Kant

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Kant
Immanuel Kant
Pagina 1 din 46
Student: Profesor: Nani Diana gr. CON- 235 Rumeansc i !i ail
C i"in#u 2$$%
Pagina 2 din 46
Pagina
din 46
-C&I'IN() 2$$3-
Plan: *uto+iografia lui I!!*N),- K*N. !,.*/I0IC* ,S., POSI1I-( C* '.IIN2( S,NSI1I-I.*.,*: IN.)I2I*. /OR!* 'I !*.,RI* /,NO!,N)-)I O1S,R3*2II 4,N,R*-, -* ,S.,.IC* .R*NSC,ND,N.*-( 5*6rioritatea s6a7iului si a tim6ului8 S,NSI1I-I.*., 'I IN.,-,C. D,SPR, 9N.R,1)IN2*R,* -O4IC( * IN.,-,C.)-)I 9N 4,N,R*D,SPR, CONC,P.,-, P)R, *-, IN.,-,C.)-)I S*) C*.,4ORII PRINCIPI)- )NI.(2II SIN.,.IC, * *P,RC,P2I,I ,S., PRINCIPI)- S)PR,! * .O*.( 9N.R,1)IN2*R,* IN.,-,C.)-)I :INS)-* ; *D,3(R)-)I "i :OC,*N)- ; I-)0I,I D,/INI2I* ID,II ID,I-, .R*NSC,ND,N.*-, D,SPR, PRINCIPII-, R*2I)NII PR*C.IC, P)R, -,4,* /)ND*!,N.*-( * R*2I)NII PR*C.IC, P)R, 5Im6erati<ul categoric8 *).ONO!I* 3OIN2,I
Pagina 4 din 46
R,SP,C.)D*.ORI* 3OIN2* 1)N* O!)- N) , !I=-OC> CI SCOP 3IR.).,* PO*., /I DO1?NDI.* C*R*C.,R)N,!)RIR,* S)/-,.)-)I C* POS.)-*. *- R*2I)NII PR*C.IC, P)R, ,@IS.,N.* -)I D)!N,0,) C* POS.)-*. *- R*2I)NII PR*C.IC, P)R, C,R)- 9NS.,-*. 'I -,4,* !OR*-(
I!!*N),- K*N. N#scut la Konigs+erg An BC2%> ca fiu al unui modest meseria"> muri tot acolo An BD$%> du6# o <ia7# dedicat# eEclusi< studiilor "i medita7iei. *m#nunt interesant 6entru <ia7a sa este fa6tul c# nu a 6#r#sit niciodat# regiunea An care s-a n#scut> a"a AncFt> el care era 6asionat 6entru geografie "i care a<ea o mare curioGitate 6entru lucruri "i AntFm6l#ri din lumea Antreag#> nu a <#Gut niciodat# un munte. -ecturile sale geografice au fost cu atFt mai intense. Studiind la )ni<ersitatea din Konigs+erg teologia> a6oi "tiin7ele naturale "i filoGofia el "i-a cF"tigat eEisten7a ca 6rece6tor An diferite familii cu stare> iar din BC55 A"i Ance6e cariera 6rofesional# la aceea"i uni<ersitate ca 6ri<at-docent> "i din BCC$> deci la %H ani> ca 6rofesor. Dou# e<enimente deose+it de im6ortante An <ia7a sa au iG+utit s#-i tul+ure regularitatea cu care-"i organiGa acti<itatea 6Fn# An cele mai mici am#nunte: lectura c#r7ii ,mile a lui Rousseau "i <estea iG+ucnirii Re<olu7iei franceGe. Kant este marele reformator al gFndirii filoGofice de du6# el> introducFnd An ea o nou# atitudine> 6e care el Ansu"i o aseam#n# cu aceea a lui Co6ernic. Precum fa6tul c# soarele "i +olta Anstelat# ni se 6ar a se mi"ca An Iurul 6#mFntului> atFrn# de 6oGi7ia noastr# fa7# de soare> tot astfel de natura sim7urilor "i a intelectului nostru de6inde fa6tul c# noi cunoa"tem lumea a"a cum o cunoa"tem. 3#GFnd li6surile em6irismului care admitea An eE6erien7# unica origine "i unica Antemeiere a cuno"tin7ei noastre> fa6t 6rin care ducea la sce6ticism "i li6surile ra7ionalismului dogmatic> care Antemeia cuno"tin7a de idei Ann#scute> Kant caut# o +aG# mai
Pagina ! din 46
solid#> 6lecFnd de la critica "i analiGa a Anse"i 6uterii de cunoa"tere uman#. De aici numele de criticism 6entru atitudinea sa filoGofic# ce c#uta a sta+ili grani7ele "i <ala+ilitatea cuno"tin7ei. ,l aIunge la o sinteG# a em6irismului "i a ra7ionalismului> care Anseamn# "i o de6#"ire a lor. /a6tul c# omul are 6osi+ilitatea de a a<ea cuno"tin7e a6riorice> inde6endente de orice eE6erien7#> cum se <ede An matematic#> A"i are originea An natura 6uterii de cunoa"tere uman#> c#ci s6iritul omenesc dis6une de anumite forme> ti6are> An care lucrurile lumii eEterne "i c iar e<enimentele suflete"ti tre+uie s# intre s6re a 6utea fi ;cunoscute;. Precum oc elarii colora7i fac ca totul s# ne a6ar# An culoarea lor> astfel formele s6a7iului "i tim6ului 5care nu sunt realit#7i inde6endente de con"tiin7a cunosc#toare> ci sunt tocmai formele ei8 fac ca toate 6erce67iile date An sim7urile eEterne "i interne> deci An ceea ce Kant nume"te intui7ie> s# ne a6ar# ca orFnduindu-se An s6a7iu "i de6#nFndu-se An tim6. Dar 6e lFng# aceste dou# forme a6riorice ale intui7iei eEterne 5s6a7iul8 "i interne 5tim6ul8> s6iritul cunosc#tor mai 6osed# "i alte forme a6riorice> acelea ale intelectului> numite categorii> An num#r de dou#s6reGece> dintre care cea mai im6ortant# este aceea a cauGalit#7ii. Prin formele intelectului> 6rin categorii> omul introduce ordine An aosul datelor intui7iei strFngFndu-le An no7iuni. Categoriile "i formele intui7iei sunt condi7ia oric#rei eE6erien7e 6osi+ile> deci a oric#rei cunoa"teri. Dar 6recum cunoa"terea uman# nu este 6osi+il# decFt datorit# formelor a6riorice de care ea de6inde> tot astfel ea nu e 6osi+il# decFt 6entru c# eEist# o lume AnconIur#toare 6e care o cunoa"tem 6rin aceste forme> a"a 6recum An imaginea oc elarilor Antre+uin7at# mai sus> ca s# 6utem <edea lucrurile An culoarea sticlelor> tre+uie ca aceste lucruri s# eEiste. Dar ce nu 6utem cunoa"te este natura An sine a lucrurilor AnconIur#toare> a"a cum ele sunt f#r# de formele s6iritului nostru. -ucrul An sine ;das Ding an sic ;> noumenul> ne r#mFne necunoscut> el fiind totu"i condi7ia necesar# ca noi s#-l cunoa"tem> cel 6u7in a"a cum ne a6are> 6otri<it formelor min7ii noastre> JK re6reGentare> ca fenomen. Ceea ce ne este dat An eE6erien7#> adic# lumea a"a cum ne a6are> nu cum este An sine> de<ine o+iectul "tiin7ei> care astfel are de6lin# <ala+ilitate An domeniul lumii fenomenale. *stfel Kant sta+ile"te dre6tul "i siguran7a "tiin7ei dar Anl#untrul anumitor margini> acelea care o fac 6erfect <ala+il# An#untrul lumii fenomenale> dar o "i reduc numai la ea. De Andat# Ans# ce omul <rea s# treac# dincolo de acest domeniu> cunoa"terea noastr# nu mai este "tiin7ific#> nu mai este cunoa"tere ci numai 6#rere. Dar mintea omeneasc# a sim7it de totdeauna im6ulsul 6uternic de a se de6#"i> 6entru a aIunge la o conce67ie definiti<# "i unitar# a uni<ersului. *cesta este moti<ul 6entru care a eEistat Antotdeauna 6reocu6area
Pagina 6 din 46
metafiGic# "i religioas#. Kant Ai recunoa"te Andre6t#7irea de"i nu-i 6oate atri+ui <ala+ilitate "tiin7ific#. *cti<itatea unificatoare a s6iritului> ne6utFndu-se mul7umi cu An"iruirile cuno"tin7elor +aGate 6e cauGalitate "i 6e celelalte categorii ale intelectului> a c#utat s# le reduc# la conce67ii cu6rinG#toare "i unitare ale ra7iunii> 6e care Kant le nume"te> du6# Platon> idei. *stfel sunt ideea de suflet 56si ologic#8> de lume 5cosmologic#8 "i de DumneGeu 5teologic#8. *ceste idei nu intr# An domeniul "tiin7ei> ele nefiind do+Fndite din eE6erien7#> totu"i filoGofia "i teologia se 6ot ocu6a cu ele> r#mFnFnd Ans# con"tiente c# 6rin aceasta au ie"it din ;cFm6ul 6roducti< al eE6erien7ei;> deci din sfera cuno"tin7ei general-<ala+ile. Ideile de suflet> lume "i DumneGeu sunt 6rinci6ii regulati<e> care conduc acti<itatea noastr# "tiin7ific# "i 6ractic#> An care> f#r# a a<ea siguran7# a+solut#> lucr#m totu"i ca "i cFnd ar eEista un suflet> un cosmos "i DumneGeu. .otu"i credin7a An DumneGeu> ca "i aceea Antr-un suflet nemuritor> de"i nu 6ot fi "tiin7ific 6ro+ate> nu 6ot fi nici com+#tute "tiin7ific. Domeniul credin7ei 5ca "i acel al metafiGicii8 r#mFne astfel se6arat de acel al "tiin7ei> dar r#mFne An toat# Andre6t#7irea sa> Andre6t#7ire c#reia Kant Ai g#se"te argumente de natur# 6ractic#> deci de natur# etic#. ,tica lui Kant este Antemeiat# 6e ra7iune> care ca ra7iune 6ractic#> f#r# a o 6utea demonstra> ne im6une totu"i legea moral#> im6erati<ul categoric> care ne a6are 6rin el Ansu"i e<ident> necesar "i general <ala+il: ;*c7ioneaG# An a"a fel AncFt maEima <oin7ei tale s# 6oat# ser dar "i 6utin7a de a o Ande6lini. Ca a6ar7inFnd lumii fenomenale> An care totul e su6us cauGalit#7ii> s-ar 6#rea c# omul nu e li+er> ci ac7iunea lui este strict "i Antru totul determinat#. -egea moral# Ans#> 6rin Ansu"i caracterul ei im6erati<> care se im6une necondi7ionat con"tiin7ei noastre> ne arat# c# "i 6utem s# o Ande6linim> deci c# suntem li+eri An <oin7a noastr# s# o Ande6linim> Antr-ade<#r> 6otri<it filoGofiei lui Kant> omul a6ar7ine la dou# lumi. Ca cet#7ean al lumii em6irice> fenomenale> sensi+ile> suntem determina7i de 6rinci6iul cauGalit#7ii> dai ca cet#7eni ai lumii lucrului An sine> ai lumii noumenale> inteligi+ile> An care cauGalitatea nu mai are nici un rol> suntem li+eri. Ideea de li+ertate reiese> deci> din legea moral# "i constituie un 6ostulat al ra7iunii 6ractice. Dar ra7iunea 6ractic# mai 6ostuleaG# dou# idei: aceea de nemurire "i aceea de eEisten7# a lui DumneGeu> c#ci 6erfec7ia moral# nefiind 6osi+il de Ande6linit An aceast# lume tiraniGat# de sim7uri> tre+uie s# 6resu6unem> s# 6ostul#m> continuarea eEisten7ei noastre du6# moarte> cFnd a6ro6ierea de 6erfec7iunea moral# <a fi 6osi+il#. ,Eisten7a lui DumneGeu o 6ostul#m din tre+uin7a moral#
Pagina " din 46
6e care o sim7im de a crede An eEisten7a unei cauGe a Antregii naturi> "i care> fiind deose+it# de natur#> ;s# con7in# temeiul;... acordului eEact al fericirii cu moralitatea. Precum teoria cunoa"terii umane a fost tratat# de Kant An Critica ra7iunii 6ure> etica sa An Critica ra7iunii 6ractice> <edem An cea de a treia o6er# foarte im6ortant# a sa: Critica 6uterii de Iudecare> Ancercarea de a sta+ili leg#tura Antre cele dou# lumi ce f#ceau o+iectul 6rimelor Critici: lumea cauGalit#7ii "i lumea <oin7ei li+ere> An Critica 6uterii de Iudecare> care cu6rinde dou# 6#r7i: Critica 6uterii de Iudecare estetic# "i Critica 6uterii de Iudecare teleologic#> Kant arat# c# Antre lumea fenomenal# "i aceea a li+ert#7ii este o 6otri<ire datorit# fondului lor comun. !eritele lui Immanuel Kant 6entru 6rogresul gFndirii omene"ti sunt multi6le. Dar cel mai im6ortant este acela de a fi su6us s6iritul uman "i 6uterea lui de cunoa"tere la o analiG# 6rofund# "i am#nun7it#> 6entru a g#si originea> grani7ele "i <ala+ilitatea cuno"tin7ei. Im6ortan7a solu7iei sale> a"a cum am <#Gut-o foarte 6e scurt mai sus> 6uterea ei de im+old creator> datorit# noului 6unct de <edere> a6are atFt An reGol<area 6e care el Ansu"i o d# diferitelor 6ro+leme 6articulare ale filoGofii> cFt "i An curentele ce i-au urmat> "i care 6Fn# ast#Gi> mai toate> 6leac# de la Kant> An care recunosc 6e ade<#ratul lor 6remerg#tor> fa7# de care toate tre+uie s# ia 6oGi7ie> c iar cFnd nu Al admit Antru totul. 4Fnditor dintre cei mai temeinici 6e care genialitatea uman# Ai 6oate re<endica> unind grandoarea 6ri<irii de ansam+lu cu ascu7imea distingerii am#nuntului im6ortant "i cu con"tiin7a critic# de a nu aGarda nimic necontrolatL om cu o <ia7# de munc# metodic# necurmat# "i cu o moralitate eEem6lar#> care 6rin aceasta Ans#"i ser<ea "i <a ser Immanuel Kant a fost "i un om ce nu dis6re7uia +ucuriile unei socia+ilit#7i oneste> a"a cum omul> c iar sfFnt> nu tre+uie s# o dis6re7uiasc#. 3ia7a "i o6era lui Kant r#mFn ca o mare 6ild# a su6eriorului uman tr#it "i Anf#6tuit An forma indi<idual# a 6ersonalit#7ii. Printre o6erele sale cele mai de seam# tre+uie s# numim: Critica ra7iunii 6ure 5KritiM derreinen 3emuft-BCDB8> Critica ra7iunii 6ractice 5KritiM der6raMtisc en 3ernuft-BCDD8> Critica 6uterii de Iudecare 5KritiM der )rteilsMraft -BCN$8> Prolegomene la orice metafiGic# <iitoare 5Prolegomena Gu einerIeden Miinftigen !eta6OsiM - BCD38> Antemeierea metafiGicii mora<urilor 54rundlegung Gur !eta6 OsiM der Sitten -BCD58> Religia An#untrul grani7elor ra7iunii 5Die Religion inner al+ der 4renGen der +lossen 3emunft - BCN38> S6re 6acea etern# 50um ePigen /rieden - BCN58. -a acestea tre+uie s# ad#ug#m "i 6relegerile sale *su6ra 6edagogiei 5O+er P#dagogiM - BD$38 6u+licate de ele<ul s#u RinM. Primele cinci dintre
Pagina # din 46
o6erele citate au a6#rut "i An traducere romFneasc#. De asemenea au a6#rutul lim+a romFn# urm#toarele lucr#ri ce 6ot fi citite cu folos: Ion Petro<ici: 3ia7a "i o6era lui Kant> Casa 'coalelor> BN3H. C. NarlO: Pedagogia lui Immanuel Kant> Cultura RomFneasc#> BN3H. P.P. Negulescu: Criticismul Mantian> ,dit. *cademiei RomFne. BN%BL ca6. Im. Kant semnat de !ircea /lorian An ;Istoria filoGofiei moderne;> <oi II. 5Societatea RomFneasc# de /iloGofic8.
