PLAN DE AFACERI

Student: Vlahu Nicolae

2006
1

Cuprins
1. Sumarul 2. nregistrarea registru comerului 3. Act costitutiv 4. Viziunea 5. Misiunea firmei 6. Analiza S.W. .!. ". nca#rarea ti$ologic% a strategiei &. 'ro#usul (. Mi)loace comerciale 1*.Mi)loace umane 11. rganizarea general% a unit%ii +oteliere 1. ,ece$tia 2. -amere 3. ,e$araii 4. -onta.ilitate 5. Managementul 11.V/nz%ri 0 $reviziuni 12. -oncluzii

***
SUMARUL
Crearea unei uniti hoteliere este un lucru destul de dificil, de asemenea si dezvoltarea unei unitati hoteliere este dificila deoarece necesita timp, un departament de marketing serios si personal competent. n ultima perioada se o!serva o stagnare a acestei piete " piata serviciilor hoteliere. n sezonul estival 200#, gradul de ocupare al litoralului a fost de $% & . 'n procent ingri(orator daca se tine seama de ultimele tendinte ale consumatorilor. )rocentul persoanelor de varsta a treia a crescut, deoarece se o!serva o tendinta de im!atranire a populatiei. n general persoanele de varsta a treia sunt amatoare de petrecere a timpului li!er cat mai placut, preferand vacantele in mi(locul naturii unde se pot rela*a. )rocentul amintit mai sus se datoreaza preturilor ridicate practicate de celelalte unitati hoteliere si relatia pret+calitate lasa de asemena de

dorit. n aceste conditii consumatorii de acest gen de servicii au preferat sa aleaga alte tari cu servicii hoteliere mai avanta(oase. ,actorii de succes ai acestei afaceri constau in" calitatea serviciilor preturile de vanzare a serviciilor promovarea numelui si activitatii firmei gradul de fidelizare al clientilor Localizarea " .C. /'01)2 este situata in statiunea 3enus, la 200 m de pla(a. .+a ales statiunea 3enus deoarece unitatea este foarte !ine situata in cadrul statiunii, este aproape de pla(a, dispune de pla(a privata, concurenta este foarte sla!a in aceasta statiune. 4u se afla decat o singura unitate hoteliera cu acelasi coeficient calitativ 5$ stele6 restul unitatilor au un coeficient calitativ inferior. 3a fi foarte usor de a penetra piata printr+o politica adecvata de preturi si de a o!tine pozitia de lider pe piata serviciilor hoteliere din cadrul statiunii 3enus. Forma juridica " .C /'01)2 se va constitui su! forma de .07, avand un capital social de 60 miliarde . 2cesta va fi constituit astfel " Cladire 8o!ilier, mi(loace fi*e 9isponi!ilitati !anesti 20 miliarde lei $0 miliarde lei 10 miliarde lei

2cesta va fi varsat integral, in momentul constituirii societatii de catre cei doi asociati, ei avand parti sociale egale " 3lahu 4icolae 20 miliarde cldire 10 miliarde numerar :heorghe 2ndrei $0 miliarde o!iecte de inventar mi(loace fi*e

Capitalul social a fost varsat integral, precum am mentionat, mai sus, la !anca ;C0, in data de 20 octom!rie 200$, filiala 8angalia. .e inregistrarea la 0egistrul Comertului din cadrul (udetului Constanta , localitatea 8angalia.

Inre i!trarea la Re i!trul Comertului

Acte nece!are "

foaie de varsamant eli!erata de !anca dupa varsarea capitatului social de catre asociati 5 < copii 6 !uletinul de identitate pentru asociati dovada pentru sediul social 5 titlu de proprietate 6 actul constitutiv al societatii /uropa, autentificat de 4otar )u!lic certificatele de casatorie sau de nastere pentru asociati ta*a (udiciara de tim!ru $00 000 = 2 000, tim!ru (udiciar care se achita la >rezorerie

n momentul prezentarii la 0egistrul Comertului documentele se vor prezenta in original si copie, originalele vor fi restituite comerciantului.

AC" C#NS"I"U"IV
Vlahu Nicolae, nascut in localitatea Constanta, (udetul Constanta, in data de 20. 0%. 1?%0, cetatean roman

$heor he Andrei, nascut in localitatea 8angalia, (udetul Constanta in data de 1%.0$.1?%0, cetatean roman

SC% EUR#PA SRL& sediul in statiunea 3enus, str. .os. Constantei nr. 12

<

Ca'ital Social ( 60 miliarde

3lahu 4icolae

10 miliarde 5 numerar6 20 miliarde 5contravaloarea unei cladiri6

$0 miliarde 5 o!iecte de inventar, mi(loace fi*e 6 ntregul capital social se va varsa la ;anca Comerciala, filiala 8angalia, in data de 0<.0<.200# SC%EUR#PA SRL este administrata de catre asociati, ei avand puteri depline, drepturi egale ce le vor e*ercita impreuna in conformitate cu prevederile legale. 2sociatii+ administratori suporta pierderile si !eneficiaza de profit in mod egal. n cazul lichidarii sau dizolvarii societatii acestea se vor face in conformitate cu prevederile legale.

:heorghe 2ndrei

VI)IUNEA
9eciziile unui manager sunt concretizate in $ directii " 1. 2. $. e*pansiunea renta!ilitatea autonomia

.C /'01)2 pune accentul in primul rand pe renta!ilitate si pe autonomie. /*pansiunea societatii este oarecum dificil de realizat deoarece avand in vedere o!iectul sau de activitate este oarecum greu sa se achizitioneze o alta unitate hoteliera, in cazul in care se efectueaza o e*pansiune pe orizontala. n cazul e*pansiunii pe verticala lucrurile sunt similare deoarece modernizarea unei
6

unitati hoteliere este foarte greu de realizat si este foarte costisitoare. >otusi e*pansiunea nu este imposi!il de realizat ci acesta este directia spre care se va indrepta societatea pe termen lung. /*pansiunea .c. /uropa .rl. se va face astfel " se va achizitiona cate o unitate hoteliera in fiecare dintre statiunile litoralului romanesc. 2ceasta se va limita la litoralul romanesc. 4ivelul ma*im pe care il va atinge .c. /uropa .rl., unde se va opri e*pansiunea, de altfel, este cand aceasta va avea o cota de piata de apro*imativ %0& pe plan local si apro*imativ @0& la nivelul intregului litoral. Cota sta!ilita la nivel local este oarecum usor de atins deoarece concurenta nu este mare. 4u acelasi lucru se poate spune despre cota sta!ilita la nivelul litoralului. .e va a(unge la cota de piata amintita peste apro*imativ 10 ani- peste 10 ani soceitatea va deine % unitati hoteliere. Cand se va a(unge la caracteristicile mentionate se va trece la strategia descentralizarii coordonate. 2stfel fiecare unitate hoteliera va fi responsa!ila pentru propria activitate, va avea propriile metode de marketing insa se vor su!ordona firmei AmamaB. .tatisticile indica o polarizare a populatiei . 10 & au o situatie financiara foarte !una iar restul dispun de o situatie financiara normala. Ceea ce este foarte important este faptul ca acei 10 & au o putere financiara egala cu restul de ?0 &. 'nitatile hoteliere s+au adaptat acestor tendinte si s+au creat adevarate paradisuri sau statiuni lu*oase. 2cest lucru nu s+a intamplat cu toate statiunile ci unele dintre ele au ramas neschim!ate, ele suferind numai cateva mici modificari. /*pansiunea societatii va avea in vedere aceste tendinte si ma(oritatea unitatilor ce se vor achizitiona vor avea un coeficient calitativ de $,#,< stele. 4u se va negli(a nici cealalta categorie de populatie si se vor achozitioana 2,$ unitati hoteliere cu un coeficient calitativ inferior. 2vand in vedere indicii demografici se poate o!serva o tendinta de im!atranire a populatiei. .tatisticile indica ca in anul 202< trei oameni din 10 vor fi de varsta a treia. 2cest lucru este !enefic pentru aceasta ramura a industriei. )e plan intern lucrurile sunt putin diferite. .e afirma acest lucru deoarece din acei ?0& cu o putere financiara mica fac parte indeose!i persoanele de varsta a treia si tineri, ei avand venituri si nu isi pot permite o vacanta, oriunde ar fi ea. )e plan european lucrurile stau similar. .e evidentiaza o im!atranire a populatiei care va continua sa se accentueze dar din punct de vedere financiar lucrurile sunt putin diferite deoarece veniturile persoanelor de varsta a treia sunt relativ mari si acestia isi pot permite o vacanta pe an . )entru a veni in intampinarea dificultatilor cu care se confrunta turismul romanesc .c. /uropa va incheia o serie de contracte, conventii cu 8inisterul >urismului, se vor face oferte promotionale, diferite programe pentru a mari flu*ul de turisti de pe litoralul romanesc 5 de e*emplu A7itoralul pentru toi 6. )rincipalul o!iectiv va fi aducerea de turisti straini pe litoralul romanesc. 'n alt o!iectiv deose!it de important pe care societatea il are va fi incheierea unor aliante cu concurenta, cu statul pentru " amena(area pla(ei, construirea de diguri, infrumusetarea statiunii etc. statul (oaca un rol deose!it de
@

