Sunteți pe pagina 1din 60

C.1.

COMPONENTELE MATERIEI VII SI LEGATURILE DINTRE ACESTEA

Materia vie este compusa din molecule nevii. Aceste molecule izolate si examinate individual, se supun tuturor legilor fizice si chimice care guverneaza materia nevie. Totusi organismele vii poseda insusiri deosebite care nu sunt proprii materiei nevii.

A.CARACTERISTICILE PROPRII MATERIEI VII


1.Gradul inalt de complexitate si organizare al organismelor vii. Celulele componente ale organismelor vii prezinta structuri complicate, continand multe tipuri de molecule complexe. In plus, organismele vii exista intr un numar imens de specii diferite. !pre deosebire de acestea, materia nevie consta de obicei din amestecuri intamplatoare de compusi simpli ce au o organizare structurala comparativ redusa. ".#iecare parte componenta a unui organism viu are un scop sau o functie specifica. In cazul structurilor macroscopice, acest fapt este vizibil ex : aripile, ochii, frunzele, florile. $ar si in cazul structurilor intracelulare, fiecare component are un scop si o functie specifica ex : nucleul, membrana, etc. %.&rganismele vii au capacitatea de a capta si a transforma energia din mediul lor, utilizand o pentru formarea din materii brute, simple, a propriilor structuri complicate si pentru mentinerea acestora. Materia nevie nu poate utiliza energia exterioara pentru a si mentine organizarea sa structurala. $e fapt, materia nevie, atunci cand absoarbe energie externa, se descompune, trecand intr o stare mai putin organizata. '.Capacitatea de autoreplicare precisa a organismelor vii este proprietatea ce reprezinta chintesenta starii vii. $impotriva, diferitele tipuri de materie nevie nu se pot reproduce in forme identice ( ca masa, forma sau structura interna), de la o generatie la alta. Biochimia este o stiinta tanara, de numai cateva decenii, aflata la granita intre medicina, fiziologie, biologie, chimie organica. !tudiaza structura si functiile moleculelor pe care le vom denumi *I&M&+,C-+,. *iochimia este tiina care studiaz. chimia vieii. Considerat. mult. vreme o ramur. interdisciplinar. aflat. la grania /ntre chimie i biologie,
1

biochimia s a dezvoltat /n special /n ultimele decenii ca o disciplin. de sine st.t.toare, abord0nd subiecte ca structura chimic. a substanelor din care sunt formate organismele, interaciunile /ntre aceste substane i transform.rile metabolice pe care acestea le sufer. in vivo. 1n mare, se poate considera c. biochimia are dou. ramuri2 biochimia metabolismelor i biochimia structural.. *iochimia structural. se ocup. cu studiul moleculelor vieii2 proteine i aminoacizi, glucide, lipide, acizi nucleici. $e asemenea, aceast. ramur. studiaz. i vitaminele i enzimele. *iochimia metabolismelor studiaz. c.ile metabolice prin care nutrienii sunt procesai /n interiorul celulelor vii (anabolism i catabolism). *iochimia acizilor nucleici i studiul codului genetic, sinteza proteinelor (transcripia i translaia), studiul fenomenelor de transport membranar i de transmitere a semnalelor sunt doar c0teva domenii /n care biochimia cunoate un progres remarcabil /n ultimii ani.

B.BIOMOLECULELE
$in cele 34 elemente chimice naturale din scoarta pamantului, numai "5 sunt componente esentiale ale organismelor vii. 6, &, C, 7, reprezinta aproximativ 38 9 din masa celor mai multe celule. Cele patru elemente formeaza compusi care poseda o capacitate moleculara unica de a participa la procesele ce constituie in ansamblu starea vie. C, 6, 7, &, formeaza cu usurinta legaturi covalente, prin punerea in comun a electroniilor 2 6 are nevoie de 1 electron, & de doi, 7 de trei, C de patru pentru a si completa ultimul strat de electroni si astfel sa formeze legaturi covalente stabile. Atomii de carbon au inca o proprietate, cea mai importanta 2 capacitatea de a se lega intre ei. -n atom de C poate sa accepte sau sa doneze ' electroni pentru a realiza un octet exterior, astfel poate forma legaturi covalente cu alti ' atomi de C. Atomii de C legati in acest fel pot forma catene liniare, ramificate su ciclice pentru o varietate de molecule organice diferite. $atorita configuratiei tetraedrice a perechilor de electroni din :urul C legat simplu, se poate obtine o mare varietate de structuri tridimensionale de legaturi Carbon Carbon. 7ici un alt element chimic nu poate forma molecule de marimi si forme atat de diferite sau cu o varietate atat de mare de grupari functionale.
"

Elementele materiei or!anice C & 7 6 < ! Ioni monoatomici 7a> ?> Mg "> Ca"> Cl

Elemente in cantitati oarte mici

Mn
#e Ca Cu ;n * Al = Mn I !i !n @ Cr # !e

Ierarhia or!ani"arii molec#lare a cel#lelor


*iomoleculele organismelor vii sunt organizate intr o ierarhie de o complexitate moleculara progresiva.

Toate biomoleculele deriva din precursori foarte simpli, cu masa moleculara mica, substante anorganice provenite din mediu, in special2 C&", 6"& si 7" atmosferic. Acesti precursori sunt transformati de materia vie, prin diferite procese metabolice intermediare, in compusi organici cu masa moleculara mai mare, reprezentand biomoleculele de baza, sau unitatile constituente. Acestea se leaga intre ele, prin legaturi covalente, formand macromolecule proprii celulei, cu mase moleculare relativ mari. Exemple de macromolecule Proteinele constituite din aminoacizi Aci"ii n#cleici 2 A$7 si AA7 constituiti din nucleotide Poli"ahari$e formate din monozaharide Li%i$e formate din acizi grasi +a un nivel superior, macromoleculele se asociaza intre ele formand sisteme supramoleculare, ex : +ipoproteinele (complecsi ai lipidelor si proteinelor), ribozomii (complecsi ai acizilor nucleici si proteinelor). In fine, la cel mai inalt nivel in ierarhia structurii celulare, diferitele complexe si sisteme supramoleculare sunt asamblate in organitele celulei2 nuclei, mitocondrii, lipozomi, etc.

MACROMOLECULE

Princi%alii com%#&i molec#lari $in E. Coli


Com%#&#l Apa <roteine Acizi nucleici A$7 ' $in !re#tatea Totala 54 1B 1
'

Nr. a%ro(. $e &%ecii molec#lare 1 %444 1

AA7 Glucide +ipide Molecule( unitati constituente si intermediari ) Ioni anorganici

8 % " " 1

1444 B4 '4 B44 1"

)#nctiile %rinci%alelor cla&e $e *iomolec#le in cel#le


1.Aci"ii n#cleici servesc pretutindeni la depozitarea si transmiterea informatiei genetice. +.Proteinele C servesc ca elemente structurale unele au activitate catalitica specifica si functioneaza ca enzime in toate celulele sunt efectorii directi ai actiunii genelor ,.Poli"ahari$ele au doua functii importante in toate celulele, unele ex: amidonul depoziteaza energia necesara celulei, altele ca celuloza, sunt elemente structurale extracelulare. -.Li%i$ele :oac. un rol esenDial /n producerea de energie, reprezent0nd forma de stocare energetic. cea mai economicoas., /ntruc0t au densitatea caloric. cea mai mare (3,% EcalFg). +a greutate egal., trigliceridele conDin de ",B ori mai mult. energie dec0t glicogenul, care este forma de depozit a glucidelor.

Biomolec#le %rimor$iale. Acizi nucleici

Aminoacizi

PROTEINE

Monozaharide

Acizi grasi

C+.CELULA
3

,ste unitatea de baza a organismelor vii. &rganismele pot fi2 #nicel#lare C cele mai simple forme de viata si %l#ricel#lare. TESUTURILE C reprezinta unitatea superioara de organizare a materiei vii. !unt constituite din mai multe celule de acelasi tip. ,x.2 tesut con:unctiv tesut epitelial tesut osos tesut muscular. APARATE SI SISTEME apartin organismelor superioare2 digestiv, respirator etc. Celulele pot fi2 procariote si eucariote. Cel#lele %rocariote. !unt foarte mici, relativ simple, avand o singura membrana celulara. 7u au nucleu.

14

,x.2 eubacterii, alge verzi albastre, spirochete, ricEestii, micoplasme (ex.2 pseudomonas). ,x.2 E&cherichia Coli C face parte din grupul de bacterii Coli, care se gasesc in mod specific in tractul intestinal uman. Celula matura are forma unei franghii cilindrice de "micrometri. , coli se inmulteste rapid pe un mediu simplu cu glucoza ca sursa de carbon si ioni de amoniu ca sursa de azot. Celulele procariote contin un singur cromozom, care consta intr o singura molecula de A$7 dublu helicoidala, dens spiralata, formand zona nucleara. !e inmultesc in general prin diviziune asexuata. <rocariotele au fost primele celule aparute in evolutia biologica.

