57

3.MODEMURI
3.1.Structura yi funcionarea modemurilor
Pentru a comunica ntre 2 calculatoare situate la distan printr-o linie telefonic care
suport semnale analogice este nevoie de un dispozitiv numit modem. Modemul accept date
seriale digitale la intrare si le MODuleaz (n amplitudine, frecven, faz etc.) pentru a le
transmite prin mediul analogic si asigur procesul invers de DEModulare a semnalului analogic
pentru a fi transformat n semnal digital serial.
Modemurile s-au dezvoltat iniial pentru a lega staii de un calculator principal, dar acum
modemurile leag sisteme de calcul si transfer informaii variate: voce, imagini, faxuri, date.
Viteza modemurilor este n continu crestere, astfel s-a ajuns la 56Kbps pe linia telefonic
comutat si uzual se pot obine canale de 128Kbps pe linia ISDN, dar si viteze mult mai mari pe
linii nchiriate (2Mbps) sau prin fibr optic. Telefonia celular care se rspndeste continuu a
nceput n ultimii ani s utilizeze transferul de date, asa nct au aprut modemurile GSM. Pentru
mrirea vitezei de transfer a datelor apar noi tipuri de modulaii si algoritmi de comprimare iar
pentru verificarea corectitudinii transferului apar metode noi de corectare a erorilor.
Viteza de transfer a datelor se msoar n bps (bit/s) iar numrul de tranziii n unitatea de
timp se msoar n Baud (Bd, tranz/s). n 1948 Shannon a demonstrat c pentru o transmisie de
band limitat, capacitatea maxim de transfer a canalului C este:
2 log
) 1 log( . $

+
= , unde:
S/N este raportul semnal zgomot;
W este banda semnalului n Hz.
La o transmisie telefonic W3000Hz si S/N maximum 1000 (30dB). Astfel, rata maxim
de transfer rezult de 30KBd. Pentru a transmite informaie cu vitez mai mare de 30Kbps trebuie
s se gseasc modulri eficiente care s codeze mai muli bii cu o singur tranziie.
3.1.1.Modulaia datelor
1.Modulaia n amplitudine (ASK, Amplitude Shift Keying) se realizeaz prin alocarea a
2 amplitudini diferite A1 si A2 ale purttoarei pentru valorile logice 0 si 1. O variant particular
58
este cnd unei valori logice se atribuie amplitudinea 0, deci lipsa purttoarei. O codare mai
eficient ar putea fi realizat prin mai multe nivele de amplitudine, ceea ce ar nsemna o rat de
transfer mai mare dect rata de Baud, dar s-ar complica echipamentele de recepie. Avantajul
acestei modulaii este simplitatea, dar performanele reduse au fcut ca modemurile cu modulaie
n amplitudine s fie folosite doar pentru distane mici si viteze de asemenea mici.
2.Modulaia n frecven (ESK, Erequency Shift Keying) ataseaz cte o frecven diferit
valorilor logice 0 si 1 de exemplu astfel: 1070Hz pentru 0 si 1270Hz pentru 1 la emisie si 2025Hz
pentru 0 si 2225Hz pentru 1 la recepie. Alocarea a 4 frecvene duce la posibilitatea unui transfer
full duplex (EDX) pe linia de telefon cu 2 fire. Aceast tehnic de modulaie a fost folosit pentru
modemurile de mic vitez (1200bps).
3.Modulaia n faz (PSK, Phase Shift Keying) aloc defazaje diferite valorilor logice de 0
si 1. O variant care compar strea actal a semnalului cu starea lui anterioar se numeste
modulaie n faz diferenial (DPSK).
Semnalul modulat PSK este:
) . . . 2 cos( . ) ( AO + = 9 1 9 $
.
5 , unde
fc este frecvena purttoarei;
AO este modificarea fazei.
Se poate imagina o modulaie pe mai multe nivele, astfel ca o modificare de faz s
semnifice mai muli bii. De exemplu, un modem (numit dibit) ar putea s codifice 2 bii cu o
schimbare de faz astfel (numit modulaie 4PSK):
Bit 1 Bit 0 Variaia de faz
11 AO45
10 AO135
01 AO225
00 AO315
Graficul fazei, numit si modelul constelaiei (pentru c punctele seamn cu o constelaie)
este dat n figura 3.1. a:
Eig. 3.1. Modelul constelaiei pentru 4 PSK i 8 PSK
00
01
11
sin 2tf
cos 2tf
10
sin 2tf
cos 2tf
a. 4 PSK b. 8 PSK
59
La fel, un modem tribit utilizeaz modulaia 8 PSK si modelul constelaiei, codificnd 3
bii la o schimbare de faz este dat n figura 3.1. b.
4.Modulaia n cuadratur (QAM, Quadrature Amplitude Modulation) este o combinaie
ntre modulaia n faz si cea n amplitudine, utilizat n unele modemuri actuale de mare vitez.
Prin aceast modulaie se stocheaz un maximum de informaie n modificrile purttoarei.
Cu doar 2 nivele de amplitudine si 4 de faz se poate realiza o modulaie 8 QAM care
codific 3 bii, iar cu 2 nivele de amplitudine si 8 de faz se pot codifica 4 bii, figura 3.2.:
Eig. 3.2. Modelul constelaiei pentru 8 PSK, 8 QAM i 16 QAM
Se observ c distana de faz pentru 8 QAM este ca si la 4 PSK iar la 16 QAM ca la 8
PSK. Este evident c acurateea circuitelor de demodulare trebuie s fie cu att mai mare cu ct
distana de faz (variaia de faz ntre 2 puncte alturate din constelaie) este mai mic.
Variaia n timp a unui semnal QAM este artat n figura 3.3.:
Eig. 3.3. Forma in timp a unui semnal QAM
a. 8 PSK b. 8 QAM c. 16 QAM
Eaza 0 90 90 180
Bit 000 001 010 011 100
t
A2
A1
0
-A1
-A2
S(t)
60
Se vede n figur c variaz att amplitudinea (2 valori, A1 si A2) ct si faza semnalului.
S-au reprezentat cteva variaii de faz si amplitudine precum si grupul de bii codificat prin
aceste variaii.
Dac se ridic receptorul n timpul unei conversaii a 2 modemuri se aude un zgomot
specific, care este forma audibil a formei de und din figura 3.3.
5.Modulaia Trellis (TCM, Trellis Code Modulation), de fapt o modulaie QAM, asigur
suplimentar fa de QAM o protecie la erori printr-un algoritm care ine cont de strile anterioare
ale sirului de date si realizeaz astfel o crestere a siguranei transferului cu 2 sau 3 ordine de
mrime.