important in cadrul acestor aliante deoarece tre!uie sa vina cu spri(in logistic, financiar etc. )lanificarea constituie una dintre cele mai importante etape din cadrul infiintarii unei societati indiferent de o!iectul sau de actvitate sau de forma sa (uridica. 2firm acest lucru deoarece nimic nu se poate infaptui fara niste o!iective presta!ilite, fara o directionare a activitatilor din societatea respectiva. n primul rand, dupa ce societatea a luat fiinta, aceasta tre!uie sa ai!a un plan de marketing A!ine pus la punctB. 8arketingul este primordial pentru o unitate hoteliera deoarece acesta presteaza servicii, nu desfasoara nici un proces de productie. )lanurile de marketing pot fi ela!orate pentru unitati de afaceri strategice 5contractele cu agentiile de turism6 sau pentru piete specifice 5categoriile de clienti carora ne adresam6. ndiferent de scopul pentru care sunt destinate, in ma(oritatea cazurilor in planuri sunt incluse urmatoarele pro!leme de fond " mai intai se face un sumar, dupa care se trece la analiza concreta a firmei, a posi!ilitatilor pe care le are si la amenintarile la care poate fi e*pusa,la descrierea fortelor de mediu, inventarierea resurselor de care dispune firma, descrierea o!iectivelor de marketing, prestarea planului strategic de marketing, a !ugetelor financiare precum si controlul si evaluarea actiunilor intreprinse. )e !aza analizei situatiei firmei se face o apreciere asupra diferentei intre performanta curenta si o!iectivele vizate. .unt incluse aspecte privind situatia cu privire la marketingul curent care se !azeaza pe informatiile o!tinute din mediul intern si e*tern al firmei. .e fac referiri la segmentele de piata tinta, o!iectivele de marketing, profita!ilitate. 2naliza posi!ilitatilor si amenintarilor tre!uiesc efectuate printr+o e*aminare in detaliu ale posi!ilitatilor si amenintarilor prezenta in mediu care opereaza asupra firmei, precum si cele referitoare la piete tinta, specifice 5 piata serviciilor hoteliere6 avandu+se in vedre marimea si potentialul lor de dezvoltare. 2naliza mediului descrie starea curenta a mediului de marketing, incluzand forte sociale,economice, demografice, politice,culturale, legale considerate de ordin etic. n acelasi timp se precizeaza directiile viitoare ale acestor forte si impactul pe care l+ar putea avea asupra implementarii planului de marketing. 9atorita faptului ca fortele mediului de marketing sunt dinamice, planurile de marketing ar tre!ui vizate, chiar modificate periodic pentru a le adapta la schim!arile ce le survin. 2m aratat in cateva cuvinte cat de importanta este planificarea pentru o unitate hoteliera, in special planificarea politicii de marketing care este fara indoiala ceva primordial pentru o societate care are ca o!iect de activitate serviciile hoteliera 9eschiderea unitatii hoteliere /uropa a fost fcut din data de 2% aprilie 200<. .+a ales aceasta data datorita flu*ului de turisti care frecventeaza litoralul in aceasta perioada . 8a(oritatea tinerilor opteaza pentru o vacanta de #+< zile in perioada 2% aprilie C # mai. 2cest lucru se intampla datorita conditiilor climatice din aceasta perioada. )erioada amintita este o perioada de AantrenamentB pentru
%

unitatea /uropa deoarece este o perioada !enefica pentru a face studii de piata, pentru a modifica ce nu este !ine pentru sezonul estival ce va urma. n aceasta perioada nu se pune accentul pe o!tinerea de profit ci pentru a sesiza daca au avut loc anumite schim!ari in mediu. 2cest lucru se o!serva de o!icei printr+un studiu de piata. 1data o!servate aceste modificari, se iau masurile necesare pentru ca in sezonul estival ce va urma serviciile prestate sa fie in conformitate cu cerintele clientilor. 8omentan, prin aportul unuia dintre asociati societatea dispune de cladirea in care se va amena(a unitatea hoteliera /uropa, de mo!ilierul necesar, de mi(loace fi*e si o!iectele de inventar. 'rmatoarea etapa este amena(area camerelor 5 mo!ilier, aer conditionat, televizor, instalatia sanitara 6. 2poi tre!uie incheiate contracte cu agentiile de turism deoarece agentiile de turism sunt principalii distri!uitori ai serviciilor prestate de .C. /uropa . .e va contracta un credit financiar pentru acoperirea nevoii de numerar de la Dnceputul sezonului estival cEnd Dncasrile sunt relativ mici.

MISIUNEA FIRMEI
A8isiunea firmei este satisfacerea cantitativ Fi calitativ a unui segment al nevoii sociale, Dn condiii de profita!ilitate cEt mai ridicate. Cele trei tipuri de produse care fac o!iectul fa!ricaiei au utilizare atEt industrial C intrEnd Dn configuraia unor produse de comple*itate medie C cEt Fi casnic folosindu+se ca atare Dn locuina fiecruia. Gntreprinderea a urmrit Fi urmreFte ca satisfacerea nevoilor clienilor s fie cEt mai !un, orientEndu+se cu prioritate spre aspectele referitoare la calitatea produselor Fi distri!uirea corespunztoare a acestora. >ot odat Dn condiiile multiplicrii Fi intensificrii concurenei se caut soluii pentru o!inerea de avanta( competitiv, prin optimizarea raportului preHcost Fi Dm!untirea calitii. ,irma ocup, Dn prezent, apro*imativ $#& din piaa unor astfel de produse Fi sunt perspective favora!ile pentru depFirea acestui prag. Gn condiiile atenurii Fi eliminrii !loca(ului economico+financiar, precum Fi ale Dm!untirii 5modernizrii6 tehnice, tehnologice Fi manageriale a societii poate devansa firma cu tradiie Dn domeniu.B

ANALI)A S*#"
Puncte tari

+% ,% -% .% /% 0%

staff+ul hotelului raportul calitate C pre amplasament foarte !un Dn raport cu pla(a for de munc calificat tehnologie de gestionare a informaiei modern nu depinde de un singur furnizor

Puncte !la1e 1. dependena de ageniile de turism 2. ine*istena unui restaurant $. prestigiul statiunii este relativ sla! #'ortunit23i 1. cunoaFterea concurenei din toate punctele de vedere 5 raport calitate+pre, strategii de dezvoltare, etc 6 2. tendinele pieei $. politica promovat de stat #. atragerea de noi clieni strini Amenintari +% ,% -% .% e*pansiunea marilor firme de prestri servicii turistice ta*ele impuse de autoritile locale veniturile tot mai mici ale populaiei migrarea turistilor spre alte zone turistice din alte ri.

