Capitolul 1< Sisteme de produc:ie.

Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 7

SISTEME DE PRODUC|IE TIPURI DE SISTEME DE PRODUC|IE

1.1. Defini:ia ;i clasificarea produselor

a) Defini:ia produselor
Un produs este un ansamblu industrial destinat utiliz'rii. El poate fi< - produs finit< ansamblu industrial preg'tit pentru utilizare ;i identificabil in mod clar de c'tre clientel', f'c{nd parte din catalogul intreprinderii> - produs semi-finit< ansamblu terminat intr{nd in componen:a unui produs mai complex ;i put{nd fi comercializat individual, ca pies' de schimb. Un produs industrial poate fi realizat astfel< - in variante< alegerea este obligatorie> - cu op:iuni< alegerea nu este obligatorie> - accesoriu< op:iune montat' in afara uzinei.

b) Clasificarea produselor b1) Dup' destina:ie

Produsele fabricate de c'tre intreprinderi nu sunt de aceea;i natur'. Fiecare categorie de produse posed' caracteristici in func:ie de care se pot alege cele mai adecvate moduri de organizare a fabrica:iei.

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 8

Clasificarea produselor poate fi f'cut' dup' diferite criterii> din punct de vedere al destina:iei se folose;te clasificarea pe tipuri< - produse complexe de tip "bun de echipament". Acest tip este caracterizat prin varietatea produselor ;i diversitatea modurilor de ob:inere. De notat existen:a unui nomenclator, a numeroaselor variante, op:iuni sau accesorii. Exemple< automobile... - produse standard de tip "mare public" sau "bun de larg consum". Acestea sunt in general produse de mai mic' complexitate, comport{nd pu:ine variante. Pentru produse mai complexe, dar stabile poate exista un nomenclator. Exemple< electromenajere, incal:'minte... - produse complexe cu mare valoare ad'ugat'. Sunt produse de mare complexitate, fabricate ca unicat sau in serie foarte mic'. Aceste produse sunt caracterizate printr-un nomenclator care inl'n:uie activit':ile ce se succed in cursul realiz'rii produsului. Exemple< imobile, avioane, vapoare... -

produse elementare. Sunt produse simple, constituite din pu:ine

componente. In general nu exist' un nomenclator sau dac' exist', acesta este foarte redus. Exemple< cuie, lac'te, deschiz'toare de conserve...

b2) Dup' modul de ob:inere

Precedenta clasificare are avantajul de a disocia natura produsului de modul sau de elaborare. David Blacklock, dimpotriv', asociaz' cele dou' atunci c{nd propune clasificarea "VAT". Aceast' clasificare pune in eviden:' num'rul de produse finite ob:inute in func:ie de num'rul de materii prime ;i/sau de componente utilizate< - produse de tip V. Corespund produselor ob:inute in industriile de tip proces. Numeroase produse finite se fabric' pornind de la un num'r restr{ns de materii prime. Aceste produse au o structura "divergent'". Foarte adesea nomenclatorul nu exist' sau este foarte mic. Exemple< produse din industria chimic', siderurgic'... - produse de tip A. Corespund produselor asamblate in mod clasic. Pu:ine produse sunt fabricate pornind de la componente numeroase. In intreprinderile respective se separ', in general, fabrica:ia componentelor de asamblarea produselor. Produsul are o structur' "convergent'". Nomenclatorul este important ;i se constata adesea existen:a a numeroase componente in stoc.

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 9

- produse de tip T. Corespund produselor ob:inute printr-o asamblare modern'. Numeroase produse finite sunt asamblate pornind de la componente comune. Aceasta permite adaptarea la o pia:' competitiv' ;i fluctuant'. Este un produs cu structura "liniar'". Nomenclatorul de produs este important.

- produse de tip X sau "Diabolo". Acest tip este un derivat al produselor de tip
T, ob:inut printr-o combina:ie a produselor de tip A si V. Se fabric' mai int{i un num'r limitat de produse semi-finite de tip A. Apoi, prin multiple combina:ii ale acestor produse semi-finite se fabric' numeroase produse finite de tip V adaptate nevoilor specifice ale clien:ilor. Acest mod de fabrica:ie este caracteristic produselor care au numeroase variante. 1.2. Moduri ;i tipuri de produc:ie