Sirul de date seriale de codat este divizat n grupe de 4 bii. Eiecare 2 bii de intrare Q1n si
Q2n se transform n Y1n si Y2n cu ajutorul valorilor anterioare (Y1n-1 Y2n-1 ) astfel:
Q1n Q2n Y1n-1 Y2n-1 Y1n Y2n
Aceast transformare se realizeaz cu un tabel de coresponden. Prin modulaie Trellis se
genereaz un bit suplimentar, al cincilea bit, redundant care se adaug grupei de 4 bii.
Receptorul demoduleaz sirul de bii analiznd fiecare stare n raport cu cea precedent. Dac
starea curent nu este valid se caut cu ajutorul bitului redundant cea mai apropiat stare valid
din modelul constelaiei. Constelaia QAM de 16 puncte (care codific 4 bii) se transform ntr-o
constelaie de 32 de puncte (care codific 5 bii).
6.Modulaia PCM (Pulse Code Modulation) atribuie unui esantion din semnalul analogic
de intrare o secven de impulsuri. Seria de impulsuri care reprezint valoarea unui esantion este
numit cuvnt. O schem simplificat a acestei atribuiri este dat n figura 3.4.:
Eigura 3.4.Atribuirea unui ir de impulsuri unui eantion
Cuvntul serial obinut trebuie transmis n intervalul de timp dintre 2 esantioane (Te fiind
perioada de esantionare). De regul convertorul Analog /Numeric este cu aproximri succesive.
Modulaia PCM se utilizeaz la noile modemuri de 56Kbps.
3.1.2.Legturi de date
Legturile telefonice se realizeaz pe 2 fire (2W) sau pe 4 fire (4W), figura 3.5.:
Te
Esantioane 1 2 3 --------------
t
U(t)
S(t)
1 0 1 1 1 0 0 1
t
Te
61
Eig. 3.5. Legturi telefonice pe 2 sau 4 fire
Soluia b este mai puin economic, preul firelor de cupru, mai ales pentru distane mari
nefiind neglijabil. n varianta b fiecare pereche transmite semnalul ntr-un sens. Att liniile
comutate ct si cele nchiriate pot fi pe 2 sau pe 4 fire. Pentru interfaarea liniilor pe 2 fire cu cele
pe 4 fire se folosesc interfee hibride, cu transformatoare.
O transmisie Half Duplex (HDX) nseamn c datele sunt transmise n ambele sensuri,
dar nu n acelasi timp, iar o transmisie Eull Duplex (EDX) nseamn c datele sunt transmise n
ambele sensuri simultan. Pentru transmisia HDX se foloseste legtura pe 2 fire iar pentru EDX
legtura pe 4 fire. La legtura HDX este nevoie de un interval de timp pentru a schimba sensul
semnalului, timp format din timpul de stabilizare si timpul de inversare (100ms-200ms). O
legtur EDX se poate realiza si pe 2 fire folosind frecvene diferite pentru transmisia datelor n
sensuri diferite, metod numit divizare de frecven (ED). n acest caz timpul de inversare este
nul.
Pentru a obine viteze mari de transfer este nevoie de a anula semnalele reflectate
(transmisia telefonic nu este o transmisie adaptat) (EC, Echo Cancellation), tehnic des folosit
la modemuri. Emitorul emite un semnal si recepioneaz semnalul reflectat pe care l stochez,
l inverseaz si corecteaz semnalul de date pe care l recepioneaz.
La transmisia de voce exist sisteme de micsorare a ecoului (Echo Supressor) care au un
alt principiu de funcionare si care nu se poate aplica la transferul de date. De aceea acest bloc
este dezactivat cnd pe linie se transmite un ton ntre 2010 si 2240Hz timp de 400ms,
transmiterea acestui ton fiind sarcina modemului. Dup ce blocul de micsorare a ecoului este
dezactivat se poate ncepe transferul de date.
De regul modemurile includ egalizatoare de linie. Egalizatoarele de linie au funcia de a
corecta amplitudinea semnalului emis n diferite benzi de frecven pentru a compensa pierderile
pe linie. Egalizatoarele pot fi:
- Egalizatoare fixe, cu reglaje realizate de furnizor si care rmn fixe, bazate pe studii
statistice ale atenurii liniei funcie de frecven;
- Egalizatoare manuale, cu reglaje realizate manual pentru linia la care este cuplat
modemul. Reglajele trebuie refcute periodic sau la schimbarea liniei;
A B A B
a: 2W b: 4W
62
- Egalizatoare automate (adaptive), cu reglaje care se efectueaz automat cnd se
realizeaz legtura. Euncie de calitatea legturii procesul de reglare se realizeaz mai
des sau mai rar. Modemurile moderne au egalizatoare automate.
Transmisia semnalelor pe linie poate fi realizat n mai multe moduri, figura 3.6.:
Eig. 3.5.Transmisia semnalelor pe linie
n figura a este reprezentat o transmisie diferenial (Balanced) iar circuitele telefonice
care folosesc aceast transmisie se numesc de Categoria I. n figura b este reprezentat o
transmisie asimetric sau unipolar (Unbalanced) iar circuitele se numesc de Categoria II. O
combinaie a acestor 2 moduri este reprezentat n figura c, iesirea fiind asimetric iar intrarea
diferenial. Companiile de telefoane folosesc transmisia diferenial pentru avantajele n
domeniul compatibilitii electromagnetice.
3.1.3.Tipuri de modemuri yi standarde
Cea mai important clasificare a modemurilor este n funcie de tipul liniei de transmisie,
linie comutat (Dial-up) sau linie nchiriat (sau privat) (Leased Line). Linia comutat implic
obligativitatea ca modemurile s ndeplineasc cteva funcii:
- Deschiderea liniei (ridicarea receptorului);
- Asteptarea tonului;
- Eormarea numrului n mod puls sau ton;
- Asteptarea conectrii;
- nchiderea liniei dac apare tonul de ocupat si posibilitatea relurii formrii numrului
dup un anumit timp;
- nchiderea liniei dup efectuarea transferului de date.
Comenzile ctre modem de a efectua aceste operaii au fost standardizate si se numesc
comenzi Hayes, iar modemurile care accept aceste comenzi se numesc modemuri Hayes.
