Curs 1 CE ESTE DREPTUL?

1. Etimologie 2. Distinctie Drept Obiectiv / Subiectiv 3. Fenomenul juridic,coordonate 4. Sistemul stiintelor sociale . Sistemul stiintelor juridice !. "#D$ locul si rolul ei in sistemul stiintelor juridice

1. "ermenul D%E&" ' lat (directus) precum si din verbul dirigo/dirigere * cale dreapta, nemijlocita a conducerii ' rol in stabilirea normelor ce conduc societatea 'semni+icatia antica a evoluat in timp, ast+el ca termenului (drept) , s-au m ai adaugat 2 concepte$ Drept Obiectiv si Drept Subiectiv

2. Drept Obiectiv*totalitatea normelor juridice din societate ' totalitatea normelor juridice din societate Definit ca ansamblu de norme /reguli stabilite prin stat cu privire la organizarea si functionarea societatii S-a considerat ca dreptul repre.inta o prerogativa speciala a unei anumite persoane, ast+el se considera ca orice persoana are drepturi Drept Subiectiv *posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a pretinde unui tert sa aiba o anumita conduita ce consta in a da, a face, a nu face ceva si de a apela in caz de nevoie la forta de constrangere a statului ' este legat de un titular denumit subiect de drept. Dreptul nu se mani+esta numai ca stiinta ci si ca +enomen in societate

3. Fenomenul juridic se considera ca are rolul de a disciplina comportamentul uman

&entru a intelege mai bine mani+estarea +enomenului juridic trebuie sa anali.am coordonatele ei 1/ %elatia Drept-Societate 2/ %elatia Drept-0orme sociale 3/ %elatia drept-1ustitie 1) elatia Drept!Societate Dreptul are un pro+und caracter social pentru ca tot ceea ce e juridic e si social nu si reciproc pentru pentru ca normele dreptului coe2ista cu alte norme sociale. "aracterul social al dreptului a +ost evidentiat inca din antic3itate si s-a cristali.at in 2 principii$ (Ubi societatis ibi jus (Unde exista societate exista si drept) Societatea pentru a +unctiona isi stabileste anumite reguli pe care statul le apara4 societatea nu poate e2ista +ara drept Dreptul reglementea.a relatiile sociale esentiale, +undamentale care asigura insasi in+iintarea societatii. 0ormele juridice au un rol special in sistemul normelor sociale. Ubi jus ibi societas(Unde exista drept exista si societate) &rincipiul sinteti.ea.a ideea ca dreptul a aparut odata cu statul. 5u +ost si alte opinii con+orm carora s-ar putea vorbi de drept inca dinainte de aparitia statului 6in ginti si triburi/. 5ceasta opinie e gresita deoarece nu e2ista un aparat speciali.at de constrangere care sa stabileasca regulile prescrise de norme asa cum se intampla in cadrul statului. #) elatia Drept!$orme Sociale Dreptul*ansamblu de norme juridice $orma juridica este o regula de conduita care prevede un anumit comportament obligatoriu de urmat ,care, in cazul incalcarii ei e adusa la indeplinire prin apelul la forta de constrangere a statului cu ajutorul unui aparat propriu specializat.

,nsa normele juridice sunt doar un element al sistemului normelor sociale pentru ca ele coe2ista normelor sociale. Distinctia drept si non!drept% ' consta in caracterul obligatoriu al normelor sociale , un caracter de +apt obligtoriu. "oate normele au obligativitate generala, pe cand, in ca.ul normelor juridice , obligtivitatea lor e speciala pentru ca numai in ca.ul lor statul,prin aparatul sau propriu,intervine atunci cand acestea sunt incalcate pentru restabilirea regulilor prescrise de norme,dar se spune ca numai normele juridice se bucura de o obligativitate adevarata, sunt singurele obligatorii in sistemul normelor sociale. Obligativitatea speciala e datorata +ortei de constrangere a statului care intervine pentru apararea valorilor sociale pe care le incorporea.a. ,n +apt, normele juridice sunt mani+estari de vointa ale statului destinate sa produca in mod valabil e+ecte juridice. E+ectele lor sunt destinate sa produca in mod valabil e+ecte juridice. E+ectele lor sunt admise de altii, iar acest +apt inseamna o recunoastere a obligativitatii lor. ,n general, oamenii se con+orea.a normelor de drept pentru ca le accepta si le recunosc valoarea obligatorie Daca sunt incalcate, statul intervine prin +olosirea +ortei de constrangere,dar +olosirea +ortei are caracter de reprimare a vointei, e menita sa restabileasca valoarea +undamentala ocrotita de aceasta norma doar la normele juridice.

Desi e separat de morala , dreptul nu e imoral, normele sale contin un minim de morala, dar acest lucru nu trebuie sa duca la con+undarea lui cu morala. ,n antic3itate, dreptul se con+unda cu morala, el +iind de+init ( jus est ars boni et aequi (dreptul e arta binelui si a echitatii) 3) elatia Drept!&ustitie Dintotdeauna s-a considerat ca misiunea +undamentala a dreptului este de a asigura justitia in societate. 5cest lucru s-a cristali.at prin adagiul suum cuique tribuere ( a da fiecaruia ceea ce e al sau). ,nsa dreptul mai are si misiunea de a asigura organi.area si +unctionarea societatii. ,nt imp s-a reali.at si prin motive de ordin economic.

5st+el in unele 3otarari judecatoresti au inceput sa apara considerente economice6 S75 in special, unde solutiile judecatoresti , in +unctie de natura litigiului, pot +i pronuntate si doar in ba.a motivelor economice/. ,n Europa, in special in Franta, motivele de ordin economic au +ost si ele transpuse in argumentarea juridica. 0u se pot insa pronunta 3otarari e2clusiv pe ba.a lor, ca in sistemul anglo-sa2on. ,n S75 acest lucru e posibil pt ca judecatorul se bucura de o libertate mult mai mare +ata de sistemul romano-germanic al Europei continentale. 1udecatorul anglo-sa2on e si creator de drept, 3otararile lui judecatoresti contin reguli de drept, constituind precedente. De aceea, in sistemul anglo-sa2on, judecatorul +ace drept 6 judge make la ) ,n sistemul romano-germanic judecatorul nu are ast+el de libertate, ci doar puterea de a interpreta si aplica legea la litigiile depuse judecatii. De aceea, s-a spus ca judecatorul e doar gura care spune dreptul 6 le juge est la bouche qui dit de la loi)

'. Sistemul stiintelor sociale Dreptul nu a aparut, nu are e2istenta i.olata, e element al sistemului stiintelor sociale. ,n acest sistem, intalnim, pe langa stiintele juridice$ stiinte sociale de tip nomotetic$ psi3o,socio si stiinta ce au ca obiect activitati sociale stiintele istorice cercetarea epistemologica a stiintelor

. ,n cadrul stiintelor juridice putem stabili mai multe elemente pentru ca dormea.a un microsistem care cuprinde$ istoria dreptului$ dr roman stiinte de ramura$ civil,penal stiintele ajutatoare/participative' ajuta la cercetarea stiinti+ica$ sociologia juridica, medicina legala ,criminologie,criminalistica, statistica judiciara. "#D 8 perspectiva globala

(. )ocul si rolul *+D "#D e o disciplina de sinte.a care o+era o vi.iune de ansabmlu asupra dreptului si are ca scop sa generali.e.e si sa abstracti.e.e. 0umai in cadrul "#D se +ormea.a constantele dreptului, notiunile,categoriile si principiile +undamentale. Disciplinele de ramura au rolul de a apro+unda studiul relatiilor sociale de care se ocupa +iecare e2$ dr civil' relatiile patrimoniale si personal nepatrimoniale penal' relatii de aparare sociala si a valorilor +undamentale. 5ceste discipline o+era insa numai di+erenta speci+ica, iar "#D genul pro2im.

Curs !

METODOLOGIA JURIDICA
Etimologie 0otiunea de metodologie juridica simetodele de cercetarestiinti+ica a dreptului$

9etoda logica, metoda comparativa metoda istorica, metoda sociologica metodele cantitative.

Terminologie &rovine de la grecesculmethodos6deasupra/ silogos6stiintadespre/ *drumul+olositpentru a ajunge la re.ultate. 0otiunea de metodologie juridica inseamna calea urmata pentru a descoperi adevarul stiinti+ic cu privire la +enomenul juridic. Metodologia juridica repre.inta un ansamblu de +actori de o relativa invarianta, e2primati intr-un anumit numar de metode, +actori care au ca subiect legaturile, raporturile care se stabilesc intre aceste metode in procesul cunoasterii stiinti+ice. Din de+initie re.ulta obiectul si continutul metodologiei. Obiectele inseamna raporturile care se stabilesc intre metode, continutul metodologic inseamna principii, criterii metodologice, concepte stabilite in procesul de cercetare a dreptului. Metodele de cercetare tiinti!ica" 1. Deductia 2. ,nductia 3. E2perienta Dreptul este o stiinta eminamente deductiva. Solutia juridica trebuie demonstrata pas cu pas, cu argumente logice. 1.,etodalogicaeste utili.ata in special in interpretarea dreptului. 9etoda logica presupune +olosirea argumentelor si a conceptelor logicii juridice, cu precadere silogismul. Este +olosita in procesul de interpretare a legii. 7n autor norvegian a imaginat o sc3ema deontica a +unctionarii normei. El a vrut sa sinteti.e.e toate categoriile de norme intr-o propo.itie universal aplicabila. ,n conditiile : agentului 5 ii este permis

inter.is recomandat etc. sa aiba o anumita conduita, adica sa intreprinda o anumita actiune sau sa aiba o atitudine de abtinere. :onduita poate sa +ie po.itiva sau negativa.