!,.*/I0IC* ,S., POSI1I-( C* '.IIN2( Pri<it# ca dis6oGi7ie natural# a ra7iunii> metafiGica eEist#> dar este dialectic# "i An"el#toare> 6recum a do<edit-o solu7ia analitic# a celei de a treia 6ro+leme fundamentale. Dac# ne <om m#rgini s# lu#m 6rinci6iile noastre dintr-o astfel de metafiGic# "i <om urma An ela+orarea lor iluGia foarte natural#> dar 6entru aceasta nu mai 6u7in An"el#toare> An care ea ne face s# c#dem> nu <om 6utea niciodat# conce6e o "tiin7#> ci numai o art# dialectic# Gadarnic#> An care o "coal# 6oate fi 6referat# alteia> dar nici una nu 6oate g#si <reodat# o a6ro+are legitim# "i dura+il#. Pentru ca metafiGica s# 6oat#> ca o ade<#rat# "tiin7#> s# 6retind# a da nu numai con<ingeri iluGorii> ci o An7elegere a lucrurilor "i certitudine> tre+uie ca o critic# a Anse"i ra7iunii s# eE6un# Antr-un sistem com6let Antregul stoc de conce6te a 6riori "i di<iGiunea lor du6# diferitele iG<oare 6e care le au> sensi+ilitate> intelect "i ra7iune> a6oi s# dea o ta+l# com6let# a lor analiGFndu-le> 6e ele "i tot ce se 6oate deduce din ele> "i mai ales s# eE6lice 6osi+ilitatea cunoa"terii sintetice a 6riori 6rintr-o deduc7ie a acestor conce6te> a6oi s# arate 6rinci6iile Antre+uin7#rii acestui fel de cuno"tin7# "i An sfFr"it s# ne s6un# care sunt limitele ei. Prin urmare> critica> "i numai critica singur#> cu6rinde 6lanul Antreg> <erificat "i 6us la Ancercare> cum "i toate miIloacele 6entru aducerea lui la Ande6linire> 6rin care metafiGica 6oate fi constituit# ca "tiin7#. Pe alte c#i "i 6rin alte miIloace> ea nu este 6osi+il#> Antre+area care se 6une acum nu este cum aceast# o6er# este 6osi+il#> ci cum 6oate fi conce6ut# "i cum min7ile s#n#toase 6ot fi Antoarse de la o acti<itate 6Fn# acum gre"it# "i stear6# "i Andre6tate c#tre o munc# ce nu An"al#> cum "i An ce c i6 se 6oate realiGa cola+orarea cea mai 6otri<it# a acestor min7i An <ederea 7elului comun. )n lucru este sigur: cine a gustat o dat# din critic# r#mFne 6e <eci deGgustat de toat# <or+#ria dogmatic# cu care de ne<oie se mul7umea mai Anainte> fiindc# ra7iunea lui sim7ea o tre+uin7# "i nu 6utea g#si ce<a mai +un ca s# "i-o satisfac#. Critica este fa7# de metafiGica o+i"nuit# de "coal# Antocmai cum c imia este fa7# de alc imie> sau astronomia fa7# de
Pagina $ din 46
astrologie. Sunt sigur c# nimeni din cei ce au meditat "i An7eles 6rinci6iile criticii> fie c iar numai din aceste 6rolegomene> nu se <a mai Antoarce niciodat# la acea <ec e "i sofistic# "tiin7# An"el#toare> ci <a AntFm6ina cu 6l#cere o metafiGic# ce Ai st# de acum Anainte la dis6oGi7ie> care nu mai are ne<oie de nici un fel de desco6eriri 6remerg#toare "i este singura An stare s# 6rocure ra7iunii o satisfac7ie dura+il#> An ade<#r> este un a<antaI 6e care> singur# Antre toate "tiin7ele 6osi+ile> numai metafiGica se 6oate +iGui c# Al are: anume> c# ea 6oate atinge 6erfec7ia "i aIunge la o stare definiti<# din care s# nu se mai sc im+e nici c iar ca s# se s6oreasc# 6rin desco6eriri noiL aceasta se datore"te fa6tului c# ra7iunea nu are> An acest domeniu> iG<oarele cuno"tin7ei sale An o+iecte "i An intui7ia o+iectelor 5care nu-i <a 6utea da niciodat# ce<a nou8 ci An sine Ans#"i> "i cFnd <a fi sta+ilit cu 6reciGie "i f#r# eroare toate 6rinci6iile facult#7ii sale> nu <a mai r#mFnea 6entru ra7iunea 6ur# nimic de cunoscut a 6riori> nimic des6re care s#-"i mai 6oat# 6une <reo Antre+are. Pers6ecti<a sigur# a unei "tiin7e> An acest c i6 determinate "i Anc eiate> are o deose+it# atrac7ie> c iar dac# facem a+strac7ie de folosul 6e care Al 6oate aduce "i des6re care <om <or+i mai de6arte. Orice art# fals#> orice "tiin7# Gadarnic# 7ine cFt<a <reme> c#ci ia urma urmei se distrage de la sine> "i 6unctul cei mai Analt al deG<olt#rii ei este An acela"i tim6 "i momentul cFnd Ai Ance6e 6ieirea. Do<ada c# 6entru metafiGic# acest moment a sosit o g#sim An starea An care ea a c#Gut la toate 6o6oarele de cultur#> cu tot Gelul cu care "tiin7ele de orice fel sunt culti<ate de aceste 6o6oare> 3ec ea organiGare a studiilor uni<ersitare Ai mai 6#streaG# um+ra> cFte o academie> 6rin 6remiile ce fiEeaG#> mai is6ite"te 6e unul sau 6e altul s# Antre6rind# cFte o cercetare> dar metafiGica nu se mai num#r# 6rintre "tiin7ele eEacte "i "tim mai dinainte An ce c i6 un om de "tiin7#> 6e care am <oi s#-B numim un mare metafiGician> ar 6rimi acest titlu care 6orne"te dintr-o +un# inten7ie> dar 6e care nimeni nu-B mai in<idiaG#. Cu toate c# este An afar# de orice Andoial# c# a sosit <remea decaden7ei oric#rei metafiGici dogmatice> nu 6utem Anc# s6une c# a <enit "i ceasul rena"terii ei 6rintr-o critic# temeinic# "i com6let# a ra7iunii. Orice trecere de la o direc7ie la direc7ie contrarie se face 6rintr-un 6unct de indiferen7# "i acesta este momentul cel mai 6ericulos 6entru un autor> dar cred c# "i cel mai 6rielnic 6entru "tiin7# c#ci> 6rin ru6erea com6let# a leg#turilor de mai Anainte> s6iritul de 6artid este su6rimat "i min7ile sunt An cea mai +un# dis6oGi7ie 6entru a asculta 6ro6unerile de a Ancerca o leg#tur# nou# du6# alt 6lan. S,NSI1I-I.*.,*: IN.)I2I*. /OR!* 'I !*.,RI* /,NO!,N)-)I
Pagina 1% din 46
An orice fel "i 6rin orice miIloace s-ar "i ra6orta o cunoa"tere la o+iecte> totu"i modul 6rin care ea se ra6orteaG# la ele nemiIlocit "i s6re care tinde toat# gFndirea ca miIloc este intui7ia. *ceasta Ans# se i<e"te numai dac# ne este dat o+iectul> ceea ce Ans#> la rFndul s#u> nu e 6osi+il Qcel 6u7in 6entru noi oameniiR> decFt dac# o+iectul afecteaG# mintea Antr-un anumit mod. Ca6acitatea 5rece6ti<itatea8 de a do+Fndi re6reGent#ri 6rin felul cum suntem afecta7i 6rin o+iecte 3DD se nume"te sensi+ilitate. Prin miIlocirea sensi+ilit#7ii deci ne sunt date o+iectele> "i ea singur# ne 6rocur# intui7ii> 6rin intelect Ans# ele surit gFndite> "i din el r#sar conce6tele. .oata gFndirea Ans# tre+uie s# se ra6orteGe la urma urmei fie de-a dre6tul 5directe8 sau cu ocoliri 5indirecte8> Qcu aIutorai unor anumite caractereR la intui7ii> deci> la noi> la sensi+ilitate> deoarece An alt mod nici un o+iect nu ne 6oate fi dat. ,fectul unui o+iect asu6ra facult#7ii re6reGentati<e> AntrucFt suntem afecta7i de el> este senGa7ia. *cea intui7ie care se ra6orteaG# la o+iect 6rin senGa7ie se nume"te em6iric#. O+iectul nedeterminat al unei intui7ii em6irice se nume"te fenomen. An fenomen> cu numesc ceea ce cores6unde senGa7iei materia fenomenului> iar ceea ce face ca di<ersul fenomenului s# se 6oat# ordona An anumite ra6orturi eu o numesc forma sa. Deoarece acel ce<a An care senGa7iile se 6ot numai ordona "i 6une Antr-o anumit# form# nu 6oate fi la rFndul s#u iar#"i senGa7ie> atunci materia oric#rei fenomen e dat#> ce-i dre6t> numai a 6osteriori> forma sa Ans# tre+uie s# se tifle> gata 6entru toate fenomenele> a 6riori An minte> "i tre+uie deci s# 6oat# fi o+ser<at# An mod inde6endent de orice senGa7ie numesc 6ure 5An An7eles transcendental8B toate re6reGent#rile An care nu se g#se"te nimic ce a6ar7ine senGa7iei. Prin urmare forma 6ur# a intui7iilor sensi+ile An general se <a g#si An minte a 6riori> unde tot di<ersul fenomenelor e intuit An anumite ra6orturi. *ceast# form# 6ur# a sensi+ilit#7ii se <a numi "i ea Ans#"i intui7ie 6ur#. *stfel dac#> din re6reGentarea unui cor6> se6ar ceea ce intelectul gFnde"te des6re el> ca su+stan7#> for7#> di <iGi+ilitate etc.> tot a"a ceea ce An el a6ar7ine senGa7iei> ca im6enetra+ilitate> duritate> culoare etc.> atunci din aceast# intui7ie em6iric# Ami mai r#mFne ce<a> anume Antindere "i figur#. *cestea a6ar7in intui7iei 6ure> care e dat# An minte a 6riori ca sim6l# form# a sensi+ilit#7ii> c iar f#r# de un o+iect real al sim7urilor sau senGa7iei. O "tiin7# des6re toate 6rinci6iile sensi+ilit#7ii a 6riori o numesc ,stetic# transcendental#.
Pagina 11 din 46
.re+uie s# eEiste> deci> o atare "tiin7# care constituie AntFia 6arte a teoriei transcendentale elementare An o6oGi7ie cu aceea care con7ine 6rinci6iile gFndirii 6ure "i se nume"te logic# transcendental#. An ,stetica transcendental# noi <om iGola deci mai AntFi sensi+ilitatea 6rin aceea c# se6ar#m tot ce intelectul gFnde"te aici 6rin conce6tele sale> 6entru ca s# nu r#mFn# nimic decFt intui7ie em6iric#. !ai a6oi <om des6rinde de aceasta Anc# tot ce a6ar7ine senGa7iei 6entru ca s# nu r#mFn# nimic decFt intui7ie 6ur# "i sim6la form# a fenomenelor> ceea ce-i singurul lucru 6e care sensi+ilitatea Al 6oate da a 6riori> An aceast# cercetare se <a g#si c# eEist# dou# forme 6ure de intui7ie sensi+il# ca 6rinci6ii ale cunoa"terii a 6riori> anume s6a7iul "i tim6ul> cu a c#ror eE6unere ne <om ocu6a acuma. O1S,R3*2II 4,N,R*-, -* ,S.,.IC* .R*NSC,ND,N.*-( 5*6rioritatea s6a7iului si a tim6ului 8 I. !ai AntFi <a fi necesar s# eE6lic#m 6e cFt se 6oate de l#murit care este An general 6#rerea noastr# cu 6ri<ire la natura fundamental# a cunoa"terii sensi+ile> 6entru a 6reAntFm6ina orice inter6retare gre"it# a ei. Noi am <oit deci s# s6unem: c# toat# intui7ia noastr# nu e nimic decFt re6reGentare de fenomeneL c# o+iectele 6e care le intuim nu sunt An sine ceea ce 6rin intuire credem c# sunt> nici ra6orturile lor nu sunt An sine de a"a natur# cum ne a6ar nou#> "i c#> dac# su6rim#m su+iectul nostru sau c iar numai constitu7ia su+iecti<# a sim7urilor An general> ar dis6#rea toat# aceast# constitu7ie> toate ra6orturile o+iectelor An s6a7iu "i tim6> +a c iar s6a7iul "i tim6ul> "i ca fenomene nu 6ot eEista An sine> ci numai An noi. Ce rost ar 6utea a<ea o+iectele An sine "i des6rinse de toat# aceast# rece6ti<itate a sensi+ilit#7ii noastre> ne r#mFne cu totul necunoscut. Noi nu cunoa"tem nimic decFt modul> 6ro6riu nou#> de a le 6erce6e> care nici nu tre+uie atri+uit An mod necesar oric#rei fiin7e> de"i oric#rui om. Numai cu acest mod a senGa7ia An general este materia sa. Numai forma o 6utem cunoa"te a 6riori> adic# Anaintea oric#rei 6erce67ii reale> "i ea se nume"te de aceea intui7ie 6ur#L materia Ans# este> An cunoa"terea noastr#> ceea ce face ca ea s# se c eme cunoa"tere a 6osteriori> adic# intui7ie em6iric#. *celea sunt inerente sensi+ilit#7ii noastre An mod a+solut necesar> de ori"ice fel ar fi senGa7iile noastreL acestea 6ot fi foarte diferite. C iar dac# am 6utea ridica aceast# intui7ie a noastr# "i la cel mai Analt grad de claritate> 6rin acest fa6t nu ne-am a6ro6ia mai mult de natura o+iectelor An sine. C#ci noi am cunoa"te cu des#<Fr"ire An orice caG totu"i
Pagina 12 din 46
numai modul nostru de cunoa"tere> adic# sensi+ilitatea noastr#> "i 6e aceasta totdeauna numai su+ condi7iile de s6a7iu "i tim6 inerente su+iectului de la origine> adic# su+ cele de s6a7iu "i tim6L ceea ce ar 6utea fi o+iectele An sine nu ne-ar 6utea de<eni totu"i nicicFnd cunoscut> nici c iar 6rin cea mai l#murit# cunoa"tere a fenomenului lor. Prin urmare> o6inia c# toat# sensi+ilitatea noastr# n-ar fi nimic decFt re6reGentarea confuG# a lucrurilor> care cu6rinde numai ceea ce le a6ar7ine lor An sine> dar numai su+ o Angr#m#dire de note "i re6reGent#ri 6ar7iale 6e care nu le descom6unem cu con"tiin7#> este o falsificare a conce6tului de sensi+ilitate "i de fenomen> care face toat# teoria lor inutil# "i de"art#. Deose+irea unei re6reGent#ri confuGe de cea clar# este numai logic#> "i nu 6ri<e"te con7inutul. Conce6tul de dre6t de care se ser<e"te intelectul s#n#tos con7ine> f ar# Andoial#> tot ceea ce 6oate deG<olta din el "i cea mai su+til# s6ecula7ie> numai c# An Antre+uin7area comun# "i 6ractic# noi nu a c#ci dre6tul nici nu 6oate a6#rea> ci conce6tul s#u se afl# An intelect> "i re6reGint# o Ansu"ire 5cea moral#8 a ac7iunilor care le a6ar7ine lor An sine. Dim6otri<#> re6reGentarea unui cor6 An intui7ie nu con7ine nimic ce ar 6utea a6ar7ine unui o+iect An sine> ci numai fenomenul a ce<a> "i modul cum suntem afecta7i 6rin acest ce<aL "i aceast# rece6ti<itate a facult#7ii noastre de cunoa"tere se nume"te sensi+ilitate> "i r#mFne totu"i deose+it#> ca cerul de 6#mFnt> de cunoa"terea o+iectului An sine> c iar dac# 6e acela 5fenomenul8 B-am 6utea 6#trunde 6Fn# la fund. /ilosofia lui -ei+niG-Solf a fiEat> 6rin urmare> tuturor cercet#rilor asu6ra naturii "i originii cunoa"terilor noastre un 6unct de <edere cu totul nedre6t> considerFnd deose+irea sensi+ilit#7ii de ceea ce-i intelectual numai ca fiind logic#> 6e cFnd e e<ident c# ea este transcendental#> "i nu 6ri<e"te numai forma clarit#7ii sau neclarit#7ii> ci originea "i con7inutul lor> astfel c# 6rin sensi+ilitate nu numai c# cunoa"tem An mod confuG natura o+iectelor An sine> ci nu o cunoa"tem deloc> "i> dac# elimin#m constitu7ia noastr# su+iecti<#> o+iectul re6reGentat> cu Ansu"irile ce i-a atri+uit intui7ia sensi+il#> nu se g#se"te nic#ieri> nici nu 6oate fi g#sit> AntrucFt c iar aceast# constitu7ie su+iecti<# determin# forma sa ca fenomen. Noi deose+im de altfel> ce-i dre6t> An fenomene ceea ce e inerent intui7iei lor An mod esen7ial "i e <ala+il 6entru orice sim7 omenesc An general> de ceea ce Ai a6ar7ine numai An mod contingent> fiind <ala+il nu cu 6ri<ire la ra6ortul sensi+ilit#7ii An general> ci numai cu 6ri<ire la o situa7ie sau organiGa7ie a unui sau altui sim7. 'i astfel> cunoa"terea dintFi o numim o cunoa"tere care re6reGint# o+iectul An sine> 6e cea din urm# Ans# o cunoa"tere care re6reGint# numai fenomenul acestuia. *ceast# deose+ire este Ans# numai em6iric#. Dac# ne o6rim aici
Pagina 1 din 46
5cum se AntFm6l# de o+icei8> "i nu consider#m iar#"i acea intui7ie em6iric# 5cum ar tre+ui s# fie8 ca sim6lu fenomen> a"a ca An ea s# nu se g#seasc# a+solut nimic ce ar atinge <reun lucru oarecare An sine> atunci deose+irea noastr# transcendental# e 6ierdut#> "i noi credem a6oi totu"i a cunoa"te lucruri An sine> cu toate c# noi 6retutindeni 5An lumea sim7urilor8> c iar 6Fn# la cea mai adFnc# cercetare a o+iectelor ei> nu a noi <om numi> ce-i dre6t> curcu+eul un sim6lu fenomen la o 6loaie cu soare> aceast# 6loaie Ans# <om numi-o lucru An sine> ceea ce "i este eEact> AntrucFt An7elegem conce6tul din urm# numai din 6unct de <edere fiGic> ca ceea ce An eE6erien7# general#> Antre toate <ariatele ra6orturi fa7# de sim7uri> totu"i An intui7ie este determinat a"a "i nu An altfel. Dac# lu#m Ans# acest ce<a em6iric An general> "i Antre+#m> f#r# a 7ine seama de acordul s#u cu orice sim7 omenesc> dac# aceasta re6reGint# un lucru An sine 5nu stro6ii de 6loaie> c#ci ace"tia An acest caG sunt doar> ca fenomene> o+iecte em6irice8> atunci Antre+area des6re ra6ortarea re6reGent#rii la o+iect este transcendental#> "i nu numai ace"ti stro6i sunt sim6le fenomene> ci c iar figura lor rotund#> +a c iar s6a7iul An care cad> nu sunt nimic An sine> ci numai modifica7ii> sau temeiuri ale intui7iei noastre sensi+ile> o+iectul transcendental Ans# ne r#mFne necunoscut. * doua 6ro+lem# im6ortant# a ,steticii noastre transcendentale este ca ea s# do+Fndeasc# oarecare trecere nu numai ca i6oteG# a6arent#> ci ca s# fie a"a de cert# "i An afar# de orice Andoial# cum numai se 6oate cere cFnd<a de la o teorie menit# a ser <rem s# alegem un caG oarecare 6rin care s# se 6oat# ar#ta l#murit <ala+ilitatea sa Q"i s# 6oat# ser 6rin urmare> c# s6a7iul "i tim6ul ar fi An sine o+iecti<e "i condi7ii ale 6osi+ilit#7ii lucrurilor An sine atunci se arat# AntFi: c# des6re amFndou# se g#sesc a 6riori 6ro6oGi7ii a6odictice "i sintetice An mare num#r> mai ales din 6artea s6a7iului> 6e care noi> din aceast# cauG#> <rem s#-B cercet#m aici cu 6referin7# ca eEem6lu. Deoarece 6ro6oGi7iile geometrice 6ot fi cunoscute An mod sintetic a 6riori "i cu certitudine a6odictic#> atunci Antre+: de unde lua7i astfel de 6ro6oGi7ii "i 6e ce se AntemeiaG# intelectul nostru 6entru a aIunge la astfel de ade<#ruri a+solut necesare "i de <ala+ilitate general#. Nu eEist# alt# cale decFt 6rin conce6te sau 6rin intui7iiL amFndou# Ans#> considerate ca fiind date sau a 6riori sau a 6osteriori. Cele din urm#> anume conce6tele em6irice> tot a"a ceea 6e ce se AntemeiaG# ele> adic# intui7ia em6iric# nu 6ot da nici o 6ro6oGi7ie sintetic#> decFt numai o astfel de 6ro6oGi7ie care "i ea este numai em6iric#> adic# o 6ro6oGi7ie de eE6erien7#> 6rin urmare nu 6oate con7ine nicicFnd necesitatea "i a+solut# generalitate> ceea ce este doar nota caracteristic# a tuturor