O linie comutat special care ncepe s se rspndeasc si la noi este linia ISDN, pentru
care se folosesc modemuri speciale, numite modemuri DSL, care vor fi tratate ntr-un subcapitol
viitor.
O alt clasificare mparte modemurile dup modul de transmisie a semnalelor n:
Transmisie: a. diferenial b.unipolar c. iesire unipolar
63
- Asincrone, structura cuvntului de date fiind bit de start, bii de date, bii de stop;
- Sincrone, blocul de date este precedat de un cuvnt de sincronizare. Pentru
demodulare este nevoie de cunoasterea tactului de transmisie. Acesta poate fi trimis de
emitor (ne-economic) sau poate fi refcut de receptor din datele transmise cu o bucl
PLL.
n funcie de banda de frecvene utilizat pentru transmisii, modemurile pot fi:
- n banda admis de linia telefonic comutat (300Hz-3400Hz);
- De band larg, pentru linii nchiriate sau ISDN (linii de calitate bun), asa cum este
de exemplu specificat n standardul V37 (transmisii sincrone de 72Kbps) utiliznd
banda de 60-108KHz).
n funcie de modul de conectare cu calculatorul gazd modemurile pot fi:
- Interne se conecteaz pe magistrala sistemului (ISA sau PCI la sistemele PC sau
PCMCIA la sistemele portabile). Viteza de transfer a datelor ntre modem si sistem nu
este practic limitat, ea poate ajunge la 132Moctei/s n cazul magistralei PCI;
- Externe, se conecteaz la interfaa serial RS232 sau la USB. Conectarea la RS232
limiteaz viteza la 115KBd, ceea ce poate deveni o piedic pentru modemurile rapide.
O alt clasificare important a modemurilor este funcie de mprirea sarcinilor ntre
calculator si modem. Pentru a clarifica aceast problem este util desenarea unei scheme bloc.
Schema bloc simplificat a unui modem este dat n figura 3.6.:
Eig. 3.6. Schema bloc a unui modem ba:at pe funciile modemului
MODEM
Calculator
Linie
telefonic
Codare/
decodare
Comenzi
linie
Controller
RAM EEPROM
Verificare
erori si
comprimare
Egalizatoare si
anularea
ecoului
Prelucrarea vocii
CDA, CAD
Csti Microfon
Serializare/
Deserializare
64
Dac modemul dispune de blocul de prelucrare a vocii el se numeste modem voice.
Primele modemuri, conectate extern prin RS232 sau USB dispuneau de toate blocurile
reprezentate n figura 3.6. Puterea de calcul a procesoarelor a fost n continu crestere, asa nct
au aprut modemuri fr controller (controllerless), asa cum sunt modemurile INTEL536EP la
care lipseste controllerul, toat funcionarea modemului fiind gestionat de UC. Aceste
modemuri, nu funcioneaz corespunztor pe sistemele mai slabe. Modemurile cu controller se
numesc modemuri hard iar cele fr controller se numesc hard controllerless sau HCE (Host
Controlled).
Urmtorul pas nspre modemuri mai ieftine a fost mutarea si a altor blocuri n sistem.
Astfel au aprut modemuri AMR (Audio Modem Riser), CNR (Communication and Networking
Riser) sau AC97 care sunt fr controller, fr partea de prelucrarea vocii si fr partea de
comprimare /decomprimare si corectarea de erorii, de care se ocup setul de circuite mpreun cu
procesorul. Astfel, modemul AMR conine doar codorul / decodorul si blocurile de comand a
liniei, de anulare a ecoului si egalizatorul. De regul de partea de prelucrare a semnalelor din
modem se ocup un circuit DSP care la modemurile AC97 lipseste. Aceste modemuri se numesc
soft (SoftK56), HSP (Host Signal Processing) sau HSE (Host Processed). Modemurile soft se pot
cupla si pe magistrala ISA sau PCI. Exemplele din capitolele urmtoare vor lmuri aceast
problem delicat de terminologie.
Cteva din organizaiile cu atribuii n domeniul transmisiilor de date sunt:
- ISO International Standards Organization
- EIA Electronic Industries Association
- ITU-T International Telecommunications Union- Telecommunications
Standardization Sector
- IEEE Institute of Electrical and Electronics Engineers, Inc.
- ANSI American National Standards Institute
ITU-T a realizat recomandrile cele mai larg acceptate din lume, seria de standarde V (V
dot). Din 1988 recomandrile sunt modernizate la fiecare 4 ani, iar de civa ani mult mai des, de
cte ori este nevoie. Numele acestor recomandri este Data Communications over the Telephone
Network. Eiecare standard din seria V specific pentru un anumit tip de modem:
- Viteza maxim pe linie;
- Modul de separare a sensurilor (transfer pe 4 fire (4W) sau prin divizare de frecven
(ED));
- Erecvena purttoarei (purttoarelor);
- Modul de transfer EDX sau HDX;
- Sincron sau asincron;
- Tehnica modulrii (ESK, PSK, QAM, TCM) si modelul constelaiei;
- Tipul de linie (comutat sau nchiriat). La linia nchiriat sunt posibile legturi punct
la punct (PP) sau multipunct (MP);
- Anularea ecoului (EC);
- Egalizatorul si tipul de egalizare;
65
- Existena unui canal de date invers, de rspuns, de capacitate mic (Backward
Channel).
Cteva din standardele speciale sunt (lista nu este complet):
- V.2 sunt specificaii de tensiuni si puteri pe linie;
- V.17 sunt specificaii pentru conexiuni fax;
- V.25 sunt specificaii de formare automat si rspuns automat;
- V.28 sunt specificaii electrice pentru circuitele asimetrice;
- V.24 lista de definiii pentru schimbul de date ntre DTE (Data Terminal Equipment)
si DCE (Data-Circuit Terminating Equipment) (ntre calculator si modem);
- V.42 specificaii pentru corecia de erori;
- V.42 bis specificaii pentru compresia datelor;
- V.44 sunt specificaii pentru comprimarea de date.
De exemplu standardul V.33 conine specificaiile pentru un modem cu viteza de
14400bps, transmisie pe 4 fire EDX cu anularea ecoului, frecvena purttoarei de 1800Hz,
modulaie TCM cu o modificare a purttoarei care codeaz 6 bii plus un bit redundant, cu
tensiuni si puteri pe linie conform V.2, transmisie sincron, fr canal invers de comunicaie,
funcioneaz doar pe linie nchiriat, conform V.25 pentru formarea automat, conform V.28
(transmisie pe linie asimetric) si egalizare automat.
