi1 ,enti1entul c0 ei ar 2i inta unei pri4oane ne1iloa,e. Ei ,unt :ncredinai c0 ce-a anu1e :i 2ace ,0 di2ere cu totul de ceilali. Uneori ace,t ,enti1ent ,e eApri10 prin idei 2anta,1a4orice+ ca atunci c?nd+ de eAe1plu+ ei cred c0 ar putea ,0 cad0+ ceea ce pentru noi nu :n,ea1n0 altce-a dec?t c0 ei ,e cred ,ituai pe o po=iie 2oarte :nalt0. :n 1ani2e,t0rile patolo4ice+ de4enerate ale an4oa,ei+ ,copul de a o;ine puterea .i ,uperioritatea e,te prin ur1are o,cilant .i -ede1 cu1 .i :n ace,te ca=uri -iaa e,te opri1at0+ a1eninat0 de un de,tin tri,t. C0ci la 1uli oa1eni an4oa,a nu ,e1ni2ic0 altce-a dec?t c0 cine-a tre;uie ,0 ,tea l?n40 d?n.ii+ ,0 ,e ocupe de ei. :n ca=ul celui care nu$.i 1ai poate p0r0,i nici 10car ca1era+ tre;uie ca

totul ,0 ,e ,u;ordone=e an4oa,ei ,ale. I1pun?nd le4ea ca toat0 lu1ea ,0 -in0 la d?n,ul+ pe c?nd el nu e,te o;li4at ,0 1ear40 la ni1eni+ el ,e co1port0 ca un re4e care :i do1in0. An4oa,a u1an0 nu poate 2i ,upri1at0 dec?t prin re,ta;ilirea le40turii :ntre indi-id .i ,ocietate. Va putea ,0$ .i tr0ia,c0 -iaa 20r0 a 2i torturat de tea10 nu1ai acela care are con.tiina apartenenei la ,ocietate. In,er01 aici :nc0 un eAe1plu intere,ant+ din =ilele re-oluiei din /!/C. Un nu10r de pacieni au declarat pe nea.teptate c0 ,unt :1piedicai ,0 -in0 la con,ultaii. :ntre;ai a,upra 1oti-elor+ ei au dat ur10torul r0,pun,: ti1purile de a=i ,unt at?t de tul;uri c0 nu ,e poate .ti ce i ,e poate :nt?1pla9 .i c?nd e.ti cu1-a 1ai ;ine :1;r0cat+ u.or poi ,0 ai nepl0ceri. 5ire.te+ ne1ulu1irea .i re-olta erau atunci 1ari. Dar ceea ce .oc3ea=0 e,te 2aptul c0 nu1ai anumi!i oa1eni au tra, conclu=iile 1enionate 1ai ,u,. De ce toc1ai ei au 4?ndit a,t2elP 5aptul nu e,te :nt?1pl0tor+ ine de lip,a de contact ,ocial a ace,tor indi-i=i+ ceea ce nu le putea da ,enti1entul ,ecurit0ii+ pe c?nd alii+ care ,e ,ocoteau 1ai inte4rai :n colecti-itate+ nu ,i1eau nici o tea10 .i 1er4eau ca de o;icei la lucru. O 2or10 de an4oa,0 1ai ino2en,i-0 dar nu 1ai puin de1n0 de atenie e,te timiditatea, ceea ce a1 ,pu, de,pre anAietate 2iind -ala;il .i pentru acea,ta. Oric?t de ,i1ple ar 2i relaiile :n care ,e a2l0 i1plicai copiii+ ti1iditatea le -a o2eri po,i;ilitatea ,0 e-ite ,au ,0 rup0 contactul cu ceilali+ d?nd :n ace,t 2el cur, ,enti1entului lor de in2erioritate ,au de a 2i di2erii+ ceea ce in3i;0 pl0cerea de a :ntreine le40turi cu alii. 3. LAITATEA. Acea,t0 tr0,0tur0 de caracter e,te proprie celor care percep ca 2iind deo,e;it de di2icile ,arcinile ce le re-in .i care nu cred c0 di,pun de 2ora nece,ar0 :n-in4erii 4reut0ilor. De re4ul0+ acea,t0 tr0,0tur0 de caracter ,e -a 1ani2e,ta ,u; 2or1a unor 1i.c0ri de :naintare lente+ datorit0 c0rora di,tana dintre indi-id .i pro;le1ele -itale nu prea ,cade+ ;a c3iar r01?ne con,tant0. Intr0 :n acea,t0 cate4orie acei oa1eni care nu ,unt de 40,it i1ediat acolo unde toat0 lu1ea are de re=ol-at o pro;le10 de -ia0 .i de 1oarte. Un a,e1enea o1 de,coper0 deodat0+ ;un0oar0+ c0 nu e,te nicidecu1 apt pentru pro2e,iunea pe care a tre;uit ,$o :1;r0i.e=e. El :.i -a 40,i tot ,oiul de cu,ururi .i :.i -a ,ilui :n a.a 2el propria lo4ic0+ :nc?t :1;r0i.area pro2e,iunii re,pecti-e ,0$i apar0 de ne,uportat. 5or1e de 1ani2e,tare a la.it0ii ,unt+ de a,e1enea+ pe l?n40 :ncetineala :n reacii+ preocuparea eAa4erat0 pri-ind 10,urile de ,ecuritate+ di-er,ele preparati-e etc+ toate ace,tea a-?nd ,copul de a$.i declina r0,punderea pentru a;andonarea unei ,arcini care :i re-ine. ),i3olo4ia indi-idual0 a de2init drept problem a distan!ei $(roblem der 6istan1% :ntre4ul co1pleA de a,pecte pri-ind ace,t 2eno1en p,i3ic eAtre1 de r0,p?ndit. Ea a ela;orat o concepie care ne per1ite ,0 e1ite1 Budec0i ;ine :nte1eiate a,upra atitudinii 2unda1entale a unui o1+ ,0 10,ur01 di,tana la care ,e ine 2a0 de re=ol-area celor trei 1ai pro;le1e ale -ieii: pro;le1a :ndeplinirii :ndatoririlor ,ale ,ociale+ pro;le1a raportului ,0u cu ,e1enii $der Fe1iehung des Ich 1um 6u% .i aceea a 1odului :n care are loc contactul dintre ,ine .i ceilali oa1eni+ c?nd ace,t contact nu e,te pur .i ,i1plu =0d0rnicit. )ri1a din ace,te pro;le1e -itale pri-e.te pro2e,iunea+ cea de$a doua -ia0 erotic0 7iu;irea .i c0,0toria8+ enunul celei de$a treia nea-?nd ne-oie de eAplicaii. Dup0 10ri1ea ace,tor trei pro;le1e+ dup0 distan!a care :l de,parte pe un o1 de re=ol-area ace,tor trei pro;le1e+ pute1 tra4e conclu=ii a,upra indi-idualit0ii+ a,upra per,onalit0ii ,ale .i+ de a,e1enea+ -o1 2i :n ,tare ,0 ad0u401 c?te ce-a :n ,copul cunoa.terii o1ului :n 4eneral. )rincipala tr0,0tur0 care ni ,e de=-0luie :n a,e1enea ca=uri e,te+ :n 4eneral+ aceea c0 o1ul pune :ntre ,ine .i datoria ,a o di,tan0 1ai 1are ,au 1ai 1ic0. Dac0 eAa1in01 ,ituaia 1ai :ndeaproape+ con,tat01 c0 a-e1 de$a 2ace+ pe l?n40 u1;re+ .i cu a,pecte lu1inoa,e. S0 ad1ite1 c0 un indi-id .i$a 2iAat atitudinea doar :n raport cu partea lu1inoa,0 a ,ituaiei. :ntr$ade-0r+ dac0 te apuci ,0 :ndepline.ti o ,arcin0 2iind total nepre40tit pentru acea,ta+ ai circu1,tane atenuante+ ,enti1entul de ,ine .i -anitatea per,onal0 r01?n?nd intacte. Situaia de-ine :n,0 1ult 1ai ,i4ur0 .i lucre=i ca un dan,ator pe ,?r10 care .tie c0 ,u; el ,e a2l0 :ntin,0 pla,a de protecie. Dac0 ,e pr0;u.e.te+ cade pe 1oale9 tot a.a+ dac0 te apuci de o trea;0 20r0 pre40tirea nece,ar0 .i trea;a nu ie,e ;ine+ ,enti1entul per,onalit0ii nu e,te :n pericol+ deoarece poi ,0$i ,pui c0 nu ai putut 2ace 1ai 1ult din di-er,e 1oti-e in?nd de pre40tire .i c0+ :n ca=ul :n care acea,ta nu era ne4liBat0+ ,arcina ar 2i 2o,t du,0 la :ndeplinire :n 1od ,tr0lucit. Nu e,te la 1iBloc un neaBun, al propriei per,onalit0i+ ci de -in0 e,te o circu1,tan0 de ordin ,ecundar+ de care cel :n cau=0 nu e,te nicidecu1 re,pon,a;il. Dac0+ cu toate ace,tea+ trea;a a reu.it+ cu at?t 1ai 1ari ,unt 1eritele ,ale. C?nd unul ;ine pre40tit .i 3arnic :.i reali=ea=0 ,arcinile+ ni1eni nu -ede ce-a deo,e;it aici+ reu.ita 2iind de la ,ine :nelea,0. Dar dac0 cine-a a :nceput lucrul t?r=iu+ nu ,e o1oar0 cu trea;a ,au e,te a;,olut nepre40tit .i+ totu.i+ :i d0 de cap0t+ ceea ce nu e,te cu neputin0+ atunci e,te cu totul altce-a+ a-e1 de$a 2ace+ ca ,0 ,pune1 a.a+ cu un erou :n toat0 le4ea+ care a 20cut cu o ,in4ur0 1?n0 ceea ce alii nu pot 2ace dec?t cu a1?ndou0. Ace,tea ,unt+ a.adar+ p0rile lu1inoa,e ale ace,tei acro;aii%. O a,e1enea atitudine tr0dea=0 at?t a1;iia+ c?t .i -anitatea o1ului+ ea arat0 c0 re,pecti-ul -rea ,0 atra40 cel puin atenia a,upra ,a. 'otul ,e :n-?rte.te :n

Burul supraaprecierii, -oindu$,e a ,e l0,a i1pre,ia c0 ,e di,pune de 2ore deo,e;ite. Ne apropie1 a,t2el de :nele4erea acelora care -or ,0 e-ite pro;le1ele care li ,e pun+ care :.i creea=0 acelea.i di2icult0i arti2iciale+ din 2aa c0rora 2u4 ,au de care e=it0 ,0 ,e apropie. 'oc1ai pe ace,te c0i ocolite+ de ,u,tra4ere din 2aa datoriei+ :nt?lni1 lenea+ indolena+ 2luctuaia pro2e,ional0 7Din,ta;ilitateaE8+ dec0derea etc. EAi,t0 oa1eni la care acea,t0 atitudine ,e 2ace -0dit0 c3iar .i :n co1porta1entul eAterior+ ei a-?nd c?teodat0 un 1er, at?t de unduitor :nc?t i$ai putea co1para cu .erpii. Ace,t 2apt nu e,te o :nt?1plare .i+ cu precauiile de ri4oare+ pute1 dia4no,tica la ei :nclinaia de a trece pe l?n40 pro;le1ele i1portante pe care le au de ,oluionat. Un ca= luat din -ia0 ne -a de1on,tra li1pede cele a2ir1ate 1ai ,u,. E,te -or;a de un ;0r;at care :n tot ceea ce 20cea tr0da o 1are a10r0ciune+ care era de=4u,tat de -ia0 .i ,e 4?ndea ,0$.i cur1e =ilele. Ni1ic nu$i 1ai producea ;ucurie .i :ntrea4a ,a conduit0 d0dea de :nele, c0 de 2apt el :.i :nc3eia,e conturile cu -iaa. Din con-or;irea cu d?n,ul a reie.it c0 era cel 1ai 1are dintre trei 2rai .i c0 tat0l ,0u+ un o1 eAtre1 de a1;iio,+ pro4re,a,e i1petuo, :n cariera ,a+ o;in?nd re=ultate aprecia;ile. )acientul no,tru 2u,e,e copilul ,0u pre2erat+ de,tinat ,0$i calce pe ur1e. Ma1a deceda,e de t?n0r0. Cu 1a1a -itre40 era :n ;une relaii+ pro;a;il din cau=0 c0 ,e ;ucura de :ntrea4a protecie din partea tat0lui ,0u. Ca pri1 n0,cut+ el era un :n2l0c0rat adorator al 2orei .i con,tr?n4erii. 'otul la el purta o a1prent0 de i1periali,1. La .coal0 ,$a ,ituat repede :n 2runtea cla,ei. La a;,ol-irea ,tudiilor a preluat ocupaia tat0lui ,0u .i 2a0 de neiniiai ,e co1porta acu1 ca un di,tri;uitor de 4raieri. Se eApri1a :ntotdeauna :n ter1eni a1icali+ 1uncitorii ,0i nu o duceau pro,t+ le pl0tea cele 1ai ridicate ,alarii .i era 1ereu acce,i;il la ru401inile lor.Dup0 re-oluia din /!/C :n,0 :n 2elul ,0u de a 2i a inter-enit o ,c3i1;are -0dit0. Nu contenea ,0 ,e pl?n40 c?t de 1ult :l :n-enina,e co1porta1entul necu-iincio, al ,alariailor ,0i. Ceea ce ei 1ai :nainte ,olicitau .i li ,e d0dea+ acu1 re-endicau. A10r0ciunea ,a era at?t de 1are :nc?t ,e 4?ndea ,0 ,e retra40 din a2aceri. )e planul :ndatoririlor ,ale ,$a produ, o cotitur0. Se co1porta,e p?n0 atunci ca un .e2 plin de ;un0-oin0. Dar din 1o1entul :n care po=iia ,a de dein0tor al puterii 2u,e,e le=at0+ a :ntor, 2oaia+ iar concepia ,a de,pre lu1e de acu1 ,$a do-edit pertur;atoare nu nu1ai pentru :ntrea4a :ntreprindere+ ci :ndeo,e;i pentru propria$ i eAi,ten0. Dac0 nu ar 2i 2o,t at?t de a1;iio, :nc?t ,0 arate c0 e,te ,t0p?n :n ca,a lui+ atunci ar 2i putut r01?ne lini.tit din,pre acea,t0 parte. Ni1ic :n,0 nu$/ intere,a 1ai 1ult dec?t ,0$.i de1on,tre=e puterea per,onal0. De=-oltarea lo4ic0 a relaiilor ,ociale nu a 20cut po,i;il ace,t lucru .i+ acu1+ :ntrea4a a2acere aBun,e,e ,0$/ depri1e pro2und. Dorina ,a de a ,e retra4e eApri10+ a.adar+ un act a4re,i-+ o acu=aie la adre,a ,alariailor ,0i re2ractari. Vanitatea ,a nu$/ putea duce prea departe. A,pectul contradictoriu al :ntre4ii ,ituaii+ de=-0luit pe nea.teptate+ /$a .ocat :n pri1ul r?nd pe el :n,u.i. )rincipiile ,ale nu au putut trece pro;a de re=i,ten0 la care erau ,upu,e. Dat0 2iind de=-oltarea ,a unilateral0+ :.i pierdu,e po,i;ilitatea de a 40,i alte c0i .i de a pune :n -aloare un alt principiu. El nu 1ai era capa;il ,0 e-olue=e+ pentru c0 :.i 2iAa,e ca unic el o;inerea puterii .i a ,uperiorit0ii+ a.a :nc?t+ :n 1od ,urprin=0tor+ pe planul tr0,0turilor de caracter l0,a,e ,0 predo1ine :n el -anitatea. Dac0 trece1 :n re-i,t0 re,tul -ieii ,ale+ con,tat01 c0 relaiile ,ociale :i ,unt de$a dreptul ,0r0c0cioa,e. E,te clar c0+ date 2iind concepiile ,ale+ nu putea ,tr?n4e :n Buru$i dec?t oa1eni care :i recuno.teau ,uperioritatea .i ,e :nclinau :n 2aa -oinei ,ale. Di,pun?nd de un a,cuit ,pirit critic+ ca .i de per,picacitate+ era :n ,tare de o;,er-aii ,urprin=0tor de eAacte+ de o;icei 1ini1ali=atoare. Acea,ta a du, la :ndep0rtarea de ,ine a cuno,cuilor. Nu a a-ut niciodat0 prieteni ade-0rai. Ceea ce nu$i putea da contactul cu oa1enii+ c0uta ,0 :nlocuia,c0 prin tot 2elul de a1u=a1ente. Dar el nu a e.uat cu ade-0rat dec?t atunci c?nd .i$a pu, pro;le1a dra4o,tei .i a c0,0toriei. De,tinul ,0u a 2o,t de a.a natur0 :n acea,t0 pri-in0+ :nc?t i ,$ar 2i putut pre=ice cu 1ult ti1p :nainte. Dat 2iind c0 dra4o,tea pre,upune o le40tur0 de pro2und0 ca1araderie+ ea reduce la 1ini1u1 ,etea de do1inaie a unuia ,in4ur. Voind :n,0 ,0 2ie ,u-eran+ o1ul no,tru a 20cut prin acea,t0 pri,10 .i ale4erea partenerei ,ale de -ia0. S$a orientat ,pre ale4erea unei con,oarte cu un caracter tare+ a c0rei cucerire tre;uia ,0$i apar0+ iar0.i+ ca un triu12 per,onal. S$au reunit a,t2el doi oa1eni ,tructurai la 2el+ a c0ror con-ieuire e,te un .ir ne:ntrerupt de con2licte din cele 1ai 4ra-e. Cea pentru care el opta,e a-ea o orientare care+ :n 1ulte pri-ine+ o ar0ta 1ai :n,etat0 de do1inaie dec?t era el :n,u.i. A 2o,t nece,ar ca a1?ndoi ,0 recur40 la tot 2elul de 1iBloace pentru a$.i i1pune .i 1enine do1inaia cerut0 de principiile lor. 5ire.te c0 a,t2el nu :ncetau ,0 ,e :ndep0rte=e unul de altul+ 20r0 a ,e putea totu.i de,p0ri cu totul+ pentru c0 a,e1enea oa1eni ,per0 1ereu ,0 o;in0 :n cele din ur10 -ictoria .i de aceea cu 4reu pot p0r0,i c?1pul de ;0t0lie. O1ul no,tru ne$a po-e,tit .i un -i, din acea perioad0. Vi,a,e c0 ,t0tea de -or;0 cu o 2at0 care a-ea :n20i.area unei ,er-itoare .i care ,e10na :n 1od i=;itor cu conta;ila ,a. El :i ,punea 7:n -i,8: DEu ,unt+ cu