Pagina 14 din 46
6ro6oGi7iilor geometriei. Ceea ce ar fi Ans# AntFiul "i unicul miIloc> anume de a aIunge la astfel de cunoa"teri 6rin sim6le conce6te sau 6rin intui7ii a 6riori> e clar c# din sim6le conce6te nu se 6oate do+Fndi nici o cunoa"tere sintetic#> ci numai analitic#. Nu lua7i decFt 6ro6oGi7ia: c# 6rin dou# linii dre6te nu se 6oate Am6reImui nici un s6a7iu> 6rin urmare nu e 6osi+il# nici o figur#> "i Ancerca7i s-o deri<a7i din conce6tul de linii dre6te "i num#rul doi> sau "i c# din trei linii dre6te e 6osi+il# o figur#> "i Ancerca7i-o tot astfel numai din aceste conce6te. .oat# str#duin7a <oastr# e Gadarnic#> "i <# <ede7i ne<oi7i a <# lua refugiul An intui7ie> cum geometria o "i face totdeauna. 3# da7i deci un o+iect An intui7ieL dar de ce fel este aceasta> este ea o intui7ie 6ur# a 6riori sau o intui7ie em6iric#U Dac# ar fi cea din urm#> atunci nicicFnd din aceasta n-ar 6utea reGulta o 6ro6oGi7ie <ala+il# An general> "i Anc# mai 6u7in o 6ro6oGi7ie a6odictic#: c#ci eE6erien7a nu 6oate da niciodat# a"a ce<a. .re+uie> deci> s# da7i o+iectul <ostru a 6riori An intui7ie> "i s# Antemeia7i 6e aceasta 6ro6oGi7ia <oastr# sintetic#. Dar> dac# An <oi nu s-ar g#si o facultate de intuire a 6riori> dac# aceast# condi7ie n-ar fi> du6# form#> totodat# condi7ia general# a 6riori su+ care singur# e 6osi+il c iar o+iectul acestei intui7ii eEterioare> dac# o+iectul 5triung iul8 ar fi ce<a An sine f#r# ra6ort cu su+iectul <ostru> cum a7i 6utea oare s6une c# ceea ce se afl# An mod necesar An condi7iile <oastre su+iecti<e 6entru a construi un triung i ar tre+ui s# a6ar7in# An mod necesar "i triung iului An sineL c#ci la conce6tele <oastre 5de trei linii8 n-a7i 6utea doar ad#uga nimic nou 5figura8> ceea ce ar fi tre+uit s# se g#seasc# An mod necesar la o+iect 6entru moti<ul c# acesta e dat Anaintea cunoa"terii <oastre "i nu 6rin ea. Dac# s6a7iul 5"i a"a "i tim6ul8 n-ar fi deci o sim6l# form# a intui7iei <oastre "i care con7ine condi7ii a 6riori su+ care singure o+iectele 6ot fi 6entru <oi lucruri eEterioare> care f#r# de aceste condi7ii su+iecti<e nu sunt nimic An sine> atunci n-a7i 6utea s6une a+solut nimic a 6riori An mod sistematic asu6ra o+iectelor eEterioare. ,ste> deci> f#r# Andoial# cert> "i nu numai 6osi+il> sau "i 6ro+a+il> c# s6a7iul "i tim6ul> ca condi7ie necesar# a toat# eE6erien7a 5eEtern# "i intern#8> sunt numai condi7ii su+iecti<e a toat# intui7ia noastr#> An ra6ort cu care> deci> toate o+iectele sunt sim6le fenomene "i nu o+iecte date 6entru sine An acest mod "i des6re care> "i An ceea ce 6ri<e"te forma lor> se 6ot s6une multe a 6riori> nicicFnd Ans# "i a+solut nimic des6re lucrul An sine care ar fi s# stea la +aGa acestor fenomene. II. Pentru confirmarea acestei teorii des6re idealitatea sim7ului eEtern 6recum "i intern> 6rin urmare a tuturor o+iectelor sim7urilor> ca sim6le fenomene> 6oate ser An cunoa"terea noastr#> a6ar7ine intui7iei 5deci eEce6tFnd sentimentele de 6l#cere "i ne6l#cere> "i <oin7a> care nici nu sunt cunoa"teri8> nu con7ine nimic decFt sim6le ra6orturi ale locurilor An intui7ie 5Antindere8> sc im+area locurilor 5mi"care8> "i legi du6# care e determinat# aceast# sc im+are 5for7e-motrice8. Dar ceea ce e 6reGent An loc>
Pagina 1! din 46
sau ceea ce> afar# de sc im+area locurilor> ac7ioneaG# An o+iectele Anse"i> nu e dat 6rin aceasta. Prin sim6le ra6orturi Ans# nu se cunoa"te totu"i un lucru An sine: se <a Iudeca> deci> f#r# Andoial# c#> nefiindu-ne dat 6rin sim7ul eEterior nimic decFt sim6le re6reGent#ri de ra6orturi> acesta nici nu 6oate con7ine altce<a An re6reGentarea sa decFt numai ra6ortul unui o+iect cu su+iectul> "i nu ceea ce este intern "i a6ar7ine o+iectului An sine. Cu intui7ia intern# e acela"i lucru. Nu numai c# An ea re6reGent#rile sim7urilor eEterioare re6reGint# ade<#rata materie cu care ne ocu6#m mintea> ci tim6ul An care 6unem aceste re6reGent#ri> care An eE6erien7# 6rocedeaG# c iar con"tiin7a des6re ele> "i ca o condi7ie formal# st# la +aGa modului cum le 6unem An minte> con7ine acuma ra6orturi de succesiune "i simultaneitate> "i a ceea ce e simultan cu succesi<ul 5ra6orturi ale 6ersistentului8. Dar> ceea ce> ca re6reGentare> 6oate 6receda orice ac7iune de a gFndi ce<a este intui7ia> "i> dac# nu con7ine nimic decFt ra6orturi> forma intui7iei> care> deoarece nu re6reGint# nimic afar# doar c# ce<a e 6us An minte> nu 6oate fi nimic altce<a decFt modul cum mintea este afectat# 6rin acti<itatea 6ro6rie> anume aceast# 6unere a re6reGent#rii sale> deci 6rin sine Ans#"i> adic# nu 6oate fi decFt un sim7 intern du6# forma sa. .ot ce se re6reGint# 6rintr-un sim7 este Antr-atFta> totdeauna fenomen> "i un sim7 intern sau n-ar 6utea fi deci admis deloc> sau su+iectul> care e o+iectul sim7ului> ar 6utea fi re6reGentat 6rin el numai ca fenomen> nu a"a cum ar Iudeca des6re sine Ansu"i> dac# intui7ia sa ar fi sim6l# s6ontaneitate> adic# ar fi intelectual#. *ici> toat# dificultatea st# numai An Antre+area> cum un su+iect ar 6utea s# se intuiasc# 6e sine Ansu"i An interiorL dar aceast# dificultate e comun# oric#rei teorii. Con"tiin7a de sine 5a6erce67ia8 este re6reGentarea sim6l# a ,ului> "i> dac# numai 6rin aceasta ar fi dat An mod s6ontan tot di<ersul An su+iect> atunci intui7ia intern# ar fi intelectual#> An om> aceast# con"tiin7# cere 6erce67ie intern# a di<ersului ce e dat An su+iect mai de Anainte> iar modul cum acesta e dat An minte f#r# s6ontaneitate tre+uie s# se numeasc#> s6re a se face aceast# deose+ire> sensi+ilitate. Dac# facultatea de a fi con"tient de sine e menit# s# caute 5s# 6rind#8 ceea ce se afl# An minte> atunci ea tre+uie s# afecteGe mintea "i numai An acest mod 6oate 6roduce o intuire de sine> a c#rei form# Ans#> care st# de Anainte la +aG# An minte> determin#> An re6reGentarea tim6ului> modul cum di<ersul se afl# la un loc An minteL c#ci ea se intuie"te 6e sine> nu cum s-ar re6reGenta 6e sine An mod nemiIlocit ca s6ontan#> ci du6# modul cum este afectat# din intern> 6rin urmare> cum A"i a6are sie"i nu cum este. III. Dac# Gic: An s6a7iu "i tim6 intui7ia> atFt a o+iectelor eEterioare> 6recum "i autointui7ia min7ii> re6reGint# 6e amFndou#> a"a cum afecteaG# sim7urile noastre> adic# cum a6ar> atunci aceasta nu <a s# Gic# cum c# aceste o+iecte ar fi sim6l# a6aren7#. C#ci> An fenomen> o+iectele> +a c iar Ansu"irile ce le atri+uim lor> se consider# ca ce<a dat An realitate>
Pagina 16 din 46
numai c#> AntrucFt aceast# Ansu"ire de6inde numai de modul de intuire a su+iectului An rela7ia sa cu o+iectul dat> acest o+iect se deose+e"te ca fenomen de sine Ansu"i ca o+iect An sine. *stfel eu nu s6un cum c# cor6urile 6ar numai a fi An afar# de mine> sau c# sufletul meu 6are numai a fi dat An con"tiin7a mea des6re mine> dac# afirm cum c# Ans#"i calitatea s6a7iului "i tim6ului> du6# care> ca o condi7ie a eEisten7ei lor> eu le 6un 6e amFndou#> se g#se"te An modul meu de intuire "i nu An aceste o+iecte An sine. *r fi <ina mea 6ro6rie dac# din ceea ce ar tre+ui s# consider ca fenomen a" face sim6l# a6aren7#. *ceasta Ans# nu se AntFm6l# du6# 6rinci6iul nostru al idealit#7ii tuturor intui7iilor noastre sensi+ileL dim6otri<#> dac# acelor forme de re6reGentare +V se atri+uie realitatea o+iecti<#> nu se 6oate e<ita ca s# nu fie totul transformat An sim6l# a6aren7#. C#ci dac# se consider# s6a7iul "i tim6ul ca Ansu"iri care> du6# 6osi+ilitatea lor> ar tre+ui g#site An lucruri An sine> "i dac# se cum6#nesc a+surdit#7ile An care ne Ancurc#m An acest caG> dat fiind c# dou# o+iecte infinite> care nu sunt su+stan7e> nici ce<a de fa6t inerent su+stan7elor> totu"i Ans# tre+uie s# fie ce<a eEistent> +a c iar condi7ia necesar# a eEisten7ei tuturor lucrurilor> r#mFn An urm# c iar dac# toate lucrurile eEistente se su6rim#L atunci desigur c# +unului 1erMeleO nu-i 6utem lua An nume de r#u dac# a degradat cor6urile la sim6l# a6aren7#L +a c iar 6ro6ria noastr# eEisten7#> care An acest fel ar fi f#cut# de6endent# de realitatea eEistent# 6entru sine> a unei nefiin7e> cum e tim6ul> ar tre+ui transformat# cu aceasta An total# a6aren7#L o a+surditate de care 6Fn# acuma Ans# nimeni nu s-a f#cut <ino<at. I3. An teologia natural#> unde ne gFndim un o+iect care nu numai c# nu este 6entru noi un o+iect al intui7iei> ci care nici lui Ansu"i nu-"i 6oate fi deloc un o+iect al intui7iei sensi+ile> se caut# cu mare griI# de a elimina din toat# intui7ia sa 5c#ci a"a ce<a tre+uie s# fie toat# cunoa"terea sa> iar nu gFndire> care totdeauna arat# limite8 condi7iile tim6ului "i s6a7iului. Dar cu ce dre6t se 6oate face aceasta> dac# amFndou# au fost f#cute mai Anainte forme ale o+iectelor An sine> "i anume astfel de forme care> ca condi7ii ale eEisten7ei a 6riori> r#mFn An urm# c iar dac# ar fi fost su6rimate o+iectele An sine: c#ci> ca condi7ii a toat# eEisten7a An general> ele ar tre+ui s# fie "i condi7iile eEisten7ei lui DumneGeu. Nu ne r#mFne nimic altce<a> dac# nu <rem s# le facem forme o+iecti<e ale tuturor lucrurilor> decFt s# le facem forme su+iecti<e ale modului nostru de intui7ie> atFt eEtern cFt "i intern> care se nume"te de aceea sensi+il 6entru c# nu e originar> adic# de a"a fel ca 6rin el Ansu"i s# fie dat# intui7iei eEisten7a o+iectului 5"i care> 6e cFt An7elegem> 6oate a6ar7inea numai fiin7ei 6rime8> ci 6entru c# e de6endent de eEisten7a o+iectului> deci e 6osi+il numai 6rin fa6tul c# facultatea de re6reGentare a su+iectului e afectat# 6rin o+iect. Nici nu e necesar s# limit#m modul de intui7ie An s6a7iu "i tim6 la sensi+ilitatea omuluiL se 6oate c# toat# fiin7a cuget#toare finit# concord# An aceasta An mod necesar cu omul
Pagina 1" din 46
5de"i nu 6utem afirma aceasta An mod ot#rFt8> totu"i din cauGa acestei generalit#7i ea nu AnceteaG# a fi sensi+ilitate> c iar de aceea 6entru c# este deri<at# 5Antuitus deri<ati<us8> nu originar# 5iniuitus originarius8> deci nu e intui7ie intelectual#> care ca atare 6are a a6ar7ine> din cauGa amintit# c iar Anainte> numai fiin7ei 6rime> nicicFnd Ans# unei fiin7e de6endente atFt cu 6ri<ire la eEisten7a cFt "i intui7ia sa 5care determin# eEisten7a sa An rela7ie cu o+iecte date8L cu toate c# o+ser<a7ia din urm# tre+uie considerat# An teoria noastr# estetic# numai ca l#murire> nu ca 6rinci6iu de demonstra7ie... S,NSI1I-I.*., 'I IN.,-,C. Cunoa"terea noastr# r#sare din dou# iG<oare 6rinci6ale ale min7ii> din care unul este a 6rimi re6reGent#rile 5rece6ti<itatea im6resiilor8> al doilea este facultatea de a cunoa"te 6rin aceste re6reGent#ri un o+iect 5s6ontaneitatea conce6telor8L 6rin cel dintFi ni se d# un o+iect> 6rin al doilea acesta> An rela7ie cu acea re6reGentare 5ca sim6l# determinare a min7ii8> e gFndit. Intui7ia "i conce6tele re6reGint# deci elementele 6entru toat# cunoa"terea noastr#> astfel c# nici conce6tele f#r# o intui7ie ce le cores6unde Antr-un mod oarecare> nici intui7ia f#r# conce6te nu 6ot da o cunoa"tere. *mFndou# sunt sau 6ure> sau em6irice. ,m6irice> dac# An ele e cu6rins# senGa7ie 5care 6resu6une 6reGen7a real# a o+iectului8L 6ure Ans#> dac# An re6reGentare nu e amestecat# senGa7ie. Cea din urm# 6oate fi numit# materia cunoa"terii sensi+ile. Prin urmare> intui7ia 6ur# con7ine numai forma> su+ care ce<a se intuie"te> iar conce6tul 6ur numai forma gFndirii unui o+iect An general. Numai singurele intui7ii 6ure sau conce6tele sunt 6osi+ile a 6riori> cele em6irice numai a 6osteriori. Dac# rece6ti<itatea min7ii noastre de a 6rimi re6reGent#ri> AntrucFt e afectat# Antr-un mod oarecare> <rem s# o numim sensi+ilitate> atunci> dim6otri<#> facultatea de a 6roduce ea Ans#"i re6reGent#ri> sau s6ontaneitatea cunoa"terii> este intelectul. Natura noastr# aduce astfel cu sine c# intui7ia nu 6oate fi nicicFnd altfel decFt /#r# sensi+ilitate nu ne-ar fi dat nici un o+iect si f#r# intelect n-ar fi gFndit nici unul. Cuget#ri f#r# con7inut sunt goale> intui7ii f#r# conce6te sunt oar+e. De aceea e tot atFt de necesar de a-"i face conce6tele sensi+ile 5adic# de a li se ad#uga o+iectul An intui7ie8> ca "i de a-"i face intui7iile inteligi+ile 5adic# de a le aduce su+ conce6te8. *mFndou# 6uteri> sau facult#7i> nici nu 6ot sc im+a func7iile lor. Intelectul nu 6oate intui nimic> iar sim7urile nu 6ot gFndi nimic> Numai din fa6tul c# ele se unesc 6oate iG<orA cunoa"tere. Din aceast# cauG# Ans# totu"i nu e Ang#duit a amesteca contri+u7ia lor> ci a "i a le deose+i. De aceea deose+im "tiin7a regulilor sensi+ilit#7ii An general> adic# estetica> de "tiin7a regulilor intelectului An
Pagina 1# din 46
sensi+il#> adic# ea con7ine numai modul cum suntem afecta7i de o+iecte. Pe cFnd facultatea de a gFndi o+iectul intui7iei sensi+ile este intelectul. Nici una din aceste Ansu"iri nu e de 6referat celeilaltegeneral> adic# de logic#... D,SPR, 9N.R,1)IN2*R,* -O4IC( * IN.,-,C.)-)I 9N 4,N,R*Intelectul s-a eE6licat mai Anainte numai An mod negati<: 6rintr-o facultate de cunoa"tere nesensi+il#. Dar> An mod inde6endent de sensi+ilitate> noi nu 6utem fi 6#rta"i de nici o intui7ie. Prin urmare> intelectul au este o facultate a intui7iei. Dar> afar# de intui7ie> nu eEist# nici un alt mod de a cunoa"te decFt 6rin conce6te. Prin urmare> cunoa"terea oric#rui intelect> cel 6u7in a celui omenesc> este o cunoa"tere 6rin conce6te> nu intuiti<#> ci discursi<#. .oate intui7iile> ca sensi+ile> se AntemeiaG# 6e afec7iuni> conce6tele deci 6e func7iuni> An7eleg Ans# 6rin func7iune unitatea ac7iunii de a rFndui re6reGent#ri diferite su+ una comun#. Conce6tele se AntemeiaG# deci 6e s6ontaneitatea gFndirii> a"a cum intui7iile sensi+ile> 6e rece6ti<itatea im6resiilor. Dar> de aceste conce6te intelectul nu 6oate face alt# Antre+uin7are> decFt c# Iudec# 6rin ele. Deoarece nici o alt# re6reGentare nu se ra6orteaG# nemiIlocit la o+iect decFt numai intui7ia> un conce6t nu se <a ra6orta nicicFnd la un o+iect An mod direct> ci la o alt# re6reGentare oarecare des6re el 5fie ea intui7ie sau c iar acuma conce6t8. =udecata este> deci> cunoa"terea miIlocit# a unui o+iect> deci re6reGentarea unei re6reGent#ri a acestuia> An orice Iudecat# este un conce6t care e <ala+il 6entru multe "i cu6rinde aceast# multitudine "i o re6reGentare dat#> care se ra6orteaG# a6oi nemiIlocit la o+iect. *stfel de eEem6lu An Iudecata: toate cor6urile sunt di<iGi+ile> conce6tul di<iGi+ilului se ra6orteaG# la diferite alte conce6teL Antre acestea Ans# el e ra6ortat aici Andeose+i la conce6tul cor6uluiL acesta Aas# la anumite fenomene ce ne a6ar. *stfel aceste o+iecte sunt re6reGentate An mod miIlocit 6rin conce6tul di<iGi+ilit#7ii. .oate Iudec#7ile sunt> deci> func7iuni ale unit#7ii An re6reGent#rile noastre> deoarece anume An locul unei re6reGent#ri nemiIlocite se Antre+uin7eaG#> 6entru cunoa"terea o+iectului> una su6erioar#> WKJX Y cu6rinde An sine 6e aceasta "i mai multe> 6rinGFndu-se 6rin acest fa6t multe cunoa"teri 6osi+ile An una. Noi 6utem reduce Ans# toate actele intelectului la Iudec#7i> astfel c# intelectul 6oate fi re6reGentat An general ca o facultate de a Iudeca. C#ci el este> du6# cele de mai sus> o facultate de a gFndi. 4Fndirea este cunoa"terea 6rin conce6te. Conce6tele Ans# se ra6orteaG#> ca 6redicate ale unor Iudec#7i 6osi+ile> la o re6reGentare oarecare des6re un o+iect Anc# nedeterminat. *"a> conce6tul unui cor6 Anseamn# ce<a> de eEem6lu metal> ce 6oate fi cunoscut 6rin acel conce6t. ,l este deci conce6t numai 6rin fa6tul
