Drept international public Curs 3

Alte entitati ce pot fi considerate subiecte ale dreptului international public Vatican - Apare ca un subiect de drept international, limitat si special. - Are o personalitate juridica internationala mai redusa, neintrunind toate cerintele unui stat. - Suveranitatea sa nu este deplina. Acesta are organiazare admnistrativa in probleme religioase - Cetatenia are un caracter special si nu afecteaza cetatenia originara a persoanei respective. - Romania are relatii diplomatice cu Vaticanul din 1920, dar acestea au fost intrerupte in 1950 si reluate dupa 1990. Statul neutru - subiect al dreptului international public Institutia neutralitatii reprezinta una dintre cele mai vechi institutiiale dreptului international public. Neutralitatea a fost definita ca fiind situatia juridica de impartialitate a unui stat fata de toate statele beligerante(participante la razboi) Asumarea de catre un stat a obligatiei de a nu participa la nici un conflict armat a transformat neutralitatea ocazionala intr-una permanenta. Exemple: Elvetia (1815), Austria (1885), Laos (1962), Malta (1979). Tipuri de neurtalitate: 1. Neutralitate impartiala (alsoluta) - A aparut in legatura cu razboiul si a fost reglementata prin Conventiile de la Haga din anul 1899 si 1907. - Conform prevederilor acestor conventii, statul neutru are, in timp de razboi, obligatia sa adopte o pozitie egala fata de beligeranti, nefavorizand pe niciunul dintre ei. 2. Neutralitatea diferentiata - Presupune nu numai neparticiparea unui stat la conflictul armat, dar si indatorirea acestui stat de a acorda ajutor nemilitar statului victima a agresiunii si de a nu sprijini statul agresor

3. Neutralitatea permanenta - Este statutul international special pe care il poate adopta un stat pe baza unui acord unilateral sau a unui act international acceptat de el. - In temeiul acestui act, statul respectiv se obliga sa nu participe la razboaie internationale, iar in timp de pace sa nu participe la aliante militare sau la alte actiuni de pregatire a unui razboi si sa nu intreprinda actiuni discriminatorii in relatiile internationale contrare cooperarii pasnice intre state si popoare. 4. Neutralitatea temporara (ocazionala) - Semnifica atitudinea unui stat de a nu participa la un anumit conflict militar 5. Neutralitatea activa - Desemneaza anumite optiuni de politica externa ale unor state mici in perioada razboiului rece, in vederea promovarii intereselor specifice 6. Neutralitatea pozitiva - Presupune participarea la miscarea de nealiniere. Recunoasterea statelor Reprezinta un act unilateral a unui stat sau un grup de state prin care se pronunta fata de o situatie nou aparuta in societatea internationala (aparitia unui nou subiect de drept international) de natura sa determine raporturi juridice intre statul care face recunoasterea si entitatea recunoscuta de el. Pot face obiectul recunoasterii: - Statele nou aparute in comunitatea internationala - Guvernele aparute pe cale neconstitutionala - Poporul sau natiunea care lupta pentru eliberare - Rasculatii intr-un razboi civil Recunoasterea statelor in dreptul international Reprezinta un act de suveranitate a statelor, generator de anumite consecinte juridice. Potrivit opiniei dominante in doctrina, recunoasterea este o institutie juridica, un acl unilateral, generator de consecinte juridice Au fost formulate 2 teorii formulate referitoare la valoarea recunoasterii de catre state: 1. Teoria constitutiva a recunoasterii

Actul de recunoastere a statului nou ii confera acestuia calitatea de subiect de drept international 2. Teoria declarativa a recunoasterii Actul recunoasterii reprezinta un act de constatare din partea unui stat a unei noi realitati care a aparut in comunitatea internationala.

Intinderea efectelor recunoasterii noului stat 1. Recunoastere de fapt 2. Recunoastere de drept Recunoasterea de fapt Reprezinta o recunoastere provizorie, care poate fi revocata si limitata la stabilirea de relatii consulare intre cele 2 state Recunoasterea de drept Este o recunoastere definitiva. Nu poate fi retrasa si fiind o recunoastere deplina, relatiile intre cele 2 state se stabilesc la nivel diplomatic. Recunoasterea Guvernelor Problema recunoasterii internationale a unui guvern se pune numai in cazul cand el a ajuns la conducerea unui stat prin cai neconstitutionale (revolutie, insurectie, lovitura de stat), sau printr-o cale pasnica neconstitutionala. Recunoasterea guvernului reprezinta un act prin care un stat declara sau admite tacit ca guvernul altui stat este capabil sa intermedieze relatiile dintre cele 2 state. Recunoasterea internationala a natiunii care lupta pentru independenta Obiectul acestei recunoasteri il reprezinta natiunea sau poporul care lupta pentru independenta si a organului care conduce aceasta lupta. Recunoasterea organelor de conducere a miscarilor de eliberare nationala constituie un mijloc deosebit de important in dobandirea independentei de stat a popoarelor Recunoasterea rasculatilor intr-un razboi civil Are un efect in dobandirea de drepturi si obligatii pentru partile aflate in coflict.

Recunoasterea ca insurgenti se face de obicei de catre guvernul impotriva caruia lupta rasculatii dar si de state terte Recunoasterea rasculatilor ca beligeranti se face de statele terte.

Succesiunea statelor Succesiunea statelor in dreptul international reprezinta o substituire intre 2 state pe acelasi teritoriu ca urmare a disparitiei unui stat ca subiect al dreptului international public si inlocuirea lui de catre un stat nou (stat succesor) Succesiunea statelor la tratatele internationale 1. Succesiunea statelor la tratatele internationale, independente, aparute ca urmare a luptei de eliberare a popoarelor coloniale. Un stat nou, independent nu este obligat sa mentina un tratat sau sa devina parte numai pentru simplul fapt ca la data succesiunii statelor, tratatele erau in vigoare in privinta teritoriului la care se refera acea succesiune. 2. Succesiunea aparuta in materia tratatelor internationale in cazul unirii a 2 sau mai multe state - In aceasta situatie, regula care se aplica este continuitatea valabilitatii tratatelor internationale ale statelor, predecesoare pentru statul succesor, cu mentiunea daca statele respective nu hotarasc astfel. 3. Succesiunea in materia tratatelor internationale in cazul divizarii unui stat in mai multe state - In aceasta situatie, statele succesoare preiau tratatele statului predecesor, daca ele nu hotarasc altfel 4. Succesiunea in materia tratatelor internationale in cazul trecerii unei zone teritoriale de sub suveranitatea unui stat sub suveranitatea altui stat - In aceasta situatie se aplica regula valabilitatii teritoriale a limitelor tratatelor internationale Succesiunea statelor la bunuri si arhive Se transmit gratuit si integral statului succesor indiferent de locul unde se afla. In privinta succesiunii statelor la datorii, regula generala aplicabila in aceasta materie a succesiunii este reglementarea pe cale conventionala a

succesiunii datoriilor de stat intre statul predecesor si statul succesor si prin reguli specifice ale celor 4 cazuri de succesiune.