&ermis-norme permisive, ,nter.is-norme pro3ibitive, norme de recomandare, norme stimulative. 2/ Metoda com#arati$a presupune con+runtarea sistematica a termenilor de comparat prin emiterea de judecati de valoare. 5 compara inseamna a stabili asemanarile si deosebirile dintre termenii de comparat.Sunt % reguli care se +olosesc in cadrul metodei comparative de cercetare stiinti+ica a dreptului$ %egula 1.0u se poate compara decat ceea ce este comparabil con+orm principiului imilia imili&u ' De e2emplu nu se pot compara institutia testamentului si institutia casatoriei. - trebuie sa e2iste elemental comun al termenilor de comparat$ institutia testamentului in +am. romanogermanica si in +amilia anglo-sa2ona. %egula 2.,n +olosirea metodei comparative trebuie sa se tina seama de conte2tul social, economic, politic si cultural al sistemelor de drept respective. %egula 3."rebuie sa se tina cont de i.voarele dreptului 6sursele/. Sursele sunt cele care generea.a reguli de drept. %egula 4.9etoda comparative presupune si anali.a dinamicii istorice sau a evolutiei raporturilor normelor si institutiilor juridice cercetate. 9etoda comparative presupune# modalitati de realizare a studiului comparativ" de juxtapunere si de compararea sistematica permanenta a termenilor care se compara. 3( Metoda i torica Dreptul este re.ultatul evolutiei istorice a relatiilor sociale. 5plicarea metodei istorice are rolul de a arata +ormarea conceptelor notiunilor si categoriilor +undamentale ale dreptului, precum si devenirea lor in timp. 7neori evolutia anumitor institutii juridice arata revenirea la anumite reglementari din trecut sau preluarea unor reglementari din alte legislatii 6sisteme de drept/ in +unctie de nevoile reale ale societatii. E2emplu$ %epunerea in vigoare a :odului :omercial %oman dupa 1;;< sau in 0oul :od :ivil 2<11 reintroducerea institutiei logodnei in materia casatoriei. %( Metoda ociologica

- presupune +olosirea mijloacelor speci+ice sociologiei$ anc3eta, interviu, c3estionar in anali.a +enomenului juridic. 9etodele sociologice se +olosesc in special in materia crearii actelor normative si a stabilirii politicii legislative, dar si in materia aplicarii dreptului. De asemenea, re.ultatele aduse de aceasta metoda pot ajuta si procesul judiciar. e2emplu$ ,n ca.ul in+ractiunilor produse de minori.

)( Metodele cantitati$e - se +olosesc in ca.ul statisticii judiciare sau in+ormaticii juridice 5ceste metode ajuta la studierea +enomenului juridic prin aplicarea problemelor cu care se con+runta legiuitorul, sistemul judiciar. "oatea ceste date statistice se +olosesc la imbunatatirea legislatiei si la o mai buna reali.area actelor statistice.

CO*CEPTUL DREPTULUI
1. Originea si aparitia dreptului6 dimensiunea istorica/ 2. Dimensiunea sociala a dreptului 3. Factorii de con+igurare a dreptului 4. Esenta continutului si +orma dreptului . De+initia dreptului !. Sistemul dreptului. &rincipii de +unctionare a dreptului =. Dreptul ca stiinta

+' Dimen iunea i torica a dre#tului :ercetatorii au +ost ocupati sa o+ere raspunsul la intrebarea$ Cand apare dreptul# Dreptul apare de la primele +orme de orgai.are sociala.Dreptul apare odata cu statul.

9ajoritatea autorilor sustin ca dreptul apare odata cu statul pentru ca numai de la aparitiastatului se poate vorbi de e2istenta unui aparat special propriu de represiune si de aparare in acelasi timp a valorilor sociale ocrotite pe .onele de drept. 5lti autori, inclusiv rom>ni sustin ca dreptul apare de la primele +orme de organi.aresociala.5ceasta este o opinie minoritara, e2agerata pentru ca nu se poate vorbi la acest nivel de organi.are sociala de e2istenta unei autoritati care sa aiba misiunea de a apara valorile sociale incalcate prin agenti proprii, ca in ca.ul statului. Statul este considerat a +i singurul creator al normelor juridice.

Curs $ (curs ani anteriori)

,' Dimen iunea ocial- a dre#tului Dreptul este un produs al societ?@ii. 0ormele sale intervin An procesele sociale stabilind reguli generale cu privire la producerea, la reparti@ia Bi la sc3imbul de bunuri cu o relevan@? social? precum Bi la organi.area activit?@ilor comunit?@ii. Dreptul nu poate deveni o realitate decAt An interiorul unui cadru institu@ional +undamentat pe coe2isten@a libert?@ilor individuale Bi nu pe a+irmarea unor interese personale sau de grup. Cn acest sens, dreptul re+lect? rela@ia dintre libertate Bi necesitate. ealitatea juridic- este o dimensiune inalienabil? a realit?@ii sociale, An condi@ii istorice determinate. E2isten@a ei nu poate +i desprins? de dinamica celorlalte discursuri sociale. %ealitatea juridic? suport? in+luen@a acestora Bi e2ercit? la r>ndul ei in+luen@? asupra lor. %ealitatea juridic? nu se reduce la +enomenul normativ juridic. Ea implic?, de asemenea, conBtiin@a juridic?, precum Bi rela@iile Bi raporturile juridice. 5vem 3 dimensiuni ale realit?@ii juridice $ D conBtiin@a juridic? D dreptul stricto sensu ca +enomen normativ D raporturile juridice "on.tiin/a juridic- repre.int? o premis? a +enomenului normativ Bi se constituie ca o interac@iune Antre 3 iposta.e ale dimensiunii conBtiente a subiectivit?@ii umane. 5st+el, ea reuneBte iposta.a cognitiv?, ac@ionar? 6activ?/ Bi cultural-a2iologic?. :onBtiinta juridic? e repre.entarea +enomenului juridic la nivelul conBtiintei umane. Dreptul stricto sensu constituie o dimensiune institu@ional?. 0ormele de drept apar@in categoriei prescriptive, alt+el spus, ele construiesc spa@iul a (ceea ce trebuie s? +ie)6 Sollen/ - dimensiunea prescriptiv? - dar An acelaBi timp sunt determinate An construc@ia lor social? de (ceea ce este) 6 Sein/ dimensiune descriptiv?.

aporturile juridice, o alt? dimensiune a realit?@ii juridice, sunt rela@ii sociale reglementate de norme de drept.

.' /actorii de con!igurare a dre#tului Dreptul suport? in+luen@e din partea elementelor componente cadrului +i.ic Bi din partea componentelor sistemului social. Cn ansamblu, aceste elemente poart? denumirea de +actori de con+igurare a dreptului. D "adrul $0*1 0) - Cn toate componentele sale 6mediul geogra+ic, +actorii biologici, +i.iologici, demogra+ici/, cadrul natural in+luen@ea.? discursul juridic at>t din perspectiva construc@iei normelor de drept, precum Bi din perspectiva aplic?rii acestora. E2 $ modul An care mediul in+luen@ea.? m?surile legislative pentru combaterea polu?rii Diversele Amprejur?ri naturale care nu depind de voin@a omului pot constitui ca.uri de naBtere, modi+icare sau stingere a raporturilor juridice. :adrul natural, deBi in+luen@ea.? sistemul de drept, aceast? in+luen@? este, Anainte de toate, 9ED,5"E SO:,5F. D "adrul SO"20)!3O)2*2" - Elementele componente ale acestui +actor sunt$ a/ economicul b/ ideologia sau ideologiile c/ structurile organi.a@ionale. 4conomicul se constituie ca +iind structura rela@iilor de produc@ie Bi de sc3imb e2istente Antr-o societate. El in+luen@ea.? dreptul An ceea ce priveBte con@inutul normelor. 2deologia, An@eleas? at>t ca set de idei politice care con+igurea.? valorile substan@iale ale di+eritelor grupuri sociale, c>t Bi ca mod de repre.entare a valorilor speci+ice unei societ?@i. Structurile organiza/ionale sunt constituite din $ a/ grupuri de interese b/ societate civila c/ sindicate d/ partide politice. %olul acestora An con+igurarea dreptului este pregnant An etapa legi+er?rii, An momentul de construc@ie a normelor de drept. D "adrul 1,0$ 8 Dreptul priveBte ac@iunea omului Antr-un sistem de rela@ii dat. Dimensiunea uman? a dreptului este e2primat?, inainte de orice, de drepturile esen@iale ale individului. 0orma juridic? constituie un +actor important de sociali.are, model>nd subiectul uman An raport cu valorile la care subscrie comunitatea. %' E en0a1 con0inutul 2i !orma dre#tului

4sen/a unui +enomen re+lect? unitatea raporturilor necesare relativ stabile care constituie dimensiunea intern? a +enomenului Bi Al +i2ea.? Antr-o clas? de +enomene adiacente. Din multitudinea determin?rilor calitative ale dreptului, se desprinde o calitate principal? care e2prim? determinarea sa intern?. 5ceasta este repre.entat? de calitatea juridic? a voin@ei Bi a interesului care determin? apari@ia normelor juridice. 5cestea asigur? un anumit ec3ilibru An evolu@ia raporturilor interumane. :alitatea juridic? presupune generalitate Bi obiectivitate. 5st+el, voin@a juridic? e2primat? prin normele de drept este o e2presie a voin@ei generale An sensul decelat de %ousseau An G :ontractul Social H, acela de voin@? autonom?, distinct? de o sum? a voin@elor individuale. Ioin@a general? este e2presia unei comunit?@i care An@elege s? ABi eternali.e.e valorile. Dreptul se deosebeBte de alte sisteme normative sociale prin calitatea juridic? a voin@ei ce se e2prim? An integralitatea normelor. "on/inutul dreptului Al constituie ansamblul elementelor care dau e2presie concret? voin@ei Bi intereselor sociale ce reclam? o+iciali.area Bi garantarea pe cale statal?. :on@inutul dreptului are o latur? component? dominant?, Bi anume sistemul normelor juridice. Orice sistem de drept ABi reali.ea.? +unc@iile prin intermediul normei de drept. 9ecanismul in+luen@ei sale asupra rela@iilor sociale este esen@ial legat de modul An care conduita impus? de c?tre o norm? de drept structurea.? rela@iile sociale. 0ormele de drept ne apar ca premise Bi condi@ii, precum Bi ca +orme ale controlului social. Forma dreptului repre.int? modul An care se organi.ea.? elementele care compun con@inutul dreptului. Forma intern? a dreptului este e2primat? de interac@iunea ramurilor dreptului, de gruparea normelor juridice pe institu@ii Bi pe ramuri de drept. Forma e2tern? a dreptului poate +i anali.at? din mai multe puncte de vedere. - din prisma modalit?@ilor de e2primare a voin@ei legiuitorului - din prisma modalit?@ilor de sistemati.are a legisla@iei - din prisma modalit?@ilor de e2primare a normelor de drept An di+erite acte emise de c?tre autorit?@ile publice, Bi anume$ legi, ordonan@e, 3ot?r>ri ale #uvernului, decrete. Cn +orma dreptului sunt con@inute Bi procedeele speci+ice te3nicii juridice, cum ar +i conceptele, clasi+ic?rile Bi, mai ales, tiparele logice ale normei juridice.