Pagina 1$ din 46
c# su+ el sunt cu6rinse alte re6reGent#ri cu aIutorul c#rora el se 6oate ra6orta la o+iecte. ,l este> deci> 6redicatul la o Iudecat# 6osi+il#> de eEem6lu orice metal e un cor6. /unc7iunile intelectului 6ot fi deci aflate toate> dac# 6utem eE6une An mod com6let func7iunile unit#7ii An Iudec#7i. C# aceasta Ans# se 6oate face foarte +ine> <a ar#ta sec7iunea urm#toare... .*1,-* =)D,C(2I-OR Dac# facem a+strac7ie de tot con7inutul unei Iudec#7i An general "i d#m aten7ie An ea numai sim6lei forme a intelectului> atunci g#sim c# aici func7iunea gFndirii 6oate fi su+sumat# su+ 6atru titluri> din care fiecare cu6rinde An sine trei momente. ,le 6ot fi re6reGentate An mod 6otri<it An urm#toarea ta+el#: B. Cantitatea Iudec#7ilor: 4enerale Particulare Singulare 2. Calitatea: 3. Rela7iunea: *firmati<e Categorice Negati<e Infinite %. !odalitatea: Pro+lematice *sertorice *6odictice I6otetice DisIuncti<e
D,SPR, CONC,P.,-, P)R, *-, IN.,-,C.)-)I S*) C*.,4ORII -ogica general# face a+strac7ie> cum s-a s6us acuma de mai multe ori> de tot con7inutul cunoa"terii> "i a"tea6t# s# i se dea de altunde<a> de oriunde ar fi> re6reGent#ri> 6entru a le transforma 6e acestea AntFi An conce6te> ceea ce se face An mod analitic. Pe cFnd logica transcendental# are a 6riori Anaintea sa o di<ersitate dat# de sensi+ilitate "i 6e care i-o ofer# ,stetica transcendental# 6entru a da conce6telor 6ure ale intelectului o materie> f#r# de care ele ar fi f#r# nici un con7inut> deci ar fi cu des#<Fr"ire de"arte. Dar> s6a7iul "i tim6ul
Pagina 2% din 46
con7in o di<ersitate a intui7iei 6ure a 6riori> a6ar7in Ans# totu"i condi7iilor rece6ti<it#7ii min7ii noastre> su+ care singur# ea 6oate 6rimi re6reGent#ri de o+iecte> care tre+uie deci s# "i afecteGe totdeauna conce6tul lor. .otu"i s6ontaneitatea gFndirii noastre cere ca aceast# di<ersitate s# fie mai AntFi Antr-un anumit mod 6arcurs#> acce6tat# "i com+inat#> 6entru a face din ea o cunoa"tere. *ceast# ac7iune eu o numesc sinteG#. An7eleg Ans# 6rin sinteG#> An cel mai general sens> ac7iunea de a aduna re6reGent#ri diferite la un loc "i a 6rinde di<ersitatea lor Antr-o cunoa"tere. O atare sinteG# e 6ur#> dac# di<ersitatea nu e dat# An mod em6iric> ci a 6riori 5cum este cea An s6a7iu "i tim68> Anaintea oric#rei analiGe a re6reGent#rilor noastre> acestea tre+uie s# fie date mai AntFi> "i nu 6ot r#s#ri conce6te> du6# con7inut> An mod analitic. SinteGa unei di<ersit#7i Ans# 5fie c# e dat# An mod em6iric sau a 6riori8 6roduce AntFi o cunoa"tere care> ce-i dre6t> 6oate fi la Ance6ut Anc# +rut# "i confuG# "i are> deci> ne<oie de analiG#L dar sinteGa e totu"i aceea ce com+in# de fa6t elementele An cunoa"teri reunindu-le Antr-un con7inut anumitL ea este> deci> 6rimul factor c#ruia tre+uie s#-i d#m aten7ie> cFnd <rem s# Iudec#m asu6ra 6rimei origini a cunoa"terii noastre. SinteGa> An general> este> 6recum <om <edea mai tFrGiu> sim6lul efect al imagina7iei> al unei func7ii oar+e> de"i indis6ensa+ile a sufletului> f#r# de care noi 6retutindeni n-am a<ea c iar nici o cunoa"tere> de care Ans# arareori a "i 6rin care el ne 6rocur# a+ia cunoa"tere An An7eles 6ro6riu. Dar> sinteGa 6ur#> re6reGentat# An mod general> d# conce6tul 6ur Lal intelectului> An7eleg Ans# 6rin aceast# sinteG# 6e aceea care se AntemeiaG# 6e un 6rinci6iu al unit#7ii sintetice a6riori: astfel num#rarea noastr# 5mai ales se o+ser<# mai +ine la numere mai mari8 este o sinteG# du6# conce6te> deoarece se face du6# un 6rinci6iu comun al unit#7ii 5de eEem6lu al decadicei8. Su+ acest conce6t> deci> unitatea An sinteGa di<ersului de<ine necesar#. An mod analitic> re6reGent#ri di<erse se su+suma su+ un conce6t 56ro+lem# des6re care trateaG# logica general#8. Dar nu cum s# reducem re6reGent#rile> ci sinteGa 6ur# a re6reGent#rilor la conce6te ne An<a7# logica transcendental#. Ceea ce tre+uie s# fie dat mai AntFi a 6riori 6entru sco6ul cunoa"terii tuturor o+iectelor este di<ersul intui7iei 6ureL sinteGa acestui di<ers 6rin imagina7ie este al doilea lucru> dar Anc# nu d# cunoa"tere. Conce6tele care dau acestei sinteGe 6ure unitate> "i consist# numai An re6reGentarea acestei unit#7i sintetice necesare> adaug# al treilea lucru la cunoa"terea unui o+iect dat "i se AntemeiaG# 6e intelect. *ceea"i func7iune care d# diferitelor re6reGent#ri unitate Antr-o Iudecat#> d# sim6la sinteGe de diferite re6reGent#ri Antr-o intui7ie unitate> care eE6rim# An mod general> se nume"te
Pagina 21 din 46
conce6t 6ur al intelectului. *cela"i intelect deci "i anume 6rin acelea"i acte 6rin care a 6rodus An conce6t> cu aIutorul unit#7ii analitice> forma logic# a unei Iudec#7i> aduce cu aIutorai unit#7ii sintetice a di<ersului An intui7ie An general> "i An re6reGent#rile sale un con7inut transcendental> din care cauG# se numesc conce6te 6ure ale intelectului care se ra6orteaG# a 6riori la o+iecte> ceea ce logica general# nu 6oate face. An acest mod r#sar tot atFt de multe conce6te 6ure ale intelectului> care se ra6orteaG# a 6riori la o+iecte ale intui7iei An general> cFte func7iuni logice An toate Iudec#7ile 6osi+ile au fost date An ta+la de mai Anainte: c#ci 6rin func7iunile amintite intelectul este cu des#<Fr"ire secat> "i 6uterea sa este> 6rin aceasta> 6e de-a-ntregul m#surat#. Noi <om numi aceste conce6te> du6# *ristotel> categorii AntrucFt inten7ia noastr# este> la 6rimul Ance6ut ce-i dre6t> identic# cu a sa> de"i An eE6unere se Ande6#rteaG# c iar foarte de ea. .a+la categoriilor B. ale Cantit#7ii: )nitate !ulti6licitate .otalitate 2. ale Calit#7ii: 3.ale Rela7iunii: Realitate ale Inerentei "i su+sisten7ei Nega7iune 5su+statia et accidens8 -imita7iune ale CauGalit#7ii "i de6enden7ei 5cauG# "i efect8 ale Comunit#7ii 5ac7iune reci6roc# Antre cel acti< "i 6asi<8 %. ale !odalit#7ii: Posi+ilitate - Im6osi+ilitate ,Eisten7# Z NeeEisten7# Necesitate - Contingen7# PRINCIPI)- )NI.(2II SIN.,.IC, * *P,RC,P2I,I ,S., PRINCIPI)- S)PR,! * .O*.( 9N.R,1)IN2*R,* IN.,-,C.)-)I
Pagina 22 din 46
Princi6iul su6rem al 6osi+ilit#7ii a toat# intui7ia cu 6ri<ire la sensi+ilitate a fost> du6# ,stetica transcendental#: ca tot di<ersul ei s# stea su+ condi7iile formale ale s6a7iului "i tim6ului. Princi6iul su6rem> tot al ei> cu 6ri<ire la intelect este: ca tot di<ersul intui7iei s# stea su+ condi7iile unit#7ii originar-sintetice a a6erce67ieiB. Su+ cel dintFi 6rinci6iu stau toate di<ersele re6reGent#ri ale intui7iei AntrucFt ne sunt date> su+ al doilea AntrucFt ele tre+uie s# 6oat# fi legateL c#ci f#r# de aceasta nu 6oate fi nimic gFndit sau cunoscut 6rin aceasta> deoarece re6reGent#rile date nu au comun actul a6erce67iei: ,u cuget> iar din cauGa aceasta nar fi 6rinse Antr-o con"tiin7# de sine. Intelectul este> <or+ind An general> facultatea cunoa"terilor. *ceasta consist# An ra6ortarea determinat# a re6reGent#rilor date la un o+iect. O+iectul Ans# este un ce<a An al c#rui conce6t e unit di<ersul unei intui7ii date. Dar> toat# unirea re6reGent#rilor 6ostuleaG# unitatea con"tiin7ei An sinteGa lor. Prin urmare numai unitatea con"tiin7ei este ceea ce constituie ra6ortul re6reGent#rilor cu un o+iect> deci <ala+ilitatea lor o+iecti<#> 6rin urmare ca ele s# de<in# cunoa"teri> "i ceea ce 6e ce> An consecin7#> se AntemeiaG# c iar 6osi+ilitatea intelectului. AntFia cunoa"tere 6ur# a intelectului> deci> 6e care se AntemeiaG# toat# cealalt# Antre+uin7are a sa> care este "i An acela"i tim6 cu des#<Fr"ire inde6endent# de toate condi7iile intui7iei sensi+ile> este deci 6rinci6iul unit#7ii sintetice originare a a6erce67iei. *stfel> sim6la form# a unit#7ii sensi+ile eEterioare> s6a7iul> Anc# nu e deloc o cunoa"tereL el d# numai di<ersul intui7iei a 6riori 6entru o cunoa"tere 6osi+il#. Pentru a cunoa"te Ans# ce<a An s6a7iu> de eEem6lu o linie> eu tre+uie s# o trag> "i s# Anf#6tuiesc astfel o leg#tur# determinat# An mod sintetic> a"a c# unitatea acestei ac7iuni este totodat# unitatea con"tiin7ei 5An conce6tul unei linii8> "i 6rin aceasta e cunoscut a+ia un o+iect 5un s6a7iu determinat8. )nitatea sintetic# a con"tiin7ei este> deci> o condi7ie o+iecti<# a toat# cunoa"terea> nu de care numai eu Ansumi am ne<oie 6entru a cunoa"te un o+iect> ci su+ care tre+uie s# stea orice intui7ie 6entru a de<eni 6entru mine o+iect> deoarece An alt mod> "i f#r# aceast# sinteG#> di<ersul nu s-ar uni Antr-o con"tiin7#. *ceast# din urm# 6ro6oGi7ie este> 6recum s-a s6us> ea Ans#"i analitic#> de"i face din unitatea sintetic# condi7ia 6entru toat# gFndireaL c#ci ea nu s6une nimic altce<a decFt c# toate re6reGent#rile mele Antr-o intui7ie oarecare dat# tre+uie s# stea su+ condi7ia numai su+ care eu le 6ot socoti ca re6reGent#ri ale mele la ,ul identic> "i deci le 6ot 6rinde> ca unite Antr-o a6erce67ie An mod sintetic> An eE6resia general#: ,u cuget. Dar acest 6rinci6iu nu este totu"i un 6rinci6iu 6entru orice intelect An general 6osi+il> ci numai 6entru acela 6rin a c#rui a6erce67ie 6ur# An re6reGentarea: ,u sunt> Anc# nu e dat
Pagina 2 din 46
nimic di<ers. *cel intelect 6rin a c#rui con"tiin7# de sine ar fi dat An acela"i tim6 di<ersul intui7iei> un intelect 6rin a c#rui re6reGentare ar eEista An acela"i tim6 o+iectele acestei re6reGent#ri n-ar a<ea ne<oie de un act ose+it al sinteGei di<ersului 6entru unitatea con"tiin7ei> unitate de care are ne<oie intelectul omenesc> care gFnde"te numai> dar nu intuie"te. Dar 6entru intelectul omenesc el este totu"i An mod ine<ita+il AntFiul 6rinci6iu> astfel c# el c iar nici nu-"i 6oate face nici cea mai <ag# idee des6re un alt intelect 6osi+il> fie des6re unul care el Ansu"i ar intui> fie c# ar a<ea la +aG# o intui7ie de"i sensi+il#> totu"i de alt fel decFt este cea An s6a7iu "i tim6... :INS)-* ; *D,3(R)-)I "i :OC,*N)- ; I-)0I,I Nu numai c# am 6arcurs acuma 7ara intelectului 6ur "i am o+ser<at cu griI# toate 6#r7ile ei> ci am m#surat-o "i am fiEat An ea fiec#rui lucru locul s#u. *ceast# 7ar# Ans# este o insul# "i c iar 6rin natur# Anc is# An otare nesc im+ate. , 7ara ade<#rului 5un nume 6lin de farmec8> Am6reImuit# de un ocean larg "i furtunos> ade<#ratul l#ca" al iluGiei> unde nu arareori cea7a deas# "i g ea7a ce re6ede se to6e"te minte 7#ri noi> "i An"elFnd f#r# Ancetare cu n#deIdi de"arte 6e na<igatorul 6ornit f#r# 7int# du6# desco6eriri> Al Ancurc# An a<enturi> de care nicicFnd nu se mai 6oate desface> dar "i nicicFnd nu le 6oate duce la un sfFr"it... D,/INI2I* ID,II An7eleg 6rin idee un conce6t ra7ional necesar c#ruia nu i se 6oate da An sim7uri nici un o+iect congruent. Prin urmare> conce6tele ra7ionale 6ure> cum6#nite de noi acuma> sunt idei transcendentale. ,le sunt conce6te ale ra7iunii 6ureL c#ci ele consider# toat# cunoa"terea 6rin eE6erien7# ca determinat# 6rintr-o totalitate a+solut# a condi7iilor. ,le nu sunt fic7iuni ar+itrare> ci sunt im6use 6rin c iar natura ra7iunii "i se ra6orteaG#> deci> An mod necesar la Antreaga Antre+uin7are a intelectului> An sfFr"it ele sunt transcendente "i de6#"esc limita a toat# eE6erien7a> An care> deci> nu se 6oate g#si nicicFnd un o+iect care ar fi adec<at ideii transcendentale... ID,I-, .R*NSC,ND,N.*-, Dar toate ra6orturile 6e care An general le 6ot a<ea re6reGent#rile noastre sunt: B. ra6ortarea la su+iectL 2. ra6ortarea la o+iect> "i anume: sau ca fenomene sau ca o+iecte ale
Pagina 24 din 46
gFndirii An general. Dac# com+in#m aceast# su+di<iGiune cu cea 6recedent# g#sim c# toat# ra6ortarea re6reGent#rilor> des6re care noi ne 6utem face sau un conce6t sau o idee> este de trei feluri: B. ra6ortarea la su+iectL 2. la di<ersul o+iectului An fenomenL 3. la toate o+iectele An general. Dar> toate conce6tele 6ure An general au a face cu unitatea sintetic# a re6reGent#rilor> conce6tele ra7iunii 6ure 5ideile transcendentale8 Ans# cu unitatea sintetic# necondi7ionat# a tuturor condi7iilor An general. Prin urmare> toate ideile transcendentale <or 6utea fi f#cute s# intre An trei clase> din care cea dintFi con7ine unitatea a+solut# 5necondi7ionat#8 a su+iectului cuget#tor> a doua unitatea a+solut# a seriei condi7iilor fenomenului> a treia unitatea a+solut# a condi7iei tuturor o+iectelor gFndirii An general. Su+iectul cuget#tor este o+iectul 6si ologiei> totalitatea tuturor fenomenelor 5lumea8 o+iectul cosmologiei> iar lucrai care con7ine condi7ia su6rem# a 6osi+ilit#7ii a tot ce 6oate fi gFndit> 5fiin7a fiin7elor8 este o+iectul teologiei> An acest fel ra7iunea 6ur# d# la AndemFn# ideea 6entru o "tiin7# transcendental# des6re suflet 56sOc ologia rationalis8> 6entru o "tiin7# transcendental# des6re lume 5cosmologia rationalis8> An sfFr"it "i 6entru o cunoa"tere transcendental# a lui DumneGeu 5t eologia transcendentalis8. C iar numai sim6la sc i7are a uneia sau alteia din aceste "tiin7e nu-i a6ar7ine nicidecum intelectului> c iar dac# el s-ar ser adic# de toate ra7ionamentele imagina+ile 6entru a Anainta de la un o+iect al s#u 5fenomen8 la toate celelalte 6Fn# la elementele cele mai Ande6#rtate ale sinteGei em6irice> ci aceast# sc i7are este numai un 6rodus 6ur "i <erita+il sau o 6ro+lem# a ra7iunii 6ure... D,SPR, PRINCIPII-, R*2I)NII PR*C.IC, P)R, Princi6ii 6ractice sunt 6ro6oGi7ii ce con7in o determinare general# a <oin7ei> determinare ce are mai multe reguli 6ractice su+ sine. ,le sunt su+iecti<e sau maEime> dac# determinarea e considerat# de su+iect ca <ala+il# 6entru <oin7a saL o+iecti<e Ans# sau legi 6ractice> dac# determinarea e cunoscut# ca o+iecti<#> adic# <ala+il# 6entru <oin7a oric#rei fiin7e ra7ionale. Dac# se admite c# ra7iunea 6ur# 6oate cu6rinde An sine un 6rinci6iu 6ractic> adic# suficient 6entru determinarea <oin7ei> atunci eEist# legi 6racticeL dar> dac# nu se admite> atunci toate 6rinci6iile 6ractice <or fi numai maEime> Antr-o <oin7# afectat# An mod 6atologicB a unei fiin7e ra7ionale se 6oate g#si o contradic7ie a maEimelor Am6otri<a legilor 6ractice cunoscute de ea Ans#"i. De 6ild#> cine<a A"i 6oate 6ro6une ca maEim# de a nu r#+da nici o
Pagina 2! din 46