Cel#lele e#cariote. !unt mult mai mari si mai complexe (H 1444 14444 ori mai mari). Celulele tuturor organismelor superioare din regnul vegetal si animal sunt eucariote, ca si celulele fungilor, protozoarelor si ma:oritatii algelor. Contin un nucleu marginit de membrana. Materialul genetic, A$7 si AA7 este distribuit in cromozomi. Celula eucariota contine de asemenea or!anite cel#lare2 o mitocondrii o corpusculi Golgi o reticul endoplasmatic

11

Mem*rana cel#lara. 3 mm, contine lipide si proteine in cantitati aproximativ egale. ,ste permeabila, permitand transportul de 7a>, ?>, glucoza, aminoacizi si alte substante nutritive ca si enzime. N#cle#l. A$7 ul este organizat in cromozomi AA7 ul este situat in nucleoli. Mitocon$riile. sunt uzinele energetice ale celulei. Aici, hidratii de carbon, lipidele si aminoacizii sunt oxidati de catre &" in C&" si 6"&, iar energia rezultata este inmagazinata in AT<. A%arat#l Gol!i. are rol in secretia %ro$#&ilor cel#lari/ cum sunt proteinele, spre exterior. Microcor%ii participa la oxidarea anumitor substante nutritive2 "6 "&" C &">"6"). Li"o"omii au rol in digestia materialelor aduse in celula prin fagocitoza. Aealizeaza si digestia componentelor celulare dupa moartea celulei. Retic#l#l en$o%la&matic formeaza un sistem complicat de canale care asigura transportul intracelular spre periferia celulei.
1"

1%

C,. APA/ MEDIU AL VIETII


Apa este considerata cea care a favorizat miracolele si pe cel mai minunat din toate2 viataI Apa este un mediu in care traiesc organismele acvatice si care mi:loceste incorporarea in plante a sarurilor minerale. Totodata, apa este si materia primara pe care o folosesc toate vietuitoarele in sinteza substantelor organice care le asigura nutritia si cresterea. 7umai unele organisme inferioare si superioare (semintele) pot trai intr un mediu aparent uscat, putandu si relua functiile in prezensa apei si a unei temperaturi propice. ROLUL APEI IN ORGANISM0 +a ma:oritatea celulelor ocupa in :ur de 549 din masa celulara. ,a este principalul solvent si mediul de dispersie al diferitelor substanteorganice si anorganice. Apa a:uta la transportul substantelor in celula si la numeroase reactii chimice. <articipa la procesele de morfogenezaJ <roduce hidratarea numeroaselor substante, intervenind in disocierea electrolitilorJ Asigura mediul optim de desfasurare a proceselor metaboliceJ Asigura mentinerea echilibrului acido bazic al mediului intern. Continutul in apa al diferitelor celule variaza mult. Apa este prezenta in corpul uman in procent de 849 deoarece ma:oritatea tesuturilor contin apa (3'9 din plasma sangelui, G49 din tesutul muscular, 849 din celulele rosii ale sangelui, peste :umatate din alte tesuturi), iar consumul zilnic al unui om este de ",B l (alimente si lichide). CARACETRISTICILE APEI. 1.Caracter#l $e $i%ol %ermanent. In functie de repartitia sarcinilor negative ale & " si a celor pozitive ale 6, are loc o comportare de mini magnet al apei, numit $i%ol, cu momentul electric MK1,G'. In molecula apei, nucleul celor doi atomi de 6 formeaza cu centrul atomului de &" un unghi de 14' grade si %1 minute, astfel ca molecula apei este de forma triunghiulara2
1'

Molecula de apa este polara. <olaritatea este data de combinatia de un atom de oxigen in varful moleculei cu incarcatura negativa si doi atomi de hidrogen incarcati pozitiv.

+.)ormarea le!at#rilor $e hi$ro!en. Intre electronii neparticipanti si oxigenului, ai unei molecule de apa si sarcina partiala pozitiva a unui atom de 6 apartinand unei molecule de apa vecine se naste o puternica atractie electrostatica soldata in final cu stabilirea unei legaturi de hidrogen2 In stare lichida fiecare molecula de apa este asociata cu alte doua molecule de apa prin legaturi de hidrogen.

Incarcatura electronica diferita duce si la atragerea altor atomi aflati in apropiere, atomii de oxigen unindu se cu doi atomi de hidrogen ai unei alte molecule. +egaturile de hidrogen astfel realizate nu sunt la fel de puternice precum cele covalente, dar explica starea de agregare lichida a apei la temperatura normala. Aceste legaturi explica si caldura specifica ridicata. #iecare atom de oxigen tinde sa aiba in :ur patru atomi de hidrogen. $ispunerea are forma de tetraedru. Inelele hexagonale ale atomilor de oxigen se formeaza si formeaza o structura tridimensionala. datorita structurii spatiale si distributiei electronice, fiecare molecula
1B

de apa are posibilitatea sa se asocieze cu alte patru molecule de apa. Astfel, apa poate sa apara sub trei forme, corespunzatoare celor trei stari de agregare2 monohidrat C stare gazoasa2 dihidrat C stare lichida2 polihidrat C gheata.

Gheata

Pro%rietatile a%ei $e a $i"ol1a &#*&tante ionice &a# co1alente cu masa moleculara mica se datoreaza constantei dielectrice mari si posibilitatii formarii legaturilor de hidrogen. ,x.2 in cazul moleculei de 6Cl, apa stabileste o legatura de hidrogen intre electronii neparticipanti ai & din molecula proprie si 6 din molecula de 6Cl. ,.Ioni"area a%ei In stare naturala apa nu este un bun conductor al electricitatii, dar mai bun decat alte lichide datorita ionizarii proprii si anume abilitatea de a rectiona si a forma ioni de hidroxid &6 si hidroniu 6%&>. Apa la temperatura obisnuita reactioneaza cu2 metale cu caracter electropozitiv puternic si formeaza baze plus hidrogenJ metale cu caracter electronegativ mai slab rezultand oxizi bazici si hidrogenJ oxizi acizi formand oxiacizi si cu oxizi bazici formeaza baze. Teoria %rotolitica a aci"ilor &i *a"elor Apa are rol esential. Teoria lui Arrhenius a insemnat un mare pas inainte pe calea intelegerii chimiei acizilor si a bazelor, definindu i numai in solutie apoasa. In anul 13"%, chimistul danez *rLnsted si chimistul englez +oMrN propun o definitie mai generala a acizilor si bazelor (valabila pentru solutii apoase si neapoase). Ei arata ca in &ol#tie a%oa&a/ ion#l $e hi$ro!en &e !a&e&te &#* orma $e ion $e hi$roni# 23,O45/ are rol $e *a"a.
18

Aci"ii &i *a"ele %ot i $e inite &i in a*&enta a%ei &a# in alt &ol1ent . Aeactii care implica apa2 1) la dizolvarea unei baze in apa se stabileste urmatorul echilibru, iar deoarece apa cedeaza un proton, are rol de acid. > * > 6"& O *6 > 6& ") acizii care pot ceda un singur proton unei baze (6Cl, 67&%, 6Cl&'). 67&% > 6"& O 6%&> > 7&% %) intr o reactie de echilibru acida bazica (*ronsted), in mediul de reactie exista doua specii de acizi si doua specii de baze. 6Cl (aP) > 6"& (l) K 6%& O 6%&>(aP) > Cl (aP) 6Cl pierde un proton si formeaza ionul clorura, Cl , care este baza sa con:ugata. In solutie se formeza cuplul 6ClFCl . 6"& accepta un proton si se formeza astfel ionul hidroniu, 6%&>, care este acidul sau con:ugat, se formeaza cuplul 6"&F6%&>. Acestea se numesc cupluri acido bazice. In functie de mediul de reactie apa poate participa la doua cupluri acido bazice2 6 "&F6%&> apa cu rol de baza si 6"&F6& apa cu rol de acid. ')formarea stalactitelor si stalagmitelor, formatiuni carstice atat de spectaculoase, are la baza reactia CaC& % > C&" > 6"& O Ca(6C&%)" in care este prezent cuplul acid baza 6C&%FC&%" . Ioni"area a%ei Apa se comporta fata de o baza ca un acid, deoarece cedeaza protoni si ca o baza fata de un acid, deoarece accepta protoni. In apa pura din B44 milioane de molecule ionizeaza o singura molecula. Aeactia de ionizare a apei este o reactie de echilibru si se numeste reactie $e a#to%rotoli"a. In a%a %#ra/ la +6oC/ concentratia ionilor 3,O4 e&te e!ala c# cea a ionilor 3O7 . Aolul deosebit pe care il au ionii 6%&> intr o solutie apoasa l a condus pe chimistul danez !Lrensen sa introduca in 1343 notiunea de %3. Autoionizarea apei2 6&6 (l) > 6&6 (l) K 6%&> > &6 %37#l E&te lo!aritm#l c# &emn &chim*at al concentratiei ionilor $e hi$ro!en23,O45. In #nctie $e ace&ta a%a %oate i aci$a 2%3 mai mic $ecat 85/ *a"ica9alcalina 2%3 mai mare $ecat 85 &a# ne#tra 2%3:85. p6 ul creste cand concentratia (6%&>) scade. <h ul este o marime adimensionala . +a "BoC produsul intre concentratia ionilor Q6%&>R si Q6& R este 14 1' K ?M si se numeste %ro$#&#l ionic al a%ei.