Cteva cuvinte se cuvin spuse despre standardele pentru noile modemuri, V.90 si V.92. n
1997 au aprut modemurile de 56Kbps, introduse de grupul K56Elex format din 3Com, Hayes,
Motorola, Lucent si Rockwell. US Robotics a introdus propriul modem de 56K fabricat n
tehnologia numit de ei x2 si care nu este compatibil cu cel realizat de K56Elex. Cu toate c
liniile ISDN s-au rspndit, au mai rmas suficiente linii analogice la abonai care au necesitat
apariia acestui modem. Desigur c n condiiile n care linia este zgomotoas, viteza conexiunii
scade la 33,6K sau chiar mai jos. n 1990 ITU a adoptat standardul V.90 pentru modemurile de
56K, n care intr si modemurile K56Elex si x2.
Modemul de 56K poate primi date cu viteza de 56Kbps si poate emite date cu viteza de
33,6Kbps (analog cu modemul ADSL pentru linii ISDN care va fi prezentat n subcapitolul
viitor). Codarea datelor este prin modulaia impulsurilor n cod (PCM), cuvintele fiind de 8 bii si
viteza lor de transfer fiind de 8000 cuv./s, (64Kbps). Anumite coduri sunt rezervate pentru
semnalizri dac modemul este cuplat la o linie ISDN.
Dup ce se stabileste o conexiune ntre 2 modemuri V.90 se trimit mesaje cu capabilitile
de care dispune fiecare modem. Apoi se transmit mesaje de test pentru a verifica starea liniei,
micsornd viteza dac starea liniei nu este corespunztoare. n urmtoarea faz se testeaz
necesitatea egalizatorului de linie si se regleaz valorile semnalelor pentru diferite benzi de
frecven.
Standardul V.92 mreste viteza de transfer de la abonat spre server de la 33,6Kbps la
48Kbps si micsoreaz cu 50 timpul iniial n care modemurile negociaz parametrii
transferului. Modemurile V.92 permit (dac compania de telefoane are acest serviciu) o conectare
la Internet n paralel cu o transmisie de voce.
66
Alte standarde larg acceptate sunt standardele MNP (Microm Networking Protocol) care
se mpart n clase de standarde de la Clasa 1 la Clasa 10.
3.1.4.Modemuri pentru linii ISDN
ISDN (Integrated Services Digital Network) este o linie digital de la abonat pn la
central, vocea fiind supus unei conversii analog numerice la abonat si transmis digital.
Dispozitivul care realizeaz conversia la abonat se numeste NT (Network Termination). Accesul
ISDN standard se numeste BA (Basic Access). Linia digital ISDN se numeste DSL (Digital
Subscriber Line). Transmisia ISDN face posibil transmisia integrat de voce, date si fax pe linia
digital n acelasi timp (prin divizare de frecven).
Modemurile ISDN BA realizeaz viteze de transfer uzual de 160Kbps pe linie cu 2 fire
2W, cu anularea ecoului EC, lucrnd ntr-o band de la 10Khz la 100KHz, cu un maxim spectral
la 40KHz si primul nul spectral la 80KHz. Modemul DSL se conecteaz (sau se include) n NT,
figura 3.7.:
Eig. 3.7.Transmisia ISDN
Linia DSL are capacitatea de 2 canale a 64Kbps, plus un canal de semnalizare D de
16Kbps. Un canal special, inaccesibil utilizatorului este EOC (Embedded Operations Channel)
pentru schimbul de informaie ntre NT si LT.
Modemul ADSL (Asymmetric DSL) este specializat pentru operaiile care cer un volum
mare de date ctre client si un volum mic ctre central, cum ar fi serviciile Video on Demand.
Volumul de date video (codate MPEG) este mare si cu redundan mic (nu mai poate fi
comprimat de modem), deci zgomotul canalului trebuie s fie mic si este nevoie de o corectare
performant de erori. Preul pltit pentru aceste performane este timpul de reversare a sensului
de transmisie care este 20ms fa de 1,25ms la DSL. Modemul ADSL foloseste divizarea benzii
de frecven (ED), o band este alocat unui sens, cealalt este alocat sensului opus, figura 3.8.:
CPE (Customer
Premise Equipment)
NT (Network
Termination)
LT (Line
Termination)
Calculator
Telefon
Eax
Modem DSL
2W
67
Eig. 3.8. Modem ADSL
Pe linia ISDN sunt transmise 3 benzi de frecven, banda 1 pentru voce, banda 2 pentru
date emise si banda 3 pentru date recepionate. Un filtru trece jos ETJ selecteaz banda de voce
pentru telefon iar un filtru trece sus ETS selecteaz benzile 2 si 3 de date pentru modem. Viteza
de transfer poate atinge 10Mbps spre client si 100Kbps spre central, dar este foarte dependent
de lungimea si calitatea liniei. Tehnica ADSL foloseste anularea ecoului.
Modemul VDSL (Very high speed DSL) este o evoluie a modemului ADSL la o vitez
de transfer mai mare si o band mai larg, bazat pe micsorarea distanei acoperite prin fire de
cupru. Micsorarea lungimilor de fire de cupru a devenit posibil deoarece au crescut distanele pe
care sunt montate fibre optice.
Modemul HDSL (High bit rate DSL) realizeaz o transmisie simetric (aceeasi vitez de
la si nspre central) la viteza de 1,544Mbps si 2,048Mbps. Modemul SDSL (Symetric DSL)
realizeaz tot o transmisie simetric pe 2 fire, asemntor cu HDSL dar cu vitez mai mare
datorit unor noi tehnologii de transmisie.
3.2.Seturi de circuite pentru 56Kbps INTEL
Setul de circuite INTEL 536EP este un set de circuite conform V.92, fr controller, care
realizeaz comprimarea de date conform V.44. Cu acest set de circuite se poate construi un
modem intern PCI soft (modemul Intel HaM Ambient este construit cu acest set de circuite).
Setul de circuite const n:
A
Calculator Modem
ADSL
Telefon
Distribuitor
ETS
ETJ
Benzi 1 2 3 f
Linia ISDN
Benzi 1 2 3 f
Benzi 1 2 3 f
68
- Circuit DSP DQ82536EP (capsul cu 128 de pini);
- Circuit de interfa analogic (AEE, Analog Eront End) (capsul cu 44 pini);
- Circuit de interfa cu linia telefonic (DAA, Data Access Arrangement) (capsul cu
16 pini).