SIS"EMUL DE #4IEC"IVE:
#1iecti5e !trate ice 1. 2sigurarea unei dinamici a profitului de cel puin 1<& Dn fiecare an. #1iecti5e deri5ate de radul I 1.1. CreFterea anual a cifrei de afaceri,in preturi compara!ile, cu minim 10& anual #1iecti5e deri5ate de radul II 1.1.1. CreFterea cifrei de afaceri reale pe piaa e*tern cu @& anual 1.1.2 9iminuarea cheltuielilor e*ceptionale 2. CreFterea profita!ilitii aciunilor cu minim 20& pana Dn anul 200@ 2.1. 0etehnologizarea seciilor Fi atelierelor de producie prin efectuarea de investiii in valoare de 1.<00.000J pana in 200@ 2.2. 9iminuarea costurilor de producie cu 10& 2.1.1. 2chiziionarea unor utila(e si tehnologii noi, de mare randament Acti5it23i nece!are )roducie 3Enzri 8arketing 8otivare personal Conta!ila Iuridica ,inanciar nvestiii ,inanciar ;uget 1rganizare managerial C>C ,a!ricaie nvestiii 8otivare personal

2.2.1. Gm!untirea calitii produselor fa!ricate

10

$. Crearea unui sistem de management performant pEn la $0 decem!rie 2006

$.1.)roiectarea sistemului de management pEn la sfErFitul anului 2006

$.1.1. /la!orarea de studii de remodelare a principalelor componente manageriale" organizatoric, informaional, metodologic, decizional

1rganizare managerial )reviziune .istem informaional

M#DALI"67I S"RA"E$IC# "AC"ICE DE REALI)ARE A #4IEC"IVEL#R

asimilarea unui nou produs efectuarea de investiii 5achiziionarea unor utila(e Fi maFini mai performante6 modernizarea managerial reducerea consumului a!solut Fi relativ de factori de producie promovarea produselor prin intensificarea reclamei sporirea motivaiei Dn munc a personalului prin creFterea cEFtigului salarial mediu nominal -

REC#MANDARI S"RA"E$ICE
NR% CR"% M#DALI"67I S"RA"E$ICE AC7IUNE "ERMEN RESP#NSA4IL C#NSECIN7E

1.

0eproiectarea sistemului de management

$0K 2006

Lef compartiment organizare

+ creFterea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate prin raionalizarea componentei informaionale a managementului Fi prin derularea proceselor decizionale pe !aza unor scenarii metodologice adecvate-

PR#DUSUL
)rincipalele cerine ale autoritilor Dn ceea ce priveFte serviciile hoteliere sunt urmtoarele" sanatatea si securitatea personalului si ale clientilor. .e refera la pre(udiciile legate de timpul pierdut raportat la un milion de ore lucrate, instructa(ul ecologic si de igiena realizat pentru personalul anga(at si cadrul de comportare turistica cerut clientilor zgomotele produc disconfort si din aceasta cauza se cere sta!ilirea nivelului ma*im si minim in cadrul sectoarelor de lucru din hotel si in limitele amplasamentului

11

 ape uzate C rezultate in urma e*ecutarii curateniei cotidiene si generale din structurile de cazare- se cere sa se cunoasca )+M ul apei rezultate fata de limita admisa, cantitatea unor su!stante folosite in procesul de igienizare care se regasesc in apa evacuata 5 detergenti, clor 6 deseuri cu caracteristic industrial sau mena(er pentru care se cere cunoasterea acestora ca procent din totalul de produse folosite, desuri recicla!ile, cantitatea de deseuri trimisa zilnic sau anual la reciclat" un e*emplu il constitue renuntarea la !analele pahare de plastic care a(unse in gropile de gunoi vor persisita multi ani energie, prin sta!ilirea surselor folosite, a unor resurse alternative, solara, eoliana cu determinarea consumurilor specifice pentru fiecare camera, spatiu comun, lift- din acest punct de vedere se pot utiliza panouri solare, !ecuri actionate cu energie solara etc. utilizarea de su!stante chimice pentru igiena ridica pro!lema lipsurilor de detergenti folositi, a spraN+urilor, otravurilor pentru distrugerea insectelor nedorite dotarile din interior tre!uie sa fie intr+o armonie de culori, moderne, placute transporturile sunt elemente esntiale in circulatia turistilor si a aprovizionarii societatii 2cestea sunt doar cateva din cerintele unei unitati de cazare care este in concordanta cu nevoile consumatorilor, ne referim aici la un nivel de minim de nevoi n ceea ce priveste e*pansiunea societatii aceasta tre!uie sa se faca cu noi investitii, investitii care tre!uie sa fie eficiente. 2glomeratiile ur!ane, stresul cotidian, viata de zi cu zi, conduc la o!oseala, frustrare. 'neori oamenii simt nevoia sa stea in mi(locul naturii fara sa auda telefon, zgomotul provocat de masini sau alte lucruri care le+ar putea aminiti de rutina zilnica. >urismul romanesc a aparut intr+un cadru organizat in a doua parte a secolului 1%, dar a capatat o mare amploare dupa anul 1?<6, cand a inceput realizarea unor mari comple*ee hoteliere, in !aza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deose!it de favora!ile pentru practicarea unui turism comple* a permis construirea in cele 12 statiuni a unei puternice !aze materiale de cazare, tratament, alimentatie pu!lica, agrement, comert general etc. litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr+o accentuata sezonalitate 2stfel capacitatea de cazare era in 1??# de 1<6<$< de locuri, reprezentand #<& din spatiile de cazare ale tarii, cele 12 statiuni avand peste 260 de hoteluri si $00 de unitati de alimentatie pu!lica
12

n anul 1??# litoralul romanesc detinea 1< & din numarul turistilor cazati in 0omania si 2< & din turistii straini Cu toate acestea potentialul turistic al litoralului este suficient valorificat, mai ales resursele !alneare de mare valoare terapeutica- ape termo+minerale, namolurile sapropelice si de tur!a 5 de altfel !aza de cazare pentru cur!a !alneara reprezinta numai 12,1 & din spatiile litoralului. 8ai mult unele elemente de potential se degradeaza sau se reduc treptat 5 pla(a, namolul 6 conducand la diminuarea potentilului turistic, in acest sens .c /uropa are in plan o serie de aliante cu concurenta pentru a mari potentialul turistic pe cat posi!il. Unitatea Euro'a are # nivele, ?0 de camere, 1% pe fiecare nivel, !irourile societatii, #< de camere cu vedere la mare, restul cu vedere in partea opusa, dispune de piscina, parc de (oaca pentru copii, restaurant propriu care are acelasi coeficient calitativ cu unitatea hoteliera.

59;7 sau >O 4 6

Camerele& ?0 la numar, au in dotare urmatoarele"

'n pat sau doua paturi in functie de tipul camerei >elevizor 2 fotolii masuta cafea masuta televizor !aie dotata cu ca!ina de dus frigider mini!ar aer conditionat telefon sifonier geam termopan

>oate acestea au menirea sa asigure un confort deose!it turistilor nu in ultimul rand de a lasa o imagine pozitiva, placuta acestora pentru ca in sezonul urmator sa revina in unitatea noastra hoteliera. 8anagementul firmei a pregatit un pachet de servicii ca nu sunt incluse in tariful camerei. 2ceste servicii au rolul de a acoperi toate nevoile posi!ile ale turistilor indiferent de ce meserie au ei. 2sadar pachetul de servicii cuprinde " masa( sala forta si fitness parc de (oaca pentru copii teren de tennis
1$

 inchirieri masini sala pentru conferinte spalatorie trimiteri de fa*+uri 2ccesul in camere se va face pe !aza de cartele magnetice iar curentul electric din camera este activat tot cu cartela magnetica. 7umina de pe holul hotelului va functiona pe !aza de cartela megnetica. 9esi dupa cum reiese de mai sus hotelul este modern, acest lucru nu este de a(uns pentru a asigura o !una desfasurare a activitatii. nainte de toate este nevoie de o organizare eficienta si de un personal competent.