15

Di&tri*#tia a%ei in &i&temele *iolo!ice 7ecesarul de apa al organismului uman variaza in limite fiziologice, fiind conditionat de anumiti factori2 cuantumul alimentelorJ natura alimentelorJ valoarea energetica a ratiei alimentare. Cuantumul de apa din organism e dependent de factori ai mediului intern si extern2 ,x.2 mediul extern2 temperatura, umiditateJ mediul intern2 varsta, sex, stare fiziologica. -n organism adult contine 88 5o9 apa in medie. ,xista insa diferente mari in raport cu varsta2 un fetus de % luni C 3'9 apaJ un nou nascut C 8G 5'9 apaJ barbat adult C 84 8B9 apa femeia adulta C B"9 apa. &data cu varsta scade continutul apei in organismJ in acelasi timp scade si intensitatea proceselor metabolice. Apa prezinta o mare diversitate in raspandire2 o in %lante cele mai bogate in apa sunt2 pepenele 349, capsuni 349, cartof 5B9. cele mai sarace in apa sunt cerealele2 grau C aprox. 19. o la ne1erte*rate2 steaua de mare aprox2 5B9, insecte SF 149. o or!anele2 serul sanguin 339, muschi 54 539, scheletul ''9, creierul GB 349. In organism intalnim2 apa intracelularaJ extracelulara C in plasma, lichid interstitial. Apa intra si extracelulara se gaseste intr un permanent echilibru, prin osmoza. Nece&itatile or!ani&m#l#i #man $e a%a -n organism in repaus are nevoie de 344 "444 g apa pe zi, iar un organism in plina activitate are nevoie de "B44 '444 g apa pe zi. Copiii consuma cea mai mare cantitate de apa. S#r&ele $e a%a pentru organismul uman constituie2 o apa exogena C ingerata prin consum de alimente si bauturiJ
1G

o apa endogena C apa provenita din procesele biochimice din interiorul celulelor. Bilant#l a%ei. apa ingerata apa excretata C acest raport trebuie sa fie in echilibru. In!e&tia provine din2 o bauturi, aprox. 1"44 mlFziJ o alimente, aprox. 1444 mlFziJ o surse endogene, aprox. %44 mlFzi, pana la "B44 ml. E(cretia provine din apa eliminate prin2 o urina, pro. 1'44 FziJ o piele, aprox. B44 mlFziJ o plamani, aprox. B44 mlFziJ o scaun, aprox. 144 mlFzi. Setea este starea fiologica care anunta necesitatea ingerarii de apa. ,ste produsa de2 o carenta de apaJ o consum exagerat de alimente sau eliminare masiva in procese patologice .

13

C-.METABOLISMUL
Aeprezinta totalitatea transformarilor biochimice si energetice care au loc in tesuturile organismului viu. Metabolismul este un process complex, care are la baza doua procese opuse. Ana*oli&m. procesele biochimice de *io&inte"a a substantelor ce intra in alcatuirea materiei vii. Aeactiile anabolice se caracterizeaza prin con&#m $e ener!ie 2reactii en$oterme5. Cata*oli&m. totalitatea proceselor biochimice de $e!ra$are a substantelor din organism C se produce in special ruperea legaturii dintre atomii de C din moleculele diferitelor substante. Acest tip de reactii este insotit de $e!a;are $e cal$#ra 2reactii e(oterme5 . &rganismul uman este alcatuit din2 549 apaJ %49 substante solide (proteine, lipide, hidrati de C C glucide, acizi nucleici). Or!ani&m#l #man e&te #n &i&tem $e&chi&/ care ace &chim* $e &#*&tante &i ener!ie c# me$i#l e(tern. Ace&t &chim* %ermanent &e n#me&te meta*oli&m. Metabolismul incepe odata cu ingestia alimentalor si sfarseste cu excretia produsilor neutilizabili. ,l se desfasoara in trei eta%e. digestivaJ celularaJ excretorie. +egatura dintre aceste etape o asigura sangele si circulatia acestuia. In eta%a $i!e&ti1a/ sub actiunea unor fermenti specifici (amilaza salivara, sarurile biliare, amitaza pancreatica, insulina), are loc fragmentarea hidrolitica a macromoleculelor organice din alimente si transformarea lor in molecule simple, absorbabile2 glucoza, acizi grasi, glicerina, aminoacizi. In eta%a cel#lara, principiile alimentare sufera numeroase transformari. Totalitatea transformarilor biochimice care au loc la nivel cellular reprezinta meta*oli&m#l interme$iar. $eci, METABOLISMUL INTERMEDIAR reprezinta schimbul de substante si energie dintre celula si mediul intern.

"4

Reactiile meta*olice $in cel#le &#nt $e $o#a ti%#ri. reactii ana*olice C de sinteza a unor constituenti sau de rezervaJ reactii cata*olice, de scindare a substantelor (hidrati de C, lipide, proteine), pana la produsi finali neutilizabili (apa, C&", substante azotate simple C 76%, uree). <rin reactii ana*olice are loc reinnoirea permanenta a structurilor celulare uzate, sunt sintetizate o serie de substante active (proteine, polizaharide, lipide), enzime, hormoni, este asigurata cresterea si inmultirea celulelor, precum si incarcarea lor cu material nutritive de rezerva. Aeactiile catabolice genereaza energie. ,le se desfasoara in doua faze succesive2 1. Intr o prima faza are loc meta*oli"area incom%leta, pe cai specific a substantelor nutritive, pana la stadiul de acetil coen"ima A &i aci$ o(aloacetic, produsi intermediari comuni glucidelor, lipidelor si protreinelor. In aceasta faza se elibereaza o cantitate redusa de energie. ". In faza a doua are loc metabolizarea completa a produsilor intermediari. Aceasta faza este comuna tuturor substantelor nutritive. ,a consta in reactii de o(i$o7re$#cere, prin care se elibereaza 349 din energia chimica a moleculelor. & parte din aceste reactii se desfasoara ciclic, in cadrul cicl#l#i citric sau cicl#l <re*&/ iar o parte are loc la nivelul lant#l#i &a# catenei re&%iratorii cel#lare. Toate aceste reactii constau, in esenta, din TardereaU alimentelor in prezenta &". In organism, energia se elibereaza treptat in etape succesive si nu se transforma toata in caldura, ci o parte se depoziteaza. Ciclul ?rebs si catena respiratorie au sediul in mitocon$rii, unde se desfasoara respiratia celulara. Aeactiile anabolice necesita energie, iar cele catabolice elibereaza energie. $in aceasta cauza ele se desfasoara cuplat. Ener!ia chimica nu poate fi utilizata direct, mai intai, ea se inmagazineaza sub forma de compusi macroenergetici, al caror reprezentant principal este acidul adenozintrifosforic (AT<). $epozitarea energiei in AT< reprezinta '49 din energia chimica eliberata in procesele de oxidare metabolica. Aestul se pierde sub forma de caldura. Totalitatea schimburilor energetice dintre organism si mediu, reprezinta METABOLISMUL ENERGETIC.