toate ace,tea+ de -i0 princiar0E. Nu e,te 4reu de :nele, ce ,ucce,iune de idei ,e re2lect0 :n ace,t ta;lou oniric. Mai :nt?i e,te -or;a de 1odul de a pri-i la oa1eni de ,u,. 5iecare :i apare :n pri1ul r?nd ca ,u;altern+ incult .i ne:n,e1nat+ cu at?t 1ai 1ult :n ca=ul unei 2e1ei. Dac0 ne a1inti1 c0 el ,e a2l0 :n con2lict cu ,oia+ e,te plau=i;il0 ipote=a c0 toc1ai acea,ta ,e a,cunde ,u; c3ipul per,oanei -0=ute :n -i,. :n 2elul ace,ta+ el e,te o eni410 pentru toat0 lu1ea+ .i pentru el :n,u.i 1ai 1ult dec?t pentru oricine+ deoarece nu$i aBun4e ni1eni cu pr0Bina la na,+ 2a,cinat cu1 e,te de un el plin de -anitate. :ndep0rtarea ,a de ,e1eni 1er4e 1?n0 :n 1?n0 cu aro4ana+ el pretin=?nd pentru ,ine o po=iie :nalt0 de neBu,ti2icat+ pe c?nd altora le conte,t0 orice -aloare+ ceea ce denot0 o concepie de -ia0 .i un co1porta1ent care nu la,0 nici un loc pentru prietenie ,au pentru dra4o,te. Ar4u1entele in-ocate pentru Bu,ti2icarea unor a,e1enea e-a=iuni ,unt a;,olut caracteri,tice. Sunt cel 1ai ade,ea 1oti-e care par -ala;ile .i de la ,ine :nele,e+ nu1ai c0 ele nu ,e pot aplica :n ca=ul re,pecti-. A.a+ cutare -a de,coperi+ de eAe1plu+ c0 tre;uie ,0 2rec-ente=e ,ocietatea .i ,e -a eAer,a :n ace,t ,en, intr?nd+ ,0 ,pune1+ :ntr$o .lea3t0 de ;ei-ani+ unde :.i -a pierde ti1pul ;?nd+ Buc?nd c0ri+ tr0nc0nind -rute .i ne-rute .i cre=?nd c0 :n ace,t 2el ,e -a :nconBura de prieteni .i cuno,cui. :n ace,t ca= ,e -a :ntoarce aca,0 la ore t?r=ii din noapte+ nu ,e -a putea ,cula de-re1e .i -a conc3ide a-erti=ator: dat 2iind c0 tre;uie ,0 2rec-ente=i ,ocietatea+ nu poi totdeauna ,0... etc. 'reac0$1ear40+ dac0 .i$ar duce la :ndeplinire :ndatoririle. Dar dac0+ di1potri-0+ acaparat de culti-area ,ocia;ilit0ii+ o1ul nu e,te de 40,it la locul ,0u de 1unc0+ atunci+ 2ire.te+ dreptatea nu 1ai e,te de partea lui+ de.i ar4u1entele in-ocate ,unt :n ,ine eAacte. Un altul+ cu1 ,e :nt?1pl0 :ndeo,e;i la tinerii care ,e a2l0 :n perioada opiunii pro2e,ionale+ :.i de,coper0 deodat0 aptitudini pentru politic0. De,i4ur+ politica e,te o c3e,tiune i1portant0. Ar 2i :n,0 curat0 pro,tie ca :n loc ,0$i ale4i o 1e,erie .i ,0 te pre40te.ti ,erio, pentru -iitoarea ta pro2e,ie ,0 nu 2aci ni1ic altce-a dec?t ,0 di,cui politic0. Vede1 clar din ace,te ca=uri c0 nu eAperiena noa,tr0 o;iecti-0 e,te aceea care ne 2ace ,0 ne a;ate1 de la calea cea ;un0+ ci concep!ia personal pe care o a-e1 de,pre lucruri+ 2elul no,tru de a c?nt0ri .i aprecia 2aptele. :ntre4 ,paiul r0t0cirilor o1ene.ti ,t0 aici :naintea noa,tr0. :n a,e1enea ca=uri a-e1 de$a 2ace cu un :ntre4 lan de erori .i de po,i;ilit0i de eroare. Se i1pune ,0 inte4r01 ar4u1entele unui a,e1enea o1 :n :ntre4ul ,0u plan de -ia0+ ,0 de2ini1 erorile .i ,0 le :n-in4e1 printr$o con,iliere adec-at0#. Acea,ta e,te+ de alt2el+ acti-itatea care de2ine.te ace,t 4en de educaie. A educa nu :n,ea1n0 ni1ic altce-a dec?t a :nl0tura 4re.elile. E,te nece,ar+ totodat0+ ,0 cunoa.te1 acele relaii care ne arat0 c0 de=-oltarea eronat0 a unui o1+ 20c?ndu$/ ,0 r0t0cea,c0 dru1ul+ ,e poate tran,2or1a pentru el :ntr$o tra4edie. 're;uie ,0 recunoa.te1 cu ad1iraie :nelepciunea popoarelor din -ec3i1e+ care au cuno,cut ,au cel puin au intuit ace,te relaii+ de,pre care -or;eau ca de,pre o Ne1e,i,+ =eia r0=;un0rii. O a,t2el de de=-oltare ne arat0 cu1 ,e declan.ea=0 ca de la ,ine preBudiciile pe care un indi-id .i le aduce ori deNc?te ori+ :n loc ,0 acione=e :n ,en,ul .i ,pre 2olo,ul colecti-it0ii+ caut0+ orientat cu1 e,te ,pre cultul puterii propriei per,oane+ o cale care :l con,tr?n4e cel 1ai ade,ea ,0$.i atin40 ,copul pe ocolite+ nein?nd ,ea1a de intere,ele ,e1enilor .i tre1ur?nd 20r0 :ncetare la 4?ndul :n2r?n4erii. Se in,talea=0+ de a,e1enea+ .i fenomene nervoase, care au ,copul .i ,e1ni2icaia lor aparte+ con,t?nd :nainte de toate :n a$/ :1piedica pe indi-id de la orice aciune de,pre care eAperiena ,a :i ,pune c0 l$ ar putea duce pe 1ar4inea a;i,ului. :n ,ocietate nu e,te loc pentru tran,2u4i. O anu1it0 1alea;i$litate .i adaptare ,unt aici nece,are :n -ederea cola;or0rii .i :ntraButor0rii+ nu pentru a acapara conducerea .i a$i do1ina pe ceilali. :n ce 10,ur0 lucrurile ,e petrec a,t2el+ 1uli au putut ,$o o;,er-e la ei :n.i.i ,au la per,oane din anturaBul lor. Un a,t2el de o1 -a 2ace -i=ite+ -a 2i 2oarte pre-enitor+ nu -a tul;ura pe ni1eni. Nu -a de4aBa :n,0 nici un 2el de c0ldur0 ,u2letea,c0+ pentru c0 a,piraia ,a c0tre putere :l :1piedic0 de la acea,ta+ dup0 cu1 nici alii nu -or 1ani2e,ta a2eciune 2a0 de d?n,ul. Ade,ea :l -o1 -edea ,t?nd t0cut la 1a,0+ 20r0 2i=iono1ia unui o1 :nclinat ,pre ;un0 di,po=iie+ ne20c?nd 1are lucru ca ,0 2a-ori=e=e inte4rarea lui :n ,ocietate. Unei con-er,aii :ntr$un cerc 1ai lar4 el :i -a pre2era dialo4ul. 'r0,0tura ,a caracteri,tic0 ,e -a ar0ta :n 2apte di,crete+ de eAe1plu+ :n aceea c0 el ine ,0 ai;0 :ntotdeauna dreptate+ c3iar :n c3e,tiuni care nu pre=int0 nici o i1portan0 pentru ni1eni. Acea,ta de1on,trea=0 c0 lui :i e,te per2ect e4al ce ar4u1entea=0+ i1portant pentru d?n,ul 2iind 2aptul de a$i do-edi celuilalt c0 4re.e.te. Sau 1ani2e,t0 o,cilaii eni41atice+ ,e arat0 o;o,it+ 20r0 a ,e .ti de ce+ ,au :l apuc0 =orul+ ca ,0 nu a-an,e=e nic0ieri+ ori nu poate dor1i+ nu$.i poate re2ace 2orele+ are tot 2elul de nepl0ceri+ :ntr$ un cu-?nt+ au=i1 din 4ura lui o 1uli1e de la1entaii+ :n le40tur0 cu care el nu ne poate da de cele 1ai 1ulte ori nici o eAplicaie corect0. El e,te+ pe c?t ,e pare+ un o1 ;olna-+ un nevropat95 :n realitate+ ace,te 1ani2e,t0ri ,unt doar .iretlicuri 1enite ,0 deturne=e propria atenie de la ,ituaia real0. Adoptarea unor a,e1enea 1iBloace nu ,e datorea=0 3a=ardului. Iar dac0 ne 4?ndi1 la re-olta :nd0r0tnic0 i1plicat0+ de eAe1plu+ :n 2rica o1ului :n 2aa ace,tui 2eno1en natural care e,te l0,area nopii+ -o1 :nele4e c0 1ani2e,tarea

nu poate 2i a unuia care ,$a adaptat la -iaa tere,tr0. C0ci la ;a=a 2a,oanelor ,ale nu ,t0 ni1ic altce-a dec?t dorina de a de,2iina noaptea. De 2apt a,ta e ceea ce pretinde el+ drept condiie a inte4r0rii :ntr$o -ia0 nor1al0M )un?nd o a,t2el de condiie i1po,i;il0+ el :.i tr0dea=0 :n acela.i ti1p reaua intenie. E,te un ne4ati-i,t. 'oate 2eno1enele ner-oa,e de ace,t 2el au luat na.tere din 1o1entul :n care un a,e1enea o1 ,$a ,periat de :ndatoririle ,ale .i a c0utat un preteAt 2ie pentru a$.i :ncetini acti-itatea .i a o de,20.ura :n condiii 1ai u.oare+ 2ie pentru a$.i p0r0,i cu totul po,tul. El ,e ,u,tra4e a,t2el de la :ndeplinirea o;li4aiilor nece,are 1eninerii ,ociet0ii o1ene.ti+ aduc?nd daune :n pri1ul r?nd celor care :i ,unt apropiai+ c?t .i :ntre4ii lu1i+ dac0 a-e1 :n -edere o per,pecti-0 1ai lar40. Ace,te pro;le1e ar 2i 2o,t de 1ult re=ol-ate+ dac0 a1 2i di,pu, de o 1ai ;un0 cunoa.tere a o1ului .i a1 2i 2o,t :ntotdeauna capa;ili ,0 ,e,i=01 acea 2or1ida;il0 cau=alitate> care eAi,t0 :ntre atacarea re4ulilor lo4ice+ i1anente ale -ieii :n ,ocietate .i de,tinul tra4ic care ade,ea+ dup0 cu1 ,e con,tat0 1ai t?r=iu+ :.i are aici ori4inea. Dat 2iind c0 ace,t inter-al de ti1p e,te ade,ea con,idera;il .i dat 2iind 2aptul c0 ade,ea inter-in nenu10rate co1plicaii+ de re4ul0 nu ,unte1 :n ,tare ,0 ,ta;ili1 cu eAactitate ace,te raporturi .i ,0 tra4e1 :n-001inte ,pre a$i putea po-0ui cu1 ,e cu-ine pe alii. Nu1ai dup0 ce cu 1ult0 o,teneal0 a1 reu.it ,0 derul01 :ntrea4a linie de -ia0 .i ,0 apro2unda1 ;io4ra2ia o1ului+ ,unte1 capa;ili ,0 trece1 :n re-i,t0 an,a1;lul .i ,0 ,pune1 :n ce 1o1ent a 2o,t ,0-?r.it0 eroarea. . IMPULSII NE%NFR$NATE4 CA EXPRESIE A UNEI ADAPTRI DEFICIENTE. EAi,t0 oa1eni la care ,e 2ac re1arcate anu1ite 2or1e de 1ani2e,tare+ caracteri,tice+ pe care noi le percepe1 drept ,e1ne de proast educare5 Intr0 :n acea,t0 cate4orie+ de eAe1plu+ oa1enii care nu ,e pot a;ine ,0 nu$.i road0 un43iile+ cei care ,e ,i1t :1pin.i de nu .tiu ce 2or0 interioar0 ,0 ,e ,co;ea,c0 1ereu :n na,+ ca .i oa1enii care ,e reped cu a,e1enea l0co1ie la 1?ncare :nc?t co1porta1entul lor la,0 i1pre,ia unei pati1i de=l0nuite. C0 a,t2el de 1ani2e,t0ri tre;uie ,0 ai;0 o ,e1ni2icaie+ de-ine li1pede de :ndat0 ce o;,er-01 cu1 un o1 ,e arunc0 a,upra 1?nc0rii ca un lup 2l01?nd .i nici o ru.ine nu$/ poate :1piedia ,0$.i ,ati,2ac0 po2ta. El ,oar;e =4o1oto,+ 1e,tec0+ cle20ie. uc0ile oric?t de 1ari di,par aproape ne1e,tecate+ ca :ntr$un a;i,+ 2iind de$a dreptul 2anta,tic0 -ite=a cu care ,unt :n4ur4itate. 5rapante nu ,unt :n,0 nu1ai ace,te 2or1e de 1ani2e,tare+ ci .i cantitatea .i 2rec-ena 1e,elor. Nu eAa4er01 ,pun?nd c0 eAi,t0 oa1eni pe care nu ni$i pute1 repre=enta dec?t :n2ulec?nd. Un alt tip de proa,t0 cre.tere ,e 1ani2e,t0 printr$o i=;itoare lips de igien=5 Nu e,te -or;a de lip,a de 2or1ali,1 pe care o -ede1 la oa1enii care au 1ult de lucru .i nici de de=ordinea 2irea,c0 :nt?lnit0 uneori la oa1enii care 1unce,c din 4reu. 'ipul de o1 la care ne re2eri1 nu pre,tea=0 de o;icei o 1unc0 ane-oioa,0+ ;a c3iar+ ade,ea+ e,te departe de orice 1unc0. A,ta nu$/ ,cute.te+ totu.i+ nici de de=ordinea eAterioar0+ nici de a,pectul ne:n4riBit. E,te :n acea,ta ce-a aproape ,tudiat+ o ciu2uleal0 .i o necu-iin0 ,candaloa,e+ 4reu de i1itat+ .i care ,unt at?t de caracteri,tice pentru indi-idul re,pecti-+ :nc?t nu l$a1 1ai recunoa.te :n ca=ul :n care+ -reodat0+ ,$ar pre=enta alt2el. Ace,te 2or1e de 1ani2e,tare ,unt de a.a natur0 :nc?t ne o2er0 o caracteri=are eAterioar0 a oa1enilor pro,t cre,cui. Ele ,e1ni2ic0 li1pede 2aptul c0 re,pecti-ii nu procedea=0 corect .i -or ,0 ,e :nale dea,upra celorlali. Oa1enii care practic0 a,e1enea proa,te 1aniere ne la,0 :ntotdeauna i1pre,ia c0 au prea puin0 con,ideraie pentru ,e1enii lor. Nu at?t 1ani2e,t0rile ca atare ne ui1e,c+ c?t 2aptul c0 de cele 1ai 1ulte ori a,t2el de 1aniere necu-iincioa,e :.i au ori4inea :n copil0rie. De alt2el+ aproape c0 nu eAi,t0 copil care ,0 ,e de=-olte cu1 ,crie la carte+ unii dintre ei 2or1?ndu$.i deprinderi ur?te de care+ cu1 arat0 o;,er-aiile noa,tre+ nu ,e 1ai de=;0ra toat0 -iaa. Dac0 in-e,ti401 cau=ele ace,tor 1ani2e,t0ri+ de,coperi1 tendina 1ai 1ult ,au 1ai puin pronunat0 de e-itare a ,e1enilor .i de ,u,tra4ere de la :ndatoriri. Ace.ti oa1eni+ de 2apt+ -or ,0 ,e in0 departe de -ia0+ ei re2u=0 cola;orarea. Ace,t punct de -edere ne per1ite ,0 :nele4e1 de ce ei nu pot 2i i1pre,ionai de di,cuiile 1orale+ ar4u1entele de acea,t0 natur0 nea-?nd nici o in2luen0 a,upra proa,telor lor o;i.nuine. A-?nd 2a0 de -ia0 atitudinea pe care o are+ un a,e1enea o1 are propriu$=i, dreptate c?nd+ de eAe1plu+ :.i roade un43iile. Ui cu 4reu ,e poate 40,i un 1ai ;un 1oti- de a 2i ocolit dec?t :n ca=ul indi-idului care+ -oind ,0 ,e in0 departe de ,ocietate+ apare :n 1od re4ulat+ de eAe1plu+ cu 4ulerul 1urdar ,au :ntr$un -e,ton u=at. Ce te$ar putea 2eri 1ai ,i4ur .i 1ai ;ine de o;inerea unui loc de 1unc0 unde e.ti ,upu, lu0rii a1inte+ criticii .i concurenei altora+ ,au ce ar putea pune 1ai ;ine pe 2u40 pe un pretendent la c0,0torie+ dec?t ,0 te pre=ini :n 3alul ace,taP A,t2el ,e eAclude el :n,u.i de la orice concuren0 .i are pentru acea,ta .i un ;un preteAt: ce n$a. putea eu reali=a+ dac0 nu a. a-ea o;iceiul ace,ta re,pin40torP l am, :n,0. Ca=ul eApu, 1ai Bo, ne -a ar0ta cu1 un a,e1enea o;icei e,te 2olo,it la autoap0rare+ ,er-ind .i ca 1iBloc de tirani=are a celor din Bur. E,te -or;a de o 2at0 :n -?r,t0 de %% ani+ care ,u2erea de incontinen! urinar5 Era penulti1a dintre 2raii .i ,urorile ei+ copil pl0p?nd+ care ,e ;ucura de o 4riB0 deo,e;it0 din partea 1a1ei ,ale+c0reia ea :i ar0ta un de-ota1ent ie.it din co1un. Ma1a+ :n ,c3i1;+o ,upra-e43ea =i .i noapte+ at?t din cau=a r0ului ei o;icei+