ofens# f#r# r#G+unare> "i totu"i s# An7eleag#> An acela"i tim6> c# aceasta nu este o lege 6ractic#> ci c# este numai maEima sa> 6e cFnd ca regul# 6entru <oin7a oric#rei fiin7e ra7ionale nu se 6oate 6otri An cunoa"terea naturii> 6rinci6iile a ceea ce se AntFm6l# 5de eEem6lu 6rinci6iul egalit#7ii ac7iunii "i reac7iunii An comunicarea mi"c#rii8 sunt totodat# legi ale naturiiL c#ci Antre+uin7area ra7iunii e acolo teoretic# "i determinat# 6rin Ansu"irea o+iectului> An cunoa"terea 6ractic#> adic# An aceea care are a face numai cu temeiuri de determinare a <oin7ei> 6rinci6iile ce ni le 6ro6unem nu sunt Anc# de aceea legi su+ care am sta An mod ine<ita+il> deoarece ra7iunea are a face> An 6ractic#> cu su+iectul> anume cu facultatea a6etiti<#> du6# a c#rei Ansu"ire 6articular# se 6oate Andre6ta regula An c i6 diferit. Regula 6ractic# este Antotdeauna un 6rodus al ra7iunii> deoarece ea 6rescrie ac7iunea socotit# ca miIloc 6entru un efect socotit ca inten7ie. Pentru o fiin7# la care nu ra7iunea singur# este 6rinci6iul de determinare a <oin7ei> aceast# regul# este un im6erati<> adic# o regul# ar#tat# 6rintr-o tre+uire ce eE6rim# necesitatea o+iecti<# a ac7iunii> "i Anseamn# c#> dac# ra7iunea ar determina An Antregime <oin7a> ac7iunea s-ar s#<Fr"i An mod ine<ita+il du6# aceast# regul#. Im6erati<ele au deci <aloare o+iecti<# "i se deose+esc cu totul de maEime> care sunt 6rinci6ii su+iecti<e. *celea determin# Ans# sau condi7iile cauGalit#7ii fiin7ei ra7ionale considerat# cauG# eficient# numai An <ederea efectului "i suficien7ei 6entru el> sau determin# numai <oin7a> fie c# e Andestul#toare 6entru efect sau nu. Cele dintFi ar fi im6erati<e i6otetice "i ar cu6rinde 6rece6te ale a+ilit#7iiL cele din urm# ar fi Ans# categorice "i numai ele ar fi legi 6ractice. !aEimele sunt deci An ade<#r 6rinci6ii> dar nu im6erati<e. Im6erati<ele Anse"i> dac# sunt condi7ionate> adic# nu determin# <oin7a An c i6 a+solut ca <oin7#> ci numai An <ederea unui efect dorit> adic# sunt im6erati<e i6otetice> sunt> ce e dre6t> 6rece6te 6ractice> dar nu legi. *cestea din urm# tre+uie s# determine cu Andestulare <oin7a ca <oin7#> Anc# Anainte de ce Antre+> dac# am cum<a facultatea cerut# 6entru un efect dorit> sau ce tre+uie s# fac s6re a-B 6roduceL ele tre+uie s# fie deci categorice> de altfel ele nu sunt legi> deoarece le li6se"te necesitatea> care> dac# are s# fie 6ractic#> tre+uie s# fie inde6endent# de condi7ii 6atologice> deci legate din AntFm6lare de <oin7#. S6une7i-i cui<a> de eEem6lu> c# el tre+uie s# munceasc# "i s# c i<erniseasc# An tinere7e s6re a nu duce li6s# la +#trFne7eL acesta este un 6rece6t 6ractic al <oin7ei eEact "i totodat# im6ortant. Se <ede Ans# numaidecFt c# <oin7ei i se arat# aici a[tF 7int#> des6re care se 6resu6une c# acel om o dore"te> iar aceast# dorin7# tre+uie s-o l#s#m An seama lui> a f#6tuitorului> dac# el mai are>An <edere "i alte iG<oare de <enit An afar# de a<erea cF"tigat# de el Ansu"i> sau dac# el cum<a nici n-are n#deIdea s# de<in# +#trFn> sau A"i gFnde"te c#> la caG de ne<oie> se <a aIuta atunci du6# cum <a 6utea. Ra7iunea> din care singur# 6oate r#s#ri orice regul# care ar fi s# cu6rind# necesitatea> 6une An acest 6rece6t al s#u> ce e dre6t>
Pagina 26 din 46
de asemenea necesitate 5c#ci f#r# aceasta ea n-af fi un im6erati<8> dar aceasta e condi7ionat# numai An mod su+iecti< "i nu o 6utem 6resu6une An acela"i grad la toate su+iectele. -a legisla7ia ei se cere Ans# ca ea s# tre+uiasc# a se 6resu6une numai 6e sine Ans#"i> deoarece regula are <aloare o+iecti<# "i uni<ersal# numai An caGul cFnd e <ala+il# f#r# condi7ii su+iecti<e AntFm6l#toare> care fac s# se deose+easc# o fiin7# ra7ional# de alta. S6une7i acuma cui<a s# nu fac# niciodat# o f#g#duin7# mincinoas#> atunci aceasta e o regul# care 6ri<e"te numai <oin7a lui> fie c# inten7iile ce le-#r a<ea omul ar 6utea fi atinse sau nu 6rin <oin7#: sim6la <oire este aceea ce este de determinat cu totul a 6riori 6rin acea regul#. ConstatFnduse Ans# c# aceast# regul# este eEact# din 6unct de <edere 6ractic> An acest caG ea este o lege> deoarece ea e un im6erati< categoric. Prin urmare> legile 6ractice se ra6orteaG# numai la <oin7# f#r# a se considera ceea ce se s#<Fr"e"te 6rin cauGalitatea ei> "i 6utem face a+strac7ie de cea din urm# 5ca a6ar7inFnd lumii sim7urilor8> s6re a le a<ea 6ure... -,4,* /)ND*!,N.*-( * R*2I)NII PR*C.IC, P)R, 5Im6erati<ul categoric8 /#6tuie"te a"a ca maEima <oin7ei tale s# 6oat# fi totdeauna An acela"i tim6 <ala+il# ca 6rinci6iu al unei legisla7ii uni<ersale. 4eometria 6ur# are 6ostulate ca 6ro6oGi7ii 6ractice> care Ans# nu con7in nimic altce<a decFt su6oGi7ia c# am 6utea face ce<a> dac# ni s-ar s6une c# tre+uie s-o facem> iar acestea sunt unicele ei 6ro6oGi7ii ce 6ri<esc o eEisten7#. Sunt deci reguli 6ractice su+ o condi7ie 6ro+lematic# a <oin7ei. *ici Ans# regula s6une c# tre+uie s# 6roced#m An c i6 a+solut Antr-un anumit fel. Regula 6ractic# este deci necondi7ionat#> 6rin urmare e re6reGentat# a 6riori ca 6ro6oGi7ia categoric#> 6rin care <oin7a e determinat# o+iecti< An c i6 a+solut "i nemiIlocit 56rin Ans#"i regula 6ractic#> ce este deci aici lege8. C#ci ra7iunea 6ur#> An sine 6ractic#> este aici nemiIlocit legislatoare. 3oin7a e gFndit# ca inde6endent# de condi7ii em6irice> deci determinat#> ca <oin7# 6ur#> 6rin sim6la form# a legii> iar acest temei de determinare e socotit ca su6rem# condi7ie a tuturor maEimelor. -ucrul e destul de straniu "i nu-"i g#se"te ce<a asem#n#tor An toat# cealalt# cunoa"tere 6ractic#. Deoarece ideea a 6riori des6re o legisla7ie uni<ersal# 6osi+il#> idee deci numai 6ro+lematic#> e 6oruncit# An mod necondi7ionat ca lege> f#r# a Am6rumuta nimic de la eE6erien7# sau de la <reo <oin7# eEterioar#. Dar nici nu este un 6rece6t> du6# care tre+uie s# se AntFm6le o ac7iune 6rin care un efect dorit e 6osi+il 5c#ci> An acest caG> regula ar fi condi7ionat# totdeauna An mod fiGic8> ci este o regul# care determin# a 6riori numai <oin7a cu 6ri<ire la ferma maEimelor ei. An acest fel> e cel 6u7in nu cu ne6utin7#
Pagina 2" din 46
s# ne gFndim> ca temei de determinare 6rin forma o+iecti<# a unei legi An general> o lege ser<ind numai An sco6ul formei su+iecti<e a 6rinci6iilor. Con"tiin7a acestei legi fundamentale 6oate fi numit# un fa6t al ra7iunii> deoarece nu 6oate fi n#scocit# 6rin sofisme din date 6remerg#toare ale ra7iunii> de eEem6lu din con"tiin7a li+ert#7ii 5c#ci aceasta nu ne este dat# mai de Anainte8> ci fiindc# ni se im6une 6entru sine Ans#"i ca 6ro6oGi7ie sintetic# a 6riori. *ceast# 6ro6oGi7ie a 6riori nu se AntemeiaG# 6e nici o intui7ie> nici 6ur# nici em6iric#> de"i ea ar fi analitic#> dac# s-ar 6resu6une li+ertatea <oin7ei. Pentru aceasta Ans#> ca conce6t 6oGiti<> s-ar cere o intui7ie intelectual#> 6e care aici nu e Ang#duit deloc s-o admitem. .otu"i> s6re a considera> f#r# inter6retare gre"it#> aceast# lege ca dat#> tre+uie s# Ansemn#m +ine> c# ea nu este un fa6t em6iric> ci un fa6t unic al ra7iunii 6ure> care> An acest fel> se anun7# dintru Ance6ut ca legislatoare 5sic <olo sic iu+eo8. Ra7iunea 6ur# este 6entru sine singur# 6ractic# "i d# 5omului8 o lege uni<ersal#> 6e care o numim lege moral#. /a6tul amintit mai Anainte este de net#g#duit. Nu tre+uie decFt s# analiG#m Iudecata ce o enun7# oamenii asu6ra legalit#7ii ac7iunilor lor "i <om afla c#> orice ar o+iecta Anclina7iunea> totu"i ra7iunea lor> incoru6ti+il# "i constrFns# 6rin sine Ans#"i> leag#> Antr-o ac7iune> maEima <oin7ei totdeauna de <oin7a 6ur#> adic# de sine Ans#"i ea considerFndu-se 6e sine ca fiind a 6riori 6ractic#. *cest 6rinci6iu al moralit#7ii Ans#> c iar de dragul uni<ersalit#7ii legisla7iei> care face dintr-Ansul su6remul temei formal de determinare a <oin7ei f#r# 6ri<ire la toate deose+irile lui su+iecti<e> ra7iunea Al declar# totodat# lege 6entru toate fiin7ele ra7ionale> AntrucFt ele au An general <oin7#> adic# o facultate de a-"i determina cauGalitatea 6rin re6reGentarea unor reguli> deci AntrucFt sunt ca6a+ile de ac7iuni du6# 6rinci6ii> 6rin urmare "i du6# 6rinci6ii 6ractice a 6riori 5c#ci numai acestea au acea necesitate ce o cere ra7iunea 6entru un 6rinci6iu8. Princi6iul amintit nu se m#rgine"te numai la oameni> ci 6ri<e"te toate fiin7ele finite care au ra7iune "i <oin7#> +a cu6rinde c iar "i fiin7a infinit#> ca inteligen7# su6rem#. In caGul dintFi Ans#> legea are forma unui im6erati<> deoarece la om> de"i socotindu-B fiin7# ra7ional#> 6utem 6resu6une o <oin7# 6ur#> dar> <#GFndu-B afectat cu tre+uin7e "i mo+iluri sensi+ile> nu o <oin7# sfFnt#> adic# o <oin7# care n-ar fi ca6a+il# de maEime 6otri<nice legii morale. De aceea> la oameni> legea moral# este un im6erati<> care 6orunce"te An mod categoric> deoarece legea e necondi7ionat#L ra6ortul unei atari <oin7e fa7# de aceast# lege e de6enden7#> su+ numele de o+liga7iune> care Anseamn# o constrFngere la o ac7iune> de"i numai 6rin ra7iune "i 6rin legea ei o+iecti<#. ,a se c eam# datorie> deoarece o alegere <oit# afectat# An mod 6atologic 5de"i nu determinat# 6rin aceasta> deci tot Anc# li+er#8 con7ine o
Pagina 2# din 46
dorin7# ce iG<or#"te din cauGe su+iecti<e. Din aceast# 6ricin#> alegerea <oit# 6oate fi adeseori 6otri<nic# temeiului de determinare o+iecti< 6ur> a<Fnd deci ne<oie> ca de-o constrFngere moral#> de Am6otri<irea ra7iunii 6ractice> care 6oate fi numit# o constrFngere interioar#> dar intelectual#> An cea mai autarc# inteligen7# alegerea <oit# e re6reGentat# cu dre6t cu<Fnt ca nefiind ca6a+il# de nici o maEim# ce n-ar 6utea fi totodat# lege din 6unct de <edere o+iecti<> iar conce6tul sfin7eniei> ce i se cu<ine 6entru acest moti<> nu o ridic# desigur deasu6ra tuturor legilor 6ractice> dar totu"i deasu6ra legilor 6ractice limitati<e> deci deasu6ra o+liga7iunii "i datoriei. *ceast# sfin7enie a <oin7ei este totu"i o idee 6ractic#> ce An mod necesar tre+uie s# ser<easc# dre6t ar eti6> iar singurul lucra ce le r#mFne de f#cut tuturor fiin7elor ra7ionale finite este s# se str#duiasc# a se a6ro6ia la infinit de acest ar eti6. *ceast# idee le 7ine> An mod statornic "i l#murit> Anaintea oc ilor legea moral# 6ur#> care de aceea se c eam# ea Ans#"i sfFnt#. *stfel> 7inta cea mai Analt# ce o 6oate atinge omul 6rin ra7iunea sa 6ractic# finit# este ca s# fie sigur de acest 6rogres> mergFnd la infinit> al maEimelor sale "i de nesc im+area lor Antr-o Anaintare neAncetat#. *ceast# 7int# su6rem# este <irtutea. Ra7iunea 6ractic# finit#> la rFndul s#u> cel 6u7in ca facultate do+Fndit# An mod natural> nu 6oate fi ea Ans#"i niciodat# des#<Fr"it#L deoarece Ancrederea> Antr-un atare caG> nu de<ine niciodat# certitudine a6odictic#> iar ca 6ersuasiune ea este foarte 6rimeIdioas#. *).ONO!I* 3OIN2,I *utonomia <oin7ei e singurul 6rinci6iu al tuturor legilor morale "i al datoriilor 6otri<ite lorL toat# eteronomia alegerii <oite Ans# nu numai c# nu AntemeiaG# nici o o+liga7iune> ci este> mai <Frtos> 6otri<nic# 6rinci6iului ei "i moralit#7ii <oin7ei. Princi6iul moralit#7ii> anume> st# numai An neatFrnarea <oin7ei de toat# materia legii 5adic# de un o+iect dorit8 "i totu"i> An acela"i tim6> de determinarea <oirii 6rin sim6la form# legislatoare uni<ersal#> de care tre+uie s# fie ca6a+il# o maEim#. *cea neatFrnare Ans# este li+ertate An An7eles negati<> aceast# legisla7ie 6ro6rie Ans# a ra7iunii 6ure "i> ca atare> 6ractice este li+ertate An An7eles 6oGiti<. Prin urmare> legea moral# nu eE6rim# nimic altce<a decFt autonomia ra7iunii 6ractice 6ure> adic# li+ertate> iar aceasta este ea Ans#"i condi7ia formal# a tuturor maEimelor. 'i numai su+ aceast# condi7ie> maEimele se 6ot 6otri care nu 6oate fi nimic altce<a decFt o+iectul unei 6ofte unite cu legea> intr# An legea 6ractic# dre6t o condi7ie a 6osi+ilit#7ii ei> An acest caG se i<e"te eteronomia <oirii> adic# atFrnarea de legea natural# de a asculta de un im6uls sau Anclina7ie> An acest fel> <oin7a nu-"i d# sie"i legea> ci numai 6rece6tul s6re
Pagina 2$ din 46
o+ser<area ra7ional# a unor legi 6atologice. !aEima Ans#> care> An acest fel> nu 6oate cu6rinde An sine niciodat# forma legislatoare uni<ersal#> nu numai c# nu AntemeiaG# An acest fel nici o o+liga7ie> dar este ea Ans#"i 6otri<nic# 6rinci6iului ra7iunii 6ractice 6ure> deci "i mentalit#7ii morale> c iar dac# ac7iunea ce iG<or#"te din ea ar fi s# fie legal#. )n 6rece6t 6ractic deci care cu6rinde o condi7ie material# 56rin urmare em6iric#8 nu 6oate fi socotit# niciodat# lege moral#. C#ci legea <oin7ei 6ure> care e li+er#> a"aG# <oin7a Antr-o sfer# cu totul alta decFt cea em6iric#> iar necesitatea ce o eE6rim#> deoarece tre+uie s# nu fie o necesitate natural#> nu 6oate sta decFt An condi7iile formale ale 6osi+ilit#7ii unei legi An general. .oat# materia regulilor 6ractice se AntemeiaG# totdeauna 6e condi7ii su+iecti<e> care nu le dau o uni<ersalitate 6entru fiin7e ra7ionale decFt 6e cea condi7ionat# 5An caGul cFnd doresc cutare sau cutare lucru> ce ar tre+ui s# fac> s6re a-B face real8> iar ele se mi"c# toate AnIurai 6rinci6iului 6ro6riei fericiri. Dar fire"te c# e de net#g#duit cum c# toat# <oirea tre+uie s# ai+# "i un o+iect> deci o materieL dar aceasta nu este c iar din aceast# 6ricin# temeiul de determinare a maEimei "i condi7ia eiL c#ci> dac# ar fi> atunci maEima nu s-ar 6utea eE6rima Antr-o form# legislatoare uni<ersal#> deoarece a"te6tarea eEisten7ei o+iectului ar fi> An acest caG> cauGa determinant# a <oirii> iar atFrnarea facult#7ii a6etiti<e de eEisten7a unui lucru oarecare ar tre+ui 6us# la +aGa <oirii> eEisten7# care nu 6oate fi c#utat# decFt An condi7ii em6irice "i nu 6oate constitui deci niciodat# temeiul 6entru o regul# necesar# "i uni<ersal#. *stfel> fericirea unor fiin7e str#ine <a 6utea fi o+iectul <oin7ei unei fiin7e ra7ionale. De ar fi ea Ans#"i temeiul de determinare a maEimei> ar tre+ui s# 6resu6unem c# An +un#starea altora nu g#sim numai o 6l#cere natural#> ci "i o tre+uin7#> a"a cum <edem c# se manifest# la oameni sim6atia. Dar aceast# tre+uin7# nu o 6ot 6resu6une la orice fiin7# ra7ional# 5la DumneGeu c iar deloc8. *"adar> materia maEimei 6oate r#mFnea> dar ea nu tre+uie s# fie condi7ia maEimei> c#ci de altminteri aceasta n-ar fi 6otri<it# 6entru a fi lege. Sim6la form# deci a unei legi> form# care limiteaG# materia> tre+uie s# fie totodat# un temei> s6re a ad#uga aceast# materie la <oin7#> dar nu s6re a o 6resu6une. !ateria s# fie de eEem6lu /ericirea mea 6ro6rie. *ceasta> dac# o atri+ui oricui 5a"a cum de fa6t e Ang#duit s-o fac la fiin7e finite8> 6oate fi lege 6ractic# o+iecti<# numai An caGul cFnd An aceast# fericire cu6rind "i 6e cea a altora> An acest fel> legea de a s6ori fericirea altora nu iG<or#"te din 6resu6unerea ca aceasta s# fie un o+iect 6entru <oirea oricui> ci numai din fa6tul c# forma uni<ersalit#7ii> de care ra7iunea are ne<oie ca de o condi7ie s6re a da unei maEime a iu+irii 6ro6rii <ala+ilitatea o+iecti<# a unei legi> de<ine temeiul de determinare a <oin7eiL "i astfel nu o+iectul 5fericirea altora8 a fost temeiul de determinare a <oin7ei 6ure ci numai sim6la form# legal#> 6rin care mi-am limitat maEima mea Antemeiat# 6e Anclina7ie> s6re a-i do+Fndi uni<ersalitatea unei legi "i s6re a o 6otri iar nu din adaosul unui mo+il eEterior> 6utea s# iG<orasc# a6oi conce6tul o+liga7iei de a Antinde maEima iu+irii de mine Ansumi "i asu6ra fericirii altora... R,SP,C.)Res6ectul 6ri<e"te totdeauna numai 6ersoane> niciodat# lucruri. Cele din urm# 6ot treGi An noi Anclina7ie "i> dac# sunt animale 5de eEem6lu cai> cFini etc.8 c iar dragoste> sau "i fric#> a"a de eEem6lu marea> un <ulcan> o fiar#> dar niciodat# res6ect. Ce<a ce se a6ro6ie mai mult de acest sentiment este admira7ia> iar aceasta ca efect> mirarea> se 6oate Andre6ta "i s6re alte lucruri de eEem6lu mun7i Anal7i 6Fn# la cer> m#rimea> mul7imea "i de6#rtarea cor6urilor cere"ti> 6uterea "i iu7eala multor animale etc. Dar toate acestea nu sunt res6ect. 'i un om 6oate fi 6entru mine o+iect al iu+irii> fricii sau admira7iei> c iar 6Fn# la mirare "i totu"i> din aceast# cauG#> nu un o+iect al res6ectului. Dis6oGi7ia lui glumea7#> curaIul "i for7a lui> 6uterea legat# de rangul ce-B are Antre ceilal7i oameni Ami 6ot ins6ira astfel de senGa7ii> li6se"te Ans# totu"i res6ectul interior fa7# de dFnsul. /ontenelle Gice: Anaintea unui no+il eu m# 6lec> dar s6iritul meu nu se 6leac#. ,u 6ot s# adaug: Anaintea unui om de Ios> cet#7ean de rFnd> la care o+ser< o cinste a caracterului Antr-o m#sur# anumit# cum nu o "tiu des6re mine Ansumi> s6iritul meu se 6leac#> fie c# <reau sau nu <reau "i oricFt de sus a" 6urta ca6ul s6re a-B face s# nu uite su6erioritatea mea. De ce aceastaU Pilda sa Ami Anf#7i"eaG# o lege care do+oar# <anitatea mea> cFnd com6ar aceast# 6ild# cu 6urtarea mea> "i a c#rei o+ser<are> deci 6osi+ilitate de Anf#6tuire> o <#d do<edit# 6rin fa6t# Anaintea mea. 1a c iar am con"tiin7a unui grad egal de onestitate> res6ectul tot r#mFne. C#ci> cum la om tot +inele este totdeauna 6lin de li6suri> legea> f#cut# intuiti<# 6rintr-o 6ild#> do+oar# totu"i oricFnd mFndria mea> 6entru care omul ce-B <#d Anaintea mea d# m#sura. C#ci gre"elile lui> 6e care le-ar mai fi a<Fnd> nu-mi sunt cunoscute a"a cum le cunosc 6e ale mele> "i el Ami a6are deci Antr-o lumin# mai curat#. Res6ectul este un tri+ut 6e care nu-B 6utem refuGa meritului fie c# <rem sau nu <remL c iar dac# An afar# nu-B manifest#m> totu"i nu 6utem o6ri s# nu-B sim7im An interior. Res6ectul e atFt de 6u7in un sentiment de6l#cere> AncFt numai cu ne6l#cere ne l#s#m An <oia lui cu 6ri<ire la om. C#ut#m s# g#sim ce<a ce ne-ar 6utea u"ura 6o<ara lui> o doIana oarecare> s6re a ne des6#gu+i de umilirea ce-o suferim 6rintr-o astfel de 6ild#> An"i"i mor7ii> mai ales dac# eEem6lul lor 6are inimita+il> nu sunt totdeauna asigura7i Am6otri<a acestei critici. C iar legea moral# Ans#"i An maIestatea sa solemn# e eE6us# acestei 6orniri de a ne a6#ra de res6ectul fa7# de dFnsa. *m crede 6oate c# e de atri+uit altei cauGe 6entru care am