Mijloace comerciale
8i(loacele comerciale sunt foarte importante in cadrul unei societati hoteliere. 9egea!a o societate comerciala produce !unuri de calitate superioara sau este superioara, in general, fata de alte societati comerciale daca nu stiu cum sa puna in valoare acest lucru, sa se foloseasca de avanta(ele pe care le are. )entru a pune in valoare diferitele avanta(e sau pentru a folosi anumite strategii orice societate se foloseste de mi(loacele comerciale Politica de 'rodu!% n primul rand, cel mai important lucru in cadrul unui produs sau a unui serviciu hotelier sau de orice natura este calitatea. 2poi tre!uie mentinuta o corelare intre calitatea si pretul produsului sau serviciului respectiv. 2cum conform statisticilor se poate o!serva o oarecare educare a consumatorului . n cazul serviciilor hoteliere se poate o!serva o cerere mai mare pentru unitatile cu un coeficient calitativ superior. 'nitatea /uropa este pregatita sa ofere un comfort deose!it, o calitate deose!ita a serviciilor pe care aceasta le presteaza la un pre relativ accesi!il. Politica de 'ret% )returile pe care unitatea /uropa le va practica" prima perioad+1 200 000- a doua perioad 2 200 000- a treia perioad 1 200 000. 2ceste preturi sunt relativ mici avand in vedere preturile pe care celelalte unitati hoteliere cu un coeficient calitativ similar le vor practica. 2cesta este un pret de penetrare a pietei deoarece este foarte greu sa intre pe piata societatea avand de trecut o serie de !ariere la intrare. 2ceasta este una dintre pe care societatea le aplica pentru castigarea pietei insa cea mai importanta este politica de distri!utie. Politica de di!tri1utie% 9istri!uirea serviciilor hoteliere prestate de unitatea hoteliera /uropa se va face prin intermediul agentiilor de turism. n politica societatii agentiile de turism sunt cele mai importante. /ste si interesul agentilor de turism de a creea o imagine !una unitatii hoteliere, deoarece serviciile prestate de aceasta sunt produsele pe care agentia le comercializeaza. 7a inceputul sezonului estival fiecare unitate hoteliera trimite oferte la agentiile de turism. 2cestea, la urma lor, daca sunt interesate de oferta primita
1#

vor solicita incheierea unui contract de cola!orare sau o conventie. /*ista o diferenta intre cele doua " contractul de cola!orare prevede inchirierea unui anumit numar de camere pe toata perioada sezonului estival. 1data incheiat acest contract de cola!orare agentia de turism isi poate trimite clientii fara sa ceara apro!area unitatii hoteiere respective in momentul valorificarii !iletului conventia se incheie de catre agentiile de turim care nu au o cifra de afaceri mare si nu isi pot permite inchirierea unui anumit numar de camere. n momentul valorificarii unui !ilet sau a inchierii oricarei operatiuni care implica unitatea hoteliera respectiva tre!iue sa ceara apro!area manageriilor unitatii respective n cazul contractului de cola!orare, o parte din cheltuielile cu pu!licitatea sunt preluate indirect de agentiile de turism. 2cestea sunt interesate sa creeze o imagine !una a unitatii hoteliere deoarece in acest fel isi vand si ele produsele 5 serviciile hoteliere6. )entru fiecare !ilet vandut, pentru fiecare loc valorificat, agentia de turism primeste un comision in functie de valoarea !iletului sau a locului respectiv. 2cest comision reprezinta 10& din valoarea !iletului sau locului valorificat. Politica de comunicare% n ceea ce priveste politica de comunicare pe care o aplica societatea se poate spune ca aceasta este foarte relativa deoarece agentiile de turism aceste cheltuieli sunt preluate indirect de catre agentiile de turism. .ingurele cheltuieli pe care societatea le va avea in cadrul acestei clase de cheltuieli sunt acelea cu emiterea de pliante pu!licitare. 2ceste pliante sunt destinate apoi agentiilor de turism. /*ista clauze in contractul de cola!orare, care se incheie intre unitatea hoteliera si agentiile de turism, care stipuleaza suportarea acestor cheltuieli de catre agentiile de turism. nsa toate aceste cheltuieli, politica de comunicare, in general este foarte greu de realizat deoarece necesita costuri foarte mari. 4u toate societatile isi pot permite anumite reclame pu!licitare, anumite politici de pret. 8arketing+ul mi* tre!uie sa fie compati!il cu mi(loacele finanaciare de care dispune societatea. MI8L#ACE UMANE )ersonalul are un rol primordial intr+o unitate hoteliera. ntr+o unitate care a primit calificativul de patru stele pretentiile cu privire la personal si nu numai sunt mari. Comportamentul acestora in timpul serviciului tre!uie sa fie impeca!il. /ste foarte greu sa se gaseasca personal pentru aceasta munca deoarece acestia tre!uie sa se adapteze conditiilor de stres si o!oseala. 2cest lucru este vala!il in perioada de mi(loc a sezonului estival, cand deseori anga(ati tre!uie sa ramana peste program. 4u toti oamenii accepta acest lucru si nu tre!uie sa uitam ca acestia sunt anga(ati doar pe timpul sezonului estival. Cinstea,
1<

seriozitatea, responsa!ilitatea sunt calitatile pe care orice anga(at al unitaii tre!uie sa le ai!a. 7ipsa unei cameriste ar provoca pierderi considera!ile societatii, de aceea selectarea personalului tre!uie sa se faca foarte atent. .electarea se face de manageri. )ersonalul este impartit in departamente. 3om prezenta mai (os structura personalului pentru fiecare departament in parte. .ocietatea a incheiat o cola!orare cu 1ficiul ,ortelor de 8unca in vederea distri!uirii de catre acesta unui personal calificat. /*ista insa un numar optim de salariati care tre!uie sa+l detina o unitate hoteliera. 'n numar prea mic de salariati ar influenta negativ activitatea unitatii hoteliere 5un numar mic de salariati ar putea afecta negativ calitatea serviciilor prestate6. 2celasi lucru se intampla si atunci cand numarul de salariati este prea mare deoarece acesta ar atrage la randul lui salarii si astfel cresc cheltuielile. 4umarul optim de salariati se determina in functie de fiecare unitate hoteliera, nu e*ista un standard in vederea acestui lucru. n cazul unitatii hoteliere /uropa situatia numarului de salariati este urmatoarea " CALIFACARE 0eceptioneri Cameriste Conta!ili 8anageri e*ecutiv 8anager general ,ochisti ngri(itor piscina nstalator /lectrician )aznici S"UDII SUPERI#ARE 9e preferinta 4u 9a 9a 9a 4u 4u 4u 4u 4u NUMAR $ < 5una pe fiecare nivel6 2 2 1 $ 1 1 1 $ SALARIU M#DUL DE DE LUCRU INCADRARE $.<00.000 12P2# 2.<00.000 <.000.000 n functie de vanzari 5 2 & 6 n functie de vanzari 5 $ & 6 2.<00.000 2.<00.000 2.<00.000 2.<00.000 2.<00.000 % orePzi % orePzi ,le*i!il ,le*i!il 12P2# 12P12 % orePzi % orePzi 12P2#

16

#r anizarea eneral2 a unit23ii hoteliere

n ceea ce priveste organizarea unitatii hoteliere aceasta este impartita in 6 departamente " 1. receptia 2. camere $. reparaii #. conta!ilitate <. managementul

MANA$ER$ENERAL $ENERAL MANA$ER

MANA$ERE9ECU"IV E9ECU"IV MANA$ER

RECEP"IE RECEP"IE

C#N"A4ILI"A"E C#N"A4ILI"A"E

REPARA7II REPARA7II

CAMERELE CAMERELE

RECEP"IA
0eceptia este una dintre cele mai importante parti ale unitatii hotelului. 2ceasta are mai multe responsa!ilitati. )rincipalele ei responsa!ilitati sunt de a distri!ui camere turistilor, de a face rezervari, de a incasa !anii de la clienti, de a furniza datele necesare cameristelor pentru a+si putea indeplini activitatea.