Interfaa ntre circuitul DSP si calculator este o interfa PCI. Modul de lucru ntre
calculator si circuitul DSP face ca degradarea funcionrii UC datorit efecturii si funciilor de
modem s fie minim (HaM, Host Accelerated Modem).
Software-ul de controller din calculatorul gazd conine comenzi pentru toate funciile
modemului, inclusiv corectarea de erori, compresia de date, funciile de fax sau voce. Toate
funciile de prelucrare digital a semnalului sunt realizate de circuitul DSP, adic modularea
/demodularea, anularea ecoului, procesarea vocii.
Circuitele pot lucra n moduri cu economie de energie compatibile ACPI (Advanced
Configuration Power Interface), cu intrarea n mod activ la apel telefonic (WOR, Wake-Up on
Ring), ceea ce face ca acest set de circuite s fie utilizabil n aplicaii portabile (notebook).
Setul de circuite admite un mod de lucru de emulare a unui telefon cu nregistrare si
redare de mesaje, pentru a putea folosi un modem echipat cu csti si microfon ca un telefon
obisnuit cu posibilitatea nregistrrii mesajelor. Setul de circuite este compatibil V.80 pentru
aplicaii de videoconferin permind transfer sincron de date.
Schema bloc a modemului este dat n figura 3.9.:
Eig. 3.9.Schema bloc a modemului cu setul de circuite INTEL 536EP
Setul de circuite INTEL MD566X este un set de circuite cu controller, compatibil V.90,
cu interfa pentru ISA, serial RS232 sau PCMCIA, cu care se poate realiza un modem hard,
intern sau extern.
Circuitele din setul de circuite sunt:
- Controller MD445XC (capsul cu 128 pini);
- Circuit DSP MD566XDT (capsul cu 128 pini);
PCI
Linia telefonic
Microfon si csti
INTEL 536EP
Calculator DSP
DQ82536
DAA
CODEC
AEE
MD1724
69
- Circuit de interfa analogic MD 1724.
Schema bloc a unui modem cu acest set de circuite este dat n figura 3.10.:
Eig. 3.10.Schema bloc a modemului cu setul de circuite INTEL 566MD
Se observ c spre deosebire de modemul anterior, acest modem are un set de circuite cu
un circuit n plus, controllerul. Acest controller trebuie completat cu memorie ELASH pentru
program si memorie SRAM pentru date.
Performanele acestui modem n ceea ce priveste transmisia pe linia telefonic sunt
asemntoare celui anterior, deosebirea fiind c acest modem solicit mai puin procesorul (sau
chipsetul) sistemului gazd.
3.3.Setul de circuite ST
1
Setul de circuite de la ST se compune din circuitul DSP care poate lipsi la modemurile
HSP, circuitul AEE (Analog Eront End) ST 75951 si circuitul DAA (Data Access Arrangement)
ST 952. Schema bloc a unui modem cu circuite ST este dat n figura 3.11.:
1
ST Microelectronics provine din fuziunea firmelor Thomson din Erana si SGS din Italia
PCMCIA,
RS232,
ISA
Linia telefonic
Microfon si csti
INTEL 566MD
Calculator
DSP
MD566XDT
DAA
CODEC
AEE
MD1724
Controller
MD445XC
ELASH SRAM
70
Eig. 3.11. Schema bloc a unui modem cu setul de circuite ST
3.3.1.Circuitul DAA (ST952)
Acest circuit este folosit la modemuri V.34 (si peste) la viteze ntre 33,6Kbps si 56Kbps,
la faxuri, la automate de nregistrare (robot telefonic), telefoane digitale etc. ntre DAA si
circuitul DSP (sau dac modemul este HSP ntre DAA si calculator) se introduce o izolare
(decuplare) capacitiv. Circuitul DAA detecteaz sirul de impulsuri pentru apel primit si
semnalizeaz ctre DSP prin circuitul de izolare capacitiv. Dup detecia apelului circuitul DAA
se cupleaz la linie prin nchiderea contactului comandat din figura 3.11. n stare cuplat circuitul
DAA se poate interfaa cu majoritatea reelelor telefonice din lume (nivelul de tensiune 4V,
curent 20mA). ST952 detecteaz supracurentul n cazul unei conectri gresite si genereaz un
semnal de eroare. nainte de cuplarea pe linie circuitul poate detecta dac linia este folosit de un
alt terminal. Circuitul conine un convertor de linie 2W/ 4W.
Schema bloc a circuitului este dat n figura 3.12.:
Eig. 3.12.Schema bloc a circuitului DAA
AEE ST75951 DAA ST952
Semnale digitale izolare capacitiv
de la DSP
sau calculator
Linia
telefonic
Date spre
DAA
Date spre
DSP
ST952
Controlul
nchiderii liniei
Eiltre ETJ,
ETS
Convertor 2W-
4W
Detecie apel
Linia
telefonic
A1
A2
71
3.3.2.Circuitul AFE ST75951
Circuitul AEE (Analog Eront End) conine un covertor AD si unul DA cu conversie
sigma delta de 16 bii, cu o gam dinamic de 85dB si frecvena de esantionare programabil.
Circuitul integreaz interfaa cu DAA si mpreun cu DAA gestioneaz deschiderea / nchiderea
liniei, detectarea apelului si a supracurentului pe linie. Circuitul conine 4 linii de I/O de uz
general asociate cu o linie de cerere de ntrerupere. Transferul de date cu procesorul sau cu
circuitul DSP este serial sincron.
Schema bloc a circuitului este dat n figura 3.13.:
Eig. 3.13. Schema bloc a circuitului AFE
D1 si D2 sunt iesiri analogice modulate, cu frecvena ntre 1MHz si 1,7MHz, cu mod
diferenial. D3 si D4 sunt intrri analogice, mod diferenial, n gama 2,5V
VV
.
3.3.3.Circuitul modem USB ST7554
Acest circuit poate realiza funcia de modem HSP mpreun cu circuitele DAA si AEE.
Sistemul la care se conecteaz trebuie s fie cel puin PENTIUM/166 MMX, cu 16M RAM si
WINDOWS 98 sau NT iar placa de baz trebuie s aib interfa USB.
Partea de modem a circuitului este compatibil V.90 dar are si compatibilitate n jos V.34,
V.32, V.22, compatibilitate fax V.17 si V.29, compatibilitate pentru verificarea erorilor si
comprimarea de date V.42, poate distinge ntre fax, date si voce, realizeaz compresie si
decompresie. Toate funciile de protocol sunt ndeplinite de procesorul gazd. Circuitul admite
comenzi Hayes.