"1

METABOLISMUL LIPIDIC

METABOLISMUL ENERGETIC
Conservarea structurilor si perfectionarea lor, refacerea uzurilor, necesita multa energie, pe care sistemele vii o preiau din mediul exterior, sub forma de legaturi chimice ale macromoleculelor si o redau mediului sub forma de caldura. Metabolismul energetic studiaza geneza si utilizarea energiei chimice a substantelor alimentare. ,nergia eliberata la nivelul celulelor (in special in mitocondrii) prin reactii de oxidare a lipidelor, glucidelor si a proteinelor. Aceasta energie este inmagazinata mai intai sun forma unor noi legaturi chimice, bogate in energie (legaturi fosfat macroergice de AT< si C<). #iecare celula foloseste AT< ca sursa primara de energie, pentru

""

indeplinirea functiilor sale caracteristice. Celulele actioneaza ca adevarati transformatori ai energiei chimice a substantelor in ener!ie mecanica/ electrica/ calorica/ o&motica. Determinarea meta*oli&m#l#i ener!etic $eoarece toate transformarile energetice din orice sistem duc, in final, la aparitia de energie calorica, schimburile energetice organism mediu pot fi evaluate prin calorimetrie si exprimate in calorii. Metodele calorimetrice pot fi $irecte &i in$irecte. Calorimetria $irecta consta din masurarea caldurii dega:ate de un organism viu intr un interval de timp. !e folosesc camere calorimetrice. <roductia calorica a organismului este evaluata cu a:utorul unor sisteme termoelectrice. Calorimetria in$irecta se bazeaza pe faptul ca toata productia calorica a organismului provine din reactii de oxidare. In organism alimentele sunt TarseU in prezenta &", care se consuma. In organism, arderile sunt mult mai lente, au loc in etape succesive, iar energia se elimina treptat. <rin eliminarea consumului de &" intr un interval de timp se poate calcula calorigeneza corespunzatoare. Trebuie sa cunoastem puterea calorica (echivalentul caloric) al &" si volumul de &" consumat de organism. Meta*oli&m#l ener!etic 1aria*il Cheltuielile energetice ale organismului pot creste in cursul eforturilor fizice de 14 "4 ori fata de cele bazale. Meta*oli&m#l *a"al este metabolismul organismelor aflat in repaus, care consuma cantitatea cea mai mica de energie. Munca fizica necesita multa energie, care trebuie acoperita printr un consum sporit de alimente energetice. In raport cu efortul fizic prestat, cheltuielile energetice se clasifica in cinci cate!orii. Cheltuieli energetice de repausJ Cheltuieli energetice din efortul fizic usorJ Cheltuieli energetice din efortul fizic greuJ Cheltuieli energetice din efortul fizic foarte greu. Metabolismul bazal corespun e c!eltuielii ener"etice necesare mentinerii unor acti#itati $iziolo"ice e baza% respiratia& acti#itatea inimii& $unctia rinic!iului& acti#itatea cerebrala& ec!ilibrul termic& ec!ilibrul osmotic 'al presiunii()
"%

139 din aceasta energie este folosita pentru necesitatile metabolice ale sistemului nervos, "39 este utilizata de ficat, 149 de catre inima, 59 de catre rinichi, 1G9 de catre muculatura. Aata metabolismului bazal la adultul normal este in medie de 54 EcalFora (aproximativ 8B 54 9 din cheltuiala energetica totala). <entru barbati valoarea calculata a metabolismului bazal este de 1 EcalForaFEgcorp, iar la femei este de 4,3 EcalForaFEgcorp. )actorii ce in l#entea"a meta*oli&m#l *a"al sunt2 varsta, sexul, starea fizica, inaltimea, greutatea, factorii de mediu, tipul morfo functional, diverse stari fiziologice sau patologice. )orm#la $e calc#l a meta*oli&m#l#i *a"al #ormula 6arris *enedict este bazata pe varsta (=), greutate (G), inaltime (I) pentru femei (Ecal)2 8BB > (3,B8 x G) > (1,GB x I) (',8G x =) pentru barbati (Ecal)2 8BB > (1%,5B x G) > (B x I) (8,5G x =) #ormula Mifflin !t.Veor pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 13 5G ani pentru femei2 (14 x G) > (8,"B x I) (B x =) 181 pentru barbati2 (14 x G) > (8,"B x I) (B x =) > B Princi%alele &#r&e $e ener!ie pentru organismul uman sunt reprezentate de2 carbo!i rati '"luci e( si *lipi e. Proteinele sunt mai putin utilizate drept sursa de energie. 7ecesarul energetic variaza cu varsta, sexul, greutatea, inaltimea, activitatea fizica desfasurata, conditiile de clima si starea de sanatate. E ect#l termic al alimentelor Aeprezinta cheltuielile energetice din cursul proceselor de digestie, absorbtie, asimilare a alimentelor dupa ingestie, si are o valoare de 149 din cheltuielile energetice totale. ,fectul termic al alimentelor se refera la producerea de caldura indusa de alimente, la actiunea dinamica specifica si la efectul specific al alimetelor. $upa ingestia alimentelor rata metabolismului creste, pentru a reveni apoi la normal dupa cateva ore. Generarea de energie indusa de alimente este mai mare atunci cand alimentele sunt ingerate separat, decat atunci cand sunt consumate su !orma de pranz mixt" ,fectul termic al alimentelor este influentat de anumiti factori printre care cei mai importanti sunt com%o"itia alimentelor, principiile de

"'

gastrotehnie, substante ce actioneaza la nivelul sistemului nervos, antrenamentul fizic. Actiunea dinamica specifica este2 pentru glucide B 149 pentru lipide " '9 pentru proteine "4 %49 Deci& e$ectul termic al alimentelor este mai mare upa consumul e proteine si "luci e 'carbo!i rati(& comparati# cu lipi ele) Procesul e epozitare al lipi elor este $oarte e$icient& in timp ce in cazul "luci elor si proteinelor este necesara ener"ie suplimentara pentru trans$ormarea metabolica in $orma corespunzatoare e epozit) Adaosul de condimente (piper, mustar) determina un efect termic prelungit, fata de alimentele necondimentate. $intre substantele care influenteaza efectul termic al alimentelor, importante sunt2 co!eina si nicotina. $e exemplu, 144mg de cofeina (echivalentul unei cesti de cafea) administrate din " in " ore, timp de 1" ore creste efectul termic al alimentelor cu G 119.

PIRAMIDA ALIMENTARA

Chet#ielile ener!etice $eterminate $e acti1itatea i"ica


"B

Aceste cheltuieli variaza direct proportional cu inten&itatea activitatii depuse si reprezinta componenta cea mai variabila a cheltuielilor energetice. Contributia activitatii fizice la energia totala variaza in limite foarte mari2 de la 149 la persoanele imobilizate la pat, la peste B49 la persoanele foarte active, cum sunt sportivii. Cheltuiala de energie include atat energia consumata voluntar, cat si involuntar in activitati precum masticatia, deglutitia (inghitirea), mentinerea posturii. )actorii care influenteaza energia cheltuita in cursul activitatii fizice depind de2 1. Ti%#l acti1itatii i"ice $e& a&#rate <entru o persoana consumul energetic este2 in timpul somnului 1," EcalFmin in repaus 1,% EcalFmin in timpul spalatului si imbracatului ",' EcalFmin in timpul activitatilor casnice (ex. calcatul rufelor) ",3 EcalFmin efort fizic usor (plimbare) %,1 EcalFmin dintre profesii, cea mai WeconomicaW este cea de pictor %,B EcalFminJ cele mai multe calorii sunt consummate de taietorii de copaci (14,% EcalFmin) activitatea sportiva cu cel mai mic consum energetic este biliardul (1,G EcalFmin), iar mai intense sunt tenisul (5,1 EcalFmin), inotul, schiatul (1' 1B EcalFmin) alergatul cu viteza de "4 EmFora timp de B min, poate determina un consum de aproximativ "4 EcalFmin Calc#l#l a%ort#l#i caloric. activitate sedentara "B %4 EcalFEgcorpFzi activitati fizice usoare %4 %B EcalFEgcorpFzi2 functionari, avocati, medici, profesori, informaticieni, arhitecti activitati fizice medii %8 '4 EcalFEgcorpFzi2 muncitori din industria usoara, studenti, munci agricole mecanizate, comercianti, militari activitati fizice mari '1 'B EcalFEgcorpFzi2 munci agricole nemecanizate, forestieri, mineri, turnatori, dansatori, unele sporturi de performanta activitati fizice exceptionale H 'B EcalFEgcorpFzi2 taietorii de lemne, pietrari, maratonisti, boxeri, canotori +. Se(#l in general, barbatii desfasoara o activitate fizica mai intensa, au o suprafata corporala mai mare si o proportie crescuta de masa musculara comparativ cu femeile. ,. Var&ta inaintarea in varsta este asociata cu reducerea nivelului activitatii fizice, scaderea masei slabe si cresterea adipozitatii.
"8

7evoile energetice sunt mai mari in perioadele de crestereJ astfel, nou nascutii necesita 11B EcalFEcorpJ sugarii necesita aproximativ 14B EcalFEgcorp, copii intre 1 14 ani necesita aproximativ G4 EcalFEgcorp. $e asemenea si adolescentii au necesar caloric crescut (pentru fete %G EcalFEgcorp si pentru baieti 'B EcalFEg corp). Chelt#ielile ener!etice $atorate mo$i icarilor tem%erat#rii me$i#l#i Cand temperatura mediului scade, organismul cheltuieste energie mai multa, pentru a mentine constanta temperatura corpului, prin intensificarea proceselor metabolice (cheltuiala energetica pentru generarea de caldura). Cantitati suplimentare de energie sunt cosumate si atunci cand temperatura mediului este prea ridicata si organismul trebuie sa se opuna cresterii propriei temperaturi.

