Modernismul

Tudor Arghezi este un poet al granitei dintre modernism si traditionalism, apartinand perioadei interbelice a literaturii. Modernismul este un curent literar care s-a manifestat la inceputul secolului XX si se bazeaza pe un principiu de progres asa cum sustine Eugen Lo inescu, teoreticianul modernismului romanesc. !oetul re olutioneaza limba"ul poetic al remii sale in raport cu mi"loacele de e#presie traditionale, rolul sau in istoria literara este acela de a depasi canoanele incetatenite de"a, de a reorienta lirica romaneasca pe un alt fagas. !oezia $lori de mucigai asezata in fruntea olumului care descrie mediul social al inchisorii, este sugesti intitulata si marcheaza o innoire a limba"ului, un mod original de a scrie. %n ceea ce pri este e#primarea poetica, putem remarca influenta poetului francez &harles 'audelaire, autorul olumului $lorile raului si intemeietorul esteticii uratului in literatura uni ersala. Estetica uratului adoptata de Arghezi in lirica sa se obser a inca din o#imoronul din titlu datorat alaturarii cu antului floare, simbol al frumosului, al ietii, cu mucigai, care simbolizeaza uratul, degradarea, moartea. Modernismul culti a dez oltarea lirismului subiecti si a temelor e#istentiale precum constiinta umana, dilemele omului modern, caracteristici ce se regasesc in opera argheziana. !oezia $lori de mucigai debuteaza cu pronumele personal le, care se refera la ersuri, continuand cu erbul la persoana % am scris, marca a prezentei eului liric in te#t. (imbolul central este unghia, care e oca nu numai un instrument de scris necon entional, ci si forta care gu erneaza actul creatiei. Astfel, metafora unghia ingereasca sugereaza prin tocirea si incapacitatea de a mai creste si nu a mai crescut, pierderea inspiratiei di ine. (crisul cu unghia pe tencuiala este o do ada a dorintei mistuitoare de a crea, dar e#prima si un efort imens, dus pana la sacrificiu. )ersurile iz orate din propriul suflet si consemnate cu truda si compromis, e#prima eternitatea temei despre creatie si conditia umana, dar si pre estirea mortii prin metaforele stihuri fara an si stihuri de groapa. &reatorul isi urmeaza menirea, chiar daca acest fapt inseamna sacrificiu si ma durea mana ca o gheara, iar inlocuirea unghiei ingeresti, pe care o folosise pana atunci, cu unghiile de la mana stanga echi aleaza cu renuntarea constienta la a"utorul di in, dar continuarea aspiratiei, sugerata prin erbul la con"uncti sa scriu. !entru Arghezi poezia pare un "oc de cu inte gasite cu rabdare,truda, si silite sa stea alaturi. %n poezia $lori de mucigai se remarca utilizarea tehnicii ingambamentului, ideea de pe un rand se continua pe celalalt, creand un ritm interior poeziei. !referintele biblice din opera argheziana, care amintesc relatia tensionata dintre scriitor si di initate in !salmi, demonstreaza ca Tudor Arghezi poate fi numit un poet religios. %deeea centrala a ciclului de poezii intitulate !salm, este cautarea asidua a di initatii. Eul liric oscileaza intre doua stari contradictorii* credinta, sfasierea sufleteasca datorata neputintei de a comunica cu +umnezeu Te caut mult, te-nchipui, te gandesc, sau tagada, negarea dumnezeirii. Moti ul di initatii reprezentat in psalmii arghezieni este un moti poetic nou al liricii interbelice. ,pinia mea este ca poezia $lori de mucigai de Tudor Arghezi este o arta poetica modernista, in care se e identiaza un ansamblu de trasaturi care compun iziunea despre lume si iata a autorului si despre misiunea artei sale, intr-un limba" care il

particularizeaza. !oezia este o confesiune a scriitorului care a ertizeaza cititorul ca ersurile sunt rodul unei trude omenesti, caci inspiratia di ina este e#clusa intr-un asemenea mediu. !oetul arata o dorinta imensa de a crea, de a lasa marturie urmasilor, ce il determina sa faca sacrificii pentru ca arta sa fie eterna, sa supra ietuiasca crizei de creatie cauzata de lipsa a"utorului di in. Tudor Arghezi este un poet cu intuitii adanci, cu un simt al marilor ade aruri, care printr-o serie de odei inalte si prin contrastul cu limba"ul folosit, alcatuieste un uni ers liric, care reuseste sa ridice banalul si chiar grotescul la gradul de arta.