c?t .i din cau=a ,t0rilor de anAietate .i a ipetelor pe care le ,cotea :n ti1pul nopii. Si4ur c0 la :nceput a 2o,t o i=;?nd0 pentru d?n,a+ un ;al,a1 pentru -anitatea ei 2aptul c0 o a-ea l?n40 ,ine pe 1a1a ei 1ai 1ult dec?t o puteau a-ea ceilali copii. De2initorie era pentru ea .i a-er,iunea 2a0 de .coal0+ prietenie .i ,ocietate :n 4eneral. Deo,e;it de anAioa,0 ,e ar0ta c?nd tre;uia ,0 ia,0 de aca,0 .i c3iar .i 1ai t?r=iu+c?nd cre,cu,e+ .i era nece,ar ,0 1ear40 ,eara dup0 cu1p0r0turi9trecea printr$un ade-0rat c3in. Se :ntorcea epui=at0+ 1oart0 de 2ric0 aca,0+ po-e,tind prin ce pri1eBdii :n,p0i1?nt0toare trecu,e.E,te u.or de :nele, c0 toate ace,te ,i1pto1e ne de=-0luie pur .i ,i1plu 2aptul c0 2ata acea,ta nu dorea dec?t ,0 ,tea :n per1anen0 l?n40 1a1a ,a. Cu1 :n,0 ,ituaia 1aterial0 a 2a1iliei nu o per1itea+ ,$a pl0nuit ,0 i ,e caute o ,luB;0. S$a reu.it ca ea ,0 accepte+ :n cele din ur10+ un po,t. Dar nu dup0 1ai 1ult de dou0 =ile i$a re-enit -ec3ea 1etea3n0+ incontinena urinar0+ a.a :nc?t a tre;uit ,0 2ie concediat0. Ma1a+ care nu cuno.tea ,en,ul real al ace,tei ,u2erine+ i$a 20cut repro.uri a1are. Drept ur1are+ 2ata a :ncercat ,0 ,e ,inucid0 .i a 2o,t internat0 :n ,pital. :n cul1ea di,per0rii+ 1a1a i$a Burat ,0 nu ,e 1ai de,part0 de ea. 'oate ace,te trei ,i1pto1e J incontinena urinar0+ tea1a de noapte .i de ,in4ur0tate+ ca .i :ncercarea de ,inucidere J ,unt orientate ,pre unul .i acela.i ,cop. )entru noi ele ,unt 4r0itoare .i ne ,pun ca1 a.a: D're;uie ,0 r01?n l?n40 1a1aE+ ,au: DMa1a tre;uie ,0 ai;0 1ereu 4riB0 de 1ineE. Iat0 cu1 o a,e1enea 1ani2e,tare are o ,e1ni2icaie pro2und0+ per1i?ndu$ne+ pe de o parte+ ,0 e-alu01 o1ul+ iar pe de alt0 parte+ 20c?ndu$ne po,i;il0 :nl0turarea principalului ,i1pto1+ ca ur1are a :nele4erii integrale a o1ului re,pecti-+ :n linii 1ari+ con,tat01 c0 la copii actele de proa,t0 cre.tere tind ,0 atra40 a,upra lor atenia celor din Bur+ 20c?ndu$i ,0 Boace un rol deo,e;it+ ,0 le de1on,tre=e adulilor ,l0;iciunea .i incapacitatea ace,tora de a da po-ee+ pun?ndu$i pe copiii cu pricina :ntr$o lu1in0 1ai ;un0+ at?t :n propriii lor oc3i+ c?t .i :n ai celor 1ai puternici. :n acela.i ,en, e,te de interpretat o;iceiul 1ultor copii de a ,e 2ace re1arcai prin inuta lor ;i=ar0 :n 2aa per,oanelor ,tr0ine -enite :n -i=it0. Copii care de o;icei ,unt 2oarte cu1ini ,e poart0 ca apucai de toi dracii de :ndat0 ce un oa,pete intr0 :n ca,0. Copilul -rea ,0 Boace un rol .i nu ,e -a l0,a p?n0 c?nd nu$.i -a 2i atin, ,copul :ntr$o 1anier0 care ,0$/ ,ati,2ac0. De-enii aduli+ a,e1enea in.i nu -or pre4eta ,0 eAploate=e a,t2el de ;i=arerii pentru a ,e ,u,tra4e de la eAi4enele -ieii :n co1un ,au pentru a :ncerca cel puin ,0 pun0 altora ;ee :n roate. Setea de do1inaie .i -anitatea ,e a,cund ,u; ace,te 1ani2e,t0ri care+ atunci c?nd :1;rac0 2or1e at?t de ,tranii+ r01?n ade,ea necuno,cute :n ceea ce pri-e.te ade-0rata lor ,e1ni2icaie. NO'E
/

Si1pto1 clar al agorafobiei, adic0 al 2ricii de ,paiile de,c3i,e+ de piee+ de ,tr0=i lar4i+ ca= :n care ,e 1ani2e,t0 tendina de a nu p0r0,i locuina. A,e1enea oa1eni ,e ,trecoar0 te10tori pe l?n40 =idurile ca,elor+ r01?n intuii locului c?nd au de tra-er,at un ,paiu ur;an ,au un c?1p+ iar :n :nc0peri pre2er0 colurile retra,e. 7Nota trad.8 % .dieses Fogengngertums0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 # .siv durch Felehrung 1u iiber?inden0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 < .nervos0,:n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 > .8ene furchtbareZausalitt0,:n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 ; .'chmut1igkeit0,n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8

C&'()*+,+ IV ALTE FORME DE EXPRESIE ALE CARACTERULUI 1. VOIOIA. A1 .i ,u;liniat 2aptul c0 e,te u.or de 10,urat ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 al o1ului dup0 c?t de di,pu, ,e do-ede.te ace,ta de a$.i aButa ,e1enii+ de a$i :ncuraBa+ de a le 2ace ;ucurii. Acea,t0 aptitudine de a aduce ;ucuria 2ace ca toi cei care o po,ed0 ,0 2ie :nt?1pinai cu 1ai 1are intere,+ 2ie .i datorit0 :n20i.0rii lor eAterioare. Ni$i apropie1 cu u.urin0 .i pe o ;a=0 pur intuiti-0 :i ,ocoti1 a 2i 1ult 1ai ,i1patici dec?t ceilali. Cu totul in,tincti- ,i1i1 c0 tr0,0turile lor ,unt de2initorii pentru ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Sunt oa1eni de o ,enin0tate i1pertur;a;il0 care+ dac0 au cu1-a -reun neca=+ nu .i$l -ar,0 pe ceilali+:n relaiile cu ace.tia iradiind ,enin0tate+ :n2ru1u,e?nd -iaa .i 20c?nd$o de1n0 de tr0it. )e o1ul ;un :l recunoa.te1 nu nu1ai dup0 actele ,ale+ dup0 2elul :n care ne a;ordea=0+ cu1 ne -or;e.te+ dup0 :nele$ 4erea pe care o arat0 2a0 de intere,ele noa,tre+ ci .i dup0 :ntrea4a ,a 2iin0+ dup0 2i=iono1ia .i 4e,ticulaia ,a+ dup0 2elul :n care rde5 )ro2undul p,i3olo4 care e,te 6ostoevski ,pune c0 pe un o1 :l -o1 putea cunoa.te .i :nele4e 1ult 1ai ;ine dup0 2elul :n care r?de+ dec?t dup0 :ndelun4ate cercet0ri p,i3olo4ice/. C0ci r?,ul are at?t nuane de a1a;ilitate+ c?t .i ,u;:nele,uri du.10noa,e+ a4re,i-e+ ca de eAe1plu :n ca=ul bucuriei

rutcioase n 2aa neca=ului altora. EAi,t0 c3iar oa1eni care :n 4eneral nu ,unt :n ,tare ,0 r?d0 .i care ,unt at?t de departe de le40tura 1ai ,tr?n,0 de la o1 la o1+ :nc?t le lip,e.te aproape cu de,0-?r.ire :nclinaia de a 2ace ;ucurii altora .i de a deter1ina o ,tare de ,pirit ,enin0. Ca ,0 nu 1ai -or;i1 de cei care+ de,tui la nu10r+ ne o;li40 ,0$i con,ider01 nu nu1ai incapa;ili de a produce altora ;ucurie+ dar care+ di1potri-0+ :n orice ,ituaie :n care inter-in+ :nclin0 ,0 otr0-ea,c0 -iaa celorlali+ proced?nd :n a.a 2el de parc0 ar -rea ,0 ,tin40 orice lu1in0. Ace.ti oa1eni 2ie c0 nu pot ,0 r?d0+ 2ie c0 nu pot r?de dec?t 2orat+ ceea ce ate,t0 doar o aparent ;ucurie de a tr0i. Acu1 ne e,te li1pede de ce 2aa unui o1 poate tre=i simpatieP acea,ta ,e :nt?1pl0 atunci c?nd o1ul e,te capa;il ,0 la,e i1pre,ia unui aduc0tor de ;ucurie. :n 2elul ace,ta ,e ri,ipe.te ceaa care :nconBura ,enti1entul de ,i1patie .i antipatie+ d?ndu$ni$,e po,i;ilitatea unei interpret0ri eAacte. La antipodul ace,tui tip ,e ,ituea=0 acei oa1eni pe care i$a1 putea nu1i tul;ur0tori de ,enin0tate $*riedensstorer%, cei care ,unt :nclinai 1ereu ,0 pre=inte lu1ea ca pe o DVale a pl?n4eriiE .i care incit0 la durere. Cute=ana lor 1er4e at?t de departe :nc?t+ c?nd 2ace1 ;ine cuno.tin0 cu ea+ r01?ne1 ,tupe2iai. S0 -ede1 1ai :nt?i cu ce 2el de per,onaBe a-e1 de$a 2ace. EAi,t0 oa1eni -0dit :nclinai ,0 parcur40 -iaa ca .i cu1 ar duce pe u1eri o enor10 po-ar0. Orice di2icultate c?t de 1ic0 ei o eAa4erea=0+ -iitorul :l pri-e,c dintr$ o per,pecti-0 ,u1;r0 .i cu orice prileB de ;ucurie la,0 ,0 r0,une ,tri40tul lor de Ca,andr0. Sunt e1ina1ente pe,i1i.ti+ pentru ei :n.i.i+ ca .i pentru toat0 lu1ea+ ,e indi,pun dac0 pe unde-a prin Burul lor ,e 1ani2e,t0 ;ucuria .i :n orice relaie u1an0 :ncearc0 ,0 introduc0 p0ri :ntunecate. Nu nu1ai cu -or;a+ ci .i prin aciunile .i pro-oc0rile lor ei tul;ur0 -iaa ,enin0 .i eAu;erana ,e1enilor. 2. MODURI DE G$NDIRE I DE EXPRIMARE . Modul de a 4?ndi .i a ,e eApri1a al unor oa1eni produce uneori o i1pre,ie at?t de pla,tic0+ :nc?t nu pute1 trece cu -ederea 2aptul. A 4?ndi .i a -or;i e,te la ace.ti oa1eni tot una cu Da :nc0la ci=1e ,panioleE%+ ei 4?ndind .i -or;ind eAclu,i- :n 2ra=e$.a;lon+ cuno,cute de toat0 lu1ea+ a.a :nc?t :ntotdeauna .tii dinainte ce -or;e le -or ie.i din 4ur0. Stilul e,te cuno,cut din naraiunile ,peci2ice ap0rute prin 4a=ete ,au din ro1anele de du=in0. E,te o 2ra=eolo4ie care aduce cu un ;uc3et de 2loricele din acelea ce ,e -?nd la toate colurile. Au=i1 eApre,ii ca: D,0 ii contE+ D,0$i cite.ti Le-iticulE# ,au Dlo-itur0 de ,tiletE etc+ :n care ,e :nt?lne,c ter1eni ,tr0ini de tot 2elul. Ace,te 1oduri de eApri1are pot contri;ui+ de,i4ur+ la :nele4erea unui o1. C0ci eAi,t0 2or1e de 4?ndire .i 1oduri de eApri1are pe care nu tre;uie ,au nu ,e cu-ine ,0 le practici. :ntrea4a ;analitate a ,tilului de ,pe0 Boa,0 r0,un0 aici .i c3iar oratorul care le ro,te.te poate 2i .ocat. Se arat0 prea puin0 con,ideraie pentru Budecata .i ,piritul critic ale celorlali atunci c?nd li ,e ,er-e.te 1ereu c?te un pro-er; ,au c?nd orice 4?nd ,au ,pu,0 ,unt :1p0nate cu citate din autori cele;ri. Sunt 1uli cei care nu ,e pot eli;era de ace,t 1od de a -or;i .i care a,t2el :.i ate,t0 1entalitatea retro4rad0. ATITUDINEA COLREASC . 5oarte de, :nt?lni1 oa1eni care ne la,0 i1pre,ia c0 ,$au oprit la un anu1it punct al de=-olt0rii lor+ neput?nd dep0.i ,tadiul .colarit0ii. Aca,0+ :n -ia0+ :n ,ocietate+ :n pro2e,ia lor ei ,unt 1ereu ca ni.te .colari+ tra4 :ntr$una cu urec3ea+ ,tau la p?nd0+ ca ,0 -ad0 dac0 au -oie ,0 ,pun0 ce-a. :i -ede1 ,ilindu$,e totdeauna ,0 ai;0 pro1pt un r0,pun, la orice pro;le10 care ,e pune unde-a :n ,ocietate+ ca .i cu1 ar -rea ,0 de-an,e=e pe cine-a+ ,0 arate c0 ei ,unt in2or1ai :n toate+ ca .i cu1 ar a.tepta ,0 li ,e dea o not0 ;un0 pentru acea,ta. St0 :n 2irea unor a,e1enea oa1eni ,0 ,e ,i1t0 :n ,i4uran0 nu1ai dac0 -iaa li ,e pre=int0 :n 2or1e 2a1iliare+ 2iind derutai de :ndat0 ce ,unt pu.i :ntr$o ,ituaie :n care nu 1ai pot 2olo,i .a;lonul .colar. Ui :n li1itele ace,tui tip eAi,t0 1ai 1ulte ni-eluri de di2ereniere. :n ca=urile 1ai puin ,i1patice :nt?lni1 oa1eni ,eci+ pro=aici+ puin ,ocia;ili+ ,au oa1eni care -or ,0 treac0 drept erudii+ care 2ie c0 .tiu totul+ 2ie :ncearc0 ,0 cla,i2ice toate lucrurile dup0 re4uli .i 2or1ule.
3. . OAMENI CU PRINCIPII I PEDAN-I. Un tip de o1 care de 2apt nu are totdeauna ce-a .col0re,c :n ,ine+ dar care a1inte.te de atitudinea .col0rea,c0+ e,te acela care :ncearc0 ,0 ,u;,u1e=e unui principiu oarecare toate 1ani2e,t0rile -ieii+ d?nd :n orice ,ituaie prioritate principiului pe care /$a pu, la punct odat0 pentru totdeauna .i de la care nu ,e a;ate+ cu con-in4erea c0 nu te poi ,i1i ;ine :n -ia0 dac0 totul nu decur4e pe 204a.ul o;i.nuit+pe calea cea Bu,t0. De cele 1ai 1ulte ori a,t2el de oa1eni ,unt .i pedani. Ei ne la,0 i1pre,ia c0 ,unt ni.te oa1eni care ,e ,i1t at?t de ne,i4uri :nc?t :ncearc0 ,0 :ncor,ete=e -iaa+ :n toat0 ne10r4inirea ei+ :n c?te-a re4uli .i 2or1ule+ pur .i ,i1plu pentru c0 alt2el+ cuprin.i de anAietate+ nu pot 1er4e 1ai departe. Ei ,unt 4ata ,0 intre :n Boc nu1ai dac0 re4ulile le ,unt cuno,cute dinainte+ d?nd ;ir cu 2u4iii din 2aa unei ,ituaii :n care nu pot ,0 aplice re4uli ;ine cuno,cute. Se ,i1t Bi4nii dac0 ,unt pu.i :ntr$o ,ituaie ne2a1iliar0 pentru d?n.ii. Se :nele4e c0 1etoda acea,ta le d0 po,i;ilitatea de a$.i eAercita din plin puterea. S0 ne 4?ndi1+ de eAe1plu+ la nu1eroa,ele ca=uri de scrupulo1itate nesocial5 Nu ne -a 2i 4reu ,0 de,coperi1 c0 ace.ti oa1eni ,unt ani1ai de o ne:n2r?nat0 ,ete de do1inaie .i de -anitate.