Partea USB a circuitului poate atinge viteza de transfer de 12Mbps, dispune de un
transceiver USB integrat cu bucl PLL si admite moduri de lucru cu economie de energie.
Schema bloc a circuitului este dat n figura 3.14.:
AFE ST75951
D3
D4
D1
D2
DOUT
DIN
SCK
Port serial si
registre de
control
Generator de
tact
Control al DAA
4 linii I/O
Convertor D/A
Convertor A/D sigma delta
72
Eig. 3.14. Schema bloc a circuitului modem USB ST 7554
Schema electric a unui modem USB este dat n Schema 4.
3.4.Circuitul radio modem AT86RF211
O realizare a firmei ATMEL la nivelul anului 2001 este circuitul de radio modem
AT86RE211 destinat emisiei si recepiei de date n banda 400-950Mhz, cu posibilitatea seleciei
digitale a canalului. Viteza de transfer a datelor este de pn la 50kbps, ce refacerea ceasului la
recepie, modularea fiind de tip ESK. Banda de transmisie nu necesit licen. Circuitul are
nevoie de un minim de componente externe: condensatori, rezistoare, filtre si bobine. Cteva
dintre caracteristicile principale ale circuitului sunt:
-posibilitatea de transfer de date bidirecional, half duplex, avnd un comutatot RX TX
integrat, trecerea ntre TX si RX realizndu-se n mai puin de 200s;
-putere de emisie mare, conform cu standardele internaionale (10dBm) la tensiuni mici
de alimentare (2,4V), puterea fiind reglabil soft n 8 trepte prin registre de control;
-frecvena de lucru pentru RX/TX este programabil digital prin registre de control,
oscilatorul local fiind integrat n ntregime, att pentru RX ct si pentru TX. Erecvena de lucru
poate fi stabilit cu o precizie de 200Hz. Modificarea frecvenei se poate face cu o vitez mare-
100kHz/s;
-economia de energie este realizat prin intrarea ntr-un mod de operare cu energie redus
n care circuitul de recepie testeaz periodic sirul de date recepionate pentru a determina cnd
este adresat. n acest moment se poate transmite o ntrerupere microcontrollerului asociat pentru a
ncepe recepia datelor.
ST 7554
Interfaa USB
D
D-
Circuite de ceas
si RESET
MODEM
Circuit de
control DAA
Interfa serial
sincron SSI
ctre AEE
Control DAA
Calculator
gazd
(USB)
Cristal
9,216MHz
RESET
73
Schema 4. Schema electric a unui modem USB (sursa ST Microelectronics).
74
Schema bloc a circuitului AT86RE211 este dat n figura 3.15.:
Eig. 3.15.Schema bloc a modemului radio
Ca si receptor a fost aleas o structur de superheterodin cu 2 etaje, frecvena
intermediar fiind aleas cu valorile cele mai populare pentru ca filtrele externe s fie usor de
obinut. Sunt posibile dou frecvene intermediare:
- 10,7MHz, cea mai popular opiune;
- 21,4MHz, la care frecvena imagine este suficient de departe de purttoare pentru
ca la intrare s se poat utiliza un filtru ceramic mai ieftin;
Circuitul poate lucra n dou benzi, 400-480MHz si 800-950MHz, pentru schimbarea
benzii fiind nevoie de schimbarea filtrului de intrare si a unei impedane de intrare. Selectarea
canalului n band se face software, prin comandarea blocului sintetizator. Singura component
extern pentru sintetizator este filtrul pentru bucla PLL. Sintetizatorul conine un oscilator
comandat n tensiune, cu panta de 150MHz/V. Viteza de modificare a frecvenei funcie de
tensiunea de comand trebuie s fie mai mare pentru a se putea realiza modularea ESK a datelor.
Pentru un sir de date cu debitul de 50kbps, la care fiecrui bit i se asociaz o frecven dac este 0
Eiltru
de
intrare
Anten
Comutator
R
X
Eiltru
X
Eiltru
X
Eiltru
Demodulator
SINTETIZATOR
Modulator
Circuit de control
Controlul
puterii de
emisie
Tact si date seriale
Date digitale
Adrese, comenzi, stri
Interfa serial
75
si alta dac este 1, viteza de modificare a frecvenei trebuie s fie de 100kHz/50s. Cele 2
frecvene de codificare sunt prencrcate n circuit prin programarea unui registru.
Toate celulele receptorului sunt concepute s poat lucra ntre 400-1000MHz.
Amplificarea primei celule este programabil prin registrul CTRL1. Comutatorul RX/TX
protejeaz intrarea receptorului de excursia mare de tensiuni a emitorului (pn la 10V vrf la
vrf la o tensiune de alimentare de 5,5V). Comutatorul este comandat de un bit de control.
Demodulatorul este format dintr-un oscilator care oscileaz la frecvena E
in
(a semnalului
de intrare), frecvena liber de oscilaie fiind E
0
. Eaza semnalului de iesire din oscilator este
proporional cu diferena ntre E
in
si E
0
. Un circuit SAU EXCLUSIV transform diferena de
faz n factor de umplere, apoi un filtru trece jos o transform n tensiune. Dac E
in
E
0
factorul
de umplere este 50 si tensiunea de iesire este V
DD
/2. Chiar si primul bit poate fi detectat corect
asa nct nu mai este nevoie s se insereze un sir de bii 010101.. pentru sincronizarea
receptorului. Tensiunea de iesire este convertit n nivele CMOS cu un comparator cu rezoluie
mare. Tensiunea de comparaie se extrage din valoarea medie a semnalului analogic demodulat.
Pentru un cod de tip Manchester cu un numr de zerouri aproape egal cu cel de unu, schema este
eficient. Tensiunea de comparaie este scoas la un pin exterior. O alt posibilitate este de a fixa
tensiunea de comparaie din exterior la V
DD
/2 cu un divizor rezistiv. Astfel sunt posibile si codri
NRZ. Pentru a permite comparaii foarte exacte, tensiunea de comparaie se poate modifica n
jurul valorii V
DD
/2 prin program. Este implementat un DAC de 4 bii, programarea fcndu-se n
registrul DTR.
Amplificatorul de putere de iesire poate genera 10dBm (10mW) n 3 canale foarte
utilizate (434MHz, 868MHz si 915MHz) (la 2,4V alimentare). Puterea maxim poate fi mai mare
dac tensiunea de alimentare este mai mare, astfel n canalul 400MHz, la 4V, puterea poate fi
pn la 19dBm. n banda 868MHz circuitul poate genera 14dBm, ceea ce reprezint nivelul
maxim admis n Comunitatea European. Curentul absorbit de circuit pentru a obine aceste
puteri de iesire este de 39-46mA, funcie de canal.