1@

0eceptia functioneaza in regim non+stop 52# ore din 2# 6. >ot timpul in receptie tre!uie sa fie cineva pentru a putea rezolva pro!lemele ce apar pe parcurs. 'na dintre cele mai importante responsa!ilitati pe care o are receptia este aceea de a distri!ui camere turisilor si de a face rezervari. 0eceptia primeste de la managementul firmei numarul de locuri valorificate de fiecare agentie de turism pe o perioada de 10 zile. n !aza acesteia receptia face rezervarile si asigura o valorificare optima a camerelor, cu alte cuvinte sa asigure o distri!uire optim a camerelor. /ste foarte important ca doua rezervari sa nu se suprapuna in timp. 9upa ce au fost efectuate aceste rezervari din numarul total de camere se pastreaza < camere in vederea ocuparii lor la Ali!erB, este vor!a despre turistii care sosesc neanuntat si nu sunt facute rezervari pentru ei. 2cestia efectueaza plata serviciilor de care !eneficiaza, in numerar la receptia hotelului. ;ineinteles acest numar de < camere nu este fi* ci variaza de la o zi la alta in functie de gradul de ocupare al hotelului. 1 distri!uire eficienta se efectueaza atunci cand e*ista o continuitate in ocuparea camerelor. n fiecare zi receptia are o!ligatia de a anunta cameristele pritr+o lista amanuntita numarul de camere ocupate, numarul de camere care se eli!ereaza in ziua respectiva precum si numarul de camere care se vor ocupa in acea zi. 2ceste liste sunt necesare pentru efectuarea mena(ului si a curateniei generale in camere. 'nitatea /uropa in timpul va promova doua oferte . 2stfel turistii vor putea opta numai pentru cazare si pentru cazare si masa . 3oucherul reprezinta !iletul emis de agentia de turism ce are contract de cola!orare cu unitate hoteliera. 4umai turistii care sosesc prin agentie de turism primesc un asemenea !ilet in care este stipulata valoare totala pentru care tre!uie sa se distri!uie !onuri valorice. :Con;ortul dumnea5oa!tra e!te 'rioritatea noa!tra numarul +<% 2ceasta este misiunea managementului. 0eceptia are rolul de a lua masuri atunci cand un turist are o nemultumire, de e*emplu aerul conditionat nu functioneaza sau nu curge apa calda, turistul va raporta aceasta nemultumire la receptie si aceasta va lua masuri in vederea rezolvarii pro!lemei respective. 7a sfarsitul fiecarei zile receptia are o!ligatia de a preda !anii incasati in timpul zi alaturi de documentele (ustificative.

CAMERELE
Camerele hotelului sunt responsa!ilitatea cameristelor sau femeilor de serviciu. 2cestea se ocupa cu intretinerea lor pe toata durata sezonului estival. 2ceasta intretinere consta in efectuarea de mena( in timpul cand ele sunt ocupate, efectuarea de curatenie generala in momentul eli!erarii lor si mentinera in stare optima pentru cazare in timpul cand acestea sunt li!ere.

1%

n fiecare zi cameristele vor primi de la receptie lista amanuntita cu numarul de camere ocupate, perioada de timp pentru care sunt ocupate, camerele care urmeaza a se eli!era in ziua respectiva si camere care se vor ocupa in ziua respectiva. n camerele ocupate, odata la trei zile cameristele tre!uie sa efectueze mena(ul. /l se face atunci cand turistul este plecat din camera. 2cest mena( consta in schim!area prosoapelor, schim!area len(eriei, aprovizionarea cu gel de dus, cu servetele parfumate, cu servetele cu silicon pentru pantofi, golirea cosului de gunoi. n camerele care urmeaza sa fie cazate sau valorificate se verifica daca sunt in conditii optime cazarii. 1 camera este in conditii optime cazarii atunci cand aceasta are len(erie si prosoape curate, functioneaza toate aparatele electrice, camera este aerisita, este curata din toate punctele de vedere. Camerele care se eli!ereaza in ziua respectiva sunt supuse curateniei generale. Curatenia generala consta in schim!area len(eriei si a prosoapelor, aprovizionarea cu accesorii 5 servetele parfumate, gel de dus, sevetele cu silicon pentru pantofi 6 se spala pe (os, se da cu aspiratorul, se da cu spraN de camera, !inenteles dupa ce a fost facuta o aerisire corespunzatoare. 7a inceputul zilei, se eli!ereaza de la magazia cu materiale, de catre superiorul femeilor de serviciu, materialele care acestea au nevoie pentru a+si desfasura activitatea in ziua respectiva. 8aterialele respective se eli!ereaza in functie de listele pe care acestea le primesc de la receptie. 1 alta sarcina a cameristelor este de a verifica camerele la plecarea turistilor. 2cestea verifica daca nu lipsiste ceva din inventarul camerei sau daca au fost produse pagu!e 5s+a spart vreun pahar, s+a spart oglinda6. 9aca camerista constata ca totul este in regula aceasta anunta receptia iar ea poate face formalitatile pentru ca turistul sa poata pleca. /*ista si situatii cand camerista constata nereguli in camera pe care o verifica. n cazul lipsei sau deteriorarii vreunui o!iect din camera se anunta receptia de catre camerista si aceasta instiinteaza turistul despre neregulile constatate. >uristul este raspunzator pe durata se(urului sau. 2stfel acesta va tre!ui sa achite la receptie contravaloarea o!iectului deteriorat sau care lipseste. 9upa rezolvarea tuturor pro!lemelor responsa!ilul de la receptie poate sa treaca la formalitatile de incheiere a se(urului. Cameristele au un rol foarte important in !una functionare a unitatii hoteliere. 2cestea tre!uie atent selectate de catre managerii unitatii deoarece este foarte important ca acestea sa fie cinstite deoarece ele intra in contact cu lucrurile clientilor.

REPARA7II

1?

Motelul /uropa va fi alimentat cu apa calda in regim non+stop. 2ceasta va fi furnizata de propia centrala termica. $ anga(ati se vor ocupa de !una functionare a acesteia. 0esponsa!ilitatile lor sunt multiple. /i se vor ocupa de !una functionare a centralei termice, deci de alimentarea unitatii cu apa calda, de intretinerea piscinei, de reparatiile generale in intreaga unitate. )iscina are in dotare un sistem performant de purificare si incalzire a apei. 2pa din piscina nu se schim!a niciodata pe toata perioada sezonului estival. 9atorita sistemului de tratare a apei aceasta se mentine in conditii optime pe toata durata sezonului estival. Qilnic insa, tre!uie ca in anumite recipiente sa se introduca <00gr. de soda caustica. /ste foarte important ca acest departament sa fie prompt. >re!uie sa se intervina rapid in rezolvarea pro!lemei pentru a nu se naste pierderi. 9e e*emplu intr+o camera s+a spart conducta de apa rece si curge in camera situata la nivelul inferior. Camera respectiva nu poate fi cazata si astfel iau nastere pierderi, de aceea tre!uie sa se intervina imediat pentru rezolvarea pro!lemei. 0eceptia este cea care anunta defectiunile ce se apar. )entru o interventie mai rapida managementul unitatii a decis ca permanent sa se gaseasca cineva pentru a rezolva acest gen de pro!leme. nsa personalul care va alctui acest departament este pregatit pentru orice gen de defectiuni 5pro!leme cu instalatia sanitara, pro!leme de electricitate, pro!leme de tamplarie etc.6.