C3iar dac0 a,e1enea oa1eni ,unt 1uncitori ,?r4uincio.i+ caracteri,tice r01?n pentru ei pedanteria .i u,c0ciunea ,u2letea,c0. Ade,ea ace,te tr0,0turi in3i;0 :n ei orice iniiati-0+ 20c?nd dintr$:n.ii 2iine lip,ite de ori=ont+ prad0 capriciilor. Unii dintre ei -or contracta 1ania de a 1er4e totdeauna pe 1ar4inea trotuarului ,au de a nu pune piciorul dec?t pe anu1ite pa-ele. Un altul nu1ai cu 1are 4reutate ,e -a l0,a con-in, ,$o ia pe alt dru1 dec?t pe cel pe care 1er4e de o;icei. Ace,t tip de oa1eni nu au nici o di,poni;ilitate pentru -iaa lar40 cu nepre-0=utul ei. :n de1er,urile lor ei ri,ipe,c ade,ea o 4roa=0 de ti1p+ pun?ndu$,e :n de=acord at?t cu ei :n.i.i c?t .i cu cei din Bur. :n 1o1entul :n care au a ,e con2runta cu o ,ituaie nou0+ neo;i.nuit0 pentru d?n.ii+ re2u=0 ,$o accepte+ in-oc?nd lip,a de pre40tire+ cre=?nd c0 nu$i pot da de cap0t 20r0 -reo re4ul0+ 20r0 o 2or1ul0 1a4ic0. De aceea ei -or c0uta ,0 e-ite+ pe c?t po,i;il+ orice ,c3i1;are. Unor a,e1enea oa1eni -enirea pri10-erii+ de pild0+ le -a pro-oca di2icult0i+ deoarece au a-ut de,tul ti1p ,0 ,e aco1ode=e cu iarna. :i :n,p0i1?nt0 .i :i indi,pune circulaia :n aer li;er+ 2a-ori=at0 de -re1ea 2ru1oa,0+ care 2ace ,0 ,e a1pli2ice relaiile u1ane. Sunt oa1enii care ,e pl?n4 c0 pri10-ara niciodat0 nu ,e ,i1t :n apele lor. Neput?ndu$,e adapta dec?t cu 1are 4reutate la o ,ituaie nou0+ ei -or 2i de 40,it+ de cele 1ai 1ulte ori+ :n po,turi care nu le cer prea 1ult0 iniiati-0 .i toc1ai aici .i e,te locul lor+ at?ta -re1e c?t nu ,e pot ,c3i1;a. C0ci tre;uie ,0 lu01 ;ine a1inte c0 nu a-e1 de$a 2ace cu :n,u.iri :nn0,cute+ c0 ace,te :n,u.iri nu ,unt ne1odi2ica;ile+ ele 2iind re=ultatul unor atitudini eronate 2a0 de -ia0+ dar care au pu, cu at?ta putere ,t0p?nire pe :ntre4 p,i3icul o1ului+ :nc?t ace,ta+ l0,at :n -oia lui+ nici -or;0 ,0 ,e poat0 eli;era de -i=iunile eronate care :i do1in0. ". SUBORDONAREA. Un tip de o1 la 2el de puin indicat pentru pro2e,iunile care cer iniiati-0 e,te acela do1inat de un 2el de slugrnicie .i care nu ,e ,i1te ;ine dec?t acolo unde are de du, la :ndeplinire porunci. )entru un ,o;ordonat nu eAi,t0 dec?t le4i .i re4uli de re,pectat. Ace,t tip de o1 caut0 cu toat0 2iina ,a un loc de 1unc0 :n care ,0$.i 1ani2e,te ,er-ilitatea. )ute1 o;,er-a lucrul ace,ta :n di-er,e :1preBur0ri+ c3iar .i :n :n20i.area eAterioar0 a o1ului+ care de o;icei :.i :ndoaie .ira ,pin0rii .i care 1ereu e 4ata ,0 ,e :ncline .i 1ai 1ult+ atent la -or;ele ,uperiorului+ nu pentru a le c?nt0ri+ ci pentru a ,e pune c?t 1ai ;ine de acord cu ele .i a ,0ri ,0 aduc0 la :ndeplinire ordinele pri1ite. Sunt oa1eni pentru care 1ai 1ult dec?t orice -alorea=0 ,upunerea. Acea,ta atin4e uneori un 4rad incredi;il. )entru unii e,te o ade-0rat0 pl0cere ,0 ,e ,u;ordone=e. Nu -re1 ,0 ,pune1 prin acea,ta c0 idealul unor a,e1enea oa1eni ar 2i prin eAcelen0 acela de a ,e ,upraordona. 're;uie totu.i ,0 clari2ic01 p0rile o;,cure ale -ieii acelora care -0d ade-0rata ,oluie a :ndatoririlor ce le re-in doar n ,upunere. E,te 2rapant pentru noi 2aptul c0 o 1uli1e de oa1eni ,e pare c0 .i$au 20cut din ,u;ordonare o le4e a -ieii. Nu ne re2eri1 la cla,ele a,er-ite+ ci la ,eAul 2e1inin. C0 2e1eia tre;uie ,0 ,e ,upun0+ e,te ca o le4e ne,cri,0 :n,0 pro2und :ntip0rit0 :n 1intea tuturor+ pe care 1uli oa1eni o re,pect0 ca pe o do410. Ei cred c0 2e1eia nu eAi,t0 dec?t ,pre a ,e a,er-i. O con,ecin0 o;i.nuit0 a acea,tui 2apt e,te c0 ea :ncearc0+ di1potri-0+ ,0 ,e ,upraordone=e. Cu toate c0 a,e1enea concepii au otr0-it .i tul;urat relaiile oa1enilor :n 4eneral+ ,t0ruie :n ace,t ,en, o ,uper,tiie deo,e;it de re=i,tent0+ care are adepi c3iar :n r?ndurile 2e1eilor+ care ,e cred pu,e ,u; puterea unei le4i eterne. Nu ,e cunoa.te :n,0 nici un ca= :n care cine-a ,0 2i tra, -reun 2olo, de pe ur1a ace,tei concepii. Va -eni ti1pul ,0 ,e -ad0 c0 dac0 2e1eia nu ,$ar 2i a,er-it cu1 ,$a a,er-it+ toate pe lu1ea acea,ta ar 2i 2o,t 1ai ;une. A;,tracie 20c?nd de 2aptul c0 nici un ,u2let o1ene,c nu ar ,uporta u.or ,upunerea+ o 2e1eie inut0 :n a,t2el de condiii -a aBun4e de cele 1ai 1ulte ori la pu,tiire interioar0 .i la total0 dependen0+ cu1 ne -a ar0ta ca=ul eApu, ,uccint aici. C0,0torit0 din dra4o,te cu un ;0r;at care a-ea o i1portant0 po=iie ,ocial0+ at?t ea c?t .i ,oul ei credeau or;e.te :n do41a ,upunerii 2e1eii. Cu ti1pul ea a de-enit o 1a.in0 per2ect0+ pentru care nu eAi,ta ni1ic dec?t datoria. Orice pornire ,pre independen0 era ni1icit0 din 2a.0. AnturaBul+ care ,e o;i.nui,e cu ,ituaia+ 2ire.te c0 nu -edea ni1ic ,candalo, :n acea,ta+ ceea ce nu a-antaBa pe ni1eni. Dac0 2aptul nu a de4enerat :n di2icult0i 1ai 1ari+ a 2o,t pentru c0 lucrurile ,e petreceau :ntr$un 1ediu relati- ,upu,. Dar dac0 a-e1 :n -edere 2aptul c0 pentru 2oarte 1uli oa1eni ,u;ordonarea 2e1eii con,tituie de,tinul ei 2ire,c+ -o1 recunoa.te c0 eAi,t0 aici din a;unden0 1aterial pentru con2licte. C0ci dac0 ;0r;atul ,ocoate c0 acea,t0 ,u;ordonare e,te de la ,ine :nelea,0+ el -a a-ea 1ereu ,candaluri+ pentru c0 o a,e1enea ,u;ordonare e,te de 2apt i1po,i;il0. Unele 2e1ei au un ,pirit de ,upunere at?t de de=-oltat+ :nc?t :.i caut0 drept ,oi ;0r;ai do1inatori ,au ;rutali. :n ,curt ti1p acea,t0 relaie contrar0 naturii duce la o 4ra-0 ciocnire de caractere. A-e1 uneori i1pre,ia c0 ace,te 2e1ei iau :n der?dere ,u;ordonarea 2e1eii .i -or ,0$i do-edea,c0 lip,a de ,en,. Noi cunoa.te1 de pe acu1 calea pe care ,e poate ie.i din acea,t0 ,ituaie di2icil0. Con-ieuirea dintre ;0r;at .i 2e1eie tre;uie ,0 2ie o ca1araderie+ o co1unitate de 1unc0+ unde ni1eni nu e,te ,u;ordonat. Ui dac0 cele ,pu,e aici nu repre=int0 deoca1dat0 dec?t un ideal+ a-e1 cel puin un etalon cu care pute1 10,ura pro4re,ele ,ociale

20cute de un indi-id+ re,pecti- re4re,ele ,ale+ put?ndu$,e identi2ica 4re.elile ,0-?r.ite. )ro;le1a ,upunerii nu intere,ea=0 doar relaiile dintre ,eAe+ ea nu$/ :1po-0rea=0 doar pe ;0r;at cu o pu=derie de di2icult0i c0rora nu e,te capa;il ,0 le 2ac0 2a0+ ci Boac0 un rol i1portant .i :n -iaa popoarelor. Dac0 ne 4?ndi1 c0 :ntrea4a antic3itate :.i ;a=a ,ituaia econo1ic0 .i relaiile de do1inare pe sclavagism, dac0 ne 4?ndi1 c0 poate cei 1ai 1uli dintre oa1enii care tr0ie,c a=i ,e tra4 din 2a1ilii de ,cla-i+ dac0 ne repre=ent01 2aptul c0 ,$au ,cur, ,ecole :n care cele dou0 cla,e au cuno,cut o opo=iie at?t de radical0 una 2a0 de alta .i c0+ a,t0=i :nc0+ la anu1ite popoare ,piritul de ca,t0 e,te principial predo1inant+ a;ia atunci pute1 :nele4e c0 principiul ,upunerii .i re-endicarea ace,tuia :i ani10 necontenit pe oa1eni .i poate duce la 2or1area unui tip ca atare. E,te cun,ocut c0 antic3itatea con,idera 1unca drept o ocupaie relati- ru.inoa,0+ care re-enea ,cla-ilor+ c0 ,t0p?nului nu$i era :n40duit ,0 ,e 1urd0rea,c0 1uncind+ c0 el era nu nu1ai cel care porunce.te+ ci 1onopoli=a toate :n,u.irile ;une. Cla,a do1inant0 era aceea a Dcelor 1ai ;uniE+ ari,tocraia+ cu-?ntul 4rece,c Dari,to,E:n,e1n?nd .i una .i alta+ adic0 do1inaia celor 1ai ;uni. Acea,t0 concepie triu12a :n,0+ 2ire.te+ eAclu,i- cu aButorul 2orei+ nu prin -reun eAa1en al -irtuilor .i 1eritelor. Un eAa1en .i o cla,i2icare a-eau loc cel 1ult la ,cla-i+ a.adar la cei a,er-ii. Cel 1ai ;un :n,0 era acela care a-ea :n 1?n0 puterea. )?n0 :n =ilele noa,tre .i$a :ntin, in2luena concepia pri-ind ar1oni=area celor dou0 2or1e de eAi,ten0 a 2iinei u1ane+ pier=?n$du$.i :n,0 orice ,en, .i -aloare a,t0=i+ c?nd ,e tinde la o apropiere a oa1enilor unii de alii. S0 nu uit01 c0 p?n0 .i 1arele 4?nditor Niet=,c3e a re-endicat do1inaia celor 1ai ;uni .i ,upunerea celorlali. Nici a,t0=i nu a :ncetat ,0 2ie 4reu ,0 ne ,coate1 din cap ideea :1p0ririi oa1enilor :n ,t0p?ni .i ,luBitori .i ,0 ne ,i1i1 cu toii a;,olut e4ali. Cu toate ace,tea+ 2ie .i nu1ai 2aptul c0 ,unte1 :n po,e,ia ace,tui punct de -edere ne poate 2i de aButor .i ne poate 2eri de 1ari erori. C0ci eAi,t0 oa1eni care au de-enit at?t de ,lu4arnici+ :nc?t ar 2i 2ericii dac0 cine-a i$ar lua la un 1o1ent dat :n ,ea10+ pe ei care :n per1anen0 par ,0$ .i cear0 ,cu=e pentru -ina de a eAi,ta pe lu1e9 de unde nu ,e cu-ine ,0 ad1ite1 c0 acea,t0 atitudine le$ar prii+c?nd ei de 2apt ade,ea ,e ,i1t de$a dreptul ne2ericii. #. INFATUAREA. Un tip de o1 opu, celui precedent e,te :n2u1uratul+ acela care -rea ,0 Boace totdeauna pri1ul rol+ a c0rui -ia0 nu repre=int0 altce-a dec?t eterna :ntre;are: DCu1 -oi putea eu ,0$i dep0.e,c pe toiPE Ace,t rol ,e a,ocia=0 :n eAi,tena ,a cu tot 2elul de e.ecuri .i decepii. Atitudinea acea,ta o pute1 tolera :ntruc?t-a dac0 nu co1port0 acte o,tile+ a4re,i-e. Vo1 40,i a,t2el de oa1eni acolo unde e,te nece,ar0 i1pri1area unei direcii+ unde ,e i1pune un co1anda1ent+ o or4ani=are. :n a,e1enea locuri ei -or ie.i la ,upra2a0 aproape de la ,ine. :n ti1puri 2r01?ntate+ c?nd poporul clocote.te+ apar deodat0 a,e1enea 2iri care ,e ,ituea=0 :n pri1$plan ca de la ,ine. C0ci ei au 4e,turile+ atitudinea+ a,piraiile .i+ de cele 1ai 1ulte ori+ c3iar .i pre40tirea .i aptitudinile nece,are. Sunt acei oa1eni care co1and0 .i aca,0+ care :n copil0rie nu :ndr04eau dec?t Bocurile :n care puteau 2i -i=itiul care 1?n0 caii+ conductor de tren ,au 4eneral pe c?1pul de ;0t0lie. Muli dintre ei nu 1ai pot reali=a ni1ic dac0 un altul le dictea=0 ce .i cu1 ,0 2ac0+ ori ,e ener-ea=0 atunci c?nd au de eAecutat un ordin. Alii+ care poate ,unt 1ai ;ine pre40tii+ nu reu.e,c ,0 aBun40 :n po,turi de conducere. Ui pe ti1p de pace 40,e.ti totdeauna a,e1enea oa1eni :n 2runtea a di-er,e 4rup0ri+ 2ie pro2e,ionale+ 2ie cu un caracter ,ocial 1ai lar4. Ei ,unt :ntotdeauna :n pri1$plan+ pentru c0 ,e -?r0 :n 2a0 .i :i dau cu 4ura. C?t ti1p nu tul;ur0 prea tare r?nduiala -ieii :n co1un+ nu a-e1 ni1ic de o;iectat+ cu toate c0 noi ,ocoti1 nelalocul ei ,uprae,$ti1area de care au parte a=i a,e1enea caractere. C0ci .i ei ,unt oa1eni care ,tau :n 2aa unui a;i,+ care cu ,i4uran0 nu ocup0 un loc :n r?nd cu lu1ea .i nu ,unt cei 1ai ;uni. 'r0ind :ntr$ o ten,iune eAtre10+ ei nu$.i 40,e,c lini.tea+ -oind 1ereu ,0$.i de1on,tre=e ,uperioritatea+ at?t :n lucruri 1ari c?t .i :n 10runi.uri. 5. SUSCEPTIBILITATEA. Ui :n ce$i pri-e.te pe acei oa1eni a c0ror atitudine 2a0 de -ia0 .i 2a0 de :ndatoririle lor depinde :n 1od eAa4erat de ,tarea lor de ,pirit+ p,i3olo4ia ar porni pe un dru1 4re.it dac0 ar con,idera c0 a-e1 de$a 2ace cu 2eno1ene :nn0,cute. Ace.tia intr0 cu toii :n cate4oria caracterelor pe,te 10,ur0 de a1;iioa,e .i+ de aceea+ ,u,cepti;ile+ care :ncearc0 di-er,e ,oluii pentru in,ati,2acia lor 2a0 de -ia0. 'usceptibilitatea lor e,te ca o anten0 a-erti=oare+ cu aButorul c0reia :ncearc0 ,0 palpe=e :n preala;il ,ituaia+ :nainte de a lua o po=iie. EAi,t0 oa1eni ani1ai de o per1anent0 ;un0 di,po=iie+ care :n con,ecin0 tind+ cu o anu1it0 o,tentaie .i in,i,ten0+ ,0 -alori2ice partea ,enin0 a -ieii+ pun?nd la ;a=a ace,teia ;ucuria .i -e,elia. Ui aici 40,i1 toate ni-elurile de di2ereniere po,i;ile. EAi,t0 printre ace.tia oa1eni care -0de,c o comportare de o voioie copilreasc, :n de2initi- :1;ucur0toare+ pentru c0 ei nu$.i ocole,c :ndatoririle+ ci le a;ordea=0 .i le duc la :ndeplinire :ntr$o 1anier0 ludic$arti,tic0. )oate c0 nu eAi,t0 tip de o1 care ,0$/ :ntreac0 pe ace,ta :n co1portare 2ru1oa,0 .i ,i1patic0.