Pagina 1 din 46
<rea s-o AnIosim la o Anclina7ie intim# a noastr#> "i c# din alte cauGe to7i se str#duiesc s# fac# din ea un 6rece6t 6referat al 6ro6riului nostru interes +ine An7eles> decFt c# <oim s# sc#6#m de res6ectul ce ne intimideaG# 6unFndu-ne Anainte cu atFta se<eritate 6ro6ria noastr# ne<rednicieU Cu toate acestea> res6ectul cu6rinde> 6e de alt# 6arte> iar#"i a"a de 6u7in# ne6l#cere c#> dac# am 6#r#sit odat# <anitatea "i am Ang#duit res6ectului influen7a 6ractic#> nu ne 6utem s#tura 6ri<ind m#re7ia acestei legi> iar sufletul crede a se An#l7a 6e sine Ansu"i An m#sura An care <ede legea sfFnt# An#l7at# deasu6ra sa "i natura sa fragil#. .alente mari "i o acti<itate 6otri<it# lor 6ot 6roduce> ce e dre6t de asemenea res6ect sau un sentiment analog lui> "i e "i 6rea cu<iincios s# le dedic#m acest res6ect> "i aici se 6are c# admira7ia este identic# cu acea senGa7ie. Dar> 6ri<ind mai de a6roa6e> <om o+ser<a c# totdeauna r#mFne ne ot#rFt care este> An a+ilitate> 6artea talentului Ann#scut "i care a culturii do+Fndite 6rin sFrguin7# 6ro6rie> An acest fel> ra7iunea ne 6reGint# a+ilitatea ca fiind 6ro+a+il un rod al culturii> deci al meritului> ceea ce scade sim7itor <anitatea noastr# "i sau ne face re6ro"uri An aceast# 6ri<in7# sau ne im6une urmarea unui atare eEem6lu An felul cum ni se 6otri<e"te nou#. ,l nu este deci sim6l# admira7ie> acest res6ect> ce-B ar#t#m unei astfel de 6ersoane 5de fa6t legii> care ne 6une An fa7# 6ilda sa8. *ceasta se confirm# 6rin fa6tul c# 6le+ea amatorilor> cFnd crede a fi auGit de unde<a des6re r#utatea caracterului unui atare om 5ca de eEem6lu 3oltaire8> arunc# tot res6ectul fa7# de dFnsul> 6e cFnd ade<#ratul sa<ant Al mai simte totu"i cel 6u7in din 6unctul de <edere al talentelor lui> deoarece el Ansu"i e 6rins Antr-o afacere "i ocu6a7ie care Ai im6une a"a-GicFnd ca lege imitarea aceluia. Res6ectul 6entru legea moral# este deci singurul "i totodat# neAndoielnicul mo+il moral> cum acest sentiment nici nu este Andre6tat s6re un o+iect An alt fel decFt numai din acest temei. !ai AntFi> legea moral# determin# An mod o+iecti< "i nemiIlocit <oin7a An Iudecata ra7iuniiL li+ertatea> a c#rei cauGalitate nu e determina+il# decFt 6rin lege> st# Ans# c iar An fa6tul c# ea limiteaG# toate Anclina7iile> deci 6re7uirea 6ersoanei Anse"i> la condi7ia o+ser<#rii legii ei 6ure. *ceast# limitare eEercit# Ans# o ac7iune asu6ra sentimentului 6roducFnd o senGa7ie de ne6l#cere care 6oate fi cunoscut# a 6riori. Dar aceast# ac7iune este> 6e de o 6arte> numai negati<#> AntrucFt> iG<orFt# din influen7a unei ra7iuni 6ractice 6ure "tir+e"te An 6rimul rFnd acti<itatea su+iectului 6e m#sur# ce Anclina7iile sunt temeiurile 6entru determinarea lui> deci scade o6iniunea <alorii lui 6ersonale 5care> li6sindu-i acordul cu legea moral#> se reduce la nimic8. Din aceast# cauG#> efectul ac7iunii acestei legi asu6ra sentimentului este numai umilire> 6e care o An7elegem deci An ade<#r a 6riori> dar An care nu 6utem cunoa"te 6uterea legii 6ractice 6ure ca mo+il> ci numai Am6otri<irea fa7# de mo+ilul sensi+ilit#7ii. Dar aceast# lege este> 6e de alt# 6arte> totu"i o+iecti<#> adic# An re6reGentarea ra7iunii 6ure un temei
Pagina 2 din 46
nemiIlocit de determinare a <oin7ei> 6rin urmare acea umilire se i<e"te numai cu 6ri<ire la 6uritatea legii. *"a fiind> sc#derea 6reten7iilor 6re7uirii de sine din 6unct de <edere moral> adic# umilirea An 6artea sensi+il# este o An#l7are a 6re7uirii morale> adic# 6ractice> a legii Anse"i An 6artea intelectual#> cu un cu<Fnt res6ect 6entru lege> deci "i> du6# cauGa sa intelectual#> un sentiment 6oGiti< care e cunoscut a 6riori. C#ci orice sc#dere a 6iedicilor unei acti<it#7i este o Anlesnire a acestei acti<it#7i Anse"i. Recunoa"terea legii morale Ans# este con"tiin7a unei acti<it#7i 6ractice din temeiuri o+iecti<e> care numai de aceea nu-"i manifest# influen7a An ac7iuni 6entru c# o o6resc cauGe su+iecti<e 56atologice8. *"adar> res6ectul 6entru legea moral# tre+uie s# fie considerat "i ca o ac7iune 6oGiti<# dar indirect# a ei asu6ra sentimentului> AntrucFt res6ectul sl#+e"te influen7a 6otri<nic# a Anclina7iilor 6rin umilirea <anit#7ii> deci ca temei su+iecti< al acti<it#7ii adic# mo+il 6entru o+ser<area legii "i ca temei 6entru maEime ale unui trai 6otri<it cu ea. Din conce6tul unui mo+il r#sare cel al unui interes> care nu se atri+uie niciodat# unei fiin7e decFt dac# are ra7iune> "i care Anseamn# un mo+il al <oin7ei> AntrucFt e re6reGentat 6rin ra7iune. Cum Antr-o <oin7# +un# din 6unct de <edere moral legea tre+uie s# fie mo+ilul> interesul moral este un interes 6ur> li+er de sim7iri> al sim6lei ra7iuni 6ractice. Pe conce6tul unui interes se AntemeiaG# "i cel al unei maEime. *ceasta este deci ade<#rat# din 6unct de <edere moral numai An caGul cFnd se AntemeiaG# 6e sim6lu interes ce-B a cel al unui mo+il> al unui interes "i al unei maEime nu 6ot fi a6licate decFt numai la fiin7e finite. C#ci ele 6resu6un toate o m#rginire a naturii unei fiin7e> la care Ansu"irea su+iecti<# a <oirii ei nu se acord# de la sine cu legea o+iecti<# a unei ra7iuni 6racticeL o tre+uin7# a fiin7ei de a fi mFnat# 6rin ce<a s6re acti<itate> deoarece acesteia i se o6une o 6iedic# interioar#. -a <oin7a di<in# deci ele nu 6ot fi a6licate... D*.ORI* Datorie\ tu nume mare "i su+lim> care n-ai nimic 6l#cut An tine ce ar is6iti 6rin m#gulire> ci care ceri su6unere> dar nici> s6re a mi"ca <oin7a> nu amenin7i cu nimic ce ar treGi An suflet team# fireasc# "i ce ar Anfrico"a> ci statornice"ti numai o lege> care-"i g#se"te de la sine intrarea An minte> do+Fndindu-"i totu"i c iar Am6otri<a <oin7ei <enera7ie 5de"i nu totdeauna urmare8> Anaintea c#reia amu7esc toate Anclina7iile> de"i An tain# uneltesc Am6otri<#i: care A7i este o+Fr"ia <rednic# de tine> "i unde se g#se"te r#d#cina no+ilei tale origini> care res6inge cu mFndrie toat# Anrudirea cu Anclina7iile> r#d#cin# al c#rei <l#star este nea6#rat condi7ie a acelei <alori> 6e care numai oamenii "i-o 6ot daU
Pagina din 46
*ceasta nu 6oate fi ce<a mai 6u7in decFt c iar ceea ce-B Anal7# 6e om 5ca 6arte a lumii sensi+ile8 mai 6resus de sine Ansu"i> ceea ce-B leag# de o ordine a lucrurilor> 6e care numai intelectul o 6oate gFndi "i care totodat# are su+ sine toat# lumea sensi+il#> cu dFnsa eEisten7a determina+il# An mod em6iric a omului An tim6 "i totalitatea sco6urilor 5care singur# e 6otri<it# unor astfel de legi 6ractice necondi7ionate cum e cea moral#8. Nu este aceasta altce<a decFt 6ersonalitatea> adic# li+ertatea "i neatFrnarea de mecanismul Antregii naturi> considerat# totodat# ca facultate a unei fiin7e> care e su6us# unor legi 6ractice 6ure deose+ite> date de 6ro6ria sa ra7iune> o 6ersoan# deci> a6ar7inFnd lumii sensi+ile> su6us# 6ro6riei sale 6ersonalit#7i> AntrucFt a6ar7ine An acela"i tim6 lumii inteligi+ile> An acest fel> nu e de mirare dac# omul> a6ar7inFnd amFnduror lumi> tre+uie s# considere fiin7a sa 6ro6rie> cu 6ri<ire la a doua "i cea mai Analt# menire a sa> nu An alt fel decFt cu <enera7ie> iar legile ei cu cel mai Analt res6ect. Pe aceast# origine se AntemeiaG# multe eE6resii care arat# <aloarea lucrurilor du6# idei morale. -egea moral# este sfFnt# 5in<iola+il#8. Omul este> ce e dre6t> destul de nesfFnt> dar umanitatea An 6ersoana lui tre+uie s#-i fie sfFnt#> An toat# crea7iunea> tot ce <oim "i ce st#6Fnim AntrucFt<a se 6oate Antre+uin7a numai ca miIlocL numai omul> "i cu el orice creatur# ra7ional#> este sco6 An sine Ansu"i. ,l este> anume> su+iectul legii morale> care este sfFnt#> An <irtutea autonomiei li+ert#7ii lui. C iar de dragul acesteia> orice <oin7#> c iar <oin7a 6ro6rie a fiec#rei 6ersoane> Andre6tat# s6re ea Ans#"i> e limitat# la condi7ia acordului cu autonomia fiin7ei ra7ionale> anume de a nu o su6une nici unei inten7ii care nu e 6osi+il# du6# o lege ce ar 6utea iG<orA din <oin7a su+iectului 6asi< Ansu"i> deci de a nu-B Antre+uin7a 6e acesta niciodat# numai ca miIloc> ci totodat# Ansu"i ca sco6. *ceast# condi7ie o atri+uim cu dre6t c iar <oin7ei di<ine cu 6ri<ire la fiin7ele ra7ionale An lume> ele fiind creaturile sale> condi7ia Antemeindu-se 6e 6ersonalitatea lor> numai 6rin care ele sunt sco6uri An sine Anse"i. *ceast# idee> generatoare de res6ect> a 6ersonalit#7ii> care ne Anf#7i"eaG# m#re7ia naturii noastre 5du6# menirea ei8> f#cFndu-ne s# o+ser<#m An acela"i tim6 li6sa 6otri<irii 6urt#rii noastre cu 6ri<ire la ea "i do+orFnd 6rin aceasta <anitatea> este fireasc# "i lesne de o+ser<at c iar 6entru ra7iunea uman# cea mai de rFnd. N-a g#sit oare orice om> c iar numai mediocru de cinstit> uneori c# a renun7at la o minciun#> de altminteri inofensi<#> 6rin care sau el Ansu"i ar fi 6utut sc#6a dintro afacere su6#r#toare sau c iar ar fi 6utut 6rocura folos unui 6rieten drag "i merituos> numai 6entru a nu tre+ui s# se dis6re7uiasc# An ascuns Anaintea oc ilor s#i 6ro6riiU Pe un om cinstit> An cea mai mare nenorocire a <ie7ii sale> de care s-ar fi 6utut feri> dac# numai ar fi fost An stare s# nu ia An seam# datoria> nu-B 7ine oare Anc# An 6icioare con"tiin7a> c# el An 6ersoana sa totu"i a 6#strat "i onorat omenirea An demnitatea ei> c# nu tre+uie s# se ru"ineGe de sine Ansu"i "i s#
Pagina 4 din 46
ai+# cauG# a se teme de 6ri<irea interioar# a eEamin#rii de sineU *ceast# mFngFiere nu este fericire> nici c iar cea mai neAnsemnat# 6arte a ei. C#ci nimeni nu "i-ar dori 6rileIul 6entru aceasta 6oate nici c iar o <ia7# An aceste condi7ii. Dar el tr#ie"te "i nu 6oate su6orta s# fie An 6ro6riii s#i oc i nedemn de <ia7#. *ceast# lini"tire l#untric# este deci numai negati<# cu 6ri<ire la tot ce 6oate face <ia7# 6l#cut#L ea este> anume> o6rirea 6rimeIdiei de a c#dea An <aloare 6ersonal#> du6# ce <aloarea st#rii sale fusese acuma cu totul 6#r#sit#. ,a este efectul unui res6ect 6entru cu totul altce<a decFt <ia7a> An com6ara7ie "i o6oGi7ie cu care <ia7a> cu toate 6l#cerile ei> nu are nici o <aloare. ,l nu mai tr#ie"te decFt din datorie> nu 6entru c# ar sim7i 6entru <ia7# cea mai neAnsemnat# atrac7ie. *"a este ade<#ratul mo+il al ra7iunii 6ractice 6ureL el nu este altce<a decFt Ans#"i legea moral# 6ur#> AntrucFt ne face s# sim7im m#re7ia 6ro6riei no.astre eEisten7e su6rasensi+ile "i> din 6unct de <edere su+iecti<> 6roduce An oameni> care au totodat# con"tiin7a eEisten7ei lor sensi+ile "i a de6enden7ei> unit# cu ea> de natura lor> Antr-atFta foarte afectat# din 6unct de <edere 6atologic> res6ect 6entru menirea lor mai Analt#. Cu aceste mo+iluri Ans# se las# 6rea +ine unor atFtea Andemnuri "i 6l#ceri ale <ie7ii> AncFt c iar numai de dragul acestora cea mai 6rudent# alegere a unui e6icureian ra7ional "i reflectFnd asu6ra celui mai mare +ine 5So l8 al <ie7ii s-ar declara 6entru +una 6urtare moral#. 'i este c iar 6rudent de a uni aceast# 6ers6ecti<# a unei <ie7i 6l#cute cu acea cauG# motrice su6rem# "i determinant# c iar 6entru sine Ans#"i An mod suficient. Dar aceasta se <a face numai 6entru a 7inea cum6#na is6itelor 6e care> de 6artea o6us#> <iciul nu li6se"te a le ar#ta> nu Ans# s6re a a"eGa aici ade<#rata for7# motrice> c iar nici du6# cea mai neAnsemnat# 6arte> cFnd e <or+a de datorie. C#ci aceasta ar Ansemna s# <reau a s6urca mentalitatea moral# An iG<orul ei. 3enera+ilitatea datoriei n-are nimic a face cu gustarea <ie7iiL ea A"i are legea 6ro6rie> "i tri+unalul ei 6ro6riu> "i oricFt de mult am <rea s# le scutur#m 6e amFndou# Am6reun# 6entru a le oferi amestecate a"a-GicFnd ca medicament sufletului +olna<> ele se se6ar# totu"i de la sine re6ede deolalt#> iar dac# nu o fac> cea dintFi nu-"i face deloc efectul. Dar> c iar dac# <ia7a fiGic# ar cF"tiga An acest fel o 6utere oarecare> totu"i <ia7a moral# ar 6ieri f#r# sc#6are. 3OIN2* 1)N* Nimic An lume> "i c iar "i afar# din ea> nu se 6oate gFndi c# ar 6utea fi considerat +un f#r# nici o restric7ie decFt numai o <oin7# +un#. Inteligen7#> s6irit> 6utere de Iudecat# "i cum sar mai numi talentele s6iritului> sau curaI> ot#rFre> statornicie An Antre6rinderi> ca Ansu"iri ale tem6eramentului> sunt f#r# Andoial# An unele 6ri<in7e +une "i de doritL dar ele 6ot de<eni "i
Pagina ! din 46
foarte rele "i d#un#toare> dac# <oin7a> care are s# se foloseasc# de aceste daruri naturale "i a c#rei Ansu"ire
6articular# se nume"te de aceea caracter> nu e +un#. Cu +unurile fericirii e tot a"a. Putere> +og#7ie> onoare> c iar s#n#tate "i toat# +un#starea "i mul7umirea cu soarta sa su+ numele de fericire 6roduc curaI "i 6rin el> adeseori> "i trufie> dac# li6se"te o <oin7# +un# care s# Andre6te "i s# conduc# la un sco6 comun AnrFurirea lor asu6ra sufletului "i> deci> "i tot 6rinci6iul ac7iuniiL f#r# a aminti c# un o+ser<ator ra7ional "i ne6#rtinitor nu 6oate a<ea c iar 6l#cere <#GFnd o neAntreru6t# +un#stare a )nei fiin7e 6e care nici o tr#s#tur# a unei <oin7e curate "i +une nu o Am6odo+e"te> astfel c# <oin7a +un# 6are a fi condi7ia nea6#rat# c iar 6entru a fi demn de fericire. )nele Ansu"iri sunt c iar folositoare acestei <oin7e +une Anse"i "ii 6ot Anlesni mult o6era> dar cu toate acestea> nu au o <aloare intern# necondi7ionat#> ci 6resu6un totdeauna Anc# eEisten7a unei <oin7e +une> care scade Analta stim# ce le-o 6urt#m de altfel cu tot dre6tul> "i nu Ang#duie s# le consider#m +une f#r# reGer<#. !odera7iuneaAn afecte "i 6asiuni> st#6Fnire de sine "i cum6#nire treaG# nu numai c# sunt An multe 6ri<in7e +une> ci 6ar a fi c iar o 6arte din <aloarea intern# a 6ersoaneiL dar li6se"te Anc# mult 6entru a le declara +une f#r# nici o restric7ie 5oricFt de necondi7ionat au fost l#udate de cei <ec i8. C#ci f#r# 6rinci6iile unei <oin7e +une ele 6ot de<eni foarte rele> "i sFngele rece al unui r#uf#c#tor nu numai c# Al face cu mult mai 6rimeIdios> dar "i nemiIlocit An oc ii no"tri Anc# mai detesta+il decFt ar fi fost considerat f#r# aceasta. 3oin7a +un# nu e +un# numai 6rin ceea ce 6roduce "i efectueaG#> nu 6rin 6otri<irea sa 6entru atingerea unui sco6 oarecare 6ro6us> ci numai 6rin <oire> adic# An sine> "i> considerat# 6entru sine> ea tre+uie 6re7uit# cu mult mai sus decFt tot ce 6oate fi realiGat 6rin ea An folosul unei Anclina7ii oarecare> sau c iar> dac# <rem> al sumei tuturor Anclina7iilor. C iar cFnd> 6rintro Am6otri<ire deose+it# a soartei> sau 6rintr-o AnGestrare s#rac# a unei naturi <itrege> acestei <oin7e i-ar li6si cu totul 6utin7a de a-"i realiGa inten7iaL dac# la cea mai mare str#duin7# a sa totu"i ea n-ar 6utea s#<Fr"i nimic "i ar r#mFne numai <oin7a +un# 5se An7elege c# nu numai ca o sim6l# dorin7#> ci ca o Ancercare a tuturor miIloacelor An m#sura An care sunt An 6uterea noastr#8: ea ar str#luci totu"i 6entru sine ca o 6iatr# nestemat#> ca ce<a ce-"i are An sine <aloarea sa de6lin#. )tilitatea sau inutilitatea nu 6oate nici s6ori cu nimic nici sc#dea aceast# <aloare. ,a ar fi a"a-GicFnd numai montura 6entru a o Antre+uin7a mai +ine An <ia7a de toate Gilele sau de a atrage asu6ra ei aten7ia acelora care nu sunt Anc# destul de cunosc#tori> nu Ans# 6entru a o recomanda cunosc#torilor "i a determina <aloarea ei...