a) Moduri de produc:ie
Modul de produc:ie al unui produs se caracterizeaz', in principal, prin combina:ia dintre cantitatea de produse de fabricat lansat' deodat' ;i fluxul procesului de produc:ie. Modurile de produc:ie sunt< - Produc:ia continu' (flow-shop). La acest mod de produc:ie, numit de asemenea ;i produc:ie liniar', produsele sufer' o aceea;i secven:' de opera:ie, av{nd eventual timpi operativi diferi:i. Produc:ia continu' prive;te, in general, produsele al c'ror proces de transformare al materiilor prime nu trebuie s' se intrerup' intre dou' posturi de lucru consecutive, adic' f'r' stoc'ri intermediare intre posturi. Procedeele de transformare folosite la acest mod de produc:ie impun investi:ii considerabile ;i o puternic' automatizare. Posturile de inc'rcare sunt dispuse in linie, ceea ce necesit' o buna echilibrare, viteza regulat' de transformare ;i de transfer, sistem de aprovizionare eficient. Se recurge la acest mod de produc:ie atunci c{nd volumul produc:iei este important ;i exist' o bun' stabilitate a cererii. Produc:ia continu' este specific' industriilor siderurgic', petrochimic'... - Produc:ia discontinu' (job-shop). La acest mod de produc:ie, numit ;i produc:ie neliniar' sau discret', elaborarea produsului antreneaz' o utilizare a posturilor de inc'rcare intr-o ordine variabil', in func:ie de procesul sau tehnologic.

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 10

Un produs este realizat in ateliere formate din unitati de transformare distincte. Procesul sau poate fi frac:ionat, pentru a permite reluarea produselor semifabricate.

b) Tipuri de produc:ie
Dupa cantitatea produselor fabricate ;i repetitivitatea produc:iei se disting trei tipuri de produc:ie< - produc:ie unicat, - produc:ie in serie (mic', mijlocie, mare), - produc:ie de mas'. In produc:ia unitar', produsul este fabricat ca unicat sau in c{teva exemplare, in conformitate cu necesit':ile specifice. Realizarea unor astfel de produse necesit', in general, mult' manoper' ;i implic' un ciclu de produc:ie relativ lung. Acest tip de produc:ie este specific mai ales construc:iilor navale ;i aeronautice. In produc:ia de serie, aceea;i dotare in mijloace de produc:ie este utilizat' pentru a fabrica o mare varietate de produse analoage, dar nu identice. Produc:ia este lansat' pe loturi, a caror m'rime poate varia de la c{teva, la sute de buc':i. Orice schimbare a lotului de fabrica:ie necesit' un nou reglaj, care poate merge p{n' la reconfigurarea complet' a postului de lucru. Aceasta antreneaz' o cre;tere a costului produselor fabricate. Cu toate aceste inconveniente, produc:ia de serie este specific' unui mare num'r de intreprinderi, ea oferind suple:e de reac:ie fa:' de cererile clien:ilor. Tabelul 1.1. prezint' comparativ principalele caracteristici pentru produc:ia in serie mic' ;i mijlocie, in raport cu produc:ia in serie mare.
Tabelul 1.1

Caracteristici
Produse realizate R'spuns la cererile pie:ii Previziuni Factor de productivitate Mijloace de produc:ie Flux de produc:ie M{n' de lucru Calitatea produselor Costul produc:iei

Serie mic' ;i mijlocie

multiplu, [n num'r mic la cerere pe termen scurt termen universale, mare flexibilitate discontinuu policalificat' bun' ;i foarte bun' important

Serie mare
unice, [n num'r mare prin program de fabrica:ie pe termen lung ;i mediu cost specializate, mare productivitate continuu pu:in calificat' suficient de bun' acceptabil

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 11

In produc:ia de mas', produsele sunt fabricate in cantit':i foarte mari. Acestea sunt produse standardizate sau similare, care necesit' utilizarea mijloacelor de produc:ie specializate, constituite din ma;ini-transfer. Acest tip de produc:ie este specific produselor de tip "bun de larg consum" ;i "bun de echipament"< electromenajere, autoturisme... 1.3. Tipuri de fabrica:ie Tipul de fabrica:ie al unui produs permite a defini rela:iile intreprindere-client. El caracterizeaz' totodat' tipul de disponibilitate ;i de specifica:ii ale produselor fabricate. Se disting trei tipuri de fabrica:ii<

a) Fabrica:ia la comand'
Aceasta prive;te produsele costisitoare, speciale sau prototipuri. In cadrul acestui tip de fabrica:ie produsul nu este disponibil in momentul comenzii ;i necesit' un termen de realizare. Nici pre:ul nu este fixat, negociindu-se in acela;i timp cu termenul, la incheierea comenzii. Exemple< imobile, construc:ii navale...

b) Fabrica:ia pentru stocare

Aceasta prive;te produsele pu:in costisitoare sau de uz general, fabricate in cantitate mare. Produsul este disponibil imediat v{nz'rii, la un pre: fixat prin catalog. Produc:ia este adesea de mas' sau pe loturi economice. Exemple< electromenajere, material audio-video...