Sunt :n,0 unii care :1pin4 prea departe concepia lor ,enin0 de,pre -ia0 .i care tratea=0 cu ,enin0tate .i acele ,ituaii care tre;uie luate relati- :n ,erio, .i 2a0 de care ei+ adopt?nd o atitudine pueril0+ ,e :ndep0rtea=0 at?t de 1ult de ,erio=itatea -ieii :nc?t nu ne pot 2ace o i1pre,ie ;un0. A-e1 :ntotdeauna un ,enti1ent de in,ecuritate c?nd :i -ede1 pe ace.ti oa1eni la lucru+ o i1pre,ie de o1 pe care nu te poi ;i=ui+ pentru c0 -or ,0 treac0 prea u.or pe,te di2icult0i. Cuno,c?nd ace,tea+ :i -o1 ine pe c?t po,i;il departe de :ndatoririle de 1are r0,pundere+ c?nd ei :n.i.i nu le e-it0+ cu1 e,te de o;icei ca=ul. Rareori :i -o1 40,i a,u1?ndu$.i ,arcini cu ade-0rat 4rele. Nu ne pute1 totu.i de,p0ri de ace,t tip 20r0 a$i acorda .i c?te-a cu-inte care ,0 eApri1e ,i1patia noa,tr0. C0ci 2a0 de 1area 1uli1e de po,aci care predo1in0 :n lu1e+ tre;uie ,0 ,pune1 c0 ne e,te pl0cut ,0 :nt?lni1 ace,t tip+ pe care ni$/ pute1 1ai u.or ralia dec?t pe acela care+ di1potri-0+ e,te 1ereu tri,t .i de,curaBat+ incapa;il ,0 -ad0 altce-a dec?t partea :ntunecat0 a lucrurilor. 6. GHINIONITI I PIE!E-RELE. E,te un trui,1 p,i3olo4ic a2ir1aia c0 acela care intr0 :n contradicie cu ade-0rul a;,olut al -ieii ,ociale la un punct oarecare al eAi,tenei ,ale -a ,u2eri contra$lo-itura. De o;icei ace.ti oa1eni nu ,e pricep ,0 tra40 nici o :n-00tur0 din acea,ta+ ei :nele4 :ntrea4a nenorocire ca pe un 43inion per,onal+ nedrept+ ca pe un nenoroc care :i ur10re.te. Ei :.i iro,e,c ti1pul ca ,0 de1on,tre=e c?t nenoroc au 1ereu+ c0 ni1ic nu le reu.e.te+ c0 toate dau 4re. dac0 pun ei 1?na. Uneori ei c3iar :nclin0 ,0 ,e 20lea,c0 cu :n2r?n4erile lor+ ca .i cu1 ace,tea ,$ar datora unei puteri ,ini,tre+ :n,p0i1?nt0toare. Dac0 re2lect01 puin a,upra ace,tui punct de -edere+ recunoa.te1 .i aici in2luena 1ale2ic0 a -anit0ii. Ace.ti oa1eni :.i :nc3ipuie c0 toate c?te li ,e :nt?1pl0 ,e petrec ca i cum o =eitate necurat0 ,$ar ocupa nu1ai de d?n.ii+ nea-?nd alt 4?nd dec?t ca+ pe 2urtun0+ ,0 tri1it0 tr0,netul drept :n ei, ,au ,0 le tri1it0 un 3o :n ca,0+ care ,0$i ;a4e :n ,periei+ pe ,curt+orice nepl0cere ,$ar i-i+ o pri-e,c ca i cum ei ar 2i cei -i=ai de nenorocul care :i caut0 pe,te tot. A,e1enea eAa4er0ri nu pot lua na.tere dec?t :n capul unui o1 care+ :ntr$un 2el oarecare+ ,e ,ocoate ;uricul p01?ntului. Uneori ,$ar p0rea c0 e,te -or;a de 1ode,tie c?nd cine-a ,e crede -e.nic ur10rit de nenoroc+ pe c?nd :n realitate 2iina ,a 1u,te.te de -anitate cre=?nd c0 toate puterile du.10noa,e nu 2ac dec?t ,0$/ ur10rea,c0 pe el :n 1od ,pecial. A,e1enea oa1eni :nc0 din copil0rie :.i otr0-e,c =ilele+ i1a4in?ndu$.i c0$i ur10re,c ;andiii+ uci4a.ii .i ali r0u20c0tori ,ini.tri+ .i care cred c0 ,tri4oii .i ,ta2iile nu au ni1ic altce-a de 20cut dec?t ,0$i 30ruia,c0 pe d?n.ii. Ade,ea acea,t0 ,tare de ,pirit ,e eApri10 :n inut0. Ei arat0 depri1ai+ 1ereu adu.i de ,pate+ ca toat0 lu1ea ,0 :nelea40 ce enor10 po-ar0 :i apa,0. :n20i.area lor ne a1inte.te in-oluntar de cariatide+ conda1nate ,0 proptea,c0+ c?t tr0ie,c+ o i1en,0 po-ar0. Sunt oa1eni care iau totul 2oarte :n ,erio,+ Budec?nd lucrurile din$tr$ un un43i pe,i1i,t. Cu acea,t0 ,tare de ,pirit+ e,te li1pede de ce totul ie,e pe do,+ de :ndat0 ce pun ei 1?na. Co;eala nu le :n-eninea=0 doar lor :n.ile -iaa+ ci .i altora. Iar la ;a=a ace,tei conduite nu ,e a2l0 dec?t -anitatea. E,te un 2el de in2atuare+ ca .i :n ca=ul precedent. 7. RELIGIO!ITATEA. Oa1enii de 2elul ace,ta reu.e,c uneori ,0$.i 40,ea,c0 un re2u4iu :n reli4ie+ 20r0 a$.i 1odi2ica co1porta1entul. Ei ,e t?n4uie .i ,e la1entea=0+ :l plicti,e,c pe ;unul Du1ne=eu cu neca=urile lor+ dorind ca ace,ta ,0 nu ,e ocupe de ni1ic altce-a dec?t de propria lor per,oan0. De o;icei ei ,unt con-in.i c0 'at0l Cere,c e,te propriu$=i, :n ,er-iciul lor+ c0 poart0 :ntrea4a r0,pundere pentru tot ce li ,e :nt?1pl0 .i c0+ pe l?n40 acea,ta+ poate 2i :nduplecat ,0 le 2ac0 .i 2a-oruri+ prin di2erite arti2icii+ cu1 ar 2i :ndeo,e;i ru40ciunile ro,tite cu ardoare+ ori Bert2ele reli4ioa,e. Cu alte cu-inte+ ;unul Du1ne=eu nu .tie ce are de 20cut+ ci tre;uie ,0 i ,e atra40 atenia. 're;uie ,0 ad1ite1 c0 :n acea,t0 1odalitate de adoraie reli4ioa,0 ,e 1ani2e,t0 o at?t de :n,p0i1?nt0toare ere=ie+ :nc?t dac0 ,$ar in,taura din nou -ec3ea Inc3i=iie+ toc1ai ace.ti oa1eni ar 2i ar.i cei dint?i pe ru4. Ei ,e poart0 cu ;unul Du1ne=eu eAact cu1 o 2ac ceilali oa1eni+ ne20c?nd dec?t ,0 ,e Beluia,c0 .i ,0$/ pi,0lo4ea,c0+ 20r0 ca ei :n.i.i ,0 1i.te un de4et pentru :1;un0t0irea ,ituaiei :n care ,e 40,e,c. A,ta ei o pretind nu1ai .i nu1ai din partea celorlali. )?n0 unde pot 1er4e lucrurile+ ne arat0 ca=ul unei 2ete :n -?r,t0 de /C ani. 5oarte cu1inte .i 3arnic0+ dar+ ce$i drept+ .i 2oarte a1;iioa,0+ ea ,e di,tin4ea .i prin i1portana acordat0 reli4iei+ :ndeplinindu$.i cu ,crupulo=itate toate :ndatoririle reli4ioa,e. :ntr$o =i ea a nceput s7i fac reprouri, acu=?ndu$,e c0 nu e,te :ndeaBun, de pioa,0+ c0 a -iolat poruncile ;i;lice .i c0 a nutrit 4?nduri nele4iuite. La un 1o1ent dat a aBun, ca =iua :ntrea40 ,0 nu 2ac0 dec?t ,0 ,e autoacu=e+ a.a :nc?t cei apropiai au :nceput ,0 ,e tea10 ,erio, de ,tarea ,0n0t0ii p,i3ice a 2etei. C0ci+ :n realitate+ ni1eni nu a-ea ,0$i aduc0 nici cel 1ai 1ic repro.. Mereu era de 40,it :ntr$un col+ pl?n4?nd .i acoperindu$,e de p0cate. Un du3o-nic a a-ut ideea ,$o ,cutea,c0 de toat0 acea,t0 po-ar0 a p0catelor i1a4inare .i i$a eAplicat c0 nu are nici o -in0 .i c0 e,te 20r0 pat0. A doua =i+ pe ,trad0+ 2ata i$a ,tri4at ace,tuia c0 nu 1ai e,te de1n ,0 calce :n ;i,eric0+ dat 2iind c0 a luat a,upr0$.i at?tea 4rele p0cate.

Nu e,te nece,ar ,0 eAa1in01 :n continuare ca=ul de 1ai ,u,. Vede1 cu1 .i :n ace,t do1eniu r0=;ate a1;iia+ cu1 -anitatea :i 2ace pe purt0torii ei Budec0tori ai -irtuii .i -iciului+ ai inocenei .i 2al,it0ii+ ai ;inelui .i r0ului. NO'E
/ % #

A ,e -edea capitolul DDo,toBeG,KiE din (ra#is und ,heoric der Individual7ps/chologie,p5 %/<. 7Nota trad.8 .spanische 'tiefel0 ci=10 de tortur0. 7Nota trad.8 .>e?iten Icscn0, :n ,en,ul de a$i 2ace cui-a 1oral0. 7Nota trad.8

C&'()*+,+ V AFECTELE A2ectele repre=int0 eAacer;area acelor 2eno1ene p,i3ice pe care le$a1 denu1it tr0,0turi de caracter. Ele ,unt 2or1e de acti-itate deli1itate :n ti1p ale or4anului p,i3ic+ care+ ,u; pre,iunea unei necesit!i con.tiente ,au incon.tiente+ ,e 1ani2e,t0 printr$o de,c0rcare ;ru,c0 .i+ ca .i tr0,0turile de caracter+ ,unt orientate spre un scop5 Nu ,unt 2eno1ene eni41atice+ de ne:nele,9 ele apar totdeauna atunci c?nd au un ,en,+ c?nd core,pund 1etodei de -ia0+ liniei de conduit0 a o1ului. Ele au ,copul de a deter1ina o ,c3i1;are :n ,ituaia o1ului+ care ,0 2ie :n 2a-oarea ,a. Sunt 1ani2e,t0ri intense, care nu pot a-ea loc dec?t la un o1 care a renunat la alte po,i;ilit0i de a$.i reali=a o;iecti-ul ,au care+ 1ai ;ine =i,+ nu crede+ ori nu 1ai crede :n alte po,i;ilit0i. A.adar+ unul din a,pectele a2ectelor ,e re2er0 la acela.i ,enti1ent de in2erioritate+ la ,enti1entul de in,u2icien0 $+efiihl der Ln1ulngichkeit% care :l con,tr?n4e pe purt0torul ,0u ,0$.i adune toate 2orele .i ,0 eAecute 1i.c0ri 1ai a1ple dec?t cele o;i.nuite. )rintr$o 1o;ili=are 1aAi10 a ener4iei+ per,oana re,pecti-0 :ncearc0 ,0 ,e ,itue=e :n pri1$plan+ ,0$.i adBudece -ictoria. A.a cu1+ ;un0oar0+ nu eAi,t0 2urie 20r0 a eAi,ta du.1an+ nu ,e poate ca ace,t a2ect ,0 nu ai;0 drept ,cop ;iruina a,upra du.1anului. E,te o 1etod0 pre2erat0+ .i :nc0 po,i;il0 :n ,ocietatea noa,tr0+ aceea de a te i1pune prin a,t2el de reacii ,upradi1en,ionate. Acce,ele de 1?nie ar 2i 1ult 1ai puine+ dac0 nu ar eAi,ta po,i;ilitatea de a te i1pune pe acea,t0 cale. A.adar+ la cei care nu ,e cred de,tul de capa;ili ,0$.i atin40 elul o;inerii ,uperiorit0ii .i care ,i1t c0 le 2u4e p01?ntul de ,u; picioare+ -o1 con,tata c0 de 2apt nu renun0 la elul lor+ ci -or ,0$/ atin40 prin 1iBloace 2orte+ cu aButorul a2ectelor. E,te o 1etod0 4enerat0 de ,enti1entul de in2erioritate+ care :l deter1in0 :n 1od i1perio, pe o1 ,0$.i adune puterile .i ,0 caute ,0 ,e i1pun0 :ntr$o 1anier0 ;rutal0 .i neci-ili=at0. A2ectele ,unt .i ele ,tr?n, le4ate de e,ena per,onalit0ii .i nu ,unt caracteri,tice pentru indi-idul i=olat+ ci ,unt de 40,it+ cu o anu1it0 re4ularitate+ la 1uli oa1eni. 5iecare indi-id intr0 :n aceea.i cate4orie :n 10,ura :n care el ,e i1plic0 :n ,ituaia la care particip0 ceilali. Nu1i1 acea,ta starea de alarm afectiv a or4anului p,i3ic. Sunt 2eno1ene ad?nc :nr0d0cinate :n 2irea o1ului .i 2iecare din noi poate di,pune de ele. Iar dac0 cunoa.te1 :ntruc?t-a un o1+ ne pute1 repre=enta ce a2ecte in de natura ,a+ 20r0 ,0 le 2i ,e,i=at pe -iu. Dat0 2iind per2ecta 2u=iune dintre p,i3ic .i corp+ :n 1od nece,ar un at?t de =4uduitor proce, p,i3ic+ cu1 e,te a2ectul+ :.i eAteriori=ea=0 e2ectele a,upra corpului. A2ectele ,unt :n,oite de 2eno1ene 2i=ice ,ecundare+ adic0 de e2ecte a,upra circulaiei ,an4uine .i or4anelor re,piraiei 7accelerarea pul,ului+ ro.ire+ paloare+ 1odi2ic0ri 2uncionale :n re,piraie8. A. AFECTE DISOCIANTE 1. M$NIA. Un a2ect care ,i1;oli=ea=0 clar a,piraia c0tre putere .i ,etea de do1inaie a o1ului e,te 1?nia. Acea,t0 2or10 de 1ani2e,tare tr0dea=0 de,lu.it ,copul de a :n2r?n4e rapid+ cu aButorul 2orei+ orice re=i,ten0. )e ;a=a cuno.tinelor do;?ndite p?n0 acu1+ recunoa.te1 :n per,oana 1?nio,ului un indi-id care+ de,20.ur?n$du$.i :ntrea4a 2or0+ ,e ,tr0duie.te ,0 o;in0 ,uperioritatea. Str0dania de a ,e i1pune de4enerea=0 uneori :ntr$un 2el de ;eie a puterii $Machtrausch%, -0dit0 :n ca=ul :n care a,e1enea oa1eni r0,pund+ la cea 1ai 1ic0 le=are a ,enti1entului puterii+ printr$un acce, de 2urie. Ei au i1pre,ia c0 prin acea,t0 conduit0+ pro;a;il pro;at0 ade,ea de d?n.ii+ aBun4 cel 1ai u.or ,0$.i do1ine ad-er,arul .i ,0$.i i1pun0 -oina. Acea,ta nu e,te+ de,i4ur+ o 1etod0 ele-at0+ dar :n cele 1ai 1ulte ca=uri are e2ect .i cine nu$.i poate a1inti cu1+ printr$un acce, de 2urie+ a putut ie.i dintr$o ,ituaie di2icil0. EAi,t0+ 20r0 :ndoial0+ ,ituaii :n care un acce, de 1?nie e,te :n ;un0 10,ur0 :ndrept0it. Nu ne ocup01 aici de a,e1enea ca=uri. A-e1 :n -edere o a2ecti-itate care ,e a2i.ea=0 ne,t0-ilit+ per,oane la care 1?nia ,e