Pagina 6 din 46
O!)- N) , !I=-OC> CI SCOP Dar eu Gic: omul "i> An general> orice fiin7# ra7ional# eEist# ca sco6 An sine> nu numai ca miIloc 6entru Antre+uin7area du6# +unul 6lac 6entru o <oin7# sau alta> ci tre+uie considerat# totdeauna An acela"i tim6 ca sco6 An toate ac7iunile sale atFt cele Andre6tate s6re sine Ansu"i cFt "i s6re alte fiin7e ra7ionale. .oate o+iectele Anclina7iilor au numai o <aloare condi7ionat#L c#ci> dac# n-ar fi Anclina7iile "i tre+uin7e Antemeiate 6e ele> o+iectul lor ar fi f#r# <aloare> Anclina7iile ele Ansele Ans# ca iG<oare ale tre+uin7ei au atFt de 6u7in o <aloare a+solut# 6entru a le dori 6e ele Ansele> AncFt mai <Frtos dorin7a general# a oric#rei fiin7e ra7ionale tre+uie s# fie de a fi cu totul li+er# de ele. Prin urmare> <aloarea tuturor o+iectelor de do+Fndit 6rin ac7iunea noastr# este totdeauna condi7ionat#. /iin7ele a c#ror eEisten7# nu e Antemeiat# 6e <oin7a noastr#> ci a naturii> au totu"i> dac# sunt fiin7e f#r# ra7iune> numai o <aloare relati<#> ca miIloc> "i se numesc deci lucruri> 6e cFnd fiin7ele ra7ionale 6ersoane> deoarece natura lor le distinge acum ca sco6uri An sine> deci ca ce<a ce nu 6oate fi Antre+uin7at numai ca miIloc> 6rin urmare limiteaG# Antr-atFta tot ar+itrarul 5"i este un o+iect al res6ectului8. *cestea nu sunt> deci> numai sco6uri su+iecti<e> a c#ror eEisten7# are o <aloare 6entru noi ca efect al ac7iunii noastreL ci sco6uri o+iecti<e> adic# o+iecte> a c#ror eEisten7# An sine Ans#"i e un sco6> "i anume un astfel de sco6 An al c#rui loc nici un alt sco6 nu 6oate fi 6us> c#ruia aceste o+iecte ar tre+ui s#-i ser<easc# numai ca miIloc> deoarece f#r# aceasta nimic de <aloare a+solut# nu s-ar 6utea AntFlniL dac# Ans# orice <aloare ar fi condi7ionat#> deci contingen7#> atunci 6entru ra7iune nic#ieri nu s-ar 6utea AntFlni nici un 6rinci6iu 6ractic su6rem. Dac# ar fi> deci> s# eEiste un 6rinci6iu 6ractic su6rem "i> cu 6ri<ire la <oin7a omeneasc#> un im6erati< categoric> atunci el tre+uie s# fie un 6rinci6iu care re6reGint# un 6rinci6iu o+iecti< al <oin7ei An temeiul re6reGent#rii a ceea ce necesar e sco6 6entru oricine> fiind sco6 An sine> "i care> 6rin urmare> 6oate ser Antr-atFta acesta e> deci> un 6rinci6iu su+iecti< al ac7iunilor omene"ti. Dar tot-astfel A"i re6reGint# orice alt# fiin7# ra7ional# eEisten7a sa An urma aceluia"i 6rinci6iu ra7ional care e <ala+il "i 6entru mineL deci e totodat# "i un 6rinci6iu o+iecti<> din care> ca dintr-un 6rinci6iu 6ractic su6rem> tre+uie s# 6oat# fi deduse toate legile <oin7ei. Im6erati<ul 6ractic <a fi> deci> urm#torul: ac7ioneaG# astfel ca s# Antre+uin7eGi omenirea atFt An 6ersoana ta> cFt "i An 6ersoana oric#rui altuia totdeauna An acela"i tim6 ca sco6> niciodat# Ans# numai ca miIloc...
Pagina " din 46
3IR.).,* PO*., /I DO1?NDI.* C# <irtutea 6oate fi do+Fndit# 5c# nu e n#scut#8> reiese din no7iunea ei> f#r# a fi ne<oie s# ne ra6ort#m la cuno"tin7e antro6ologice din eE6erien7#. C#ci facultatea moral# a omului nu ar fi <irtute dac# nu ar triumfa 6rin 6uterea 6rinci6iului An lu6ta cu atFt de 6uternicele Anclin#ri contrare. ,a este 6rodusul ra7iunii 6ractice 6ure> AntrucFt aceasta An con"tiin7a su6eriorit#7ii sale> din li+ertate cF"tig# 6redominan7# asu6ra Anclin#rilor... C*R*C.,R)* a<ea caracter Anseamn# acea 6ro6rietate a <oin7ei> du6# care su+iectul A"i face un leg#mFnt fa7# de anumite 6rinci6ii 6ractice> 6e care el "i le-a 6rescris odat# 6entru totdeauna 6rin ra7iunea sa... Nu im6ort# aici ceea ce face natura din om> ci ceea ce el Ansu"i face din sine... N,!)RIR,* S)/-,.)-)I C* POS.)-*. *- R*2I)NII PR*C.IC, P)R, Anf#6tuirea +inelui su<eran An lume este o+iectul necesar al unei <oin7e determina+ile 6rin legea moral#> An aceasta Ans#> de6lina 6otri<ire a mentalit#7ilor cu legea moral# este su6rema condi7ie a +inelui su<eran. ,a tre+uie deci s# fie tot atFt de 6osi+il# ca "i o+iectul s#u> deoarece ea e cu6rins# An aceea"i 6orunc# de a 6romo<a +inele. Potri<irea de6lin# a <oin7ei Ans# cu legea moral# este sfin7enie> o 6erfec7iune> de care nici o fiin7# ra7ional# a lumii sensi+ile nu este ca6a+il# An nici un moment al eEisten7ei sale. Cum Ans# totu"i ea e cerut# ca fiind necesar# din 6unct de <edere 6ractic> ea 6oate fi AntFlnit# numai Antr-un 6rogres a6ro6iindu-se la infinit de acea 6otri<ire de6lin#> iar du6# 6rinci6iile ra7iunii 6ractice 6ure e necesar s# admitem> ca o+iect real al <oin7ei noastre> o astfel de 6rogresare 6ractic#. *cest 6rogres infinit nu este Ans# 6osi+il decFt 6resu6unFndu-se eEisten7a "i 6ersonalitatea ce dureaG# la infinit a aceleia"i fiin7e ra7ionale 5eEisten7# ce se nume"te nemurire a sufletului8. Prin urmare> +inele su<eran este 6osi+il din 6unct de <edere 6ractic numai su+ 6resu6oGi7ia nemuririi sufletului. *ceasta este deci> ca unit# An mod inse6ara+il cu legea moral#> un 6ostulat al ra7iunii 6ractice 6ure 56rin care An7eleg o 6ro6oGi7ie teoretic#> dar indemonstra+il#> AntrucFt e legat# nedes6#r7it de o lege 6ractic# <ala+il# a 6riori An mod
Pagina # din 46
necondi7ionat8. Pro6oGi7ia des6re menirea moral# a naturii noastre de a 6utea aIunge la o de6lin# 6otri<ire cu legea moral# numai Antr-o 6rogresare la infinit este de cel mai mare folos> nu numai cu 6ri<ire la com6letarea 6reGent# a ne6utin7ei ra7iunii s6eculati<e> ci "i cu 6ri<ire la religie> An li6sa ei> sau legea moral# A"i 6ierde cu totul demnitatea sfin7eniei> ea fiind f#cut# An mod artificial indulgent# "i astfel 6otri<it# cu 6l#cerile noastre> sau noi ne Ancord#m <oca7ia "i totodat# a"te6tarea 6Fn# la o menire inaccesi+il#> anume 6Fn# la n#deIdea unei do+Fndiri de6line a sfin7eniei <oin7ei> 6ierGFndu-ne An <isuri teosofice mistice> care contraGic cu totul cunoa"terea de sine. Prin aceasta nu se face decFt s# se G#d#rniceasc# str#duin7a neAncetat# s6re o+ser<area 6unctual# "i des#<Fr"it# a unei 6orunci ra7ionale> se<ere> neiert#toare> totu"i Ans# nu ideale> ci reale. Pentru o fiin7# ra7ional#> dar finit#> nu e 6osi+il decFt un 6rogres la infinit> de la tre6te inferioare la tre6te su6erioare ale 6erfec7iunii morale. Cel infinit> 6entru care determinarea de tim6 nu este nimic> <ede An aceast# serie> 6entru noi nem#rginit#> Antregimea 6otri<irii cu legea moral#> iar sfin7enia 6e care 6orunca lui o cere f#r# Ancetare> s6re a fi An acord cu dre6tatea sa An 6artea ce i-o sta+ile"te fiec#ruia An +inele su<eran> se AntFlne"te An Antregime Antr-o unic# intui7ie intelectual# a eEisten7ei fiin7elor ra7ionale. Ceea ce-i 6oate re<eni numai creaturii cu 6ri<ire la n#deIdea acestei 6#r7i ar fi con"tiin7a mentalit#7ii sale Ancercate> 6entru a s6era> din 6rogresarea sa de 6Fn# acuma de la r#u la mai +ine din 6unct de <edere moral "i din ot#rFrea neclintit# cunoscut# ei 6rin aceasta> o continuare neAntreru6t# a acestui 6rogres> oricFt de de6arte ar aIunge eEisten7a sa> c iar dincolo de aceast# <ia7#B> "i 6entru a fi> ce e dre6t> niciodat# aici sau Antr-un oarecare moment <iitor de 6re<#Gut al eEisten7ei sale> ci numai An infinitatea 5numai 6entru DumneGeu cu 6utin7a de <#Gut8 a duratei sale> adec<at# 6e de6lin <oin7ei lui DumneGeu 5f#r# indulgen7# sau iertare> care nu se 6otri<e"te cu dre6tatea8. ,@IS.,N.* -)I D)!N,0,) C* POS.)-*. *- R*2I)NII PR*C.IC, P)R, -egea moral# ne-a condus> An analiGa 6recedent#> la 6ro+lema 6ractic#> 6rescris# f#r# nici o inter<enire de mo+ile sensi+ile> numai 6rin ra7iune 6ur#> anume la Antregimea necesar# a 6rimei "i celei mai eEcelente 6#r7i a +inelui su<eran> a moralit#7ii> "i> cum aceasta nu 6oate fi reGol<at# 6e de6lin decFt numai Antr-o eternitate> la 6ostulatul nemuririi. *ceea"i lege tre+uie s# conduc# "i la 6osi+ilitatea celui de al doilea element al +inelui su<eran> anume a fericirii 6otri<ite cu acea moralitate Antr-un mod tot atFt de deGinteresat ca "i Anainte> numai din ra7iune ne6#rtinitoare> anume la 6resu6oGi7ia eEisten7ei unei cauGe adec<ate acestui efect> adic# tre+uie s# 6ostuleGe eEisten7a lui DumneGeu> ca a6ar7inFnd An mod necesar 6osi+ilit#7ii
Pagina $ din 46
+inelui su<eran 5care o+iect al <oin7ei noastre este unit An mod necesar cu legisla7ia ra7iunii 6ure8. 3om eE6une aceast# leg#tur# Antr-un mod con<ing#tor. /ericirea este starea unei fiin7e ra7ionale An lume> c#reia An Antregimea eEisten7ei sale Ai merg toate du6# dorin7# "i <oin7#> "i se AntemeiaG# deci 6e acordul naturii cu sco6ul Antreg al acelei fiin7e> tot astfel cu temeiul esen7ial de determinare a <oin7ei ei. -egea moral# Ans#> ca o lege a li+ert#7ii> 6orunce"te 6rin temeiuri de determinare> care 5ca mo+iluri8 au s# fie cu totul neatFrnate de natur# "i de acordul ei cu facultatea noastr# a6etiti<#. Dar> fiin7a ra7ional# f#6tuitoare An lume nu este totu"i An acela"i tim6 cauGa lumii "i a naturii Anse"i. Prin urmare> An legea moral# nu este nici cel mai neAnsemnat temei 6entru o leg#tur# necesar# Antre moralitate "i fericirea 6ro6or7ional# ei> a unei fiin7e a6ar7inFnd lumii ca 6arte "i deci de6endent# de ea. C iar de aceea> aceast# fiin7# nu 6oate fi> 6rin <oin7a sa> cauGa acestei naturi "i> An ce 6ri<e"te fericirea sa> ea n-o 6oate 6otri An 6ro+lema 6ractic# a ra7iunii 6ure> adic# An 6relucrarea necesar# s6re +inele su<eran> o astfel de leg#tur# se 6ostuleaG# An mod necesar: tre+uie ca noi s# c#ut#m a 6romo<a +inele su<eran 5care tre+uie deci s# fie totu"i 6osi+il8. Se 6ostuleaG# deci "i eEisten7a unei cauGe a Antregii naturi> deose+it# de natur# "i care s# con7in# temeiul acestei leg#turi> anume a acordului eEact al fericirii cu moralitatea. *ceast# cauG# su6rem# Ans# ar fi s# cu6rind# temeiul acordului naturii nu numai cu o lege a <oin7ei fiin7elor ra7ionale> ci "i cu re6reGentarea acestei legi> AntrucFt acestea "i-o fac temeiul su6rem de determinare a <oin7ei> deci nu numai cu mora<urile du6# form#> ci "i cu moralitatea lor ca temei al mora<urilor> adic# cu mentalitatea lor moral#. Prin urmare> +inele su<eran An lume este 6osi+il numai AntrucFt se admite o cauG# su6rem# a naturii> care are o cauGalitate 6otri<it# mentalit#7ii morale. O fiin7# Ans# ca6a+il# de ac7iuni du6# re6reGentarea de legi este o inteligen7# 5fiin7# ra7ional#8> iar cauGalitatea unei astfel de fiin7e du6# aceast# re6reGentare a legilor este o <oin7# a ei. CauGa su6rem# a naturii> AntrucFt tre+uie 6resu6us# 6entru +inele su<eran> este deci o fiin7# care> 6rin intelect "i <oin7#> este cauGa 56rin urmare autorul8 naturii> adic# DumneGeu. Prin urmare> 6ostulatul 6osi+ilit#7ii +inelui su<eran deri<at 5al lumii o6time8 este totodat# 6ostulatul realit#7ii unui +ine su<eran originar> anume al eEisten7ei lui DumneGeu. * fost Ans# 6entru noi o datorie s# 6romo<#m +inele su<eran> deci nu numai Andre6t#7ire ci "i o necesitate unit# cu datoria ca tre+uin7#> de a 6resu6une 6osi+ilitatea acestui +ine su<eran. *cesta> fiind dat numai su+ condi7ia eEisten7ei lui DumneGeu> leag# 6resu6oGi7ia lui An mod inse6ara+il cu datoria> adic# e necesar din 6unct de <edere moral s# admitem eEisten7a lui DumneGeu.