:urs3/seminar ..J....................&lantei/ animalului totem.cercetarile e+ectuate de istorici ,sociologi, ar3eologi si mai ales de antropologi in comunitatile a+late pe o treapta de de.voltare primitiva au scos la iveala +aptul ca raporturile membrilor acestor comunitati se conduceau pe ba.a obiceiurilor , aceste avand rolul de a disciplina la nivel minimal viata oamenilor 6in comun/ . ,ndelungata practica a acestor obiceiuri a dus la +ormarea tabuurilor , reguli de conduita pro3ibitive ce vi.au cele mai diverse domenii ale vietii comunitatii6 e2istau tabuuri privind armele, persoana conducatoare ,uneltele de munca etc/ . Este important de subliniat ca unele dintre aceste tabuuri din perioada totemismului se aseamana cu normele penale din codurile moderne. 5ceste +apt i.au determinat pe unii cercetatori sa considere ca se poate vorbi despre un drept primitiv , traditional sau despre +orme

embrionare ale dreptului. ,deea e greist pt ca statul e sg +orma de org sociala capabil sa apare valorile ocrotite prin norma de drept. atunci cand aceste norme sunt incalcate. ,n cadrul acestor societati primitive se practica pe scara larga justitia privata6 oc3i pt oc3i si dinte pt dinte/ , e2ista o sanctiune cvasiunanima, aceasta +iind e2cluderea din comunitate, nu e2ista o ierar3ie jurisdictionala. "oate acestea de onstrea.a ca normele nu erau juridice ci norme obisnuielnice -K nu e2ista nici un alarat speciali.at acre sa asigure respectarea normelor . Faptul ca unele obiceiuri care disciplinau comportamentul oamenilor in aceste comunitati dar si in cele a+late pe o treapta superioara de de.voltare sunt comune cu unele dintre normele penale moderne , se e2plica prin aceea ca aparitia dreptului nu determina inlaturarea tuturor celelalte norme. Dreptul se alatura acestora si coe2ista cu el. "recerea la urmatoarea etapa de de.voltare este determinata de descoperirea +ocului, domesticirea animalelor, inceputul prelucrarii pamantului. :oncomitent cu aceste descoperiri si +enomene se produce si trecerea la o treapa incipienta de organi.are sociala6ginta/ . #inta repre. +orma generala de organi.are a societatii primitive. 9ai multe ginti +ormau +ratrii / triburi. Organi.area gintei se +acea le ba.a +iliatiei care se stabilea doar pe linie materna deoarece nu se putea stabili pe linie paterna . 0u e2ista nici institutia casatoriei, nici conceptul de +idelitate conjugala. ,n plus, tot in acele timpuri, +emeia ocupa o po.itie dominanta , +iind cea care asigura mijloacele de sub.istenta. "recerea de la ginta matriar3ala la cea patriar3ala s.a reali.at datorita unui cumul de +actori$ de.voltarea agriculturii,de.voltarea pastoritului, intensi+icarea raporturilor comerciale . 9arile state antice au deminstrat +iecare in parte e2istenta unui aparat statal investit cu +orta de constrangere care se apare drepturile 6 e2$ statele antice grecesti apar atunci cand sunt nimicite toate resturile gentilice4 legaturile ce se stabilesc intre stat si populatie nu mai sunt legaturi de sange ca in ca.ul gintii ci sunt legaturi teritoriale/ &rimele legiuiri antice$ :odul lui Lammurabi - in Mabilon Fegile lui 9anu- in ,ndia :odul lui 9u- in :3ina Fegile lui FNcurg- in Spania Fegile lui Dracon si Solon- in 5tena Fegea celor O,, table- la romani Fegea Salica- in Franta &rin urmare,am +i tentati sa dam un raspuns absolut la intrebarea privind aparitia dreptului, daca eptul e strang legat de suveranitatea politica , atunci inseamna ca numai stat poate elabora dreptul, dar, pe cale de consecinta,mai inseamna si ca orice norma juridica edictata sau sanctionata de stat +ormea.a dreptul. 5ceasta idee a dominat gandirea juridica apro2 pana in sec OO cand doctrinarii se reorientea.a catre o alta vi.iune, cea a dreptului natural. S- a spus ast+el ca normele juridice abu.ive , e2treme ca suprimarea prop private, discriminari rasiale multiple, incalcarea dreptului la libera e2primare, incalcara libertatii religioase, incalcarea dreptului la sanatate, suprimara vietii , desi sunt con+orme dreptului po.itiv, nu sunt con+orme dreptului natural si prin urmare ele trbuiesc modi+icate sau abrogate. Dreptul natural * doctrina care se ba.ea.a pe credinta ca e2ista o lege naturala universala 6 ve.i acceptiunile notiunii de lege/ care re.ulta din ordinea cosmosului sau din natura rationala si sociala a

umanitatii. Este un drept ideal, imuabil, universal, nestatal ,normele sale sunt eterne si nemodi+icabile. "ema $ citim din man ed 3 pag 3; Ed 4 dim sociala a dreptului , +actorii de con+igurare a dreptului,esenta, continutul si +orma dreptului 41!

"urs '
1. Sistemul dreptului 2. Functiile dreptului de+initia dreptului 3. "ipologia juridica +'Si temul dre#tului - in literatura de specialitate se considera ca presupune 3 notiuni $ sist dreptului stricto sensum Sist juridic Sist legislativ. Sistemul juriridic repre. o parte componenta a realitatii sociale cuprin.and toate institutiile si autoritatile statale , principiile dreptului , +iind preocupat de anali.a dreptului ca +enomen juridic. Sistemul legislativ cuprinde modul de alcatuire a legislatiei unui stat dupa criterii alese de legiuitor. El cuprinde normele juridice dintr-un stat, atat cele din vigoare cat si cele anterior emise. &entru normele in vigoare se au in vedere normele cuprinse in constitutie. ,n legile organice si in toate celelalte acte normative ale statului$ legile ordinare si ordonante Lotararile de guvern de.volta o lege ordinara.6 ve.i piramida lui Pelsen/ . Sistemul dreptului stricto sensum repre.inta unitatea indisolubila dintre ramurile si isntitutiile dreptului. 0ormele juridice nu e2ista i.olate , ele sunt grupate intr-o institutie 6 e2$ institutia casatoriei/ si apoi pe ramuri . %amura de drept repre.inta ansamblul normelor juridice care reglementea.a relatii sociale dintr.un anumit domeniu +olosind aceeasi metoda de reglementare si aceleasi principii. Din aceasta de+intie re.ulta 3 concepte$ obiectul de reglementare, principiile de ramura metoda de regelementare. Obiectul si principiile sunt criterii obiective de reglementare, iar metoda este criteriu subiectiv . Obiectul* relatiile sociale reglementate de normele de drept selectate din ansamblul rel sociale si care se re+era la un domeniu particular. E2$ relatiile patrimoniale si personal nepatrimoniale din soc sunt reglementate de dr civil. %elatiile de a+aceri care au ca scap obtinerea de pro+it- dr a+acerilor. %el

internationale dintre state precum si dintre state si organi.atiile internationale- dr international public, relatii de aparare si contraventii- dr administrativ. &rincipiile sunt comune de ramura , aplicabile tuturor institutiior juridice din cadrul acelei ramuri. 9etoda de reglementare arata modul in care este reglementata conduita partilor in cadrul acelor relatii sociale cuprinse de norma de drept. E2ista 2 metode$ 5 /in dr public, metoda +olosita e cea autoritarista sau a inegalitatii partilor pt ca intotdeauna una din parti va +i o autoritate publica a statului. Fiind vorba despre o autoritate publica, aceasta e titular de putere publica6 e2ercita atributii de putere publica/ si prin urmare are o po.itie privilegiata, supracoordonata celorlalte parti. M/ in dreptul privat, metoda este cea a egalitatii partilor , indi+erent de calitatea acestora. ,n raporturile de dr privat, inclusiv autoritatile statului se comporta ca simpli particulari pt ca in actele pe care le inc3eie nu este vorba de e2ercitarea atributiilor lor de putere publica . ,nstitutia juridica e ansamblul normelor juridice care reglementea.a rel sociale inreudite intre ele +olosind metoda comunad e ramura si principii comune e2$ normele juridice cu privire la nulitatea casatoriei ,conditii de +orma,de +ond +ormea.a institutia casatoriei ,' /unctiile dre#tului Functiile dreptului repre.inta acele directii +undamentale ale actiunii mecanismului juridic la a caror indeplinire participa intregul sistem de drept 6 toate autoritatile statale/ . :ele 4 +unctii$ 1.Functia de nstitutionali.are /+ormali.are juridica 2.Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor +undamentale ale societatii 3.Functia de conducere de soc 4.Functia normativa 1. Functia de institutionali.are /+ormali.are juridica Dreptul are menirea sa asigure +unctionarea legala a autoritatilor statului , a e2ercitiului puterii, se +ace prin legea +undamentala, constiuttia , prin legile organice precum si prin intregul sistem al actelor normative. Fiecare autoritate statala e2ercita una din cele 3 puteri clasice ale statului avand competentele si limitele acestor competente reglementate prin normele juriridice . 0u piate e2ista autoritate publica in a+ara legii. 2. Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor +undamentale ale societatii Orice norma de drept ocroteste o valoare sociala considerata +undamentala pt societate. Dreptul are rolul de a interveni de +iecare data atunci cand valorile scoiale sunt incalcate prin +olosirea aparatului de constrangere statala. 5st+el dreptul este un instrument al controlului social pt ca el