C#N"A4ILI"A"E
>re!uie tinuta o evidenta clara a miscarii materialelor cu care este aprovizionata firma si de asemena tre!uie tinuta o evidenta clara a sumelor care circula in unitate. 'na din principalele responsa!ilitati pe care departamentul Aconta!ilitateB o are este de a tine o evidenta clara privind incasarile si platile efectuate de unitate. 2stfel orice aprovizionare cu materiale, orice plata efectuata catre un furnizor tre!uie sa se evidentieze in conta!ilitate. 1peratiile economice si financiare se consemneaza in momentul efectuarii lor in documentele (ustificative. 2sa cum prevede art.6, alin. 2 din 7egea conta!ilitatii A orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr+un inscris care sta la !aza inregistrarilor in conta!ilitate, do!andind astfel calitatea de document (ustificativB. 7a sfarsitul fiecarei luni se efectueaza un inventar in fiecare departement. 2cest inventar are rolul de reda o situatie clara managementului unitatii despre modul de folosire al resurselor materiale cu care departamentul respectiv a fost aprovizionat. 1 alta responsa!ilitate pe care o are departamentul mai sus amintit este de colecta incasarile din receptie, restaurant, !arul de zi incasari care se predau

20

la randul lor la caseria unitatii. 2cest lucru se DntEmpla la sfarsitul fiecarei zile, iar incasarile colectate sunt insotite !ineinteles, de acte (ustificative. 9epartamentul conta!ilitate asigura si formulare necesare departementelor unitatii. 9e e*emplu, daca in receptie nu mai sunt formulare de note de plata se raporteaza la conta!ilitate si pe !aza de proces ver!al se completeaza necesarul de uz. ,olosirea datelor conta!ile in procesul de conducere 5situatiile pe care conta!ilii le predau managerilor unitatii6 impune centralizarea si sintetizarea lor periodica. 7a aceasta cerinta raspund situatiile financiar+conta!ile de sinteza si de raportare. )rin intermediul lor, datele inregistrate cu a(utorul sistemului de conturi sunt consolidate si raportate ca un tot unitar su! forma indicatorilor economoco+ financiari. .ituatiile financiare reprezinta un sistem de indicatori economico+finanaciari ce caracterizeaza situaria patrimoniului, situatia financiara si rezultatele o!tinute. 9ocumentele de sinteza si raportare se compun din" !ilant 5contul situatiei patrimoniului 6, contul de rezultate 5cont de profit si pierdere6, ane*a la !ilant si raportul de gestiune

MANA$EMEN"UL
)rincipala sarcina pe care managementul firmei o va avea este de a trasa sarcini precise su!ordonatilor. 8anagerii tre!uie sa fie un e*emplu pentru su!ordonati.

21

1data ce omul ocupa o pozitie care are ca scop supravegherea muncii altora ,munca sa se schim!a ,pentru el prima responsa!ilitate este Rde a face lucrurile prin oameniB.)e scurt,el nu mai este un e*ecutant,dar in schim! este un manager. Ca manager , el tre!uie sa faca orice pentru a+si a(uta su!ordonatii sa o!tina rezultate ma*ime in limitele talrntelor si a!ilitatilor lor. 2ceasta inseamna ca tre!uie sa traseze sarcinile in functie de rezultatele o!tinute ,sa munceasca cu su!ordonatii sai in determinarea celor mai !une solutii ,sa isi a(ute oamenii in identificarea si depasirea pro!lemelor care ii preocupa,sa ii sfatuiasca, sa ii antreneze, sa le dea a(utorul de care au nevoie si in sfarsit ,el tre!uie sa dea su!ordonatilor oportunitatea de a persevera in munca. 2cel manager care nu face aceste lucruri intr+o oarecare masura "nu incredinteaza , nu face lucrurile prin alte personae , prin urmare nu este manager. /ste o limita la ceea ce un manager poate face de unul singur si la ceea ce poate face cu a(utorul su!ordonatilorsi toate operatiunile sunt cuprinse intre aceste limite. 2stfel delegarea sarcinilor este una dintre principalele instrumente ale unui manager. /l tre!uie sa+si petreaca timpul conducand, nu e*ecutand. 8anagementul tre!uie sa asigure un grad de ocupare cat mai mare pe toata perioada sezonului estival. )rincipalii Adistri!uitoriB sunt agentiile de turism. 7+a inceputul sezonului estival se incheie contracte de cola!orare intre unitatea hoteliera si agentiile de turism, atat din tara cat si din strainatate. Contractul de cola!orare prevede promovarea si comercializarea serviciilor hoteliere prestate de /uropa. n urma acestui contract de cola!orare agentiile de turism pot vinde !ilete de vacanta, iar la fiecare vanzare acestia o!tin un comision de 10& din valoarea !iletului. >re!uie mentinuta o cola!orare stransa intre unitatea hoteliera si agentiile de turism. 2cestea nu pot valorifica nici o camera fara apro!area unitatii hoteliere. nainte de vinderea unui !ilet agentia de turism va lua legatura cu managerii unitatii hoteliere si vor cere apro!area acestora, deoarece e*ista situatii cand hotelul nu are locuri li!ere si atunci !iletul care urmeaza a fi vandut nu ar avea acoperire. >ocmai din acest motiv, fiecare agentie de turism care a incheiat un contract de cola!orare are o!ligatia de a instiinta managerii unitatii hoteliere privind valorificarile efectuate de aceasta, precum si data cand vor avea loc valorificarile respective. n functie de cele mentionate mai sus managerii anunta receptie pentru a face rezervari pentru perioadele de timp respective. Clientii permanenti se !ucura de un regim special" masa este gratuita. 'n client permanent este aceea persoana fizica sau (uridica ce valorifica una sau mai multe camere pe toata perioada sezonului estival.

FURNI)#RII

22

/ste foarte importanta o !una aprovizionare a unitatii cu materiale. :anditi+va Ace s+ar DntEmpla daca restaurantul ar ramane fara materiale de intretinere a camerelor SB sau Ace s+ar DntEmpla daca hotelul ar ramane fara apa SB. 9in aceasta cauza este foarte important ca managerii unitatii sa ia masuri pentru a nu se a(unge in astfel de situatii. .unt necesare foarte multe resurse materiale pentru !una desfasurare activitatii. .unt prezentate mai (os cateva din resursele necesare in unitatea hoteliera /uropa.

Nr%crt Denumire 'rodu! 1 )raf curatat gresie+faianta 5Cif6 2 .olutie curatat gemuri 52*ion6 $ .olutie pentru curatat aluminiu 5)ronto6 # .praN pentru curatat marmura 5)ronto6 < Martie igienica 5QeTa6 6 .olutie pentru intretinut chiuveta+cada 5 Cif 6 @ .apun % :el dus 5 pliculete 6 ? .ervetele parfumate 10 .ilicon pentru pantofi 11 ;ecuri 12 .olutie pentru spalat canapele+fotolii 5 2*ion 6 1$ .olutie pentru curatat covoare 5 Carpetin 6 1# .aci aspirator 1< .aci mena(eri 16 .ervete pentru sters praful 1@ .praN de camera 5 )ronto 6 1% 9etergent

UM ;uc. ;uc ;uc ;uc. ;uc. ;uc ;uc ;uc ;uc ;uc ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. )achet ;uc. ;uc. ;uc

Pret unitar =a'ro>%? #0.000 lei 60.000 lei 60.000 lei %0.000 lei <.000 lei 60.000 lei <.000 lei 2.000 lei 1.000 lei 2.000 lei 2.000 lei <0.000 lei 60.000 lei 2.000 lei 1<.000 lei <.000 lei @0.000 lei 2<.000 lei

MA"ERIALE $ENERALE 8aterialele generale se refera formularele folosite de receptie, de conta!ilitate, de managementul firmei, dar si materiale consuma!ile . n ta!elul de mai (os sunt enumerate materialele generale folosite de unitatea hoteliera /uropa.

2$

Nr% crt% 1 2 $ # < 6 @ % ? 10 11 12 1$ 1#

Denumire 'rodu! Martie scris Martie *ero* )i*uri >us imprimanta Capse 2grafe ,ormular nota de plata 5numerar6 ,ormular nota de plata 5virament6 ,ormular monetar ,ormular nota de plata 5proforma6 9osare Caiete Martie fa* ,ormulare conta!ilitate

U%M% ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc. ;uc.