declan.ea=0 n mod obinuit5 EAi,t0 oa1eni care :.i 2ac din acea,ta un ,i,te1 de reacie .i care ,e caracteri=ea=0 prin 2aptul c0+ :n 4eneral+ nu recur4 la alt0 1etod0. Sunt oa1eni aro4ani+ eAtre1 de ,u,cepti;ili+ care nu ,uport0 ca ni1eni ,0 2ie 1ai ,u, ca ei+ ori la ni-elul lor+ care au 1ereu ne-oie ,0 ,e ,i1t0 ,uperiori+ care 1ereu ,tau la p?nd0 ,0 -ad0 dac0 nu cu1-a cine-a le i1pietea=0 do1eniul+ dac0 nu cu1-a cine-a nu le c?nt0 :ndeaBun, :n ,trun0. La acea,ta ,e a,ocia=0 o do=0 1aAi10 de ,u,piciune+ care :i deter1in0 ,0 nu ,e :ncread0 :n ni1eni. Cel 1ai ade,ea la a,t2el de oa1eni 40,i1 .i alte tr0,0turi de caracter+ indicate 1ai ,u, ca li1itro2e. :n ca=urile 1ai 4ra-e+ un o1 at?t de a1;iio, ,e -a retra4e :n,p0i1?ntat din 2aa unor :ndatoriri ,erioa,e .i ,e -a inte4ra 4reu :n ,ocietate. Dac0 i ,e re2u=0 ce-a+ el nu cunoa.te de 2apt dec?t un ,in4ur 1od de a proceda: ,0 2ac0 ,candal+ :ntr$o 1anier0 de o;icei dintre cele 1ai dureroa,e pentru per,oanele care :i ,unt apropiate. Va ,par4e o o4lind0+ ;un0oar0+ ,au -a deteriora o;iecte de -aloare. Nu e,te cu putin0 ,0 i ,e dea dreptate dac0+ dup0 aceea+ :ncearc0 :n 1od ,erio, ,0 ,e de=-ino-0ea,c0+ ,u,in?nd c0 nu .tie ce a 20cut. C0ci intenia de a 2i -rut ,0 lo-ea,c0 :n cei apropiai era prea e-ident0. Ace,t a2ect -a -i=a :ntotdeauna ce-a de -aloare+ nu lucruri 20r0 i1portan0. Deduce1 din acea,ta c0 a,e1enea procedee ,unt :n 1od nece,ar re=ultatul unui plan pre1editat. :ntr$un cerc re,tr?n, acea,t0 1etod0 duce+ de,i4ur+ la anu1ite re=ultate+ dar care ,e pierd de :ndat0 ce ,e ie,e din cercul re,pecti-. C0ci un a,e1enea o1 -a intra :n 1od 2atal cu u.urin0 :n con2lict cu toat0 lu1ea. C?t pri-e.te eApre,ia atitudinal0 a 2uriei+ e,te ,u2icient ,0$i ,pune1 pe nu1e ca ,0 .i a-e1 :n 2aa oc3ilor i1a4inea 2urio,ului. E,te atitudinea o,til0 2a0 de ceilali+ care apare :n pri1$plan cu toat0 inten,itatea .i claritatea. Ace,t e2ect do-ede.te a;olirea aproape inte4ral0 a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. A,piraia c0tre putere a unui o1 poate 1er4e p?n0 la ni1icirea ad-er,arului. :n 10,ura :n care a2ectele ,cot :n relie2 caracterul indi-idului+ ace,te 1ani2e,t0ri ne pot :nle,ni re=ol-area unor pro;le1e le4ate de cunoa.terea o1ului. :n acea,t0 per,pecti-0+ pe cei 2urio.i din 2ire tre;uie ,0$i trece1 :n cate4oria acelora care au o atitudine o,til0 2a0 de -ia0. Dar eAi4enele ,i,te1ului pe care -re1 ,0$/ con,trui1 nu ne per1it ,0 trece1 pe,te 2aptul c0 orice n0=uin0 c0tre putere ,e ;a=ea=0 pe un.,enti1ent de ,l0;iciune+ de in2erioritate. La a,e1enea reacii a1ple+ ade-0rate 10,uri de 2or0+ nu poate recur4e un o1 lini.tit :n ceea ce pri-e.te puterea ,a. Nu tre;uie ,0 pierde1 niciodat0 din -edere acea,t0 relaie. 'oc1ai :n acce,ul de 2urie ni ,e de=-0luie cu o deo,e;it0 claritate eAacer;area ,enti1entului de ,l0;iciune orientat :n ,copul o;inerii ,uperiorit0ii. E,te un arti2iciu ie2tin de eAaltare a ,enti1entului propriei per,onalit0i+ :n detri1entul altor oa1eni. Dintre 2actorii care 2acilitea=0 con,idera;il declan.area acce,ului de 2urie+ e,te de 1enionat :ndeo,e;i alcoolul5 )entru 1uli oa1eni ade,ea ,unt ,u2iciente doar c?te-a pa3are. E,te cuno,cut c0 alcoolul are :n pri1ul r?nd drept e2ect ,l0;irea ,au a;olirea 2r?nelor i1pu,e de ,ocietate. Un indi-id intoAicat de alcool ,e co1port0 :ntr$o 1anier0 total neci-ili=at0. El :.i pierde ,t0p?nirea de ,ine .i re,pectul 2a0 de ceilali .i ceea ce pe c?nd era trea= nu1ai cu 4reu :.i putea :n2r?na .i a,cunde+ adic0 atitudinea o,til0 2a0 de ,e1eni+ la ;eie cap0t0 o eApre,ie de4aBat0. Nu :nt?1pl0tor toc1ai oa1enii a c0ror eAi,ten0 .c3ioap0t0 de-in alcoolici+ ei c0ut?nd :n alcool uitare .i con,olare+ o ,cu=0 pentru ceea ce le$ar 2i pl0cut ,0 reali=e=e+ dar nu au reali=at. La copii con,tat01 acce,e de 2urie 1ai 2rec-ent dec?t la aduli. Ade,ea e,te ,u2icient un 1oti- dintre cele 1ai ne:n,e1nate pentru ca un copil ,0 ,e :n2urie. 5eno1enul ine de 2aptul c0 la copii+ ca ur1are a puternicului ,enti1ent de ,l0;iciune+ apare 1ai pronunat0 linia ,tr0daniei lor de a$.i a2ir1a propria -aloare. Un copil ira,ci;il ne do-ede.te 1ereu c0 lupt0 pentru a ,e pune :n -aloare .i c0 re=i,tenele de care ,e lo-e.te :i apar+ dac0 nu in,ur1onta;ile+ :n orice ca= deo,e;it de 1ari. :n a2ar0 de inBurii+ care 2or1ea=0 coninutul o;i.nuit al acce,elor de 1?nie+ actele de -iolen0 1er4 at?t de departe :nc?t aduc preBudicii c3iar .i celui care recur4e la ele. Aici e,te de c0utat linia care conduce la eAplicarea sinuciderii5 Se 2ace aici ,i1it0 tendina de a le pro-oca alor ,0i ,au altora din anturaB o durere+ care ,0 r0=;une e.ecurile .i u1ilinele ,u2erite. 2. TRISTE-EA. Ace,t a2ect ,ur-ine atunci c?nd un o1 ,u2er0 o pri-aiune+ o pierdere+ ,ituaie :n care el nu ,e poate u.or con,ola. 'ri,teea poart0 .i ea :n ,ine 4er1enul -oinei de a :nl0tura nepl0cerea+ a.adar ,enti1entul de ,l0;iciune+ ,pre a re,ta;ili o ,ituaie 1ai ;un0. :n acea,t0 pri-in0 ea e,te la 2el de -aloroa,0 ca .i un acce, de 2urie+ nu1ai c0 ,e in,talea=0 :n alte :1preBur0ri+ ,u; o alt0 atitudine .i 2ace u= de alte 1etode. Dar .i aici ,e,i=01 aceea.i linie ,pre o;inerea ,uperiorit0ii. :n ti1p ce :n ca=ul 2uriei reacia e,te diriBat0 mpotriva altora, 2urio,ul a-?nd ne-oie de ,ati,2acerea ur4ent0 a ,enti1entului de redre,are .i de :n2r?n4erea ad-er,arului+ :n ca=ul tri,teii a-e1 de$a 2ace cu o li1itare a acti-it0ii p,i3ice+ care :n 1od nece,ar .i :n ,curt ti1p conduce la o eApan,iune+ deoarece o1ul tri,t tinde c0tre ,enti1entul de redre,are .i ,ati,2acie. Iniial :n,0 proce,ul ec3i-alea=0 cu o de,c0rcare+ cu o reacie care+ iar0.i+ de.i ,u; o alt0 2or10+ e,te diriBat0 :1potri-a

per,oanelor apropiate. C0ci o1ul tri,t e,te de 2apt un acu1ator i, prin acea,ta+ el ,t0 :n opo=iie 2a0 de anturaBul ,0u. :n ace,t 2el+ 2ire.te+ tri,teea e,te i1plantat0 :n natura o1ului+ dar ,upralicitarea ace,tei ,t0ri co1port0 un ele1ent de o,tilitate+ d0un0tor pentru cei din Bur. Redre,area celui cuprin, de tri,tee e,te deter1inat0 de atitudinea pe care o ia anturaBul. E,te cuno,cut 2aptul c0 oa1enii :ntri,tai :.i 40,e,c ade,ea u.urarea atunci c?nd cine-a ,e pune :n ,er-iciul lor+ :i co1p0ti1e,c+ le -in :n aButor+ le d0 ce-a+ le in,u2l0 curaB etc. Dac0 tri,teea ,e de,carc0 prin lacri1i .i t?n4uiri+ ,e pare c0 prin acea,ta nu nu1ai c0 ,e iniia=0 un atac a,upra 1ediului+ ci .i o ,ituare a celui 1?3nit dea,upra celor din Burul ,0u+ ca un 2el de acu=ator+ Budec0tor .i critic. )ot 2i net recuno,cute ,piritul re-endicati-+ atitudinea de recla1ant. :ntotdeauna ,e -or 1ani2e,ta+ :ntr$un 2el ,au altul+ pretenii 2a0 de anturaB. 'ri,teea e,te ca un ar4u1ent 1enit ,0$i :nduplece pe ceilali+ ar4u1ent ire=i,ti;il+ :n 2aa c0ruia tre;uie ,0 te pleci. Ui ace,t a2ect+ a.adar+ ur1ea=0 o linie a,cendent0+ a-?nd drept ,cop 1eninerea ec3ili;rului .i co1pen,area ,enti1entului de neputin0+ de ,l0;iciune. 3. FOLOSIREA ABU!IV A AFECTELOR. Mult0 -re1e eAi,tena a2ectelor a 2o,t de ne:nele,+ p?n0 c?nd ,$a do-edit c0 ele ne o2er0 po,i;ilitatea .i ne indic0 o cale care duce la dep0.irea rapid0 a ,enti1entului de in2erioritate .i la punerea :n -aloare a propriei per,onalit0i. A2ecti-itatea .i atitudinile e1oionate :.i 40,e,c+ prin ur1are+ o eAtre1 de lar40 palet0 de utili=0ri :n -iaa p,i3ic0 a o1ului. C?nd un copil :.i 1ani2e,t0 2uria ,au pl?n4e .i ,e Beluie+ 2iindc0 ,e crede ne4liBat+ .i dac0 are oca=ia ,0 -ad0 c0 1etoda lui d0 re=ultate+ el -a aBun4e le,ne ,0 adopte aceea.i atitudine c3iar .i :n nu1ele unor 1oti-e lip,ite de i1portan0. )unerea :n practic0 a ace,tor a2ecte poate de-eni o;i.nuin0 .i poate lua o con2i4uraie pe care ,0 n$o 1ai percepe1 ca 2iind nor1al0. Mai t?r=iu+ :n -iaa adult0+ a,e1enea indi-i=i -or recur4e cu re4ularitate la 2olo,irea a;u=i-0 a a2ectelor+ 2eno1en 1inor .i d0un0tor+ c?nd are loc o punere :n ,cen0 cu caracter ludic a 2uriei+ tri,teii ,au a altor a2ecte+ nu1ai ,pre a$.i atin4e ,copul+ ,pre a o;ine ce-a. A,e1enea reacii au loc 1ereu atunci c?nd indi-idul -ede c0 i ,e re2u=0 ce-a ,au c?nd do1inaia ,a e,te a1eninat0 de -reun preBudiciu. Ade,ea ,e :nt?1pl0 ca tri,teea+ de eAe1plu+ ,0 2ie 1ani2e,tat0 at?t de =4o1oto, .i de o,tentati- ca .i c?nd ar :n,e1na un titlu de 4lorie+ ceea ce produce un e2ect re,pin40tor. E,te intere,ant de re1arcat c0 uneori ,e de,20.oar0 o -erita;il0 co1petiie a tri,teii. Acela.i a;u= poate a-ea loc .i :n ceea ce pri-e.te 1ani2e,t0rile pe plan 2i=ic ale a2ectelor. Se .tie c0 eAi,t0 oa1eni la care a2ectul 2uriei a,upra tractului di4e,ti- e,te at?t de puternic :nc?t :n acce,ele de 2urie ei -o1it0. Acea,ta 2ace ,i 1ai ;rutal0 atitudinea de o,tilitate. Vo1a ,e1ni2ic0 o conda1nare .i o u1ilire a celorlali. 'ri,teea ca a2ect duce ade,ea la a;inerea de a ,e 3r0ni+ a.a :nc?t o1ul 1?3nit pare pur .i ,i1plu e1aciat+ o2erindu$ne o ade-0rat0 Di1a4ine a BaleiE. A,e1enea 2or1e de a;u= nu ne pot l0,a deloc indi2ereni+ deoarece ele intere,ea=0 ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 al celorlali . Mani2e,tarea ace,tui ,enti1ent e,te de cele 1ai 1ulte ori :n ,tare ,0 potolea,c0 un a2ect. EAi,t0 :n,0 oa1eni care au o at?t de 1are ne-oie de ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 al altora :nc?t+ de eAe1plu+ ei nu -or ,0 ia,0 din ,tarea de tri,tee+ dat 2iind 2aptul c0 per,onalitatea lor are parte de o eAtraordinar0 recon2ortare prin do-e=ile de prietenie .i co1p0ti1ire care i ,e dau. Cu toat0 ,i1patia pe care ne$o c?.ti40 :ntr$o 10,ur0 ,au alta+ 2uria .i tri,teea ,unt a2ecte di,ociante. Ele nu$i une,c pe oa1eni+ ci :i opun+ le=?nd ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. 5ire.te+ dac0 e,te 1ai :ndelun4at0+ tri,teea deter1in0 o apropiere :ntre oa1eni+ dar nu pe o cale nor1al0+ ca atunci c?nd ,enti1entul de co1uniune ,ocial0 e,te :1p0rt0.it de a1;ele p0ri+ ci printr$o 1ane-r0 care aduce anturaBul :n ,ituaia de a 2i eAclu,i- partea care are de dat ce-a. . DE!GUSTUL. Ele1entul di,ociant e,te de 40,it .i :ntr$un a2ect ca de=4u,tul ,au 4reaa+ de.i :ntr$o 10,ur0 1ai ,la;0. Din punct de -edere 2i=ic+ 4reaa ,e produce atunci c?nd pereii ,to1acului ,u2er0 o eAcitaie deter1inat0. EAi,t0 :n,0 .i reacii de a eBecta ce-a din ,2era p,i3icului. 'oc1ai pe ace,t plan de-ine -i=i;il caracterul di,ociant al ace,tui a2ect. Mani2e,t0rile care re=ult0 ne dau o con2ir1are :n ace,t ,en,. Cunoa.te1 o 1i1ic0 :n ,tare ,0 te 2ac0 ,0$i :ntorci pri-irea aiurea. Gri1a,ele ,e1ni2ic0 o conda1nare a anturaBului+ o re=ol-are a ,ituaiei :n ,en,ul unei repudieri. Ca ur1are a unei 2olo,iri a;u=i-e+ prin ace,t a2ect ne pute1+ e-entual+ de;ara,a de o ,ituaie de=a4rea;il0+ pro-oc?nd o ,en=aie de de=4u,t. Contrar+ poate+ celorlalte a2ecte+ de=4u,tul poate 2i tre=it :n 1od intenionat. Datorit0 unui antrena1ent ,pecial+ un indi-id poate 1er4e p?n0 acolo :nc?t ,0 nu$i 2ie 4reu ,0 ,e de,prind0 pe acea,t0 cale de anturaB ,au ,0 :ntreprind0 un atac :1potri-a ace,tuia. ". FRICA 1SPAIMA.. O i1portan0 co-?r.itoare :n -iaa o1ului are 2rica. Ace,t a2ect ,e co1plic0 prin 2aptul c0+ pe l?n40 c0 e,te un a2ect di,ociant+ conduce+ ca .i tri,teea+ la o le40tur0 sui7generis cu ceilali. De eAe1plu+ un