are rolul de a preveni pe cat posibil comportamentele necon+orme cu normele juridice precum si de a sanctiona aceste comportamente. dreptul de+ineste cadrul general de des+asurare a proceselor sociale si sanctionea.a conduitele deviante. 3. Functia de conducere a societatii Dreptul conduce societatea. 0orma de drept repre.inta un act de conducere a societatii pt ca numai in cadrul lor obligativitatea respectarii acestora e statala.Fegea e o +orma universlaa de e2primare a intereselor si de.ideratelor esentiale iar +orta statului se legitimea.a prin e2ercitarea ei prin normele de drept. 4. Functia normativa$ Dreptul inseamna limitarea conduitei sau comportamentului cetatenilor prin normele sale . Din momentul aparitiei unei norme de drept comportamentul cetatenilor in domeniul de reglementare al normei nu mai poate +i intamplator, la libera alegere a +iecaruia pt ca acest comportament nu mia poate +i decat cel prescris de norme. Dre#tul in i temul normati$ ocial Sistemul normativ sociale cuprinde mai multe categorii de norme in cadrul caruia normele de drept ocupa un loc aparte. 9ai e2ista norme cutumiare,religioase, etice, politice si norme te3nice. 0orme etice si juridice ,nitial dreptul s.a con+undat cu morala, pt ca normele de morala erau norme de drept. 7lterior, acesta s.a separat de morala,dar acest lucru nu inseamna ca normele dreptului sunt amorale. Fiecare norma juridica contine un minim de morala. ,n+luenta moralei se observa atat in. &rocesul de creare,de elaborare a dreptului cat si in procesul de aplicare al acestuia. #andirea juridica e unanim de acord ca dreptul po.itiv trebuie sa se +undamente.e pe morala a.i.niciodata sa nu se ajunga la reglementari imorale. 0ormele cutumuiare$ normele juririce s.au de.voltat pe obieciuri cutumiare. Obieciul repre. o regula de conduita cu caracter repetat, practicata intr.un timp indelungat cu convingerea sociala ca este obligatoriu. 5ceste doua elemente , elem material de practica sociala indelungata si elem psi3ologic constand in convingerea obligativitatii ei au dterminat rrans+ormarea unei norme cutumiare intr.o norma juridica. 5st+el multe cutume au +ost trans+ormate in norme juridice. 0ormele te3nice 0ormele care apar in procesul de productie, care vi.ea.a e+icacitatea, siguranta di+eritelor activitati dar e2ista si norme de creare a unui act normativ . 5ceste norme de te3nica legislativa in timp s.au trans+ormat in norme juridice, +iind cuprinse in legi. 7nele norme t3enice au +oat absorbite de cele juridice, +iind preva.ute sanctiuni. 0orme religioase

O alta ramura de drept, dreptul canonicQ O parte din normele religioase au +ost tran+ormate in juridice, de e2$ recunoasterea anumitor sarbatori ca +iind legale -K nu se lucrea.a. 0orme politice %e.ultate din practici politice. Sunt regasite in regulamentele camerei deputatilor,senatului etc. Princ#iile generale ale dre#tului &rovine de la lat principium* idee calau.itoare, c3intesenta .sunt idei centrale care stau la ba.a continutului tuturor normelor juridice. &rincipiile au un rol cinstructiv si a2iologic. 5juta la crearea dreptului precum si la aplicarea acestuia. %olul a2iologic/ valori.ator deriva din +aptul ca principiile repre. re.ultatul unui proces de selectie si valori.are a conduitelor sociale , conduite devenite reguli trans+ormate in principii. ,n doctrina juridica s.au cristli.at 4 principii generale de drept aplicate oricarui sistem$ - corespun.ator primei +unctii a dreptului- cel al asigurarii ba.ei legale de +unctionare a statului. Fiecare putere a statului e2ercitata printr.o autoritate este reglementata in ceea ce priveste org, +unctionarea si limitele sale de o norma de drept. - principiul libertatii si egalitatii . ,ntr,un stat de drept +unctionarea acestuia nu poate +i conceputa +ara a +i garantate drepturile si libertatile +undamentale ale cetatenilor precum si egalitatea tuturor in +ata legii. &e de o parte,cetatenii trebuie sa se supuna statului si sa respecte dreptul creat de acesta iar pe de alta parte, statul tb sa se supuna propriului drept prin asigurarea si respectarea unui corpus de drepuri si libertati inerente +iintei umane. 5ceste drepturi sunt considerate a +i +undamentale pt ca buna +unctionare insesi a statului. ,n statele totalitare, incalcarea acestor drepturi +undamentale a dus la con+licte sociale demonstrandcda protectia care tb asigurata acestora este absolut necsara si ca tb sa +ie de prim rang , sa +ie de nivel constitutional. Fa ora actuala,aceasta protectie este asigurata cat si la nivel internarional.&rincipiul egalitatii e international, se regaseste in constitutia oricarui stat democratic.6 nimenu nu e mai presus de lege/ . 5cest principiu are drept corolar al non discriminarii&rincipiul eglitatii inseamna aplicarea unui tratament identic in situatii identice. - &rincipiul responsabilitatii $ initial, in doctrina s.a considerat ca responsabilitatea nu apartine dreptului , ci moralei, dreptul +iindu.i proprie numai notiunea de raspundere .ulterior, aceasta conceptie a +ost abandonata ast+el ca , la ora actuala se considera ca si responsabilitatea apartine dreptului. &rin urmare, dreptul nu are numai un caracter represiv, nu are numai rolul de a sanctiona persoanele necon+orme cu conduita reglementata de lege pt ca el nu intervine numai pe terenul raului deja in+aptuit ci are si rolul de a preveni comportamentele anti sociale. 0ormele de drept , odata ce au +ost adoptate, responsabili.ea.a individul. 5st+el,dreptul intervine si antre +actum nu numai post +actum. De asemenea, responsabilitatea se a+la in stransa legatura cu libertatea cetateanului. Ea repre.inta o premi.a a acesteia si c3iar o conditie a garantarii juridice a acesteia.

- &rincipiul ec3itatii si al justitiei, principiu prin care dreptul se autolegitimea.a, asigurand procesul de aplicare a normelor de drept.dreptul, in primul rand, trebuie sa legi+ere.e numai ceea ce este just , corect, adevarat si re.onabil pt membrii societatii. Se spune ca principala lui misiune este aceea de a asigura justitia,adica de a +ace dreptate, de a asigura ec3ilibrul social . 5plicarea dreptului +ie de catre autoritatile administrative, +ie de catre judecatori inseamna a asigura dreptatea, ec3ilibrul social,dar acest lucru presupune interpretarea normei de drept. 0ormele dreptului trebuie interpretate cu respectarea unor principii speciale evitandu.se o interpretare subiectiva pe cat posibil care are putea aduce atingere aplicarii dreptului si orin aceasta orincipiului ec3itatii si justitiei. De aceea, orice norma de drept trebuie interepretata .

Cur )

Di$i3iunea dre#tului' Dre#t #u&lic4#ri$at

Dreptul va.ut ca sistem inca din 5ntic3itate s-a considerat ca se imparte in 2 mari ramuri $ 2us publicum ! se re+erea la organi.area statului, la puterile acestuia, autoritatile sale 2us privatum ! reglementa interesele particulare ale cetatenilor4 7lpian $ dreptul privat priveste interesul +iecaruia

7lterior, aceasta distinctie a cunoscut si alte criterii de justi+icare. 5st+el, in doctrina s-a a+irmat ca divi.iunea dreptului in drept public si privat se +ace in ba.a unui alt criteriu si anume cel al utilitatii sociale. 5st+el, implicit ar e2ista un regim juridic distinct al bunurilor, +iind bunuri care apartin domeniului public si altele care apartin celui privat, in +unctie de utilitatea lor sociala. 5st+el, bunurile care sunt de +olosinta generala 6pentru toti/ apartin domeniului public 6e2$ plajele, apelele maritime, bogatiile subsolului, drumurile publice/, iar bunurile care servesc unui interes particular apartin domeniului privat.

5lti autori considera ca la ba.a distinctiei dintre dreptul public si dreptul privat se a+la natura interesului ocrotit de norme. 5st+el, normele dreptului public ocrotesc interesul general al societatii, iar cele ale dreptului privat un interes particular al anumitor persoane. De asemenea,

aceasta di3otomie a dreptului nu mai este asta.i su+icient de bine conturata pentru ca s-au inregistrat tendinte noi in de.voltarea dreptului $

1. "endinta de constitutionali.are a dreptului $ se considera ca e2ista un ansamblu de norme constitutionale care trebuie sa stea la ba.a +iecarei ramuri de drept in parte. De asemenea, e2ista anumite principii constitutionale care trebuie sa se regaseasca in +iecare ramura. Se vorbeste ast+el de blocul de constitutionalitate, care trebuie transpus ca atare in +iecare ramura pentru a evita, ast+el, eventuale dispo.itii neconstitutionale.

2. "endinta de a e2tinde rolul dreptului civil in cadrul ramului dreptului privat $ 5st+el, dreptul civil este considerat a +i dreptul comun pentru toate celelalte ramuri ale dreptului privat. ,n %omania este cu atat mai vi.ibil cu cat 0oul :od :ivil a absorbit vec3iul cod al +amiliei, precum si alte ramuri de drept. 5st+el, celelalte ramuri de drept privat au la ba.a principii si norme de drept civil 6dreptul a+acerilor se +undamentea.a pe institutii si principii de drept civil/.

3. "endinta de desprindere a unor dispo.itii cu caracter economic si aparitia unor noi ramuri de drept $ dreptul economic, care cuprinde reglementarea normativa a relatiilor economice.