Pret unitar @0.000 lei %0.000 lei 1.000 lei $00.000 lei 20.000 lei 20.000 lei $0.000 lei $0.000 lei $0.000 lei $0.000l ei 2.000 lei $.<00 lei 1<.000 lei

)lata furnizorilor se va face in numerar, in momentul aprovizionarii. 4u toti furnizorii vor fi platiti in numerar. .unt anumiti furnizori care vor fi platiti prin virament !ancar. n aceasta categorie intra .C. C14/7 .2. al carei o!iect de activitate este distri!uirea curentului electric, .C. 029/> .2. al carei o!iect de activitate este distri!uirea de apa rece, .C. )/>018 .2., al carei o!iect de activitate este distri!uirea com!usti!ilului folosit la centrala termica, .C. '024'...2., al carei o!iect de activitate este colectarea gunoiului mena(er, .C. 9/>02018..2, al carei o!iect de activitate este efectuarea deratizarii. 8aterialele sunt depozitate in magazii, acestea fiind distri!uite zilnic in functie de necesarul e*istent. 9istri!uirea se va face pe !aza de proces ver!al incheiat intre administrator si gestionar. 2ceasta distri!uire se va face zilnic pe !aza documentelor primite de la receptia hotelului 5 lista cazati pentru cameriste, lista masa pentru restaurant6. n situatia in care materialele distri!uite nu sunt folosite in totalitate acestea se predau gestionarului si acest lucru se va mentiona in fisa de magazie a materialului respectiv ca o intrare.

V@nz2ri ( Pre5iziuni

2#

n ciuda faptului ca tarifele practicate sunt diferite cheltuielile efectuate pentru fiecare camera sunt apro*imativ aceleasi indiferent de perioada. n ta!elul urmator se vor calcula cheltuielile totale efectuate pe zi"

DENUMIRE
Consum apa rece Consum energie 2mortizari Consum materiale de intretinere .alarii personal 9iverse 5iluminat general, apa piscina etc.6

UM CAN"I"A"E PRE" UNI"AR

8$ UT ++ ++ ++ ++ $ < ++ ++ ++ +++

VAL#ARE

6.000 lei 1%.000 lei 2.<00 lei 12.<00 lei ++ ++ ++ +++ 2$0.000 lei 100.000 lei 100.000 lei $0.000 lei

"#"AL

/A,%AAA lei

n ta!ele urmatoare se vor prezenta profiturile, in cifre apro*imative pe care unitatea /uropa il va o!tine pe perioada sezonului estival "

PR#FI"UL #4"INU" PEN"RU # )I "URIS" = A$EN"IE "URISM ? PERI#ADA CBEL"UIELI PRE"CCAMERA PR#FI" #4"INU"

2<

1 2 $

<02.000 7/ <02.000 7/ <02.000 7/

%00.000 7/ 1.000.000 7/ %00.000 7/

2?%.000 7/ #?%.000 7/ 2?%.000 7/

)recum se poate o!serva din ta!elul de mai sus cheltuielile efectuate pentru o noapte+turist raman aceleasi insa tariful se modifica in perioada de mi(loc. Cele mai mari profituri se o!tin in perioada de mi(loc. >a!elul de sus evidentiaza profitul o!tinut in urma camerelor valorificate de agentiile de turism. n cazul turistilor care sosesc pe cont propriu tarifele practicate sunt mai mari.

PR#FI"UL #4"INU" PEN"RU # )I "URIS" = C#N" PR#PRIU ? PERI#ADA CBEL"UIELI 1 2 $ <02.000 7/ <02.000 7/ <02.000 7/ PRE"CCAMERA 1.200.000 7/ 2.200.000 7/ 1.200.000 7/ PR#FI"UL #4"INU" 6?%.000 7/ 1.6?%.000 7/ 6?%.000 7/

PR#FI"UL "#"AL #4"INU" DIN CAMERE VAL#RIFICA"E DE A$EN"II DE "URISM

26

PERI#ADA 1 2 $

CAMERE "ARIF #CUPA"E <0 %00.000 7/ %0 60 1.000.000 7/ %00.000 lei

INCASARI CBEL"UIELI #0.000.000 7/ %0.000.000 7/ #%.000.000 7/ 2<.100.000 7/ #0.160.000 7/ $0.120.000 7/

PR#FI" 1#.?00.000 7/ $?.%#0.000 7/ 1@.%%0.000 7/

PR#FI"URI "#"ALE #4"INU"E DIN VAL#RIFICARI PE C#N" PR#PRIU

PERI#ADA CAMERE #CUPA"E 1 < 2 $ 10 @

"ARIF 1.200.000 7/ 2.200.000 7/ 1.200.000 7/

INCASARI 6.000.000 7/ 22.000.000 7/ %.#00.000 7/

CBEL"UIELI PR#FI" 2.<10.000 7/ <.020.000 7/ $.<1#.000 7/ $.#?0.000 1?.?%0.000 #.%%6.000

PR#FI"URI "#"ALE #4"INU"E )ILNIC IN FIECARE PERI#ADA PERI#ADA PR#FI" "#"AL = A$% "URISMDC#N" PR#PRIU ? P#NDERE

2@

1 2 $ >1>27

1%.$?0.000 7/ <?.%20.000 7/ 22.@66.000 7/ 100.?@6.000 7/

1%,21 & <?,2# & 22.<# & 100 &

PONDERE

59% 1 2 23% 18% 3

4ilan3ul 're5izional

2C> 3 2ctivul imo!ilizat" mo!ilizrile necorporale cuprind fondurile comerciale Fi cheltuielile constituire, cercetare si dezvoltaremo!ilizrile corporale cuprind terenurile, anga(amentele Fi amena(rile, construciile, instalaiile tehnice, material Fi utila( industrial etc. precum Fi imo!ilizri Dn cursmo!ilizri financiare cuprind titluri imo!ilizate Fi Dmprumuturi acordate altor persoane sau Dntreprinderi.

2ctivul circulant" 2ctivul circulant cuprinde stocurile Dn curs 5stoc de aprovizionare, de produse semi+finite, produse finite Fi mrfuri6, avansurile Fi aconturile vrsate furnizorilor, creanele fa de clieni sau alte persoane, Dntreprinderi sau anga(aii, valorile mo!iliare de plasament 5aciuni, o!ligaiuni6, disponi!ilitile 5!anc, cas6 Fi cheltuielile Dnregistrate Dn avans 5de e*emplu, cheltuielile de repartizat pe mai multe e*erciii6.

2%

)2. 3'7 Capitalurile proprii Capitalurile proprii ale Dntreprinderii se compun din capital, adic aportul personal, din cote+pri, din aciuni etc. Gn plus se pot constitui rezerve care sunt fie legale, fie regulamentare, statutare sau contractuale. 0ezultatul e*erciiului ca Fi rezultatul raportat 5!eneficiul sau pierderea e*erciiului precedent6 se adaug, de asemenea, la capital. )rovizioane pe care le constituim, de e*emplu, ca urmare a creFterii preului sau a fluctuaiilor previzi!ile ale cursului sunt provizioane reglementate care diminueaz !eneficiul impoza!il.

4ILAN7('re5izional
Denumire Imo1iliz2ri necor'orale Cheltuieli de constituire Imo1iliz2ri cor'orale 8i(loace fi*e e*istente nvestiii Dn curs "otal acti5e imo1ilizate .tocuri 8ateriale directe 8ateriale indirecte 2lte active circulante Conturi la !nci Cheltuieli cu do!Dnzile 2lte active "otal acti5e circulante "otal acti5 Capital social 9atorii totale 2vansuri primite "otal 'a!i5 Anul + 2<.000 $0 000 000 0 -A AAA AAA < 000 #0 000 10 000 1< 000 10 000 000 22 <00 10 000 +A AEA AAA GA AEA AAA 60 000 000 #<0 000 ? 6$0 000 GA AEA AAA Anul , ++ $0 000 000 0 -A AAA AAA # 000 #$ 000 12 000 20 000 1$ 000 000 22 <00 12 000 +- AF+ AAA G- AF+ AAA 60 000 000 + 1$ 0?1 000 G- AF+ AAA mii. lei Anul ++ $0 000 000 0 -A AAA AAA $ 000 #< 000 1# 000 2< 000 1< 000 000 22 <00 1< 000 +/ +A, AAA G/ +A, AAA 60 000 000 + 1< 102 000 G/ +A, AAA

CREDI"E% RA"E% D#4AN)I

2?