c) Fabrica:ia mixt'
Acest tip de fabrica:ie deriv' din fabrica:ia la comand', scopul urm'rit fiind ins' acela de reducere a termenelor de realizare. Produsele sunt concepute astfel inc{t personalizarea acestora s' fie realizat' in momentul comenzii, prin asamblarea unor subansamble modulate fabricate anterior, dupa politica pentru stocare. Toate

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 12

intreprinderile care doresc sa-;i amelioreze performan:ele fa:' de clien:ii lor tind s' aleag', din ce in ce mai mult, acest tip de fabrica:ie. Exemple< utilaje de gr'din'rit, de agrement... 1.4. Tipologia intreprinderilor Intreprinderile pot fi clasificate in func:ie de urm'toarele criterii< - gradul de complexitate al produselor (simplu, complex, foarte complex)> - gradul de diferen:iere sau de standardizare al produselor (standard, personalizate, unice, multiple)> - modul de produc:ie (continuu, discontinuu)> - tipul de productie (unitar', in serie, de mas')> - tipul de fabrica:ie (la comand', pentru stocare, mixt'). Una dintre clasific'rile cele mai reprezentative pentru explicarea diferitelor tipuri de intreprinderi apar:ine lui Woodward (fig. 1.1). TIP IV PROCES Produs unic (mic' diversitate) Productie continu' TIP III MASA TIP I PROIECT Produs unic Organizare specific' ;i efemer' TIP II ATELIER Produse multiple Produs unic

________________________________________ Produse multiple Serii mari Produc:ie discontinu' Fabrica:ie pe stoc Produse multiple Serii mici Produc:ie discontinu' Fabrica:ie la comand'

Loturi importante _____________________ Loturi mici

Figura 1.1< Tipuri de intreprinderi

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 13

Intreprinderea de TIP I - PROIECT se caracterizeaz' printr-un produs unic. Acesta constituie un r'spuns original la o cerere specific', f'r' reproducere ulterioar' exact' a aceluia;i model. Fiecare comand' acoper' o lung' perioad' ;i conduce la rezolvarea de noi dificult':i. Exemple< uzine la cheie, centrale nucleare... Intreprinderea de TIP II - ATELIER se caracterizeaz' prin produse multiple lansate in fabrica:ie pe loturi. Produc:ia trebuie organizat' astfel inc{t s' fac' fa:' cu mare suple:e comenzilor. Produsele comport' numeroase op:iuni personalizate, fiind constituite din componente standardizate sau fabricate la comand'. Sunt, in general, produse cu valoare adaugat' mare. Exemple< ma;ini-unelte, avioane u;oare... Intreprinderea de TIP III - MASA se caracterizeaz' prin produse diverse, de larg consum, lansate in serii mari. Accentul se pune pe inalta productivitate. Se face apel la componente standardizate. Exemple< autoturisme, electromenajere... Intreprinderea de TIP IV - PROCES se caracterizeaz', in general, prin materie prima unic' ;i produc:ie continu' a unei categorii de produse. Randamentul ;i productivitatea sunt asigurate prin investi:ia initial', func:ionarea unit':ii fiind adesea in intregime automatizat'. Exemple< industriile siderurgic', petrochimic'...

1.5. Organizarea intreprinderilor Organizarea unei intreprinderi depinde in mod esen:ial de de tipurile de produse fabricate. Se poate considera c' resursele unei intreprinderi sunt organizate dup' o structura determinat' de func:iile intreprinderii.

a) Func:iile intreprinderii
Cele cinci func:ii principale ale intreprinderii sunt< - func:ia MARKETING, al carui rol este de a percepe nevoile clientelei> - func:ia PRODUCTIE, care regrupeaz' concep:ia ;i realizarea cererilor clientelei in condi:iile impuse de obiectivele intreprinderii> - func:ia DISTRIBUTIE, care asigur' difuzarea produsului fabricat>