4. "endinta de desprindere a unor dispo.itii legale din dreptul public si din cel drept privat si aparitia unor ramuri mi2te de drept * 3ibrid. 5st+el, e2ista ramuri care cu greu pot +i clasi+icate in ramura dreptului public sau in cea a dreptului privat. E2ista discutii in doctrina cu privire la dreptul securitatii sociale. 7nii autori sustin ca apartine dr public, altii ca apartine dr privat.

De!initia dre#tului

Dreptul, de-a lungul timpului, pe parcursul evolutiei sale a +ost de+init sub diverse modalitati$

 in 5ntic3itate, dreptul se con+unda cu morala, nee2istand o delimitare precisa. 5st+el, de+initia dreptului insemna arta binelui si a ec5itatii % iu e t ar &oni et ae5ui, dreptul fiind vazut ca avand un puternic continut moral. "reptat, aceasta de+initie a evoluat, ast+el ca Scoala Dreptului 0atural 6al carei repre.entant a +ost Lugo #rotius/ a sustinut e2istenta unui drept natural cu caracter imuabil, transcendent, e2istent inainte de legile po.itive 6create de om/. ,nitial, in gandirea juridica, s-a considerat ca dreptul natural a +ost creat de divinitate, transmis omului prin revelatie, apoi s-a considerat ca este un drept ba.at pe legile naturale, care nu poate +i modi+icat de om si care supravietuieste acestuia stand la ba.a dreptului po.itiv. 6 e2$ scurgerea implacabila a timpului a reglementat instaurarea institutiei prescriptiei, alternanta .ilellor/noptilor/

Scoala ,storica a Dreptului sustine ca dreptul este un produs istoric al societatii si ca fiecare stat, fiecare popor are un sistem de drept creat de conte6tul istoriei sale. Dreptul, in conceptia aceste scoli, nu este altceva decat un re.ultat al evolutiei istorice. Dreptul natural, prin urmare, nu sta la ba.a dreptului po.itiv. :onceptul ius naturalismului este criticat, +iind considerat ca lipsit de realism. 5st+el, in conceptia scolii germane istorice a dreptului, dreptul este e6presia spiritului poporului 78ol9sgeist) 4 dreptul este national pentru ca este re.ultatul evolutiei istorice a acelui popor.

Scoala 0ormativista a Dreptului sustine ca dreptul are o singura relatie 6cea cu statul/, este edictat si pus in aplicare de catre stat, repre.entand un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale din societate. :ontinutul dreptului este e2clusiv normativ, adica se reduce numai la normele juridice.

)a ora actuala, in doctrina, dreptul este definit ca reprezentand un ansamblu de reguli sau norme asigurate si garantate de catre stat, care au ca scop disciplinarea comportamentului uman in principalele relatii sociale, reguli care sunt edictate si sanctionate 7recunoscute) oficial de catre stat, intr!un conte6t care asigura coe6istenta libertatilor, afirmarea drepturilor esentiale ale omului si statornicia spiritului de dreptate.

6se da toata de+initia, de la ius est ars boni et aeRui/

%nterpretarea definitiei"

Coe6i tenta li&ertatilor $ libertatea +iecaruia se intinde pana acolo unde incepe libertatea celuilalt. Fiecare trebuie sa isi e2ercite drepturile cu buna-credinta, +ara a incalca drepturile celuilalt4 alt+el apare abu.ul de drept, sanctionat de lege

A!irmarea dre#turilor e entiale ale omului $ orice stat de drept, obligatoriu, trebuie sa reglemente.e si sa apere acel pac3et de drepturi considerate inerente +iintei umane, drepturi consacrate a.i prin conceptul de drepturi +undamentale ale omului. 5cestea sunt reglementate atat in :onstitutie, cat si in tratate internationale

Statornicia #iritului de dre#tate $ dreptul trebuie sa asigure justitia in societate pentru a putea garanta ec3ilibrul social. Dreptul nu trebuie niciodata sa +ie o sursa de con+licte sociale, de tensiuni care ar putea duce la nerespectarea generala a acestuia

TIPOLOGIA JURIDICA
5 tipologi.a dreptul inseamna a-l clasi+ica, a desprinde elementele particulare ale unui anumit sistem de drept si a le incadra dupa asemanari intr-o anumita categorie, +amilie de drept. Din punct de vedere istoric, dreptul se clasifica in$ 1. drept sclavagist

#. 3. '.

drept feudal drept modern drept contemporan 7pozitiv, actualmente in vigoare)

Dre#tul #o3iti$ Din punctul de vedere al criteriului bazinului de civilizatie juridica, dreptul se poate clasifica in familii/sisteme astfel % 1. Familia/sistemul anglo!sa6on 7:nu sa6onic) #. Familia romano!germana de drept 3. Familia/sistemul islamic/musulman '. Sistemul 5indus de drept ;. Sisteme atipice de drept 75ibrid) % sistemul tarilor 4uropei de $ord, sistemul japonez, c5inez, israelian de drept

Din punctul de vedere al organizarii suprastatale, e6ista% 1. #. sisteme nationale de drept sisteme supranationale 7 drept comunitar/european)

,n lume e2ista mai multe sisteme de drept 6+amilii/, iar coe2istenta acestora este +ireasca deoarece nu poate e2ista un drept identic pentru toate statele. :u toate acestea, e2ista anumite state care au in+luentat alte state, creand adevarate modele de sisteme de drept. De e2emplu, 1aponia a repre.entat un model pentru :oreea de Sud, Franta pentru o parte din statele europene continentale si pentru cele din 0ordul 5+ricii, 0oul :od :ivil roman s-a inspirat din :odul :ivil din Suebec. 0u urmarim, insa, o ierar3i.are a +amiliilor/sistemelor de drept, in sensul de a stabilii ca unul este mai bun ca altul, dar vom +olosi metoda comparativa in anali.a sistemelor de drept, pentru

ca studiul unui sistem inseamna sa intelegem structura lui, i.voarele sale, sistemul sau politic constitutional, institutiile sale +undamentale. 7tilitatea studiului sistemelor de drept este demonstrata de amploarea pe care a luat-o in ultimii ani cooperarea internationala judiciara, dar si europeana, atat in materie penala, cat si in materie civila si comerciala 6e2ista litigii trans+rontaliere in aceste materii care reclama e2istenta unor notiuni minime privind +amilia/sistemele de drept/.

/AMILIA DREPTULUI A*GO7SA8O*

1. Sistemul englez/britanic de drept o Structura sistemului o Sistemul jurisdictional o ,.voarele sistemului

#. Sistemul american de drept

Si temul &ritanic de dre#t

0. Structura sistemului englez ! tripartita % 1. :ommon laT 2. ERuitN 3. Statute laT :ommon laT $ sistem care cuprinde toate normele cutumiare si solutiile jurisprudentiale. 5re trei elemente constitutive $ reguli de procedura, pentru ca in acest sistem procedura precede +ondul, solutii de fond 6 3otarari judecatoresti cu rol de precedent judiciar/. 5tunci cand e2ista un vid legislativ, judecatorul pronunta o solutie considerata cea mai re.onabila, solutie care are valoare de lege.

1udecatorul engle. apelea.a in acest sens la normele cutumiare, re+erindu-se si la norme de drept canonic, retinand ceea ce este ec3itabil pentru parti. Dreptul roman a patruns +oarte putin in 9area Mritanie, dar a e2ercitat o anumita in+luenta. 5ceasta poate +i observata in sistemul de common laT4 de aceea, in al treilea rand, sistemul de common laT repre.inta si o metoda de lucru pentru ca judecatorul cauta in precedentele pronuntate solutii care se pot aplica la litigiile aduse judecatii. 5ceasta invocare a precedentelor judiciare este obligatorie pentru toate partile.

ERuitN $ sistem de solutii de complementare, adiacente, prin urmare rolul principal revine tot sistemului de common-laT, de aceea s-a +ormulat principiul s-a +ormulat &quit' follo s the la De e2emplu, este obligatie contractuala daca aceasta poate +i aparata de sistemul de common laT, atunci se poate cere e2ecutarea ei in natura prin apelul la solutiile din eRuitN laT. 5cest lucru inseamna ca solutiile din eRuitN laT nu pot e2ista decat plecand de la un corp de solutii principal, caruia i se pot aduce completive.

Cur ul 9

Statute laT %7nele legi adoptate de &arlamentul britanic au preluat solutii din sistemul de common laT, altele au re+ormat institutii juridice traditionale , dar cel mai important aspect este +aptul ca au creat un drept nou , asigurand progresul sistemului engle.. 5st+el, au +ost adoptate legi in materia dreptului muncii, dreptului securitatii sociale/drept social , in materia sanatatii -o ramura noua$ drept medical . Sau mai adoptat legi in materia cooperarii judiciare internationale. :u toate acestea, legile scrise sunt elaborate in asa maniera incat sa se integre.e in sistemul de common laT. De +apt, intr-un sistem de drept in care solutiile de re+erinta si c3iar notiunile de drept sunt stabilite prin 3otararile judecatoresti. <. Sistemul jurisdictional si procedura a) 3rimul nivel este repre.entat de jurisdictiile superioare/curtile superioare. ,n 2<< , a +ost adoptat Con titutional Re!orm Act Supreme "ourt of 1= 8 controlea.a 3otararile judecatoresti ale altor jurisdictii superioare cum ar +i $ 1.>ig5 "ourt of &ustice cuprinde mai multe sectii SueenUs Menc3 Division, :3ancerN Division, FamilN Division 2. "ro?n "ourt 6curtile penale / 8 au competenta de a judeca e2clusiv litigii in materie penala 4 3."urtile de 0pel 8 :ourt o+ 5ppeal 8 au competenta atat in materie civila, cat si in materie penala4 0u e2ista recurs in casatie.

"omitetul &udiciar al consiliului privat al reginei 8 judeca recursurile contra 3otararilor pronuntate din sistemul de :ommon Vales . b)&urisdictii inferioare -in materie civila$ "ount@ "ourts 8 al caror obiect patrimonial este sub <<< lire sterline.4 apelul se judeca la curtile de apel. -in materie penala ,e2ista &ustice of t5e 3eace* 1udecatori de &ace 8 judeca micile crime sau in+ractiuni denumite (&ettN O++ense/:rime) 4 9ai e2ista in materie penala si (StipendiarN 9agistrates) 8 judecatori platiti de stat .