C. 6 VITAMINELE

"5

De initie. !unt substante organice , sintetizate, in general de plante (sau unele bacterii), care in cantitati mici sunt necesare organismului pt. mentinerea echilibrului fiziologic. &rganismul animal nu poate sintetiza vitamine si lipsa lor din hrana provoaca imbolnaviri grave, numite AVITAMINO=E. $.p.d.v. farmacodinamic sau bichimic, vitaminele sunt catalizatori biologici, care regleaza functiile celulelor in organism alaturi de hormoni si enzime. !pre deosebire de hormoni, care sunt secretati de glandele endocrine si se numesc *I&CATA+I;AT&AI ,7$&G,7I, vitaminele sunt *I&CATA+I;AT&AI ,X&G,7I, fiind introduse prin alimentatie in organism.-neori in plante se gasesc sub forma de <A&=ITAMI7,. +ipsa partiala a unor vitamine din organism produce imbolnaviri numite 3IPOVITAMINO=E, iar excesul 3IPERVITAMINO=A. -nele hipovitaminoze se cunosc de mai multe secole,ca exemplu2 SCORBUTUL2carenta $e 1itamina C5 care apare dupa o alimentatie de lunga durata cu conserve (la marinari), se trata cu zeama de lamaie si legume proaspete. Boala BERI7BERI 2carenta $e 1it B1 ) ce se gaseste in coa:a bobului de orez, apare la populatia din Asia &rientala, unde orezul era decorticat. Pre%ararea 1itaminelor. extractia din vegetale extractia din dro:dia de bere semisinteza, pornind de la substante naturale sinteza chimica Den#mirea 1iataminelor (se cunosc peste "4) prin litere2 A, *, C, $, etc prin numele bolii pe care o combat2ex2AKantixeroftalmica, *1Kantinevritica, $" si $%Kantirahitice. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. <entru usurinta studierii , se impart in2 hidrosolubile (se dizolva in apa) liposolubile (se dizolva in grasimi).

A. VITAMINELE LIPOSOLUBILE 2A/ D/ E/ )/ <5

"G

VITAMINA A se gaseste in natura sub forma de Y caroten, care


este considerat provitamina A >7caroten#l se gaseste in2 plante ca2 salata verde, morcovi, rosii, spanac, varza, ardei, ridichi, broccoli, grapefruit, portocale $in Y carotenul furnizat de vegetale, se formeaza in organism, sub influenta unei enzime, vit.A si anume2 o molecula de Y caroten se scindeaza formand doua molecule de vit.A Vitamina A ca atare se gaseate in2 untura de peste, smantana, galbenus de ou, lapte, ficat. =itamina A este sensibila la prelucrarea termica, deci este preferabil sa fie ingerata din legume si fructe proaspete. Acti#ne armaco$inamica2 este indispensabila pt refacerea purpurei retiniene in procesul vizual de adaptare a ochiului la intuneric stimuleaza la copii cresterea are rol esential in formarea si functionarea normala a celulelor epiteliale, a mucoaselor si pielii. In$icatii. in oftalmologie2 xeroftalmie Qochii fara lacrimi2 uscarea con:unctivei si a corneei datorata disfunctiei glandelor lacrimaleJ cu timpul se produce ingrosarea corneei si diminuarea vederiiR hemeralopie (Zorbirea de ziU), numit. i Zorbul g.inilorU, este exact opusul nictalopiei (Zorbirea de noapteU). 1n cazul hemeralopiei, vederea diurn. scade calitativ /n mod progresiv. =ederea de noapte r.m0ne neafectat. datorit. folosirii celulelor cu bastona /n locul celor cu con (din timpul zilei), care sunt afectate de hemeralopie i degradeaz. acuitatea vizual. odat. cu trecerea timpului. in ginecologie (sarcina, lactatie, prurit vulvar) in dermatologie (arsuri, acnee, plagi infectate, par si unghii friabile in pediatrie2 la copii cu intarzierea cresterii in medicina interna2 dupa infectii respiratorii in &A+2 rinite, hipoacuzie oncologie. )orme armace#tice2 caps A>$", dra:.14444-I vita A acetat, caps.B4444-Ivit A, sol uleioasa buvabila "4444-IFml, fiole%4444-I(sol uleioasa).

"3

1-IKactivitatea biologica specifica a 4,%''mg vitA acetat si 4,%mg vitA pura. 1g vitA contine 'B44444-I. 3i%er1itamino"a A produce2 dureri de cap, somnolenta, tulburari cutanate, la gravide malformatii ale fatului (!7C).

VITAMINELE D
!e cunosc B vitamine $2 $", $%, $', $B (derivati de steroizi). Toate au actiune antirahitica. !e stie de mult ca rahitismul se vindeca cu untura de peste. In 1313 s a constatat ca rahitismul se vindeca si prin expunerea bolnavilor la razele ultraviolete. ,fectul terapeutic obtinut era asemanator cu cel al unturii de peste (pesti marini). $e aici s a tras concluzia ca in pielea bolnavilor exista o substanta numita PROVITAMINA $, care sub influenta luminii se transforma in vit $. VITAMINA D+ 2ERGOCALCI)EROL5 !e gaseste in untura de peste, lapte, unt, oua, legume. E ecte armaco$inamice2 favorizeaza absorbtia Ca si < in organism, inlesnind procesul de osificare. +ipsa $" provoaca la copii AA6ITI!M-+ , iar la adulti decalcifierea (&!T,&<&A&;A). are rol asupra !7C, prin normalizarea raportului calciuFfosfor. In$icatii2 osteoporoza, osteoartrite, decalcefiere in sarcina, carii dentare, psoriasis. 3i%er1atamino"a D (vitaminele liposolubile, administrate in doze mari, se acumuleaza). !e manifesta prin2 varsaturi, greturi, astenie, decalcefiere, calcifieri in plamani, rinichi, vase sanguine. VITAMINA D, 2COLECALCI)EROL5 Aezultatele terapeutiuce obtinute cu $% sunt superioare $" #orme farmaceutice2 fiole'44444-I, 844444-I, capsuleA>$", dra:euri$%.

VITAMINELE < 2 )ITOMENADION5


2ANTI3EMORAGICE5

%4

=it ?1 se gaseste in vegetale2 cu frunze verzi, tomate, stigmate de porumb, conopida, varza =it ?" se gaseste in produse de origine animala2 peste, carne, bacterii saprofite. =it ?% se prepara sintetic Acti#ne armaco$inamica. E&te in$i&%en&a*ila %entr# &inte"a %rotrom*inei la nivelul ficatului. <rotrombina e un ferment vital pt coagularea sangelui. +ipsa vit ?din organism duce la hemoragii mari subcutane, intramusculare si in interiorul organelorKdiateze hemoragice. Absorbtia vit? in organism se face la nivel intestinal, cu a:utorul acizilor biliari, iar afectiunile tubului digestiv si insuficienta hepatica conduc la lipsa vit ? din organism In$icatii. hemoragii si insuficienta hepatica fiole de %mg vit ?1 preventiv se adm in intervantii chirurgicale.

VITAMINA E 2TOCO)EROLII5
2VITAMINA )ECUNDITATII5 T&C&#,A&+ in limba greacaKcreator de urmasi. In natura se gaseste in2 salata proaspata, embrionul incoltit al graului, orz, mazare verde, morcovi, telina, oua, paine neagra, unt. &rganismul uman nu le poate sintetiza, deci trebuiesc obtinute din alimente. In$icatii tera%e#tice2 e indispensabila in metabolismul glucidelor, lipidelor, organelor de reproducere se recomanda in2 sterilitate, avort spontan, tulburari de menopauza, afectiuni dermatologice, hepatite, are efect detoxifiantJ neutralizarea radicalilor liberi (A, C, ,, seleniu). Administrarea in doze prea mari provoaca tulburari ale ciclului menstrual . !e gaseste in farmacie sub forma de capsule 4,4%g tocoferol acetat.

VITAMINA )

%1

!e extrage din uleiul de floarea soarelui. Are rol in metabolismul lipidelor, colesterolului, in crestere si mecanismul ovulatiei. In$icatii2 eczema, seboree, furunculoza, hiperfoliculinemie, degenerescenta grasa a ficatului, cosmetica. !e gaseste sub forma de capsule gelatinoase si solutie uleioasa.

B.VITAMINELE 3IDROSOLUBILE COMPLE?UL B/ VITAMINELE C/ P COMPLE?UL B


Cuprinde un grup de vitamine diferite, dar care au in comun existenta in aceeasi sursa2 dro:dia de bere si ficat. Pre%arare. din dro:dia de bere, tarate de orez (faex medicinalis). VITAMINA B1 2TIAMINA/ ANEURINA5 2Vitamina anti*eri*erica/ antine1ritica5 !e gaseste in cerealele complete, ficat carnea de porc, dro:dia de bere *1 :oaca un rol important in metabolismul glucidelor. Intareste sistemul nervos. Carenta prelungita in *1 provoaca tulburari nervoase (!7 periferic si apoi !7C), cardiovasculare, digestive. *oala *eri *eri uscat afecteaza nervii si muschii iar *eri *eri umed afecteaza inima. In$icatii. nevrite infectioase, metabolice, insuficienta cardiaca, afectiuni hepatice, digestive, diabet, hipertiroidism, dupa tratamente prelungite cu antibiotice sau sulfamide. )orme armace#tice2 comprimate si fiole cu 14 si "B mg clorhidrat de tiamina.