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 14

- func:ia FINANCIARA, care prive;te optimizarea resurselor financiare ale intreprinderii> - func:ia PERSONAL, care prive;te gestiunea personalului necesar la bunul mers al intreprinderii. Aceste func:ii pot fi< - repartizare in servicii independente, pentru marile intreprinderi> - regrupate in c{teva servicii, pentru intreprinderile mijlocii> - centralizate in acela;i serviciu, pentru intreprinderile mici. Organizarea unei intreprinderi difer' deci in func:ie de talia sa. Cu c{t organigrama intreprinderii cre;te, cu at{t aceasta este mai structurat' ;i cu at{t responsabilit':ile sunt mai diluate. Se poate astfel reprezenta intreprinderea in dezvoltarea sa structural', de la intreprinderea artizanal' (familial') la macrointreprindere ;i holding. In intreprinderea familial' conduc'torul asigur' sincronizarea tuturor func:iilor. Dimensiunea redus' a intreprinderii ii permite s' aib' o vedere global' asupra problemelor ;i s' asigure gestiunea produc:iei. Intr-o intreprindere mare, func:iile sunt bine structurate ;i ierarhizate, existind o gestiune a produc:iei. Aceasta se sprijin' adesea pe principiile tayloriste, care nu mai sunt actualmente garantele unei bune performan:e. Aceste intreprinderi sunt confruntate cu restructur'ri industruiale care integreaz' toate metodele avansate de gestiune a produc:iei. In intreprinderile mici ;i mijlocii problema organiz'rii se face resim:it' cel mai mult in prezent. Fluctua:iile rapide ale cerin:elor clien:ilor ;i talia intreprinderii nu mai permite o pilotare eficient' a produc:iei f'r' adoptarea unor demersuri de ameliorare specifice.

b) Func:ia PRODUCTIE
Func:ia Productie const' in A PRODUCE, la TIMPUL DORIT, in

CANTITATILE CERUTE de c'tre clien:i, la COST ;i CALITATE DETERMINATE, realiz{nd OPTIMIZAREA RESURSELOR intreprinderii in a;a fel inc{t s' se asigure PERENITATEA, DEZVOLTAREA ;i COMPETITIVITATEA acesteia.

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 15

Remarc'< in aceast' defini:ie, toate cuvintele scrise in majuscule au importan:a lor, iar conceptele pe care le reprezint' trebuie tratate simultan. A PRODUCE. Scopul oric'rei intreprinderi industriale este, binein:eles, de a produce bunuri sau servicii pe care le va pune la dispozi:ia consumatorilor. TIMPUL DORIT. Acest concept const' in a fabrica sau a aproviziona exact la timp (just in time), nici prea devreme pentru a cauza imobilizare financiar', dar nici prea tirziu pentru a cauza insatisfac:ia clientilor sau penalit':i de int{rziere. CANTITATILE CERUTE. P{n' nu demult, pentru a avea siguran:a satisfacerii comenzilor, in produc:ia efectuat' se integra ;i o cota de rebut. Se fabrica deci mai mult dec{t necesar, ceea ce determina o cre;tere a costurilor ;i a stocurilor de produse. Apare deci necesitatea de a imbun't':i calitatea gestiunii ;i a produc:iei, astfel inc{t s' nu se fabrice dec{t cantit':ile cerute. COST DETERMINAT. In vederea c{;tig'rii unui avantaj concuren:ial pe pia:', realizarea unui cost de produc:ie c{t mai redus constituie dorin:a permanent' a oric'rei intreprinderi. De altfel, atunci c{nd se negociaz' o pia:', intreprinderea se angajeaz' fa:' de clien:i de a furniza serviciul sau produsul la un anumit pre:. Ea trebuie deci s' vegheze inc{t costurile de produc:ie s' nu dep';easc' angajamentele financiare, dac' dore;te s' ob:in' beneficii. CALITATE DETERMINATA. Calitatea unui produs poate fi privit' sub dou' aspecte< - calitatea legat' de concep:ia produsului> aceasta, fixat' de c'tre biroul de studii, trebuie s' reflecte cerin:a clientului> ea va intra in pre:ul produsului> in consecin:', supracalitatea este la fel de prejudiciabil' ca ;i subcalitatea> - calitatea legat' de elaborarea produsului> un demers de calitate intr-o intreprindere poate conduce la ob:inerea de c{;tiguri substan:iale, evit{nd luarea in considerare, intre altele, a cotei de rebut citat' mai inainte. OPTIMIZAREA RESURSELOR. Exist' obiceiul de a incerca atingerea maximului de produc:ie pe fiecare ma;in'. In prezent este u;or de demonstrat c' acest demers nu corespunde. Optimizarea nu inseamn' deci a realiza maximum de produc:ie, ci const' in a regulariza ritmul produc:iei, in scopul minimiz'rii timpilor neproductivi ;i evit'rii proastei utiliz'ri a resurselor, se amelioreaz' astfel rentabilitatea.

Capitolul 1< Sisteme de produc:ie. Tipuri de sisteme de produc:ie pagina 16

PERENITATEA. In contextul economic actual, c{nd in fiecare zi se constat' inchideri de intreprinderi, principalul obiectiv este de a avea o produc:ie stabil' ;i durabil'. DEZVOLTAREA. In scopul de a putea cre;te produc:ia trebuie c{;tigate segmente de pia:', ceea ce impune a fi mai performant dec{t concuren:ii. COMPETITIVITATEA. Pentru a asigura perenitatea ;i dezvoltarea unei intreprinderi ca aceasta s' devin' competitiv'.