". egula precedentului 7 ule of precedent) ,n sistemul anglo-sa2on de drept, judecatorul este si creator de drept.5st+el, el are dreptul sa stabileasca noi reguli juridice prin 3otararile judecatoresti pe care le pronunta. 5cest lucru este denumit precedent judiciar ptr ca e+ectele sale se produc nu numai la speta respectiva , ci la toate litigiile care vor aparea in legatura cu acea problema de drept. %egula precedentului a determinat aparitia mai multor principii$ "oti cetatenii trebuie sa respecte precedentele judiciare +ormulate de judecatori * (stare decisis)4 &recedentul trebuie respectat atat de judecatorul care l-a pronuntat, cat si de de alt judecator 4 precedentele se impun prin simpla lor e2istenta. Orice jurisdictie este legata de deci.iile pronuntate anterior de o curte ierar3ic superioara 4 Doar precedentele stabilite de curtea suprema sunt obligatorii si imperative 4 termenul +olosit pentru respectarea lor este cel de (binding) * obligatoriu de respectat , deoarece deci.iile pronuntate de curtile in+erioare sunt persuasive D. Formele 5otararilor judecatoresti 1. Dispo.itivul cuprinde solutia pronuntata de judecatori . &utem intalni in ca.urile simple de mica importanta, absenta motivelor deci.iei luate. ,n ca.urile simple, judecatorul nu este obligat sa-si motive.e deci.ia. ,ntalnim insa in litgiile grave motivarea deci.iei , motivele sunt denumite (reasons). 2. (%easons) $ (atio decidendi* cuprind motivele care au dus la pronuntarea solutiei , plus regula de drept +undamental /precedentul judiciar4

)biter *icta *comentariul judecatorului sau opiniile sale incidentale, +ara caracter obligatoriu, sub +orma digresiunii. De regula, se +oloseste +ormula$ (bN t3e TaN).

4. 2zvoarele dreptului englez ,.voarele principale sunt $ jurisprudenta, legile cutumiare.. )egea scrisa are rolul de lege speciala , adica ea se aplica atunci cand vine in concurs cu o norma cutumiara. 1oaca rolul de lege generala.5tunci cand pentru solutionarea unui litigiu intalnim norme cutumiare de drept si norme scrise, se aplica legea scrisa. :and nu e2ista lege scrisa, se aplica normele cutumiare/:ommon FaT. %olul de norma generala este asigurat in :ommon FaT.

Si temul american
Sistemul american a creat reguli proprii, di+erite de sistemul de :ommon FaT , care il aproprie de sistemul romano-germanic , +ara insa a-l con+unda cu acesta. 5st+el, spre deosebire de sistemul engle., intalnim o constitutie scrisa , codurile6element al +amiliei romano-germanice/, distinctie clara intre doua categorii de drept$ dreptul +ederal si dreptul statelor membre ale +ederatiei. 9ai intalnim o descentrali.are a puterii judecatoresti spre deosebire de 9area Mritanie, caracteri.ata prin concentrarea acestei puteri. E2ista insa si asemanari cu sistemul engle.$ -ambele apartin sistemului de :ommon FaT4 -in esenta, sistemul de drept este jurisprudential4 -e2ista conceptii asemanatoare cu privire la notiunea de drept si rolul dreptului , e2ista si aceleasi ramuri de drept 4 -e2ista si anumite concepte juridice precum notiunea de (tort)QQQQ I'Relatia dintre dre#tul !ederal i dre#tul tatelor mem&re ,.vorul principal de drept il repre.inta :onstitutia +ederala a S75, cu toate amendamentele sale. :onstitutiile statelor au rol secundar . ,n ceea ce priveste competenta legislativa, regula este ca aceasta apartine statelor membre ale +ederatiei, iar statul +ederal reglementea.a in mod e2ceptional atunci cand se considera ca e vorba despre un interes +ederal . Statele membre au competenta de legi+erare., in materia dreptului civil, +amiliei , contractelor etc, in materia dreptului penal 8 de+initia crimelor si a delictelor , sanctiunile care se aplica.

Dreptul +ederal , in aceste materii de drept statal, intervine doar in mod e2ceptional. Statul +ederal are competenta de legi+erare in materia impo.itelor si ta2elor , s-a considerat ca este necesar sa e2iste o politica uni+orma , adica impo.ite si ta2e uni+orme pentru toate cele < de state. Statul bate moneda, reglementea.a relatiile comerciale intre state, dar si intre +ederatie cu strainatatea. De asemenea, pune in aplicare amendamentele constitutiei, reglementea.a +alimentul si acordarea cetateniei6naturali.area/, creea.a tribunale si curti +ederale, toate +iind subordonate :urtii Supreme. Statele membre pot avea reglementari di+erite in aceeasi materie, de e2emplu in materia divortului sau a pedepsei cu moartea. Din aceasta competenta atasata intre +ederatie si state, s-au cristali.at doua principii importante$ :and statul +ederal este competent sa legi+ere.e, competenta statelor este re.iduala si intevine numai complementar , adica in ipote.a in care este o lacuna a legislatiei +ederale. Statul membru nu are dreptul de a legi+era impotriva spiritului constitutiei +ederale sau sa limite.e comertul interstatal . :onstitutiile statelor membre trebuie sa respecte constitutia si legile +ederale cu e2cluderea legislatiei altor state.,nvocarea legii unui alt stat de catre partile unui litigiu este posibila numai ca simpla invocare nu este su+icienta , ast+el partile trebuie sa +aca proba e2istentei legii si a continutului acesteia. 1udecatorul (e2 o++icio) nu poate +ace acest lucru. II' I3$oarele dre#tului" Common La: Sistemul de common laT nu ocupa un loc central, asa cum ocupa in sistemul engle.. 7ni+ormitatea legislatiei nu este asigurata de sistemul de common laT ca in 7P, ci de legile +ederale ptr ca legile statelor sunt di+erite , c3iar daca au acelasi obiect de reglementare. ,n ceea ce priveste constitutionalitatea legilor +ederale,+iecare curte +ederala are un procuror - 7S 5""O%0EW , are misiunea de a interveni in aceste ca.uri adica sa sesi.e.e o eventuala neconstitutionalitate. E2ista si un procuror general 8 #eneral 5ttorneN- membru al cabinetului presedintelui, numit de &resedinte cu acordul Senatului. ,n ceea ce priveste common laT si eRuitN acestea au +u.ionat in 1;3X. :urtea suprema a 7S a statuat printr-o deci.ie ca nu e2ista un common laT general care sa poata +i aplicat si deci sa +ie valabil in toate statele membre ale +ederatiei. 5tunci cand nu e2ista un precedent aplicat la o problema de drept dintr-un litigiu dintr-un stat, judecatorul trebuie sa tina cont de precedentele judiciare ale celorlalte 4; de state. 5cest lucru inseamna ca , c3iar daca nu e2ista un common laT +ederal,sistemele de common laT din di+eritele state sunt apropiate si , prin urmare, pot +i +olosite, pot +i aplicate. III' I3$oarele i temului american de dre#t ' Relatia dintre juri #rudenta i legea cri a

1urisprudenta este i.vor principal de drept4 ea cuprinde totalitatea solutiilor cu rol de precedent pronuntate prin 3otararile judecatoresti . De asemenea, statute laT ocupa un rol important , considerata tot un i.vor principal. ,n ceea ce priveste jurisprudenta, aceasta este caracteri.ata de umratorul principiu$ 1udecatorul american este legat/tinut de propria jurisprudenta , cat si de jurisprudenta judecatorilor ierar3ic superiori. ,0 acest scop, orice judecator are grija sa cite.e precedentele jurisdictiilor superioare. :u timpul, data +iind re+orma si moderni.area statului american, acest principiu a ajuns sa se estompe.e, nu mai are o valoare absoluta ptr ca judecatorii de la :urtea Suprema +ederala si cei de la :urtile Supreme din statele membre nu se mai simt legati de propriile precedente ptr ca pot limita aplicarea acestora si c3iar sa le re+orme.e 6pot sa-si modi+ice propriile deci.ii anterioare , nu ale altora/. 5cest lucru se e2plica prin +aptul ca sistemul american judiciar este descentrali.at, precum si prin nevoia de adaptare permanenta a principiilor de justitie si a regulilor de drept in societate. I;'<ot-r=rile judec-toreti Structur-% 1.Starea de +apt 8 element int>lnit i in +amilia romano-germanic?, este un re.umat An ordine cronologic? al unor int>mplari su+erite de p?rile litigiului i care ridic? o problem? de drept 6se reg?sesc Antr-o lege/. 2.Starea de drept - ca i in +amilia romano-germanica, este un e2po.eu al problemei de drept ridicata in litigiu 6 e2$ stabilirea dreptului de proprietate, stabilirea nevinovatiei in savarsirea unei in+ractiuni/ 3.5nali.a motivelor 6 reasons* considerentele din +amilia romano-germanica/ care au dus la solutia judecatorului 6la de.legarea pricinilor/ 4.Lolding * norma de drept concisa pe care judecatorul/tribunalul o invoca in replica la problema de drept spusa in speta. .Solutia/deci.ia judecatorului 6*dispo.itivul din +amilia romano-germanic?/ este o propo.itie care contine solutia judecatorului4 ast+el pot +i solutii de admitere sau de respingere 6civil/, de ac3itare sau de condamnare 6in penal/4 instantele ierar3ic superioare pot pronunta solutii +ie de con+irmare, de casare, de modi+icare sau de anulare a 3otararilor instantelor in+erioare Spre deosebire de sistemul romano-germanic 3otararea este semnata de judecatorul care a pronuntat-o, el +iind numit autor al 3otararii4 ceilalti judeactori din complet cosemnea.a 3otararea, daca sunt de acord cu solutia ei trebuie sa aprobe 3otararea, iar daca nu sunt de acord se pot +ormula doua categorii de opinii$ a.dissenting opinion 6opinie separata/ atunci cand unul sua mai multi judecatori nu sunt de acord cu +ondul solutiei pronuntate de autorul 3otararii b.concurring opinion 6opinie personala/ atunci cand ceilalti judecatori 6semnatari ai 3otararii/ sunt de acord cu +ondul solutiei, dar pentru alte motive decat cele pronuntate de judecatorul autor StatutorN laT

5nsamblu de acte normative scrise, adoptate de :ongresul S75 si de parlamentul statelor membre ale +ederatiei.5laturi de jurisprudenta este un i.vor important de drept.