VITAMINA B+ 2RIBO)LAVINA/ LACTO)LAVINA5

%"

A fost identificata in lapte si extrasa. Carenta *" se produce rar si se manifesta prin fisura la coltul gurii (cu o secretie de culoarea mierii)J apoi mucoasa linguala se depitalizeaza. In$icatii. eczema, lupus eritematos, dermatite seboreice, afectiuni oculare, enterocolite, stomatite )orme armace#tice2 fiole Bmg si 14mg. VITAMINA B6 2ACIDUL PANTOTENICKprezenta universala) Se !a&e&te in. plantele verzi (se produce in procesul de fotosinteza) tesuturi animale2 ficat, rinichi, miocard, tesut nervos. ,ste sintetizata de organism de micro lora inte&tinala, de aceea nu se cunoaste o avitaminoza pantotenica. <rezenta sa este conditionata de prezenta vit2 *1, *" si acid nicotinic. =it *B prote:eaza nervul acustic de atrofierea produsa de streptomicina. In$icatii. afectiuni cutanate, polinevrite, parestezii (sindromul picioarelor care ard), afectiuni digestive. )orme armace#tice2 <atotenat de calciu Cfiole <anthenol comprimate si fiole !ampoane, balsamuri, creme, cosmetice. VITAMINA B@ 2PIRIDO?INA5 ,ste prezenta in dro:dia de bere, tegumentele cerealelor, grau incoltit, ficat. Aportul exogen si sinteza endogena satisfac nevoile organismului. Carenta de vitaminei *8 produce2 leziuni cutanate seboreice, carii dentare, nervozitate, convulsii, anemii. In$icatii2 afectiuni nervoase, gravidie, combaterea varsaturilor (gravidice, anestezice), afectiuni hepatice, boala de iradiatie, tratamentul T*C deoarece izoniazida duce la eliminarea renala a *8, favorizand polinevrita. )orme armace#tice2 comprimate si fiole.

VITAMINA B8 2INO=ITOL/ actor Bio& I5

%%

,ste un factor vitaminic raspandit in regnul vegetal si animal in organismele tinere, in portiunile de plante cu crestere rapida2 sparanghel, salata, fasole verde. A fost pus in evidenta in bacilul ?och, ceea ce explica preferinta acestuia (T*C) pt tineri. In$icatii tera%e#tice. factor lipotrop in afectiuni hepatice, in perioade de crestere, convalescent Inozitolul intra in compozitia medicamentelor hepatoprotectoare. VITAMINA B 1+ 2CIANCOBALAMINA5 A fost obtinuta initial din ficat de bovine "Bmg din o tona ficat. In prezent se obtine din apa reziduala de la culturile !treptomNces griseus. !e gaseste in ficat, rinichi, creier, galbenus de ou, branzeturi, scoicile de rau Rol#l i"iolo!ic. este cel mai important factor de maturatie eritrocitara. In lipsa ei apar celule atipice, megaloblasti (anemia *iermer pernicioasa)J intervine si in multiplicarea celorlalte elemente sanguine2 leucocite, trombocite. factor insemnat pt mentinerea integritatii celulelor epiteliale, mai ales mucoasei limbii si tractului digestive. vindeca leziuni neurologice factor lipotrop (protector al celulei hepatice) factor esential de crestere si nutritie. -n regim alimentar echilibrat asigura BmgFzi, iar necesarul este de1mgFzi. !e prescrie in dozele cele mai mici [g sau \. In$icatii2 anemii, asociata cu fier, afectiuni neurologice, afectiuni hepatice. )orme armace#tice2 fiole B4\ si 1444\ administrate i.m. Contrain$icatii. in afectiuni neoplazice !. VITAMINA B1- ACIDUL )OLIC
%'

2VITAMINA M/ VITAMINA Bc/ )ACTORUL U5 ]A fost extrasa din ficat, apoi descoperita in spanac, dro:die de bere. Rol#l i"iolo!ic. are functie importanta in hematopoieza, intervine in maturarea celulelor din maduva osoasa, in anemii megaloblastice. stimuleaza leucopoieza in leucopenii, agranulacitoza. nu vindeca leziunile neurologice ci dimpotriva, agraveaza manifestarile nervoase. este factor de crestere pentru unele microorganism. !e administreaza oral2 Acifol B mg. cpr, Acid #olic cpr de B mg. Contrain$icatii. tratamente antimicrobiene cu sulfamide la persoanele peste 84 ani, la care ar putea accelera evolutia unor procese neoplazice lente. VITAMINA B16 PANGAMETINA/ ACIDUL PANGAMIC A fost descoperit in extractul apos de ficat, alaturi de vit *1" de :aponezul TomiNama. -n an mai tarziu, ?rebs izoleaza din dro:die de bere, sange de bou, extract de ficat, samburi de caise, etc. Rol#l i"iolo!ic2 stimuleaza metabolismul oxidativ al celulelor^ceea ce duce la o functie normala a tuturor tesuturilor, in special miocardic si musculatura striata. profilaxia batranetii si ateroscleroza factor lipotrop efecte detoxifiante (intensifica functia antitoxica a ficatului). VITAMINA PP 2ACIDUL NICOTINIC SI NICOTINAMIDA5 21itamina anti%ela!roa&a5 In regnul vegetal se gasesc ambele forme. In regnul animal se gaseste numai nicotinamida Acidul nicotinic e considerat provitamina pt. ca se transforma in organism in nicotinamida, parte componenta a doua coenzime cu importanta vitala pt. metabolismul proteic si respiratia tisulara. 7icotinamida participa la metabolismul glucidic, lipidic, al alcoolului.
%B

Carenta de vit << produce tulburari cutanate, digestive, nervoase. Alte in$icatii2 vasodilatator in tulburari coronariene, de circulatie cerebrala, degeraturi. fibrinolitic in tromboembolii. VITAMINA I 2Vitamina BA colina5 Colina este un corp azotat intrand in compozitia materiei vii si actionand ca factor de crestereJ este incadrata la vitaminele din complexul *, chiar daca nu corespunde intru totul definitiei date respectivelor. Colina are urmatoarele proprietati2 inlesneste functiile ficatului (a:utand la eliminarea toxinelor din organism) si ale vezicii biliareJ faciliteaza folosirea corespunzatoare a grasimilor si a colesterolului de catre organismJ previne acumularea de grasimi in ficatJ a:uta la prevenirea schimbarilor degenerative ce se produc in ficat si in vezica biliara. Colina e&te in$icata in. ameliorarea capacitatii de memorare, precum si in tratarea alcoolismului, in ateroscleroza, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, hipoglicemie, stres, ciroza hepatica, ameteli, ulcer gastric, dureri de inima, bloca: renal etc. Colina se gaseste indeosebi in dro:dia de bere, in creier, inima, ficat de vita, germeni de grau, lecitina, galbenus de ou, fructe de paducel, papadie. ,ficienta acestei vitamine sporeste prin asociere cu vitaminele A, *3, *1" si inozitolul. Inamici ai Colinei sunt sulfamidele, alcoolul si tehnicile de prelucrare alimentara. VITAMINA 3 2B85 BIOTINA !e gaseste in galbenus de ou variante2=ITAMI7A 61 factor de crestere pt microbi (acidul para amino benzoic) dro:dia de bere, ficat, varza Acti#ne. prote:eaza pielea de arsuri solare
%8

antireumatic antialergic antiseboreica

VITAMINA C ACID ASCORBIC


21itamina anti&cor*#tica5 !e gaseste in cantitati foarte mari in fructe2 citrice, macese_, legume2 ardei, rosii, _si in cantitati moderate in2 carne, lapte, ficat. 7ecesarul zilnic2 4,41 4,45g (este acoperit printr o alimentatie rationala. Rol#l i"iolo!ic2 intervine in procesele de oxido reducere (sistem redox), participand la cele mai multe reactii metabolice. creste rezistenta la infectii. antioxidant (neutralizarea radicalilor liberi). Carenta de vitanina C provoaca !C&A*-T-+, fenomene hemoragice, osteoporoza, leziuni osoase, dentare, gingivite sangerande, caderea dintilor, anemie, astenie. 3i%o1itamino"a apare mai ales primavara2 astenie, dureri articulare, musculare, oboseala (prin acumularea acidului lactic in muschi, sensibilitate la infectii). In$icatii2 anemii>acid folic si fier, vindecaea plagilor, osteoporoza, fracturi, stari febrile in boli infectioase, interventii chirurgicale, stres, efort fizic, efort intelectul, infectii gingivale, paradontoza.