Pagina 4% din 46
*ici Ans# tre+uie s# not#m +ine c# aceast# necesitate moral# este su+iecti<#> adic# tre+uin7#> iar nu o+iecti<#> adic# ea Ans#"i datorie. C#ci nu 6oate eEista nicidecum o datorie de a admite eEisten7a unui lucru 5deoarece aceasta 6ri<e"te numai Antre+uin7area teoretic# a ra7iunii8. Nici nu se An7elege 6rin aceasta c# admiterea eEisten7ei lui DumneGeu ca temei a toat# o+liga7iunea An general este necesar# 5c#ci aceasta se AntemeiaG#> cum s-a demonstrat cu Andestulare> numai 6e autonomia ra7iunii Anse"i8. Datoriei Ai a6ar7ine aici numai truda 6entru 6roducerea "i 6romo<area +inelui su<eran An lume> a c#rui 6osi+ilitate deci 6oate fi 6ostulat#> 6e care Ans# ra7iunea noastr# nu o g#se"te cu 6utin7# de gFndit An altfel decFt su+ 6resu6oGi7ia unei inteligen7e su6reme. *dmiterea eEisten7ei acestei inteligen7e este deci unit# cu con"tiin7a datoriei noastre> de"i aceast# admitere Ans#"i a6ar7ine ra7iunii teoretice. Numai cu 6ri<ire la ra7iunea teoretic#> aceast# admitere> considerat# ca temei de eE6licare> se 6oate numi i6oteG#> An ra6ortare Ans# la inteligi+ilitatea unui o+iect 6ro6us 6rin legea moral# 5+inele su<eran8> deci a unei tre+uin7e An inten7ie 6ractic# se 6oate numi credin7# "i anume credin7# ra7ional# 6ur#> deoarece numai ra7iunea 6ur# 5atFt du6# Antre+uin7area ei teoretic# 6recum "i 6ractic#8 este iG<orul din care r#sare credin7a. Din aceast# deduc7iune se <a An7elege acuma de ce "colile grece"ti n-au 6utut aIunge niciodat# la deGlegarea 6ro+lemei lor 6ri<ind 6osi+ilitatea 6ractic# a +inelui su<eran. ,le f#ceau anume totdeauna numai din regula Antre+uin7#rii 6e care <oin7a omului o face din li+ertatea sa singurul temei> 6entru sine Ansu"i Andestul#tor> al ei> f#r# a a<ea ne<oie> du6# 6#rerea lor> 6entru aceasta de eEisten7a lui DumneGeu. ,i a<eau An ade<#r dre6tate c# sta+ileau 6rinci6iul mora<urilor An c i6 inde6endent de acest 6ostulat> 6entru sine Ansu"i> numai din rela7ia ra7iunii fa7# de <oin7#> f#cFnd astfel dintr-Ansul condi7ia 6ractic# su6rem# a +inelui su<eran. Dar> din aceast# 6ricin#> 6rinci6iul acela tot nu era Antreaga condi7ie a 6osi+ilit#7ii lui. ,6icureenii Ans# admiseser#> ce e dre6t> un 6rinci6iu cu totul fals al mora<urilor ca 6rinci6iu su6rem> anume 6e cel al fericirii> iar An locul unei legi au 6us 6rin An"elare o maEim# a alegerii ar+itrare du6# Anclina7ia fiec#ruia. Dar> ei 6rocedar# totu"i An mod consec<ent sc#GFnd tot astfel demnitatea +inelui lor su<eran> anume An 6ro6or7ie cu inferioritatea 6rinci6iului lor> nea"te6tFnd o fericire mai mare decFt ceea ce se 6oate do+Fndi 6rin 6ruden7# uman# 5la care se socote"te "i cum6#tarea "i moderarea Anclina7iilor8. *ceasta> cum se "tie> tre+uie s# se Anf#7i"eGe destul de s#r#c#cioas# "i> du6# Am6reIur#ri> foarte diferit#> c iar nesocotindu-se eEce67iile ce maEimele ei tre+uia s# le Ang#duie neAncetat "i care le fac inca6a+ile s# de<in# legi. Stoicienii> dim6otri<#> aleseser# foarte 6otri<it 6rinci6iul lor 6ractic su6rem> anume <irtutea> ca o condi7ie a +inelui su<eran. Dar ei A"i re6reGentau gradul <irtu7ii> necesar 6entru legea ei 6ur#> ca 6osi+il de atins cu des#<Fr"ire An aceast# <ia7#> An acest fel
Pagina 41 din 46
Ans#> ei nu numai c# au Antins facultatea moral# a omului su+ numele de An7ele6t mai 6resus de toate marginile naturii lui> admi7Fnd ce<a ce contraGice toat# cunoa"terea des6re om> ci nu <oiau mai ales s# admit# nicidecum a doua 6arte constituti<# a6ar7inFnd +inelui su<eran> anume fericirea> ca un o+iect deose+it al facult#7ii umane a6etiti<e. ,i B-au f#cut> anume> 6e An7ele6tul lor neatFrnat> ca "i o Geitate> de natur# An con"tiin7a su6eriorit#7ii 6ersoanei sale 5An inten7ia mul7umirii sale cu sine8> eE6unFndu-B> ce e dre6t> relelor <ie7ii> dar nesu6unFndu-l lor 5Anf#7i"Fndu-l totdeodat# ca li+er de r#utate8. ProcedFnd astfel> ei Anl#tur# Antr-ade<#r al doilea element al +inelui su<eran> fericirea 6ro6rie> 6unFndu-l numai An f#6tuire "i mul7umirea cu 6ro6ria <aloare 6ersonal# "i cu6rinGFndu-l astfel-An con"tiin7a mentalit#7ii morale. Dar> An acest 6unct> <ocea naturii lor 6ro6rii ar fi 6utut s# le arate An mod suficient eroarea. Doctrina cre"tinismuluiB> c iar dac# n-o consider#m ca doctrin# religioas#> d# An aceast# 6ri<in7# o no7iune a +inelui su<eran 5a im6eriului lui DumneGeu8 care ea singur# satisface 6ostulatul cel mai se<er al ra7iunii 6ractice. -egea moral# e sfFnt# 5neiert#toare8 "i cere sfin7enie a mora<urilor> de"i toat# 6erfec7iunea moral# la care 6oate aIunge omul este totdeauna numai <irtute> adic# mentalitate legal# din res6ect 6entru lege> 6rin urmare con"tiin7# a unei continue dis6oGi7ii s6re c#lcarea ei> cel 6u7in im6uritate> adic# amestec de multe moti<e false 5nu morale8 s6re o+ser<area legii> 6rin urmare o 6re7uire de sine unit# cu umilin7#. *"adar> cu 6ri<ire la sfin7enia ce o cere legea cre"tin#> legea moral# nu-i las# creaturii decFt 6rogresul la infinit> Andre6t#7ind-o Ans# c iar de aceea la n#deIdea d#inuirii sale infinite. 3aloarea unei mentalit#7i 6otri<ite cu des#<Fr"ire cu legea moral# este infinit#> deoarece toat# fericirea 6osi+il# n-are An Iudecata unui Am6#r7i tor An7ele6t "i atot6uternic al ei> nici o alt# limitare decFt li6sa 6otri<irii unor fiin7e ra7ionale cu datoria lor. Dar> legea moral# 6entru sine nu 6romite totu"i nici o fericireL c#ci> du6# conce6tele des6re o ordine natural# An general> aceasta nu este unit# An mod necesar cu o+ser<area legii. Doctrina moral# cre"tin# Am6line"te Ans# aceast# li6s# 5a celui de al doilea element constituti< indis6ensa+il al +inelui su<eran8 6rin Anf#7i"area lumii unde fiin7ele ra7ionale se de<oteaG# din tot sufletul legii morale> ca unei Am6#r#7ii a lui DumneGeu An care natura "i mora<urile intr# Antr-o armonie> str#in# fiec#reia din amFndou# An 6arte> 6rintr-un autor sfFnt> care face 6osi+il +inele su<eran deri<at. Sfin7enia mora<urilor li se d# c iar An aceast# <ia7# ca Andre6tar> dar +un#starea 6ro6or7ional# ei> +eatitudinea> li se Anf#7i"eaG# numai ca 6osi+il# de atins Antr-o eternitate> deoarece aceea tre+uie s# fie totdeauna 6rototi6ul 6urt#rii lor An orice stare> iar 6rogresarea s6re ea este c iar An aceast# <ia7# 6osi+il# "i necesar#> aceasta Ans# nu 6oate fi atins# nicidecum An aceast# lume> su+ numele de fericire 5atFt cFt de6inde de 6uterea noastr#8> fiind deci numai o+iect al n#deIdii. Cu toate acestea>
Pagina 42 din 46
6rinci6iul cre"tin al moralei Anse"i nu este totu"i teologic 5deci eteronomie8> ci autonomie a ra7iunii 6ractice 6ure 6entru sine Ans#"i> deoarece ea nu face din cunoa"terea lui DumneGeu "i a legilor lui temeiul acestor legi> ci numai al aIungerii la +inele su<eran su+ condi7ia o+ser<#rii lor. 'i c iar ade<#ratul mo+il s6re o+ser<area legilor> morala cre"tin# nu-B a"aG# An consecin7ele lor dorite> ci numai An re6reGentarea datoriei> cum doar numai An o+ser<area fidel# a ei st# An<rednicirea de a do+Fndi fericirea. An acest fel> legea moral# duce> 6rin conce6tul +inelui su<eran> ca o+iect "i sco6 final al ra7iunii 6ractice 6ure> la religie> adic# la cunoa"terea tuturor datoriilor ca 6orunci di<ine> nu ca sanc7iuni> adic# decret#ri ar+itrare> 6entru sine Ansele contingente> ale unei <oin7e str#ine> ca legi esen7iale ale oric#rei <oin7e li+ere 6entru sine Ans#"i. Dar aceste legi tre+uie totu"i considerate ca 6orunci ale fiin7ei celei mai Analte> deoarece numai de la o <oin7# 6erfect# din 6unct de <edere moral 5sfFnt# "i +un#8> totodat# "i atot6uternic#> 6utem a"te6ta +inele su<eran> 6e care legea moral# ne face ca datorie s#-B 6unem ca o+iect al str#duin7ei noastre "i la care 6utem n#d#Idui s# aIungem 6rintr-un acord cu aceast# <oin7#. 'i aici deci r#mFne totul deGinteresat "i Antemeiat numai 6e datorie> f#r# ca frica sau n#deIdea s# 6oat# fi 6use la +aG# ca mo+iluri> care> dac# de<in 6rinci6ii> nimicesc toat# <aloarea moral# a ac7iunilor. -egea moral# 6orunce"te s#-mi fac din +inele su6rem 6osi+il Antr-o lume o+iectul ultim al Antregii mele 6urt#ri. *ceasta Ans# nu 6ot n#d#Idui s# Anf#6tuiesc decFt 6rin acordul <oin7ei mele cu cea a unui autor al lumii sfFnt "i +un. Pro6ria mea fericire e cu6rins# An conce6tul +inelui su<eran ca un Antreg unde cea mai mare fericire e re6reGentat# unit# cu cea mai mare m#sur# de 6erfec7iune moral# 5la creaturi> 6osi+il#8 "i anume An 6ro6or7ia cea mai eEact#. Dar> nu fericirea 6ro6rie> ci legea moral# 5care dim6otri<# limiteaG# cu se<eritate la condi7ii dorin7a mea nem#rginit# de fericire8 este temeiul de determinare a <oin7ei> care e Andre6tat# s6re 6romo<area +inelui su<eran. De aceea morala nici nu este cu ade<#rat doctrina cum s# ne facem ferici7i> ci cum s# de<enim demni de fericire. Numai An caGul cFnd inter<ine religia> se i<e"te "i n#deIdea s# de<enim cFnd<a 6#rta"i de fericire An m#sura An care ne-am str#duit s# nu fim nedemni de ea. Demn este cine<a de 6osesiunea unui lucru sau unei st#ri> dac# se acord# cu +inele su<eran ca el s# fie An aceast# 6osesiune. Se 6oate acuma lesne An7elege c# toat# demnitatea atFrn# de 6urtarea moral#> deoarece aceasta este An conce6tul +inelui su<eran condi7ia a ceea ce mai r#mFne 5ceea ce a6ar7ine st#rii8> anume a Am6#rt#"irii de fericire. De aici urmeaG# Ans#> morala An sine nu tre+uie s-o trat#m niciodat# ca doctrin# a fericirii> anume ca un Andre6tar 6entru a de<eni 6#rta"i la fericire> c#ci ea are a face numai cu condi7ia ra7ional# 5conditio sine
Pagina 4 din 46
]ua ^Y^8 a celei din urm#> nu cu un miIloc de a o do+Fndi. Dar> du6# ce ea 5care im6une numai datorii> nedFnd la AndemFn# reguli 6entru dorin7e egoiste8 a fost eE6us# An Antregime> a+ia An acest caG aceast# doctrin# moral# 6oate fi numit# "i doctrin# a fericirii. .re+uia doar ca mai AntFi s# fie treGit# dorin7a moral#> Antemeiat# 6e o lege> de a 6romo<a +inele su<eran 5de a aduce la noi Am6#r#7ia lui DumneGeu8> dorin7# ce mai Anainte nu-i 6utea <eni nici unui suflet egoist> "i tre+uia> An acest sco6> s# se fac# 6asul s6re religie> deoarece n#deIdea fericirii Ance6e a+ia cu religia. Se mai <ede de aici c#> dac# Antre+#m du6# ultimul sco6 al lui DumneGeu An crearea lumii> nu tre+uie s# numim fericirea fiin7elor ra7ionale An ea> ci +inele su<eran> care adaug# la acea dorin7# a acestor fiin7e Anc# o condi7ia> anume 6e cea de a fi demne de fericire> adic# moralitatea acelora"i fiin7e ra7ionale. Numai moralitatea con7ine m#sur# du6# care ele 6ot n#d#Idui a se Am6#rt#"i de fericire 6rin mFna unui autor An7ele6t. C#ci> cum An7ele6ciunea> considerat# din 6unct de <edere teoretic> Anseamn# cunoa"terea +inelui su<eran> iar> din 6unct de <edere 6ractic> 6otri<irea <oin7ei cu +inele su<eran> noi nu 6utem atri+ui unei An7ele6ciuni su6reme inde6endente un sco6 Antemeiat numai 6e +un#tate. C#ci ac7iunea acestei An7ele6ciuni 5cu 6ri<ire la fericirea fiin7elor ra7ionale8 nu ne-o 6utem gFndi decFt su+ condi7iile limitati<e ale acordului cu sfin7eniaB <oin7ei sale ca +ine su<eran originar. De aceea> cei ce au 6us sco6ul crea7iei An cinstirea lui DumneGeu 56resu6u-nFndu-se c# ne-o gFndim 6e aceasta An mod antro6omorfic> ca Anclina7ie de a fi 6ream#rit8> au nimerit f#r# Andoial# eE6resia cea mai +un#. C#ci nimic nu cinste"te 6e DumneGeu mai mult decFt ceea ce este mai de 6re7uit An lume> res6ectul 6entru legea lui> o+ser<area sfintei datorii ce neo im6une legea lui> cFnd se mai adaug# Antocmirea lui m#rea7# de a Ancununa o astfel de ordine frumoas# cu fericirea 6otri<it#. Dac# aceasta din urm# 5s6re a <or+i An c i6 omenesc8 Al face <rednic de iu+ire> 6rin cea dintFi el este un o+iect de adora7ie. C iar oamenii A"i 6ot do+Fndi 6rin +inefacere ce e dre6t iu+ire> dar> numai 6rin aceasta> niciodat# res6ect> astfel c# cea mai mare +inefacere le face cinste numai 6rin fa6tul c# e s#<Fr"it# du6# <rednicie. De aici urmeaG# de la sine c# An ordinea sco6urilor omul 5"i cu el orice fiin7# ra7ional#8 este sco6 An sine Ansu"i> adic# nu 6oate fi Antre+uin7at niciodat# numai ca miIloc de cine<a 5c iar nici de DumneGeu8 f#r# a fi totodat# c iar An acest sco6 "i c#> deci> umanitatea An 6ersoana noastr# tre+uie s# ne fie nou# An"ine sfFnt#. C#ci> omul este su+iectul legii morale> deci a ce<a ce este sfFnt An sine> de dragul c#reia "i numai An 6otri<ire cu care ce<a 6oate fi numit An general sfFnt. *ceast# lege moral# se AntemeiaG# doar 6e autonomia <oin7ei
Pagina 44 din 46
lui ca o <oin7# li+er#> care tre+uie s# se 6oat# 6otri du6# legile sale uni<ersale> An mod necesar totodat# cu acea <oin7#> c#reia are s# se su6un#... C,R)- 9NS.,-*. 'I -,4,* !OR*-( Dou# lucruri um6lu mintea de o <e"nic Annoit# "i s6orit# admira7ie "i <enera7ie> cu cFt mai adeseori "i mai str#duitor se Andrea6t# refleEiunea asu6ra lor: Cerul Anstelat deasu6ra mea "i legea moral# An mine. *ceste dou# lucruri> n-am ne<oie s# le caut "i s# le +#nuiesc numai> ca "i cum ar fi An<#luite An Antuneric sau s-ar afla Antr-o regiune transcendent# An afar# de oriGontul meuL eu le <#d Anaintea mea "i le leg nemiIlocit de con"tiin7a eEisten7ei mele. Primul lucru Ance6e de la locul ce-B ocu6 An lumea eEterioar# a sim7urilor "i l#rge"te leg#tura An care stau Ans6re s6a7iul imens ce cu6rinde lumi 6este lumi "i sisteme de sisteme> "i> 6e deasu6ra> Ans6re tim6uri nem#rginite ale mi"c#rii lor 6eriodice> ale Ance6utului "i duratei lor. *3 doilea Ance6e de la ,ul meu in<iGi+il> de la 6ersonalitatea mea "i m# Anf#7i"eaG# Antr-o lume care are ade<#rat# nem#rginire dar An care 6oate 6#trunde numai intelectul "i de care 56rin aceasta Ans# "i totodat# de toate acele lumi <iGi+ile8 eu m# recunosc legat 6rmtr-o coneEiune> nu ca acolo> numai contingen7#> ci uni<ersal# "i necesar#> AntFia 6ri<eli"te> aceea a unei mul7imi nenum#rate de lumi> nimice"te a"a-GicFnd im6ortan7a mea ca creatur# animal#> care tre+uie s# redea materia din care fu creat#> iar#"i 6lanetei 5unui sim6lu 6unct An )ni<ers8> du6# ce o scurt# <reme 5nu se "tie curn8 ea a fost AnGestrat# cu <ia7#. * doua 6ri<eli"te Anal7#> dim6otri<#> nesfFr"it <aloarea mea ca inteligen7#> 6rin 6ersonalitatea mea> An care legea moral# Ami deG<#luie o <ia7# inde6endent# de animalitate "i c iar de toat# lumea sim7urilor> cel 6u7in cFt se 6oate cunoa"te din sco6ul statornicit eEisten7ei mele 6rin aceast# lege> sco6 care nu se o6re"te la condi7iile "i otarele acestei <ie7i> ci care se Antinde s6re infinit.
1i+liografie: Prolegomene la orice metafiGic# <iitoare56arte a III8 .rad. !i ail *ntoniade Im. Kant: Critica ra7iunii 6ure .rad. .r. 1r#ileanu
Pagina 4! din 46
Im. Kant: Critica ra7iunii 6ractice .rad. .r. 1r#ileanu Im.Kant: 9ntemeierea metafiGicii mora<urilor .rad. .r. 1r#ileanu Im.Kant: *nt ro6ologie in 6rogmatisc er &insic t Ro"ca> I.N.> /ilosofie> ,ditura ,ficient > 1ucure"ti >BNNC. IN.,RN,.
Pagina 46 din 46

Kant

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kant

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Student: Profesor: Nani Diana gr. CON- 235 Rumeansc i !i ail

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina " din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S-ar putea să vă placă și