Controlul puterii se poate face n 2 moduri:
- Un rezistor extern stabileste puterea maxim, funcie de reglementrile legale n
ara respectiv;
- Cu 2 bii din registrul de control CTRL1 se pot stabili 8 nivele de putere, sub
puterea maxim.
Stabilirea puterii prin soft este util la economia de energie. Astfel, 2 circuite care se afl
n legtur radio pot comunica nivelul de putere si l pot micsora pn la nivelul la care
comunicaia se mai poate desfsura corect.
Etajul de putere are integrat o bucl de control a puterii pentru a micsora sensibilitatea
puterii de iesire la modificarea temperaturii sau a tensiunii de alimentare.
Cu ct excursia tensiunii de iesire este mai mare, cu att si eficiena etajului de putere este
mai mare. Cu o alimentare de 3V, tensiunea de iesire este de 5V vrf la vrf sau 1,77V valoare
eficace. Pentru a emite cu 10mW (10dBm) rezistena de sarcin este:
P
out
V
2
/R
S
76
R
S
314O
Impedana antenei fiind de 50O este nevoie de un filtru pentru adaptarea de impedan.
Eiltrul trebuie realizat cu atenie, cu componente SMD de suprafa mic, cu mase bune pentru a
nu radia armonici superioare. Eiltrul, n afar de rolul de adaptare de impedane poate micsora
nivelul de armonici superioare generate n anten, conform cu reglementrile din ara respectiv.
Microcontrollerul poate controla si monitoriza circuitul printr-o interfa serial sincron
cu 3 fire:
- SLE validare intrare;
- SCK tact (semnal de intrare);
- SDATA date de intrare/iesire
Dac SLE1 interfaa este inhibat. Un ciclu de citire/scriere ncepe dac SLE trece n 0
si se termin cnd SLE trece n 1. ntr-un ciclu de acces se poate realiza o singur operaie: un
singur registru poate fi citit sau scris. Un mesaj este format din 3 cmpuri:
- Adresa (4 bii, la nceput MSB);
- Selecia R/W;
- Date (32 de bii maxim, la nceput MSB).
Diagrama de semnale pentru scriere /citire este dat n figura 3.16:
Eig. 3.16. Diagrama de semnale pentru scrierea /citirea serial sincron
3.5.Comenzi Hayes
Comenzile ctre modemuri (mod de formare a numerelor, detecia semnalului de ocupat
etc. ) au fost stndardizate, iar modemurile care accept aceste comenzi se numesc modemuri
Hayes.
Comenzile Hayes, numite si comenzi AT sunt grupate n 4 grupe:
- Comenzi de baz formate dintr-o liter mare si o cifr;
- Comenzi extinse precedate de caracterul & urmat de o liter mare si o cifr;
- Comenzi particulare fiecrui productor, precedate de \ sau de care sunt disponibile
n documentaia modemurilor.
A3 A2 A1 A0 R/W D31 D30 D29
SLE
SCK
SDATA
77
- Comenzi de ncrcare a registrelor Snv, unde n este numrul registrului iar v
valoarea cu care se ncarc.
Caracterele speciale care apar ntr-o linie de comand Hayes sunt:
- AT caractere de nceput al liniei de comand;
- Z resetare a modemului;
- , indic modemului s fac o pauz de o secund. Mai multe virgule nseamn pauz
de tot attea secunde (durata pauzei poate fi modificat n registrul S8).
- `M trimite un ENTER (caracter de terminare a liniei de comand) (CR) ctre modem.
Cteva din comenzile de baz uzuale sunt:
ATD 0-9, *, # cifre si semne speciale cu care se pot forma numere;
L reluarea formrii ultimului numr;
P formare n puls;
T formare n ton;
W asteptare ton 1-255 s (implicit 50s, valoare stocat n S7);
, pauz
; ntoarcerea n starea de comand;
Sn se formeaz numere memorate cu AT&Z, n0,1,2,3,4
Exemplu: ATDT 0268,40800 are ca efect formarea n ton a numrului 026840800 cu o
pauz de o secund ntre prefix si numr.
Observaie: pauza este util de exemplu acolo unde exist centrale interne la care, de la
un telefon interior se formeaz o cifr pentru accesul n exterior. Dup formarea acestei cifre este
nevoie de o pauz nainte de a forma numrul, pauz care se poate obine cu virgule.
Comanda ecoului:
ATE0 invalideaz ecoul comenzii ctre modem napoi spre ecranul calculatorului;
ATE1 valideaz ecoul.
Comanda deconectrii:
ATH1 comand cuplarea la linie;
ATH1 comand decuplarea de la linie.
Comenzi de identificare (semnificaiile difer funcie de tipul de modem):
ATI0 afiseaz codul de identificare al modemului;
ATI1 afiseaz suma de control
ATI2 afiseaz suma de control al ROM-ului (OK sau ERROR);
ATI3 afiseaz numrul de revizie al firmware-ului;
ATI4 afiseaz sirul de identificare OEM;
ATI5 afiseaz codul de ar;
ATI6 afiseaz modelul circuitului DSP de prelucrare a datelor;
ATI6 afiseaz codul DAA.
Controlul difuzorului:
ATL0 volum mic;
78
ATL1 volum mediu;
ATL2 volum mediu spre mare;
ATL3 volum mare;
ATM0 invalidare difuzor;
ATM1 validare difuzor pn se detecteaz purttoarea;
ATM2 validare difuzor.
Mod de lucru:
ATN0 viteza de conectare este specificat n S37;
ATN1 viteza de conectare este stabilit automat prin negociere ntre cele 2 modemuri.
ntoarcerea n starea de comenzi:
ATO0 comut de la starea de comenzi la starea de ON LINE fr formarea numrului;
ATO1 comut de la starea de comenzi la starea de ON LINE si iniiaz un proces de
egalizare automat.
Modul de rspuns:
ATQ0 valideaz ca rspunsul s fie afisat pe ecran;
ATQ1 invalideaz rspunsul pe ecran.
Codul rezultat:
ATV0 cod numeric;
ATV1 format alfanumeric.
Mesaje de corecie:
ATW0 corecia de eroare nu este afisat;
ATW1 corecia de eroare este afisat;
ATW2 corecia de eroare nu este afisat, se afiseaz doar viteza de conectare.