VITAMINELE P 2 )LAVONOI=I5
Cresc rezistenta capilara prin vasoconstrictie si permeabilitatii capilare (initiala < vine de la permeabilitate). RUTINA 2RUTO=ID5 !e gaseste in plantele2 Auta graveolens, !ophara :aponica (salcamul :aponez). In$icatii2 hemoragii prin fragilitatea capilara (purpura), hemoptizii (hemoragii pulmonare) , hemoragii digestive, hemoragii retiniene, pregatirea preoperatorie>vitC>vit? si postoperatorie. )orme armace#tice2 Tarosin (rutina>acid ascorbic), Autinoscorbin. micsorarea

%5

C@. 3ORMONII
De initie. !unt substante chimice specifice, produse de glandele cu secretie interna (en$ocrine5 care in cantitati foarte mici regleaza anumite functii care stau la baza fenomenelor vietii. Alaturi de vitamine si enzime ei formeaza grupa *iocatali"atorilor si sunt transmisi pe cale &an!#ina organelor si tesuturilor asupra carora actioneaza specific. $in punct de vedere a structurii chimice hormonii se impart in " grupe2 1. 3ormonii &teroi"i care au la baza nucleul sterolic si sunt de natura neproteica. ". 3ormonii $eri1ati $e aminoaci"i care sunt de natura proteica 3ormonii &teroi"i sunt 2 hormonii sexuali 2 estrogeni (feminini) androgeni (masculini) hormoni corticosuprarenali 3ormonii $eri1ati $e aminoaci"i sunt 2 6ormonii tiroidieni 6ormonii pancreatici 6ormonii paratiroidieni 6ormonii hipofizari

I.

3ORMONII DERIVATI DE AMINOACI=I

A. 3ORMONII 3IPO)I=ARI 3IPO)I=A C este situata in craniu, in saua turceasca. ,ste glanda endocrina care le coordoneaza pe toate celelalte. Are " lobi2 hipofiza interioara hipofiza posterioara 3ormonii hi%o i"ari &#nt $e + ti%#ri. 6ormoni cu actiune directa somatica, somatotropi 6ormoni care regleaza actiunea altor glande endocrine

%G

a5 3IPO)I=A ANTERIOARA 2ADENO3IPO)I=A5 ,libereaza urmatorii hormoni 2 C# acti#ne $irecta &omatica2 3ormon#l Somatroto% 2 ST3 ) coordoneaza cresterea in inaltime. De iciente ca#"ate $e in&# icienta &ecretie a hormonilor hi%o i"ari. a.Nani&m hi%o i"ar C este boala indusa de deficitul de hormon somatotrop. <ersoana ramane mica de statura, cresterea in inaltime este intarziata. Tratament#l se face de catre medical endocrinolog cu 7aposim, Clortestosteron (hormoni masculini) C in cazul baietilor, iar in cazul fetitelor, se administreaza ,stradiol (hormoni feminin) > vitamine2 A, $", $%, *1". *.Gi!anti&m#l C este cauzat de productia in exces de hormon somatotrop, la varsta copilariei. In cazul adultilor, maladia se caracterizeaza prin cresterea extremitatilor2 acrome!alie (sau elefantiazis). #ata se deformeaza prin cresterea mandibulei, a nasului, ingrosarea buzelor, a limbii, cresc exagerat labele picioarelor si mainile. Tratament2 iradierea hipofizei (roentgenterapia), interventia chirurgicala (indepartarea unei portiuni)J medicamente hormonale (Testosteron pt. barbati, ,stradiol pt. femei). 73ormonii tireotro% 2 TS3 ) tireostimulina 73ormon#l a$reno7corticotro% (corticotropina) stimuleaza secretia hormonilor corticosteroizi de catre glandele suprarenale C ACT3 73ormonii !ona$otro%i C stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale, primare si secundare. *+ormonul $oliculostimulant ',S+( Care la femeie stimuleaza cresterea foliculilor si maturatia ovulului. +a barbati stimuleaza spermato geneza. *+ormonul luteinizant 'L+( Asigura la femei dezvoltarea corpului galben adica ovulatia. +a barbati secretia de testosteron. 7Prolactina 7stimuleaza lactatia

%3

*5 3IPO)I=A POSTERIOARA SAU RETRO3IPO)I=A !ecreta " hormoni 2 vasopresina oxitocina 1. VASOPRESINA 2AD35 !e mai numeste si <ITA,!I7A sau hormonul antidiuretic. Acesta creste presiunea sanguina prin efect vasoconstrictor si micsoreaza cantitatea de urina prin intensificarea reabortiei la nivelul tubilor renali. Ca urmare deficitul de vasopresina provoaca o iureza abun enta. +ipsa totala a hormonului produce $ia*et#l in&i%i$. $eoarece se elimina numai apa, va creste concentratia de electroliti ceea ce va provoca o sete puternica asociata cu poliurie. !indromul invers, hipofunctia nu a fost pus in evidenta. Tratamentul se face prin administrarea hormonului vasopresiva. !e gaseste C fiole C retrohipofiza C contin 1g de pulbere de lob posterior hipofizar care se administreaza prin prizare de ' B ori pe zi. +. O?ITOCINA C <IT&CI7A !A- 6&AM&7-+ &CIT&CIC ,ste principalul stimulator al uterului cu efecte maximale in timpul nasterii C e$ect ocitocic) Contracta fibra uterina pentru expulzarea fatului si a placentei. $upa care determina si sustine retractia uterului, comprimarea vaselor sanguine si incetarea hemoragiei. &citocina actioneaza asupra glandei mamare, contractand fibrele muscular netede din :urul canalelor galactofore producand expulsia laptelui. <reparat C &xitocina fiole, 1 B9 . B. 3ORMONII TIROIDIENI TIROIDA ,ste o glanda situata deasupra traheei si produce o secretie interna necesara cresterii si dezvoltarii normale a organismului. Are prorietatea de a fixa iodul din alimente printr un sistem enzimatic, capabil sa fixeze ionii de iod care reactioneaza cu proteinele. !unt ' hormoni2 Tiroxina Monoiod tiroxina
'4

$iiod tiroxina Triiod tiroxin De icientele #nctionale ale tiroi$ei a.3i%o #nctia tiroi$iana B 3IPOTIROIDIE !indromul se numeste MI?EDEM si poate fi insotit de gusa. 6ormonii tiroidieni C sunt aminoacizi care contin io$ 2tiro(ina &i triio$tironina), stimuleaza metabolismul celular prin intensificarea oxidarilor, termogeneza, schimburile respiratorii, de aceea au rol important in cresterea si dezvoltarea organismului, in mentinerea metabolismului normal pentru toate varstele, stimuleaza functiile !7C. La co%ii, hipofunctia determina2 cretinism sau mixedemul infantil, care incepe sa devina apparent la % ' luni. Cresterea este intarziata, capul mare, fata umflata, palida, expresia apatica, insuficienta dezvoltare a organelor genitale, deficienta mintala accentuata. Copilul bolnav se poate dezvolta normal daca i se administreaza hormoni tiroidieni in cursul vietii. Cretinism endemic exista in regiunile unde alimentatia este saraca in iod. La a$#lti, mixedemul reprezinta consecinta atrofierii tiroidei. !imptomele sunt2 scaderea metabolismului bazal, a proceselor metabolice, adipozitate crescuta, fata este aproape fara expresie, umflata, sensibilitate crescuta la frig, vorbire greoaie. Tratament2 tratament de substitutie cu preparate tiroidiene (Alfa tNroxin), *8, ACT6, ,uthNrox. *.3i%er #nctia tiroi$iana B 3IPERTIROIDIE boala *asedoM (gusa exoftalmica) adenomul toxic. Sim%tome. metabolismul bazal creste enorm (pana la 54 G49), fata de valorile normale2 scaderea in greutate, nervozitate, agitatie, instabilitate emotionala, transpiratie, tahicardie, viteza de circulatie a sangelui creste, fata cu expresie de anxietate, exoftalmie, largirea fantei pelpebrale prin retractia pleoapei superioare etc. Tratament2 rezectia subtotala chirurgicalaJ radiatia glandei tiroide, medicamente antitiroidiene (ThNrozol)J ioduri de ? si 7a. Iodurile inhiba captarea ionilor de iod de catre tiroida.