;' Organi3area judiciar- > tatute la:( 5re un caracter dualist, adic? este at>t la nivel +ederal, c>t Bi la nivel statal, +iecare stat av>nd o organi.are juridic? proprie, separata de +ederaie. &entru 2/3 din state e2ist? 3 grade de jurisdic@ie, iar 1/3 au doar 2 grade, deoarece +iecare stat are libertatea s? isi decid? organi.area judiciar? proprie. Cn v>r+ul ierar3iei se a+l? :urtea Suprem? din statele membre 6Supreme :ourt o+.../,iar deasupra tuturor :ur@ilor Supreme din state se a+l? :urtea Suprema +ederala, denumita 7S Supreme :ourt 6la nivel +ederal/. Denumirile cur@ilor supreme ale statelor di+er? 6nu toate se numesc supreme court/ An 1< state$ :ourt o+ Errors, o+ :onnecticut, Lig3 :ourt spre e2emplu. 1udec?torii din tribunalele statale nu sunt judec?tori de carier?4 e2ist? 3 sisteme de numire a judec?torilor$ D judec?torii pot +i aleBi de cet?@eni 6"e2as, 9ic3igan, Fouisiana/ D sunt numi@i de guvernatorul statului, cu aprobarea &arlamentului statului respectiv 60eT 1erseN/ D pot +i coopta@i pe ba.? de voluntariat, pe ba.a respectului celorlal@i si o buna reputatie morala 65lasYa/ :ali+icarea pro+esional? a judec?torilor este inegal? An cadrul statal 6di+era de la un stat la altul/, ceea ce determin? di+eren@a de salari.are, uneori judecatorii de la nivel ba.ic pot avea salarii mai mici dec>t avoca@ii 6laTNers 8 nivel ba.ic de avocatur?/. E2ist? mai multe grade de jurisdic@ie, cu mai multe institu@ii$ D "rial :ourts 6judec?torii din sistemul romano-germanic/ 6nivelul ba.ic, grad ,/ D "ribunale Superioare 6grad ,,, dar numai pentru 2/3 din state/ D Supreme :ourt 6grad ,,, pentru 2/3 din statesau grad ,, pentru 1/3 din state/ #rad de jurisdic@ie$ ca parte, te po@i judeca pe +ond6,/, pe c?i$ apel6,,/ Bi recurs6,,,/. &urisdic/iile federale% a) &urisdic/iile de drept comun 6gradul ,/ - au competen@e generale 6civil, penal etc/

- ;4 de cur@i +ederale de district 67S District :ourts/6asemanatoare cu judetele din %omania/, cel pu@in 1/stat - judec?torii sunt numi@i pe via@?, trebuie sa +ie pro+esionisti b) "ur/i federale de 0pel 71S "ourts of 0ppeal) A gradul 22 - completele de judec?tori sunt +ormate din 3 judec?tori - au competen@? inclusiv An materie constitu@ional? c) &urisdic/ii specializate 7"ur/i )egislative)% - judec? litigii An diverse materii, An special An materie administrativ? - au denumiri di+erite in +unctie de obiectul litigiilor 6e2$ 7S "a2 :ourt/ - sunt atipice, nu au grade de jurisdicie d) 1S Supreme "ourt 7gradul 222)% - judec?torii sunt numi@i pe via@? de c?tre &reBedinte cu aprobarea Senatului - sunt judec?tori de carier? - are competen@e multiple, inclusiv An materie constitu@ional? 6element al +amiliei anglosa2one, in +amilia romano-germanica nu e2ista/ &uriile% E2ist? 2 categorii$ 1.*rial &ur@% +ormat din cet?@eni americani electori, traBi la sor@i din listele electorale num?rul lor poate varia, !-12, An +unc@ie de natura cau.ei sau dup? nivel 6+ederal sau statal/ jura@ii sunt i.olai, nu au voie s? ia noti@e pe durata procesului deliberea.? doar An ceea ce priveBte +aptele, doar dup? ce Al ascult? pe judec?torul cau.ei care arat? problema de drept care se ridic? An litigiu dup? deliber?ri, pronun@? verdictul numai in privinta +aptelor, iar judec?torul aplic? norma de drept/legea An con+ormitate cu verdictul +actual al juriului dac? verdictul nu este unanim, atunci se constituie un nou juriu 2.+rand &ur@ 7,arele &uriu)% 23 de jura@i c>nd litigiul este la nivel +ederal decide dac? e2ist? sau nu probe su+iciente pentru a trimite inculpatul An +a@a instan@ei pronun@? An acest sens +ie un act de acu.are 6indictment/true bill/, +ie un act de renun@are la orice urm?rire penal? 6no bill/ignoramus/

/AMILIA DE DREPT ROMA*O7GERMA*

1. :onsidera@ii generale

2. Sistemul +rance. 3. Sistemul german

1."onsidera/ii generale% 5pari@ia +amiliei romano-germanic a +ost An secolul al OI,,-lea, prin receptarea dreptului roman Bi prin crearea unor principii noi de drept, prin interpretarea digestelor lui 1ustinian. %ecep@ionarea dreptuluiroman s-a +acut prin Zcoala glosatorilor Bi Zcoala postglosatorilor care au +olosit metoda e2egetic?. S-au conturat An cadrul +amiliei trei mari subsisteme$ - S,S"E97F DE D%E&" F%50:E[ - S,S"E97F DE D%E&" #E%950O-,"5F,50O-EFIE\,50 - S,S"E97F DE D%E&" 5F \E%,FO% 0O%D,:E 5FE E7%O&E, ,n literatura de specialitate s-au pus doua mari intrebari$ 1.Fa ora actuala se ami poate vorbi despre o clasi+icare in +amilii de dreptQ Opinia majoritara la care au aderat si unii autori din +amilia musulmana de drept, este aceea ca da pentru ca e2ista elemente comune in unele sisteme nationale de drept care permit reunirea lor intr-un ansamblu comun. 5ceste elemente comune provin dintr-o cultura comuna juridica, culturala, sociala. 2. 5l treilea subsistem, acela al tarilor nordice ale Europei nu mai poate +i Ancadrat in +amilia romanogermanica. ,nitial s-a considerat ca aceste state au sisteme de drept care se incadrea.a in +amilia clasica romano-germanica. 7lterior s-a observat ca aceste state de +apt pre.inta elemente ale sistemului de drept imprumutate din mai multe +amilii, ast+el ca in realitate sunt sisteme de drept de tip 3ibrid sau mi2te, prin urmare opinia initiala a evoluat, la ora actuala opinia majoritara +iind aceea ca acest sistem se incadrea.a in categoria sistemelor atipice de drept.

,' Si temul !rance3

0.Formarea sistemului francez a avut loc Bn mai multe etape % a) 3erioada de dinaintea evolu/iei Franceze, c>nd dreptul avea un caracter dualist$ D pe de o parte, An 0 Fran@ei e2ista un drept cutumiar, nescris D pe de alt? parte, An S Fran@ei e2ista un drept scris, de in+luen@? roman?. :u timpul, pe langa dreptul civil care ajunge sa repre.inte ba.a dreptului, se de.volta si dreptul public, acesta conturandu-se ca o latura importanta in structura sistemului +rance. abia in secolul al OI,,-lea4 +rance.ii au pus ba.ele acestei ramuri de drept. 5tunci s-a observat o tendin@? de uni+icare a dreptului +rance. atat in civil, cat si in penal,+iind adoptate doua mari acte$ 9area Ordonan@? :ivil? Bi

9area Ordonan@? &enal? care, al?turi de alte legi scrise ale %egatului, au uni+icat importante norme de drept. b) evolu/ia Francez- .i 2mperiul D S-a spus ca %evolu@ia France.? a creat un drept intermediar, pentru c? s-a ajuns la o ruptur? total? +a@? de sistemul juridic anterior si s-au pus ba.ele sistemului modern de drept +rance., +iind adoptate noi principii de drept. De e2emplu $ - numai legea poate limita libertatea cet?@enilor, Bi nu monar3ul, nobilimea sau judecatorul - egalitatea trebuie consacrat? An toate instan@ele civile, ea trebuie s? se reg?seasc? at>t An statutul persoanelor, c>t Bi An dreptul bunurilor D &erioada Directoratului Bi a ,mperiului 6perioada lui 0apoleon/ se caracteri.ea.? prin accentuarea necesit?@ii uni+ic?rii Antregului drept, solu@ia aleas? +iind cea a codi+ic?rii dreptului. E2ist? 2 posibilit?@i de uni+icare $ Ancorporarea actelor normative si codi+icarea. 5u +ost adoptate$ 1CD'% adoptarea :odului :ivil 1CDE% :odul de &rocedur? :ivil? 1CDC% :odul de ,nstruc@ie &enal? 1CDF% :odul de :omer@ 1C1D% :odul &enal 0oul drept +rance. s-a caracteri.at prin 2 tr?s?turi $ 1/ O nou? +iloso+ie Bi o nou? politic? legislativ?, An sensul c? dreptul este considerat un mijloc de protec@ie a libert?@ii cet?@enilor, misunea lui +iind aceea de armoni.a interesele cet?@enilor cu interesele statului. 2/ :aracterul predominant al legii ' toate normele de drept sunt create esen@ialmente de legea scris?, cu Anl?turarea cutumelor 6normele nescrise/ i cu inlaturarea jurisprudentei, adica culimitarea rolului judec?torului 6aici se produce o mare sc3imbare +ata de sistemul anglo-sa2on pentru ca judecatorul avea un rol mult mai mic, acela de a interpreta si aplica legea, 07 si de a +i creator de reguli de drept prin solutiile pe care le pronunta/ c) 4volu/ia dreptului francez dup- 2mperiu ,n cadrul sistemului, dreptul civil juca rolul de drept central, avand rolul de drept comun. Dupa adoptarea Drepturilor Omului Bi :et?@eanului 61=X;/ se de.volta si dreptul penal. Se a+irm? Bi dreptul public, cu de.voltare din ce An ce mai mare a ramurii dreptului administrativ. Dup? 1XX< Bi p>n? la al Doilea %?.boi 9ondial se de.volt? dreptul comercial Bi dreptul social Bi apar noi instan@e judiciare$ :onsiliul de Stat France. 6:urtea Suprem? 5dministrativ? a Frantei/ Bi "ribunalul de :on+lict 6judec? litigii in materia con+lictelor de competenta/. 5ceste instan@e con+er? un caracter original. Dup? al Doilea %?.boi 9ondial, dreptul constitu@ional este cel care ocup? locul central in sistemul de drept +rance.. %ecenta modi+icare constitu@ional? din 2<<3 din Fran@a, a reglementat o organi.are descentrali.at? accentuata a %epublicii France.e, ceea ce a avut consecinte asupra sistemului dreptului. 5st+el, din dreptul civil s-au desprins noi ramuri $ dreptul imobiliar 6considerat ramura 3ibrida, mi2ta/, dreptul mediului, dreptul bunurilor etc. Din dreptul social s-a desprins dreptul muncii, dar Bi dreptul protec@iei

