Un ntreprinzator nu este o persoana care si asuma riscuri salbatice, necalculate, ci una surprinzator de eficienta n distribuirea riscului si asupra altora.

Un ntrepr inzator nu detine o inventie tehnologica de vrf . Ceea ce conteaza este realizarea un or distinctii notabile n furnizarea unor produse. Sunt suficiente inovatii mici, dar sustinute de calitate si consecventa (Exemplul: McDonalds - garantarea unifor mitatii produsului si a calitatii). Un ntreprinzator nu este neaparat un expert n d omeniu, uneori avnd chiar un background slab (Exemplu: Steve Wozniak - cofondator la Apple Computers a fost un simplu inginer la Hewlett Packard). Mai importanta dect expertiza este adaptabilitatea si raspunsul adaptativ la mediul de afaceri. Un n treprinzator nu are ntodeauna un plan grandios sau o viziune strategica asupra af acerii la nceput de drum, mai importanta este capacitatea de a lua decizii rapide , de a face fata esecurilor, de a negocia fata n fata. (Exemplu: Richard Bronson, fo ndatorul Virgin Records a debutat cu achizitionarea unui magazin falimentar si a con tinuat cu mici afaceri care initial au esuat). Home Ieseanul Editoriale Romnia si spiritul antreprenorial Publicat la: 04.03.2008 09:00 Ultima actualizare: 04.03.2008 11:16 Romnia si spiritul antreprenorial Un ntreprinzator nu este o persoana care si asuma riscuri salbatice, necalculate, ci una surprinzator de eficienta n distribuirea riscului si asupra altora. Un ntrepr inzator nu detine o inventie tehnologica de vrf . Ceea ce conteaza este realizarea un or distinctii notabile n furnizarea unor produse. Sunt suficiente inovatii mici, dar sustinute de calitate si consecventa (Exemplul: McDonalds - garantarea unifor mitatii produsului si a calitatii). Un ntreprinzator nu este neaparat un expert n d omeniu, uneori avnd chiar un background slab (Exemplu: Steve Wozniak - cofondator la Apple Computers a fost un simplu inginer la Hewlett Packard). Mai importanta dect expertiza este adaptabilitatea si raspunsul adaptativ la mediul de afaceri. Un n treprinzator nu are ntodeauna un plan grandios sau o viziune strategica asupra af acerii la nceput de drum, mai importanta este capacitatea de a lua decizii rapide , de a face fata esecurilor, de a negocia fata n fata. (Exemplu: Richard Bronson, fo ndatorul Virgin Records a debutat cu achizitionarea unui magazin falimentar si a con tinuat cu mici afaceri care initial au esuat). Adormirea Provocarea spiritului antreprenorial, plecnd chiar de la o afacere de familie, es te importanta, deoarece acest sector a contribuit esential la dezvoltarea Europe i dupa al doilea razboi mondial si n prezent sustine economiile occidentale, demo nstrnd nca o data ca initiativa privata este esenta dezvoltarii. n Romnia, spiritul an treprenorial - premeditat sau nu - a fost adormit si niciun guvern nu s-a stradui t din rasputeri sa-l trezeasca, cu att mai putin sa-l dezvolte. n ciuda cresterii economice solide, Romnia a progresat putin n domeniul resurselor umane. Am putea s pune ca suntem ntr-un cerc vicios al resurselor umane: reformele angajate n divers e sectoare nu pot fi duse la capat fara resurse umane adecvate si, n acelasi timp, ncetinirea sau amnarea reformelor mpiedica generarea de resurse materiale si finan ciare pentru investitia n resurse umane. Efecte n urmatoarele decenii, Romnia va fi afectata de globalizare si de regionalizarea e uropeana, va fi expusa la dezvoltarea stiintifica si tehnica globala ce va avea o viteza si intensitate greu predictibila, la competitia globala si europeana. I nvestitorii externi sunt n cautare de teritorii ce le furnizeaza avantaje competi tionale clare si usor identificabile, de lunga durata, siguranta garantata a med

iului de afaceri, iar Romnia are regiuni ce ofera resurse umane, capital uman calif icat si integru, la un cost atractiv. ntreprinderile mici locale vor fi fortate d in ce n ce mai mult sa intre n relatii de piata multinationale. Romnia trebuie sa se adapteze acestor tendinte ct mai curnd posibil pentru a compensa pierderile suferi te att n perioada comunista, ct si dupa 1990. Explicatii Romnii manifesta un spirit antreprenorial redus comparativ cu alte tari europene din cauza lipsei mediului antreprenorial necesar. Printre motivele care au deter minat aceasta situatie este si cadrul legislativ aflat n continua schimbare, ceea ce genereaza nesiguranta n rndul celor interesati sa-si dezvolte propria afacere, incapabilitatea de a dezvolta planuri pentru mai mult de trei, patru ani si, nu n ultimul rnd, aspectul cultural (educatie, mentalitate). Lipsa de educatie antreprenoriala, care n alte tari se realizeaza nca din anii de scoala, este un alt motiv al acestei slabe initiative nregistrata n tara noastra. Ca sa fim onesti, singurul domeniu n care am vazut manifestndu-se cu efervescenta ace st spirit la romni este cel imobiliar, profitul realizat fiind maxim, rapid si cu efort minim sau chiar inexistent. Cred ca acest spirit antreprenorial de tip real estate a ucis o mare parte din i nitiativele pe care acest popor le-ar fi avut n absenta lui. Singura problema a c elor care au investit n acest sector este ca va trebui sa-si pregateasca solutii de rezerva pentru ca tara aceasta are o suprafata limitata si pentru ca vom fi con fruntati cu un recul al preturilor terenurilor, asa cum se si anticipeaza deja.

Solutie Romnia trebuie sa dezvolte o noua generatie de antreprenori cu abilitati caracter istice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, init iativa si spirit managerial, care le permite sa identifice si sa implementeze st rategii adecvate patrunderii si mentinerii pe piata. Aceste abilitati personale trebuie sa fie cultivate ncepnd cu scoala primara si dezvoltate la nivel superior, n licee si facultati. Disciplinele de studiu din nvatamntul preuniversitar si univers tar trebuie sa cuprinda expuneri despre mediul antreprenorial si contributii efectiv e la sustinerea acestuia, adoptnd cele mai bune practici din economiile dezvoltate. Ex ista catedre de antreprenoriat n Belgia, programe de masterat n Danemarca si centr e de dezvoltare a antreprenoriatului care ncurajeaza crearea de ntreprinderi bazat e pe idei de afaceri din proiecte realizate de studenti n Marea Britanie. De ce n u am putea realiza acelasi lucru si n Romnia? Concluzie ncurajarea spiritului antreprenorial reprezinta o solutie pentru crearea de locur i de munca, pentru stimularea competivitatii si pentru cresterea economica n Romni a, iar spiritul ntreprinzator este o baza de dezvoltare a societatii. Definitie Spiritul antreprenorial as spune (precum altii) ca nseamna capacitatea de a recunoa ste si exploata oportunitatile, indiferent de resursele de care dispune un individ la un moment dat, la care se adauga ncredere n succes, flexibilitate si vointa de a te ridica si supravietui n urma unor esecuri. Surprinde-ti jumatatea cu pachetul de 3 revis