copil :n2rico.at ,e ,1ul4e dintr$o ,ituaie+ dar alear40 :n alta+ ,pre a c0p0ta protecie. )e de alt0 parte+ 1ecani,1ul 2ricii nu conduce direct la o de1on,traie de ,uperioritate a,upra anturaBului+ ci d0 :n pri1ul r?nd i1pre,ia 2rapant0 a unei :n2r?n4eri. Atitudinea e,te aceea a unei de20i10ri. De aici :ncepe partea a,ociant0 a a2ectului+ care include :n acela.i ti1p .i ,etea de ,uperioritate: 2rico,ul 2u4e ,pre a ,e pune la ad0po,tul unei alte ,ituaii .i+ :n ace,t 2el+ el :ncearc0 ,0 ,e 2orti2ice+ ca ,0 2ie capa;il ,0 2ac0 2a0 pericolului .i ca ,0 triu12e. A-e1 de$a 2ace+ :n ca=ul ace,tui a2ect+ cu un 2eno1en pro2und or4anic. Ceea ce ,e re2lect0 aici e,te frica originar $Lrangst%, ata-ic0+ proprie tuturor -ieuitoarelor. La o1+ :ndeo,e;i+ ea e1an0 din in,ecuritatea 4eneral0 a ace,tuia+ din ,l0;iciunea ,a :n 2aa naturii. Cunoa.terea di2icult0ilor -ieii e,te at?t de de2icitar0 :nc?t copilul+ de eAe1plu+ nu ,e poate de,curca ,in4ur+ alii tre;uind ,0 inter-in0 pentru a$i ,ati,2ace tre;uinele. Copilul ia cuno.tin0 intuiti- de ace,te di2icult0i+ de :ndat0 ce -ine pe lu1e .i ,e a2l0 inte4rat :n condiiile eAi,tenei. Date 2iind pericolul per1anent care :l p?nde.te .i ri,cul e.ecului ,tr0daniilor ,ale de a ie.i din ,tarea de in,ecuritate+ el poate ,0 aBun40 la o concepie de,pre -ia0 pe,i1i,t0+ la de=-oltarea unor tr0,0turi de caracter care :l 2ac ,0 ,e ;i=uie 1ai 1ult pe aButorul .i con,ideraia celor din Burul ,0u. )rudena care re=ult0 de aici poate 2i at?t de 1are :nc?t ,0$/ :ndep0rte=e de la :ndatoririle i1pu,e de -ia0. Dac0 a,e1enea copii ,unt totu.i o;li4ai ,0 pro4re,e=e+ ei poart0 :n acela.i ti1p :n ,ine un plan de retra4ere+ 40,indu$ ,e 1ereu pe picior de 2u40+ unul din a2ectele lor cele 1ai 2rec-ente .i 1ai i=;itoare 2iind 2rica. )?n0 .i :n eApre,ia 2i=ic0 a ace,tui a2ect+ :n ,pecial :n 1i1ic0+ de,coperi1 :nceputul unei contraaciuni+ care :n,0 nu e,te rectilinie+ a4re,i-0. Uneori a,e1enea 1ani2e,t0ri e-oluea=0 :n ,en, patolo4ic .i :n 1ulte ca=uri a-e1 po,i;ilitatea ,0 eAa1in01 cu u.urin0 1ecani,1ele p,i3ice. A-e1 atunci i1pre,ia net0 c0 anAio,ul :ntinde 1?inile ,pre ceilali+ ca ,0 .i$i apropie .i ca ,0$i in0 l?n40 d?n,ul. Apro2und?nd cercetarea ace,tui 2eno1en+ aBun4e1 la acelea.i conclu=ii pe care le$a1 de,prin, din anali=a anAiet0ii ca tr0,0tur0 de caracter5 A-e1 de$a 2ace cu oa1eni care caut0 ,0 ,e ,priBine pe cine-a :n -ia09 tre;uie ca cine-a ,0 le ,tea totdeauna la di,po=iie+ :n realitate e,te -or;a de :ncercarea de a ,ta;ili un raport de do1inaie+ ca i cnd ceilali nu ar eAi,ta dec?t ca ,0 le o2ere anAio.ilor un ,uport 1oral. Dac0 2or01 .i 1ai :n ad?nci1e+ con,tat01 c0 ace.ti oa1eni au pretenia ,0 ne ocup01 :n pri1ul r?nd de ei. :n a;,ena unui contact direct cu -iaa+ ei .i$au pierdut :n a.a 10,ur0 independena :nc?t recla10 ace,t pri-ile4iu cu o eAtraordinar0 ardoare .i -e3e1en0. Dar oric?t de ,t0ruitor ar c0uta ei ,0 ,e a2le :n preaB1a altora+ ,enti1entul lor de co1uniune ,ocial0 e,te ,la;. A,t2el+ anAietatea duce la o;inerea pentru ,ine a unei po=iii pri-ile4iate+ la e-itarea eAi4enelor -ieii .i la punerea celorlali :n ,er-iciul ,0u. :n cele din ur10 2rica ,e in2iltrea=0 :n toate relaiile -ieii cotidiene. Ea de-ine un in,tru1ent e2icient de do1inare a celor din Bur. B. AFECTE ASOCIANTE 1. BUCURIA. :n ;ucurie+ ca a2ect+ ,e re1arc0 li1pede 2ora a,ociant0. Ea nu ,uport0 i=olarea. :n 1ani2e,t0rile ,ale eAterioare: c0utarea celorlali+ :1;r0i.0ri etc+ apare :nclinaia ,pre co1unicare+ con2e,iune .i ,a-urare :n co1un a pl0cerii. Ui atitudinea e,te a,ociant0+ e,te+ ca ,0 ,pune1 a.a+ atitudinea ;raelor de,c3i,e+ o c0ldur0 ce iradia=0 a,upra celorlali+ re2lect?ndu$,e :n e4al0 10,ur0 a,upra celui de la care e1an0. Ace,t a2ect include toate -alenele co1uniunii ,ociale. Linia a,cendent0 nu lip,e.te nici de aici+ 2iind -or;a de un o1 care trece de la un ,enti1ent de in,ati,2acie la unul de ,uperioritate. ucuria e,te+ :n 2ond+ eApre,ia autentic0 a ;iruirii di2icult0ilor. M?n0 :n 1?n0 cu ea 1er4e r?,ul cu e2ectul ,0u eli;erator+ repre=ent?nd oarecu1 c3eia de ;olt0 a ace,tui a2ect. Dincolo de propria per,onalitate+ ;ucuria -i=ea=0 ,0 o;in0 ,i1patia celorlali. EAi,t0 .i aici 1ani2e,t0ri a;u=i-e+ condiionate de 2irea o1ului re,pecti-. Unii pacieni ar0tau clare ,e1ne de ;ucurie .i r?deau la .tirea cutre1urului de la Me,,ina. La o cercetare 1ai atent0 ,$a do-edit c0 ei r?deau pentru c0+ de 2apt+ nu -oiau ca prin 1?3nire ,0 la,e ,0 tran,par0 un ,enti1ent de ,l0;iciune9 :ncerc?nd ,0 :ndep0rte=e 1?3nirea+ ei adopta,er0 a2ectul contrar. Deo,e;it de 2rec-ent0 e,te .i ;ucuria r0ut0cioa,0+ care ,ur-ine nelalocul ei+ i4nor?nd .i le=?nd ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Acea,t0 ;ucurie 1aliioa,0 e,te de 2apt un a2ect di,ociant+ prin care cine-a :ncearc0 ,0$.i a2ir1e ,uperioritatea 2a0 de ceilali. 2. COMPASIUNEA. Co1pa,iunea 71ila8 e,te eApre,ia cea 1ai pur0 a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Dac0 o identi2ic01 la un o1+ :n 4eneral pute1 2i lini.tii cu pri-ire la ,enti1entul ,0u de co1uniune ,ocial0+ :n ,en,ul c0 ace,ta nu$i lip,e.te. C0ci prin ace,t a2ect o1ul ne arat0 c?t e,te de capa;il ,0 ,e tran,pun0 :n ,ituaia ,e1enului ,0u. )oate c0 o 1ai 1are r0,p?ndire dec?t ace,t a2ect are 2olo,irea ,a a;u=i-0+ denaturat0. Acea,ta con,t0 :n

tentati-a unora de a ,e pre=enta drept oa1eni cu un ,enti1ent de co1uniune ,ocial0 deo,e;it de puternic+ ;ine:nele, eAa4er?nd. Cu prileBul -reunei nenorociri+ unii oa1eni ,e -?r0 :n 2a0+ dar 20r0 a 2ace ce-a util+ ci din dorina de a$.i 2ace pe 4rati, pu;licitate. )e de alt0 parte+ eAi,t0 oa1eni care adul1ec0 cu o ade-0rat0 -oluptate nenorocirea altuia+ in?n$du$,e ,cai de ace,ta. Ace.ti ;ine20c0tori a2erai -or ca prin ceea ce 2ac ,0$.i a,i4ure+ :n pri1ul r?nd+ ,enti1entul de ,uperioritate 2a0 de cei a2lai :n nenorocire .i 1i=erie. Re2eritor la ace,t tip de o1+ 1arele cuno,c0tor de oa1eni care era La Roc3e2oucauld ,punea: D:n nenorocirea celor 1ai ;uni prieteni ai no.tri+ 40,i1 totdeauna ce-a care nu ne di,placeE/. :n 1od 4re.it ,$a :ncercat ,0 ,e eAplice prin ace,t 2eno1en ,i101?ntul de pl0cere pe care :l a-e1 :n 2aa ,pectacolelor tra4ice. S$ar ,pune c0 ne ;ucur01 c0 nu ,unte1 :n pielea -icti1elor. Celor 1ai 1uli oa1eni acea,ta nu li ,e potri-e.te. Intere,ul no,tru 2a0 de :nt?1pl0rile tra4ice e,te de o;icei 4enerat de dorina de a ne autocu$noa.te .i de a ne autoin,trui. Nu pierde1 din -edere 2aptul c0 a-e1 de$a 2ace doar cu o 2iciune+ din care ,per01 ,0 eAtra4e1 :n-001inte pentru -iaa noa,tr0. 3. RUINEA. Un a2ect at?t a,ociant+ c?t .i di,ociant+ e,te ru.inea. E,te .i acea,ta o ,tructur0 p,i3ic0 din ,2era ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 .i ca atare nu ar putea 2i eApul=at0 din -iaa p,i3ic0 a o1ului. Societatea u1an0 nu ar 2i po,i;il0 20r0 ace,t a2ect. Ru.inea ,e 1ani2e,t0 :n ,ituaiile :n care+ ca ur1are a unei inter-enii :n uni-er,ul interior al unui o1+ e,te :nBo,it0 per,onalitatea ace,tuia+ ri,c?ndu$,e ,0 2ie pierdut0 :ndeo,e;i de1nitatea+ la care ine orice o1. :n ace,t conteAt+ ru.inea ,e eApri10 prin puternice reacii corporale. Din punct de -edere anato1o2i=iolo4ic+ 2eno1enul con,t0 :ntr$o dilatare a -a,elor ,an4uine peri2erice+ :n care are loc un 2luA cre,cut de ,?n4e+ de cele 1ai 1ulte ori -i=i;il pe 2aa o1ului. La unii oa1eni c3iar .i pieptul ,e :nro.e.te. Co1porta1entul eAterior caracteri,tic :n a,e1enea ,ituaii e,te deta.area de cei din Bur. E,te un 4e,t retractil le4at de o proa,t0 di,po=iie+ care e,te 1ai de4ra;0 o :nclinaie de a o lua la 2u40. :ntoarcerea ,patelui+ l0,area :ri Bo, a oc3ilor ,unt reacii de 2u40+ care ne arat0 li1pede caracterul di,ociant al ace,tui a2ect. Di,tin4e1 .i 2or1e a;u=i-e. EAi,t0 oa1eni care ro.e,c ,urprin=0tor de u.or. Se -a putea con,tata c0+ de o;icei+ :n relaiile lor cu ,e1enii+ la ace.ti oa1eni predo1in0 tendinele di,ociante. A ro.i e,te pentru d?n.ii un 1iBloc de a ,c0pa de ,ocietate. NO'E
/

La Roc3e2oucauld+ MaAi1e reflec!ii, .i traducere+ note .i indice analitic de Aurel 'ita+ Editura Miner-a+ ucure.ti+ /!"%+ p. /#%. Gr0itoare e,te+ din ace,t punct de -edere+ 1ai ale, ur10toarea re2lecie: DAde,ea do-ad0 d01 1ai 1ult de or4oliu dec?t de ;un0tate depl?n4?nd nenorocirile du.1anilor no.tri9 le d01 ,e1ne de co1p0ti1ire ca ,0$i 2ace1 ,0 :nelea40 c0 ,unte1 1ai pre,u, dec?t eiE 7p. ///8. 7Nota trad.8 ANEX

OBSERVA-II GENERALE PRIVIND EDUCA-IA A1 -rea ,0 ad0u401 aici c?te-a cu-inte cu pri-ire la o te10 care p?n0 aici nu a putut 2i atin,0 dec?t :n treac0t .i :n 1od :nt?1pl0tor. Ne re2eri1 la in2luena educaiei 20cute :n 2a1ilie+ :n .coal0 .i :n -ia0 a,upra de=-olt0rii or4anului p,i3ic. E,te ne:ndoielnic 2aptul c0 educaia care ,e 2ace a,t0=i :n 2a1ilie 2a-ori=ea=0 a,piraia c0tre putere+ de=-oltarea -anit0ii. :n acea,t0 pri-in0 oricine poate da ,2aturi+ ;a=ate pe propria ,a eAperien0. Ce$i drept+ 2a1ilia pre=int0 a-antaBe inconte,ta;ile .i cu 4reu ,e poate reco1anda o in,tituie :n care copiii ,0 2ie 1ai ;ine cre,cui dec?t :n 2a1ilie sub raportul conduitei 8udicioase@5 'oc1ai :n ca=urile de :1;oln0-ire 2a1ilia ,e do-ede.te 1ediul cel 1ai potri-it :n ceea ce pri-e.te con,er-area 4enului u1an. )0rinii ,unt+ de a,e1enea+ ;uni educatori+ care di,pun de per,picacitatea nece,ar0 recunoa.terii de la ;un :nceput a de-ierilor p,i3ice ale copiilor lor .i co1;aterii ace,tora printr$un trata1ent adec-at+ a.a :nc?t -o1 ad1ite 20r0 re=er-e c0 nu eAi,t0 o in,tituie 1ai con-ena;il0 dec?t 2a1ilia pentru cre.terea unei u1anit0i apte pentru o eAi,ten0 1ai ;un0. Din p0cate :n,0 nu pute1 a2ir1a ca p0rinii ,unt ;uni p,i3olo4i ,au ;uni peda4o4i. Ceea ce deine a,t0=i rolul principal :n educaia 2a1ilial0 e,te un egoism de familie de=articulat+ 1ani2e,tat :n di-er,e 4rade. Ace,ta pretinde :n 1od o,tentati- dreptul ca propriii copii ,0 2ie :n4riBii aparte+ ca ni.te 2iine care tre;uie ,0 ,e ;ucure de o con,ideraie deo,e;it0+ 2ie .i :n detri1entul altora. A.a ,e aBun4e la ,ituaia c0 toc1ai educaia 2a1ilial0 ,0-?r.e.te cele 1ai 4ra-e erori+ inocul?ndu$le+ ca ,0 ,pune1 a.a+ copiilor ideea c0 ei tre;uie ,0 ,e ,itue=e totdeauna 1ai ,u, dec?t ceilali .i ,0 2ie con,iderai 1ai ;uni. La acea,ta ,e adau40 :n,u.i 1odul de