sociale. Din dreptul penal s-a desprins dreptul penal al minorilor. Dreptul +rance. contemporan este marcat de dou? tr?s?turi $ 1. Dreptul intern are noi +undamente4 ast+el, principiile generale de drept, dar si principiile dreptului constitutinal au +ost e2tinse An toate ramurile dreptului, ast+el se vorbeBte despre +enomenul de constitu@ionali.are a ramurilor dreptului. 5 luat naBtere un concept nou $ blocul de constitu@ionalitate 6ansamblu de norme constitu@ionale considerate esen@iale pentru orice ramur? de drept/. 2. Dreptul +rance. are noi ba.e transna@ionale ' integrarea dreptului european/comunitar, preum si a dreptului international al drepturilor omului An dreptul intern +rance.. Ordinea juridic? comunitar? a sc3imbat raporturile de drept privat intern. De asemenea, aderareaFran@ei la :EDO Bicondamnareaei de c?tre :EDO a determinatsc3imbareajurispruden@ei+rance.eprinintermediul:ur@ii de :asa@ie. Dreptul civil a r?mas An continuare un drept creat de legea scris? 6drept legal/, pe c>nd dreptul constitu@ional, in pre.ent ba.a dreptului, +iind numit drept +undamental al sistemului, este un drept jurispruden@ial, creat prin solu@iile judec?torilor.

Organizarea judiciara
a) Juri dic0ii de ordin judiciar 8 jurisdic@ii de drept comun sau de +ond + 0D1) 2 +( Tri&unalele de Mare In tan0- >Tri&unau6 de Grande In tance( - sunt departamentale 6pe jude@/ - are una sau mai multe sec@ii civile 6camere G c3ambres H/ - e2ist? sec@ii corec@ionale An materie penal? - in civil judeca$ litigii mai mari de 1<.<<< euro, divort, autoritate parentala,stare civila, drept imobiliar -tot in materie civila mai e2ista si "ribunalul de instanta 6ec3ivalentul judecatoriilor de la noi/, judeca litigii sub 1<.<<< de euro, dar si litigii de consum -e2ista si in civil si in penal un judecator de pro2imitate care judeca mici litigii cu un obiect patrimonial de pana la 4.<<< euro. - "ribunalul de , ,nstan@? se Ant>lneBte la nivelul arondismentelor Bi judec? cau.ele civile simple - :ompletul este +ormat din 2-3 judecatori sau judecator unic. - ,n materie penala e2ista :urtile cu jurati, care judeca in+ractiunile cele mai grave 6crime * +apte grave pedepsite cu detentia pe viata si pedeapsa inc3isorii de peste 1< ani/ ,n+ractiunile se impart in trei categorii 1.:rime 6 nu inseamna inclusiv in+ractiuni de omor/ 2.Delicte 6 de nivel mediu/

3.:ontraventii 6 cele mai mici in+ractiuni- spre deosebire de dreptul romanesc +ac parte din dreptul penal, nu din administrativ ca la noi/ 9ai e2ista tribunale corectionale care judeca delictele6 in+ractiuni de gravitate medie pedepsite cu inc3isoare de pana la 1< ani sau cu amenda penala, sau li se aplica pedepse complementare sau munca de interes general/. - :urtile cu jurati repre.inta un element preluat din sistemul anglo-sa2on si +unctionea.a inclusiv in materie penala 4 completul este +ormat din 3 judecatori plus ; jurati 6+ara studii in drept #( Mini terul Pu&lic cuprinde procurorul republicii, 1 sau mai mul@i adjunc@i care repre.int? 9inisterul &ublic pe l>ng? "ribunalul de 9are ,nstan@?. 9inisterul &ublic cuprinde to@i procurorii, nu neap?rat ataBa@i. Este o crea@ie abstrac@? 4 nu apar@ine puterii e2ecutive, ci puterii judec?toreBti. G administer H * a servi 4 9inisterul &ublic serveBte interesul public Cn Fran@a. "ribunalele au create 6acolo unde este ca.ul/ parc3ete pe l>ng? ele sau pot avea detaBa@i procurori individuali care s? participe la cau.e penale sau civile. Cn materie civil?, procurorul particip? e2cep@ional pentru protec@ia incapabililor. &rocurorul ap?rea Bi pe l>ng? "ribunalul de 9are ,nstan@?, c3iar dac? nu +ace parte dintr-un &arc3et. .' Juri dic0ii #eciali3ate 2i judec-torii " - :uprind +ribunalul de Comer, ("ribunal de :ommerce/ - litigiile dintre comercian@i sau litigiile privind acte de comer@ - +ribunale paritare - judec? litigiile dintre proprietarii de bunuri Bi +ermieri. - Conseils de -rud.hommes 8 tribunale de munc? 4 judec? litigiile dintre angajatori Bi salaria@i - Comisiile de % instan,/ de securitate social/ 8 litigii privind coti.a@iile, indemni.a@iile Bi presta@iile An general - E2ist? Bi un complet special de magistra@i, judec/torii de proximitate - judec? mici litigii Bi contraven@ii. + 0D1) 22 +( Curtile de A#el - organi.ate la nivel regional - judeca atat pentru starea de +apt cat si pentru motive de drept 6judeca atat in +apt, cat si in drept/ - judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra 3otararilor jurisdictiilor speciali.ate -

- in materie penala e2ista o "amera corectionala care judeca apelurile impotriva 3otararilor tribunalelor de politie si corectionale - e2ista si o "amera de instructie care judeca in+ractiunile atunci cand acestea sunt crime de gradul 1 6 crima * in+ractiune cu cea mai mare gravitate, nu doar omor/ - e2ista pe langa :urtile de 5pel un procuror general care depinde ierar3ic de ministrul justitiei

,( Curtile cu jurati > Cour d?a i e ( - sunt element preluat din sistemul anglo-sa2on - +unctionea.a numai in materie penala - nu sunt permanente, sedintele de judecata sunt trimestriale, in cadrul +iecarui department - completul e +ormat din 3 magistrati ] ; jurati 6sunt +ara pregatire juridica, persoane cu o buna reputatie sociala/

.( Curtile militare - +ormate e2clusiv din magistrati

') 3entru minori e6ista juge d?en!ant

;) 2n varful 2erar5iei se afla Curtea de Ca atie, grad 3 de jurisdictie, judeca doar in drept, +aptele sunt stabilite de instantele ierar3ic in+erioare, :urtea de :asatie veri+ica legalitatea 3otararilor :urtilor de 5pel, dar are si misiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.

&' Juri dictii #eciali3ate E2ista, de asemenea, pentru litigiile administrative, jurisdictii administrate separat de cele de drept comun. Dreptul administrativ +rance. este mai mult un drept al judecatorilor, ceea ce a impus ca necesara si organi.area unor tribunale separate *K D tri&unal admini trati$0 grad 1 de jurisdictie4 D Curti Admini trati$e De A#el, grad 2 4

D Con eil d?Etat 6 :urtea Suprema 5dministrativa a Frantei/, in var+ul ierar3iei :onseil dUEtat judeca recursurile contra :urtilor 5dministrative De 5pel 6veri+ica legalitatea 3otararilor pronuntate/, +ie recursurile pentru e2ces de putere. %ecursul pentru e2ces de putere este o cale e2traordinara de atac prin care se conturea.a legalitatea actelor emise de autoritatile publice/statale, pentru a vedea daca acestea nu au emis acte cu e2ces de putere, pro+itand de po.itia lor privilegiata. E2ista 3C de tribunale administrative si C "urti 0dministrative De 0pel. E2emplu de recurs pentru e2ces de putere$ recursul contra unui decret

c' Tri&unale de con!lict - create pt con+lictele de competenta intre jurisdictiile in+erioare si cele administrative4 - este compus din membri ai :onsiliului de Stat ] membri ai :urtii de :asatie4 - sedintele sunt pre.idate de 9inistrul 1ustitiei, in realitate el vine in mod e2ceptional, in ca. de paritate a voturilor. Daca o procedura este inceputa in +ata jurisdictiilor de drept comun, pre+ectul declina competenta si aceasta apartine jurisdictiei administrative.

2zvoarele dreptului francez )egea scrisa este principalul i.vor de drept - jurisprudenta este i.vor de drept in doua ca.uri$ 1. 1urisprudenta :onsiliului :onstitutional care se publica in jurnalul o+icial si este obligatorie erga omnes 2. 1urisprudenta :urtii de :asatie in materia unitatii interpretarii legii