Afisarea rezultatelor:
ATX0 invalidare rspunsuri modem n afar de OK, CONNECT, RING, NO CARRIER,
ERROR, NO ANSWER;
ATX1 invalidare rspunsuri n afar de cele anterioare si CONNECT xxxx (viteza la care
s-a realizat conectarea);
ATX2 invalidare rspunsuri n afar de cele anterioare si NO DIAL TONE;
ATX3 validare rspunsuri.
Reset:
ATZ0 restaureaz datele stocate n profilul 0;
ATZ1 restaureaz datele stocate n profilul 0.
Cteva dintre comenzile extinse sunt enumarate n continuare.
Gestionarea DCD:
AT&C0 foreaz DCD activ tot timpul;
AT&C1 DCD indic prezena purttoarei.
Gestionarea DTR:
AT&D0 ignor DTR;
AT&D1 mod de transfer asincron;
79
AT&D2 invalidare rspuns automat;
AT&D3 reset dac se comand ATZ.
Reprogramare:
AT&F0 se ncarc valorile date de fabricant (profilul 0);
AT&F1 se ncarc valorile date de fabricant (profilul 1).
Gestionarea transferului de date:
AT&K0 invalidare control;
AT&K3 protocol RTS /CTS;
AT&K4 protocol XON /XOEE;
AT&K6 protocol RTS /CTS si XON /XOEE.
Programarea modului puls de formare a numrului:
AT&P0 raport ntre scurt /gol de 39/61 (US si Canada);
AT&P1 raport ntre scurt /gol de 33/67 (UK si Hong Kong).
Gestionarea DSR:
AT&S0 DSR activ tot timpul;
AT&S1 DSR activ dup detecia tonului si inactiv dup pierderea purttoarei.
Test:
AT&T0 terminarea oricrui test;
AT&T1 execut test n bucl al prii analogice;
AT&T3 execut test n bucl al prii digitale;
AT&T4 valideaz o cerere pentru test de la alt modem, conectat;
AT&T5 invalideaz o cerere pentru test de la alt modem, conectat;
AT&T6 execut un test printr-un alt modem;
AT&T7 execut un test al prii digitale printr-un alt modem;
AT&T8 execut un test al prii analogice printr-un alt modem.
Afisare configuraie:
AT&V afisare configuraie.
Salvare configuraie:
AT&W0 salveaz configuraia ca profilul 0;
AT&W1 salveaz configuraia ca profilul 1.
Definire profil implicit:
AT&Y0 selecteaz profilul 0;
AT&Y1 selecteaz profilul 1.
Memorare numere de telefon:
AT&Z0, AT&Z1 , AT&Z2 , AT&Z3 memoreaz cte un sir de 34 de cifre.
Cteva din comenzile particulare (compatibile V.42) sunt:
ATC0 invalidare compresie;
ATC1 compresie MNP5;
ATC2 compresie V.42;
ATC3 compresie V.42 si MNP5;
80
ATE0 invalidare monitor de calitate a liniei;
ATE1 validare monitor de calitate a liniei;
ATL raporteaz calitatea semnalului recepionat prin raportul semnal zgomot n dB
raportat la mW, afisat ca 009 este 9dBm, 010 este 10dBm pn la 043 care este 43dBm;
ATQ raporteaz calitatea liniei ca si comanda anterioar.
Comenzi referitoare la registre:
Citirea unui registru AT Sn?;
Schimbarea valorii unui registru AT Snv.
De exemplu AT S03 are ca efect ca modemul s rspund automat la al treilea apel.
Structura registrelor S0-S37 este descris n bibliografie |4|. Comenzile de stabilire a vitezei de
transfer si a modulaiei sunt descrise de asemenea n bibliografie |4|.
Comenzile ctre modem pot fi trimise din calculator cu programul HYPER TERMINAL,
dup alegerea tipului de modem instalat. Un ecran al programului HYPER TERMINAL este dat
n figura 3.17:
Eig. 3.17.HYPER TERMINAL
A fost dat o comand de identificare ATI1 la care modemul a rspuns prezentndu-se,
apoi s-a dat o comand de listare a configuraiei profilelor AT&V la care modemul a afisat
registrele, numerele de telefon memorate si alte informaii.
81
Orice modem instalat pe un sistem pote fi testat sub WIN98 prin urmtoarea succesiune
de operaii: Start, Settings, Control Panel, Modems, se selecteaz modemul, apoi Diagnostics si
More Info. n urma acestei succesiuni de comenzi, sistemul lanseaz comenzi AT la care
modemul rspunde astfel (modem INTEL HaM Ambient, 56K):
ATI1
Intel V92 HaM Data Eax Voice
ATI2
Intel Corporation
ATI3
MD 5628D-L-A
ATI4
HaM Release 4.12
ATI5
V.92
ATI6
DSP Patch Level 3.23
ATI7
OK
Urmtoarea fotografie (fig. 3.18.) reprezint alturat 2 modemuri, un modem INTEL
HaM cu setul de circuite INTEL 536EP (Ambient) iar cellalt modem este un 'modem CNR
(AMR), de fapt circuitele de legare la linie, pentru c modemul propriu zis (modem AC 97) este
situat pe placa de baz.
Eig. 3.18.: Modem 56K INTEL HaM i modem CNR
82
Bibliografie
1. Uyless B., Physical Layer Interfaces and Protocols, IEEE Computer Society Press,
California, 1996
2. A.Mihalcea, A.Serbnescu, P. Tabarcea, Sisteme moderne de comunicaii, Ed.
Militar Bucuresti, 1992
3. I. Szekely, W. Szabo, R. Munteanu, Sisteme pentru achiziia si prelucrarea datelor,
Ed. Mediamira Cluj Napoca, 1997
4. *** High Speed DATA/EAX Modem, Manual Part No. 9362G-1, 03/1998
5. Kamilo Eeher coord., Comunicaii Digitale Avansate, Ed. Tehnic Bucuresti, 1994
Link-uri utile
1. www.pcwebopaedia.com Noiuni introductive
2. www.modem-help.co.uk Noiuni introductive
3. www.pctechguide.com Noiuni introductive
4. www.rad.com/networks/ D. Koren Introduction to Computer Communication
University of Tel Aviv
5. www.etsi.org Standarde Telecom Standards
6. www.intel.com Seturile de circuite INTEL 536EP si INTEL MD566x
7. www.atmel.com Transceiver radio
8. http://developer.intel.com/technology/cnr Modem CNR