or4ani=are a 2a1iliei+ care nu -rea ,0 ,e de,prind0 de concepia cu pri-ire la rolul de diriBor al tat0lui+ o concepie a autorit!ii paterne5 A.a ,e 2ace c0 r0ul :.i ur1ea=0 cur,ul. Acea,t0 autoritate+ :nte1eiat0 doar :n 2oarte ,la;0 10,ur0 pe ,enti1entul de co1uniune ,ocial0+ deter1in0 rapid o re=i,ten0 20i.0 ,au ,ecret0. De,i4ur c0 acea,ta nu$.i 2ace niciodat0 loc 20r0 di2icultate. Con,ecina cea 1ai 4ra-0 e,te aceea c0 li ,e o2er0 copiilor un 1odel de a,piraie c0tre putere+ le4at de de1on,trarea pl0cerii a,ociate cu eAercitarea puterii+ ceea ce :i 2ace laco1i de putere+ a1;iio.i .i -anito.i. Drept ur1are+ ei -or 1er4e at?t de departe :nc?t ,0 pretind0 con,ideraie din partea tuturor+ dorind ca ceilali ,0 le arate aceea.i a,cultare .i ,upunere pe care ,$au o;i.nuit ,$o -ad0 2a0 de cele 1ai puternice per,oane din Burul lor+ intr?nd a,t2el :n con2lict cu p0rinii .i cu 1ediul ,ocial :n 4eneral. :n 2elul ace,ta+ pe planul educaiei 2a1iliale care ,e 2ace la noi e,te aproape ine-ita;il ca :n 1intea copilului ,0 ,e :n2iripe elul o;inerii ,uperiorit0ii. Acea,ta ,e poate con,tata .i la copiii 1ici de tot+ c0rora le place ,$o 2ac0 pe 4ro=a-ii+ 2eno1enul per,i,t?nd la aduli+ care+ p?n0 .i :n perioade din cele 1ai a-an,ate din -iaa lor+ :1pin.i uneori de a1intirea incon.tient0 $unbe?usste "rinnerung% a ,ituaiei :n 2a1ilie+ tratea=0 :ntrea4a u1anitate ca .i cu1 acea,ta ar 2i 2a1ilia lor+ ,au+ atunci c?nd+ datorit0 atitudinii lor+ ,u2er0 e.ecuri+ 1ani2e,t0 :nclinaia de a ,e retra4e din lu1ea de-enit0 ori;il0 pentru d?n.ii .i de a duce o eAi,ten0 ,olitar0. De,i4ur+ 2a1ilia e,te de a,e1enea cea indicat0 ,0 de=-olte ,enti1entul de co1uniune ,ocial0+ dar nu1ai p?n0 la un anu1it punct+ date 2iind cele ar0tate cu pri-ire la a,piraia c0tre putere .i autoritate. )ri1ele 1ani2e,t0ri de a2eciune ,unt ur1area rela!iilor cu mama5 Ma1a e,te pentru copil cea 1ai rele-ant0 :ntruc3ipare a aproapelui+ de la care el :n-a0 ,0$.i recunoa,c0 .i ,0$/ ,i1t0 aproape pe ,e1enul ,0u+ pe acel .tu0 demn de ncredere5 Iiet1sche ,pune c0 2iecare :.i 20ure.te i1a4inea ideal0 a celui iu;it dup0 raporturile care au eAi,tat :ntre el .i 1a1a ,a. )e,talo==i a ar0tat de 1ult c0 1a1a e,te aceea care :i d0 copilului lu1ina c0l0u=itoare :n relaiile lui cu ceilali oa1eni+ c0 relaiile cu 1a1a 2or1ea=0 :n 4eneral cadrul tuturor 1ani2e,t0rilor ,ale. Rolul 1a1ei% include po,i;ilitatea de=-olt0rii la copil a ,enti1entului de co1uniune ,ocial0. Din ace,te relaii cu 1a1a re=ult0 .i acele ,tranii per,onalit0i pe care le :nt?lni1 deBa la copii .i care ne 2rapea=0 prin anu1ite de2iciene din punct de -edere ,ocial. :n ,pecial dou0 4re.eli pot 2i co1i,e pe ace,t plan. Una con,t0 :n aceea c0 1a1a nu$.i :ndepline.te rolul ei 2a0 de copil .i+ drept ur1are+ nu$i de=-olt0 ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. Acea,t0 lacun0 e,te 2oarte i1portant0 .i are drept ur1are o 1uli1e de neca=uri. Copilul cre.te ca .i cu1 ,$ar a2la :ntr$o ar0 ina1ic0. Dac0 cine-a -rea ,0 reeduce un a,e1enea copil+ nu$i r01?ne de 20cut dec?t ,0$.i a,u1e rolul core,pun=0tor+ odinioar0 a;andonat. Acea,ta e,te+ ca ,0 ,pune1 a.a+ calea pe care ,e poate 2ace din el un o1 pe deplin inte4rat :n ,ocietate. Cealalt0 1are eroare+ 2oarte 2rec-ent0+ con,t0 :n aceea c0+ de.i 1a1a :.i :ndepline.te cu1-a rolul+ o 2ace cu at?ta eAa4erare :nc?t transmiterea ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 nu e,te po,i;il0. Ma1a procedea=0 :n a.a 2el :nc?t de ace,t ,enti1ent ,0 ;ene2icie=e nu1ai ea. Acea,ta :n,ea1n0 c0 intere,ul copilului e,te aAat pe 1a1a ,a+ pe c?nd re,tul lu1ii e,te eAclu,. Ui ace,tor copii+ a.adar+ le lip,e.te ;a=a ,pre a ,e putea 2or1a ca oa1eni ,ocia;ili. :n a2ar0 de relaiile cu 1a1a+ :n educaie ,unt de luat :n con,iderare 1ulte alte ele1ente e,eniale. :ndeo,e;i a1enaBarea pentru copil a unei camere confortabile :i -a per1ite ace,tuia ,0 ,e ,i1t0 :n lar4ul ,0u :n acea,t0 lu1e. Dac0 ne 4?ndi1 cu ce 4reut0i au de luptat cei 1ai 1uli copii .i c?t de puin dat le e,te :n pri1ii lor ani de -ia0 ,0 ,i1t0 c0 lu1ea e,te un loc a4rea;il pentru d?n.ii+ -o1 :nele4e atunci i1portana eAtraordinar0 a primelor impresii din copilrie, pentru c0 ace,tea :i dau copilului o orientare pe care el nu -a 2ace dec?t ,$o apro2unde=e .i ,$o continue. Dac0 ine1 ,ea1a de 2aptul c0 1uli copii -in pe lu1e ;oln0-icio.i .i nu au parte dec?t de a10r0ciune .i ,u2erin0+ c0 1aBoritatea copiilor nici nu au o ca1er0 a lor ,au+ dac0 o au+ nu 40,e,c :n ea ni1ic care ,0 le tre=ea,c0 ;ucuria de a tr0i+ atunci e,te li1pede c0 cea 1ai 1are parte a copiilor nu ,e de=-olt0 ca prieteni ai -ieii .i ai ,ociet0ii+ ne2iind ,aturai de acel ,enti1ent de co1uniune ,ocial0 care ar putea ,0 :n2lorea,c0 .i ,0 ,e de,20.oare :ntr$o co1uniune u1an0 -erita;il0. 're;uie+ pe de alt0 parte+ ,0 ine1 ,ea1a de 2aptul c0 4re.elile peda4o4ice pot a-ea o in2luen0 con,idera;il0. O educaie dur0+ ,e-er0+ e,te de natur0 ,0 ,upri1e ;ucuria de a tr0i .i cola;orarea copilului+ dup0 cu1 o educaie care nete=e.te p?n0 :n cele 1ai 1ici a10nunte dru1ul copilului+ :nconBur?ndu$/ cu o c0ldur0 eAa4erat0#+ :l poate 2ace incapa;il ,0 :n2runte 1ai t?r=iu cli1atul a,pru al -ieii+ cli1at care do1in0 :n a2ara 2a1iliei. :n 2elul ace,ta+ educaia 2a1ilial0 nu concord0 cu cerinele ,ociet0ii de a=i+ neput?nd reali=a ceea ce a.tept01 noi de la ea+ adic0 un o1 :n deplin0tatea 2acult0ilor ,ale 1intale+ inte4ru+ cu un co1porta1ent cole4ial. Ea :l ,aturea=0+ :n ,c3i1;+ de a,piraii -anitoa,e. Dac0 ne :ntre;01 acu1 ce alt0 in,tan0 ar putea 2i :n 10,ur0 ,0 re1edie=e de2icienele de=-olt0rii copiilor+ atenia noa,tr0 ,e -a :ndrepta :n pri1ul r?nd ,pre coal5 O eAa1inare ri4uroa,0 ne arat0 :n,0 c0 nici .coala+ :n 2or1a ,a de a,t0=i+ nu e,te potri-it0 pentru acea,t0 1i,iune. Cu 4reu -o1 40,i un pro2e,or care ,0 ,e poat0

l0uda+ dat0 2iind ,ituaia de a=i a .colii+ c0 el recunoa.te :n e,ena lor de2icienele unui copil .i c0 le poate eli1ina. El nu e,te nicidecu1 pre40tit :n ace,t ,cop .i nici nu are po,i;ilitatea ,0 2ie+ pentru c0 e,te o;li4at ,0 ur1e=e o pro4ra10 analitic0+ pe care tre;uie ,$o tran,pun0 :n practic0 20r0 a$i 2i :n40duit ,0 ,e intere,e=e cu ce 1aterial u1an are de lucrat. )e de alt0 parte+ nu10rul prea 1are de ele-i 4rupai :ntr$o cla,0 2ace cu neputin0 ca el ,0 :ndeplinea,c0 acea,t0 ,arcin0. 're;uie+ de aceea+ ,0 c0ut01 :n alt0 parte o in,tan0 capa;il0 ,0 :nl0ture neaBun,urile educaiei :n 2a1ilie+ neaBun,uri care ne :1piedic0 ,0 de-eni1 un popor unit+ ;ine ,udat. Unii ,e -or 4?ndi+ poate+ c0 :n,0.i via!a e,te o a,e1enea in,tan0. Dar .i ea are propriile ,ale li1ite. C3iar .i din cele ,pu,e p?n0 aici :n acea,t0 carte reie,e de,tul de clar c0 -iaa nu e,te :n ,tare ,0 ,c3i1;e un o1+ de.i uneori aparena e,te alta. Vanitatea o1ului+ a1;iia ,a ,e opun. C0ci c3iar .i atunci c?nd a pornit$o :n 1od -0dit pe o cale 4re.it0+ el -a a-ea 1ereu ,enti1entul 2ie c0 -ina pentru acea,ta o poart0 alii+ 2ie c0 nu poate ,0 2ac0 alt2el. Rareori e,te de 40,it cine-a care ,0 ,e 2i poticnit :n -ia0 .i care ,0 ,e oprea,c0 a,upra 4re.elii ,ale+ re2lect?nd la ce e,te de 20cut. 7S0 ne a1inti1 .i de eApunerea noa,tr0 cu pri-ire la -alori2icarea celor tr0ite.8 Viaa+ prin ur1are+ nu poate deter1ina ,c3i1;0ri e,eniale+ iar din punct de -edere p,i3olo4ic 2aptul e,te de :nele,+ pentru c0 -iaa ia :n pri1ire oa1eni 4ata 2or1ai $schon fertige Menscheri%5 Oa1eni care au -i=iunea lor ;ine con,olidat0 .i care ,unt pu.i :n 1i.care de elul o;inerii ,uperiorit0ii. Di1potri-0+ -iaa e,te c3iar un r0u da,c0l+ deoarece nu e,te deloc di,pu,0 la toleran0+ nu ne a-erti=ea=0+ nu are r0;dare ,0 ne :n-ee de dou0 ori unul .i acela.i lucru+ ci ne re,pin4e cu r0ceal0+ l0,?ndu$ne ,0 ne pr0;u.i1. EAa1in?nd acu1 an,a1;lul pro;le1ei+ nu ne r01?ne dec?t ,0 2or1ul01 ur10toarea conclu=ie: ,in4ura in,tan0 capa;il0 ,0 ne aBute e,te .coala. Ea ar 2i capa;il0 de acea,ta+ dac0 nu ar a-ea 4re.elile .i practicile ei a;u=i-e. C0ci p?n0 :n pre=ent acela care aBun4e ,0 conduc0 .coala 2ace din ea un in,tru1ent pentru reali=area propriilor ,ale planuri+ de o;icei -anitoa,e+ a1;iioa,e. Acea,ta nu poate duce :n continuare la re=ultate po=iti-e. Iar c?nd+ :n ti1purile 1ai noi+ ,e cere re,ta;ilirea :n .coal0 a autorit0ii de alt0dat0+ tre;uie ,0 ne :ntre;01 ce a reali=at ;un+ de 2apt+ acea autoritate. La ce -a ,luBi o autoritate care+ dup0 cu1 a1 -0=ut+ a 2o,t noci-0 c3iar .i :n 2a1ilie+ unde condiiile ,unt 1ai 2a-ora;ile educaiei Budicioa,e .i unde+ totu.i+ nu ,e aBun4e :n cele din ur10 dec?t la re-olta tuturor :1potri-a eiP :n a2ar0 de acea,ta+ de.i ea -a 2i nu o dat0 recuno,cut0 de la ,ine+ o autoritate tre;uie i1pu,0 prin con,tr?n4ere. )?n0 .i :n .coal0 autoritatea+ c?nd :n 4eneral ea eAi,t0+ rareori -a 2i recuno,cut0 20r0 re=er-e. Ui+ oricu1+ copilul -ine la .coal0 cu con.tiina clar0 a 2aptului c0 da,c0lul e,te un ,luB;a. al ,tatului. E,te i1po,i;il ,0$i i1pui copilului o autoritate 20r0 ca acea,ta ,0 ai;0 con,ecine p04u;itoare pentru de=-oltarea ,a p,i3ic0. Nu e,te per1i, ca ,enti1entul autorit0ii ,0 ,e ;a=e=e pe con,tr?n4ere+ ci tre;uie ,0 ,e :nte1eie=e pe ,enti1entul de co1uniune ,ocial0. :n .coal0 2iecare copil e,te pu, :ntr$o ,ituaie care ur10re.te de=-oltarea ,a p,i3ic0. De aceea ea tre;uie ,0 ,ati,2ac0 cerinele unei de=-olt0ri p,i3ice a-antaBoa,e pentru copil .i ,ocietate. Va 2i po,i;il ,0 -or;i1 de o .coal0 ;un0 doar atunci c?nd ea -a 2i :n concordan0 cu i1perati-ele de=-olt0rii or4anului p,i3ic. Nu1ai o a,e1enea .coal0 o -o1 putea noi nu1i coal social5 NO'E
/ 4

.unterrichtiger*uhrung0,n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 dcr*unktion derMutter0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8 0mit einer tropischcn Hrme0, :n teAtul ori4inal. 7Nota trad.8

CUV$NT DE %NCHEIERE A1 :ncercat ,0 eAplic01 :n lucrarea de 2a0 2aptul c0 or4anul p,i3ic re=ult0 dintr$o ,u;,tan0 2uncional0 :nn0,cut0+ ,piritual0 .i corporal0+ .i c0 de=-oltarea ,a are loc :n :ntre4i1e :n condiii ,ociale+ ceea ce :n,ea1n0 c0 at?t cerinele or4ani,1ului+ c?t .i acelea ale ,ociet0ii o1ene.ti tre;uie ,0$.i 40,ea,c0 ,ati,2acerea. Ace,ta e,te cadrul :n care ,e de=-olt0 or4anul p,i3ic .i de care -a depinde e-oluia ,a. :n continuare+ a1 ur10rit acea,t0 de=-oltare+ anali=?nd capacitatea de percepie+ repre=entarea+ proce,ele 1e1oriei+ ,en,i;ilit0ii .i 4?ndirii .i aduc?nd :n di,cuie+ :n cele din ur10+ tr0,0turile de caracter .i a2ectele. A1 ,ta;ilit c0 toate ace,te 2eno1ene ,e lea40 :ntre ele :ntr$o ,tructur0 coerent0+ c0 pe de o parte ele ,e ,upun unei le4i a co1unit0ii ,ociale .i c0+ pe de alt0 parte+ ,unt diriBate .i 1odelate pe o cale deter1inat0+ ,peci2ic0+ de a,piraia c0tre putere .i ,uperioritate a 2iec0rui indi-id. A1 -0=ut c0 ,copul o1ului de a o;ine ,uperioritatea+ :n coneAiune cu ,enti1entul ,0u de co1uniune ,ocial0+ :ntr$o nuanare 4radat0 a de=-olt0rii pentru 2iecare ca= concret+ conduc la con2i4urarea anu1itor tr0,0turi de caracter+ care nu ,unt :nn0,cute+ ci ,e de=-olt0 ca .i cu1+ de la :nceputul -ieii p,i3ice .i p?n0 c?nd o1ul .i$a conturat 1ai 1ult ,au 1ai puin

con.tient ,copul+ ar ur1a o linie directoare. A1 di,cutat :n detaliu de,pre o ,erie de tr0,0turi de caracter .i de a2ecte care ne ,unt un 43id -aloro, :n :nele4erea o1ului+ pe c?nd altele au 2o,t a;ia ,c3iate. )er,pecti-a care ni ,$a de,c3i, ne arat0 c0+ potri-it cu a,piraia c0tre putere a 2iec0rui+ :n o1 ,e acu1ulea=0 a1;iia .i -anitatea+ ale c0ror 2or1e de 1ani2e,tare pot 2i recuno,cute clar :n tendinele .i 1odurile ,ale de aciune. A1 ar0tat cu1 toc1ai eAacer;area a1;iiei .i a -anit0ii :1piedic0 pro4re,ul rit1ic al indi-idului+ :i 2r?nea=0 ,au 2ace i1po,i;il0 de=-oltarea ,enti1entului de co1uniune ,ocial0 .i cu1 tul;ur0 1ereu colecti-itatea o1enea,c0 .i :n e4al0 10,ur0 pe indi-id+ 20c?nd ,0 e.ue=e ,tr0daniile ,ale. Acea,t0 le4e a de=-olt0rii p,i3ice ni ,e pare inconte,ta;il0 .i o ,ocoti1 cel 1ai i1portant 1iBloc de orientare pentru oricine nu -rea ,0 cad0 prad0 i1pul,urilor ,ale o;,cure+ ci n0=uie.te ,0$.i edi2ice :n c3ip con.tient de,tinul. Iniie1 cu ace,te cercet0ri cunoa.terea o1ului+ .tiin0 care a;ia dac0 e,te culti-at0+ dar care nou0 ne pare de o eAtre10 i1portan0+ indi,pen,a;il0 pentru toat0 lu1ea.