Conditii de creditare .uma creditata 5lei6 0ata anuala a do!anzii 5 & 6 >ermen de creditare 5ani6 4umar de rate 5semestrialitati6 4umar de rate P an

9 #<0 000 000 <0 < 10 2

"a1el Ram1ur!

Sold creditor

Do1anda !cadenta

Do1anda cumulata

1. 2. $. #. <. 6. @. %. ?. 10.

#<0 000 000 #0< 000 000 $60 000 000 $1< 000 000 2@0 000 000 22< 000 000 1%0 000 000 1$< 000 000 ?0 000 000 #< 000 000

112 <00 000 101 2<0 000 ?0 000 000 @% @<0 000 6@ <00 000 <6 2<0 000 #< 000 000 $$ @<0 000 22 <00 000 11 2<0 000

112 <00 000 21$ @<0 000 $0$ @<0 000 $%2 <00 000 #<0 000 000 <06 2<0 000 <<1 2<0 000 <%< 000 000 60@ <00 000 61% @<0 000

C#N"UL DE PR#FI" SI PIERDERE + !ezon e!ti5al

$0

INDICA"#RI 3enituri din vEnzarea mrfurilor )roducia vEndut Cifra de afaceri 3enituri din su!venii de e*ploatare 2lte su!venii de e*ploatare 3enituri din su!venii privind e*ploatarea Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu ta*e, impozite, vrsminte asimilate Cheltuieli cu remuneraiile personalului Cheltuieli privind asigurrile Fi protecia social >otal cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu provozioanele si amortizrile

327120/ C7/ +200# $ 1$0 2<6 000 21 2<# 000 000 2# $%# 2<6 000 0 0 0 6 012 <00 #< 1%0 000 @1% 61# %%0 120 000 000 6 #00 000 126 #00 000 2$0 000

327120/ C7/ +200< $ $00 @<0 000 22 $21 000 000 2< 621 @<0 000 0 0 0 % $60 000 #% 1?< 000 @6? 6<% $20 1#0 000 000 @ #66 666 1#@ #66 666 2$0 000

327120/ C7/ +2006 $ <00 6<2 000 22 <06 $2# 000 26 006 ?@6 000 0 0 0 ? 6?< 000 <1 6?< 000 @%# $6< 000 160 000 000 % <$$ $$$ 16% <$$ $$$ 2$0 000

Pro;it total o13inut 'e 'arcur!ul unui !ezon e!ti5al )erioada 1 2 $ >1>27 )rofit totalPzi 1% $?0 000 <? %20 000 22 @66 000 100 ?@6 000 4r de zile $1 $0 $1 ++ >otal <@0 0?0 000 1 %<# #20 000 @0< @#6 000 $ 1$0 2<6 000

CBEL"UIELI EFEC"UA"E CU "A9E& IMP#)I"E HI AL"E V6RS6MIN"E Pro;it "a>2 litoral "a>2 Pro;it Im'ozit
$1

+I - +-A ,/0 AAA -+ -A, /0A

monument +I -+ -A, /0A

im'oza1il - A0G 0/A EEA G00 F+, G,A

"a>e( an ajator
,ond de salarii 120 000 Cass anga(ator 2#,<& 2? #00 .oma( 1& 1 200 Flu>ul de numerar Mii lei 9 0esurse financiare la inceputul perioadei Credite 3anzari "otal intrari de numerar Cheltuieli operationale Cheltuieli rate creditC do!anzi mpozit pe profit 9ividente platite "otal ie!iri de numerar 10 000 000 #<0 000 21 2<# 000 -+ GA. AAA 10 2<# 000 21$ @<0 G00 F+,&G,A 0 ++ ,-. 00,&G, ,ond de sntate @,<& ? 000 8ii lei >otal cheltuieli $? 600

Indicatorii ;inanciari
49 C2>10 200< 2006 200@

$2

4ivel a!solut

&

4ivel a!solut 2< 621 @<0

&

4ivel a!solut 26 006 ?@6

&

Cifra de afaceri + mii lei

2# $%# 2<6

100

1,0<

1,06

,ond de salarii + mii lei .alariul mediu !rut + mii lei P salariat 4r. salariai 5persoane6 )roductivitatea muncii 5mii leiPsalariat6 0at profitului 0andamentul activelor totale :radul de Dndatorare /ficiena utilizrii activelor 0ata activelor imo!ilizate 0ata imo!ilizrilor corporale 0ata activelor circulante

120 000 2 $?# 22 1 10% $@< 1#,@& #,#& 0,6& $#& #2& #2& 1<,#&

100 100 100

1#0 000 2 <2# 22

1,16 1,0< 1 1,0<

160 000 2 @<6 22 1 1%2 1$< 1$,#& #,6& ++ $<& $?& $?& 20,1&

1,$$ 1,1< 1 1,06

100 1 16# 62< 12,%& #,<& ++ $<& #1& #1& 1@,?&

$$

Cifra de afaceri - mii lei

34%

32% 2004 2005 2006 34%

Evoluia productivitii muncii

1200000 1180000 1160000 1140000 1120000 1100000 1080000 1060000 2004 2005 2006

Concluzii% ntrarea pe piaa serviciilor hoteliere nu este facil. Concurena la nivel de litoral este acer!, comportamentul consumatorului este Dntr+o continu schim!are, de e*emplu consumatorii strini prefer staiunile turistice din alte ri, Dn schim! aceast pia este Dntr+o ascensiune continu. 9eFi afacerea DFi desfFoar activitatea numai Dn sezonul estival aceasta este o afacere profita!il, nivelul profitului este mare. Creditul a fost solicitat Dn vederea acoperiri de cash+floT, deoarece fr aceasta societatea nu+Fi poate continua activitatea. 9in aceas cauz s+a solicitat un credit Dn valoare de #<0 mil. lei. ,irma dispunea de resurse financiare Dn contul curent al societii dar avEnd Dn vedere faptul c plile efectuate de ctre
$#

ageniile de turism se fac numai prin intermediul !ncilor Fi acestea nu acord numerar imediat, mai trec 1+2 zile. :Endii+v ce s+ar DntEmpla dac societatea nu ar avea !ani s plteasc salariile Fi Dn plin sezon estival personalul ar refuza s munceasc. 2cest lucru ar genera pierderi imense societii. 9e amintit este Fi faptul c personalul manifest o oarecare rigiditate Dn timpul sezonului estival deoarece oferta de locuri de munc este mare Fi este foarte greu ca o unitate hotelier s ai! un personal permanent. )recum se poate o!serva din ta!elul de mai sus societatea va fi Dntr+o creFtere continu, o creFtere lent din toate punctele de vedere 5 <& Dn primul an, 6& Dn al doilea an 6. .e urmreFte recuperarea investiiei Dn primul rEnd apoi dezvoltarea sa pe orizontal lucru e*trem de dificil de realizat. 7a Dntre!area RCum vedem firma peste 10 aniSB se poate spune c avEnd Dn vedere trendul pieei Fi strategiile de dezvoltare ale societii, societatea va ocupa unul din primele locuri pe piaa serviciilor hoteliere de pe litoralul 8ri 4egre, !ineDneles luEnd Dn calcul Fi apariia altor concureni.

Evoluia principalilor indicatori

45,00% 40,00% 35,00% 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00%
Rat pr fit!l!i Eficie"#a !tili$%rii acti&el r Rata acti&el r Rata Rata acti&el r im 'ili$ate im 'ili$%ril r circ!la"te c rp rale

2004 2005 2006

$<