'1

C. 3ORMONII PANCREATICI <ancreasul (glanda endocrina) descrisa de profesorul <aulescu, produce (in insulelele +angerhaus) hormon#l in&#lina, produs de celulele *eta. Celulele alfa produc hormon#l !l#ca!on. Ambii hormoni intervin in metabolismul glucidelor si conduc la mentinerea valorii normale a glucozei in sange (glicemia) C G4 1"4 mg9. $eficitul de insulina duce la $ia*et#l "aharat, cresterea glucozei in sange (hiperglicemie) insotita de eliminarea ei prin urina (glicozurie) si poliurie secundara. 7eutilizarea glucozei ca sursa de energie (lipsind insulina) este compensata de mobilizarea si oxidarea lipidelor, proteinelor, ceea ce duce la producerea de cor%i cetonici, cu acumularea in sange (acidoza metabolica) si eliminarea in urina acetonurie). Accentuarea acidozei diabetice, asociata cu tulburarile profunde hidroelectrolitice va duce la coma diabetica (hiperglicemica). Ti%#ri $e $ia*et. diabet primar A (de origine ereditara) diabet secundar *. )actorii care favorizeaza aparitia diabetului secundar sunt2 supraalimentatiaJ sedentarismulJ stress ul. Tratament#l. regim alimentar (fara zahar, grasimi)J regim de viata restrictiv, fara efort fizic, fara suparari, evitarea intemperiilor, evitarea ranirilor (pentru ca ranile nu se mai inchid)J tratament medicamentos2 in&#lina sulfamide2 Tolbutamid, Glibenclamid, etc. biPuanide2 Meguan, *uformin, !ilubin. Re!im#l alimentar. glucide '49J proteine "B9J lipide %B9. Ca indulcitor2 zaharina, ciclamatul de sodium (clorhexilsulfamat de 7a). D.3ORMONII PARATIROIDIENI <aratiroidele se gasesc intr o parte si alta a tiroidei. !unt ' glande anexe a tiroidei.

'"

<roduc %arat7hormon#l care re"leaza metabolismul $os$o calcic. +ipsa lui produce spasmofilie, tetanie care se trateaza cu vitamina $" si $%.

II.

3ORMONII STEROI=I
A.3ORMONII SE?UALI

!unt produsi de glandele sexuale ( gonade ) si determina dezvoltarea organelor sexuale la epoca pubertatii si functionarea lor normala mai tarziu. 1.3ormonii &e(#ali eminini. a.3ORMONII )OLICULARI 2e&tro!eni5 $eclanseaza prima faza a ciclului menstrual si faza de proliferare a mucoasei uterine. ,i se gasesc in ovare si in sange sau placenta . 1.ESTRONA 2 )OLICULINA ) $ezvolta caracterele sexuale primare si secundare la femei. Actioneaza asupra uterului, osificarii cartila:elor oaselor lungi , mai actioneaza asupra metabolismului calciului si fosforului favorizand fixarea calciului in oase si mai actioneaza asupra retentei de apa in organism. In farmacie se gaseste sub forma de2 #iole de 1ml cu substanta activa "44mg C #&+IC-+I7A Se recoman$a in <ubertate intarziata, !terilitate Tulburari menstruale &prirea lactatiei +.ESTRADIOLUL 2DI3IDRO)OLICULINA5 Are aceasi actiune cu foliculina. In farmacie se gaseste sub forma de2 benzoat de estradiol (#iole de ,strotestKestradiol 8 mg si testosteron 144 mg) ,tinilestradiol comprimate de 4," sau 4,Bmg. ,strofem (Climara) plasturi. *.3ORMONII GESTAGENI Au rol in a doua parte a ciclului menstrual, cea de gestatie. <regatesc mucoasa uterina pentru nidatie si mentinerea ovulului fecundat.

'%

1.PROGESTERONUL ,ste secretat de corpul galben sau corticosuprarenala si placenta. ,ste indispensabil pentru mentinerea sarcinii, intervine in metabolismul glucidic si al proteinelor. !e gaseste sub forma de fiole de 1ml si "ml in concentratie de 4,41gr. sau 4,4"Bgr. !i Se in$ica in2 dismonoree amenoree fibrom uterin hiperfoliculinemie avort spontan Pre%arate &intetice2 Medroxiprogesteron comprimate 4,41gr., $Ndrogestron ($uphaston). +. 3ormonii &e(#ali ma&c#lini.2an$ro!eni5 $etermina dezvoltarea normala si mentinerea caracterelor sexuale masculine primare si secundare. TESTICULUL B are + #nctii . Secretia interna, endocrina care elibereaza hormonii masculini. Secretie e(terna, spermatogeneza. Te&toteron#l este hormonul sexual masculin2determina dezvoltarea organelor sexuale masculine primare si secundare. Are actiune anabolizanta si antiestrogenica. In l#entea"a a*&ortia inte&tinala a calci#l#i &i o& or#l#i &i i(area lor in oa&e. <reparate de sinteza2 7aposim Bmg., Madiol, Clortestosteron. B.3ORMONII CORTICOSUPRARENALI Glandele suprarenale sunt formate din " regiuni dinstincte2 ma$#1a C care secreta andrenalina si norandrenalina mediatori chimici la nivelul sinapselor neuroefectuare. 7atura excitantului determina eliberarea andrenalinei sau a a noradrenalinei2 durerea si emotiile determina eliberarea de adrenalina.
''

mania si eforturile duc la eliberarea de noradrenalina. scoarta sau cortexul suprarenalelor secreta un amestec de hormoni steroizi denumiti in terapeutica corticosteroizi. C&ATIC&!T,A&I;II intervin in metabolismul glucidic, de aceea se mai numesc si !l#cocortico&teroi"i. Influenteaza indirect metabolismul proteinelor si al lipidelor. Au o puternica actiune antiin$lamatoare si antialer"ica) Maladia Addison C este datorata unei productii insuficiente de corticosteroizi. In&# icienta hormonala &e mani e&ta %rin. astenie, hipotensiune, tulburari digestive, pigmentarea pielii pe partile expuse luminii si slabiciune musculara. BIOSINTE=A hormonilor cortico&teroi"i este stimulata de catre hormonul adrenocorticotrop (ACT6 ) secretat de lobul anterior al hipofizei. !e cunosc peste %4 de corticosteroizi. 1.Corti"ona7 cel mai important si este indicat in 2 boli endocrine C boala Addison alergii C astmul bronsic inflamatorii C reumatismul poliarticular acut dermatoze C cortizonul ce se aplica pe piele (ex. $ermovate, +ocoid) toxiinfectii grave boli de sange C leucemie acuta con:uctivite In timpul tratamentului cu Cortizon este obli"atoriu re"imul !iposo at) Contrain$icatii. diabet osteoporoza hipertensiune arterial in sarcina tromboflebite, insuficienta renala Pro$#&e $e &inte"a c# cortico&teroi"i. Acetat de hidrocortizon 6idrocortizon hemisuccinat <rednison comprimate de B mg. $exametazon C fiole $iprophos ( fiole ) 1 pe luna

'B

C@. BIOC3IMIE MEDICALA


I.3EMATOLOGIA SANGELE C +atina &an!#i&/ este un tesut special sub forma lichida
care, prin intermediul aparatului circulator, alcatuit din inima si vasele sanguine transporta nutrienti si oxigenul la nivelul tesuturilor corpului de unde preia C&" si produsii de catabolism tisular, transportandu i la nivelul organelor de eliminare. !angele este alcatuit din2 plasma elemente celulare.

Pla&ma reprezinta circa BB 849 din sange si este formata din aproximativ 349 apa, 19 substante anorganice2 ioni, 7a, Cl, ?, Mg, <, Ca, 39 substante organice (proteine, glucide,etc). Elementele cel#lare. 1.Eritrocitele (globule rosii, hematii) au rolul de a transporta &" si C&". !unt celule anucleate ce contin un pigment numit hemoglobina.

'8

+emo"lobina este o proteina compusa dintr o albumina numita !lo*ina si o grupare numita hem/ ce contine fier cu rol de fixare a &". 6emoglobina e pigmentul care determina culoarea rosie a sangelui. Valori normale. barbati 1% 18gF144 femei 11 1BgF144 !caderea valorii hemoglobinei indica o anemie. Valori normale eritrocite. ',B B,4 mil. la femei B,4 B,B mil. la femei +.Le#cocitele 2globulele albe) se impart in2 !ran#locite (cu nucleu glanular), clasificate dupa culoarea protoplasmei in % categorii2 eozinofile2 =7 '4 '44Fmm cub bazofile2 =7 14 144Fmm cub neutrofile2 =7 "B44 5B44Fmm cub Au un rol imunologic in imunitatea nespecifica. Au proprietatile de diapedeza si fagocitoza, prin care duc la eliminarea germenilor patogeni din organism. a!ron#locite K leucocite, cu nucleu agranular2 monocite limfocite. 7umarul total de !lo*#le al*e variaza, fiind mai mare la copil. =72 '444 G444Fmm%. -n numar crescut de leucocite indica o infectie bacteriana. =alori mici se inregistreaza in infectiile virale sau boli autoimune.
'5

,.Trom*ocitele K plachete sanguine, au rol in coagulare. !unt cele mai mici elemente figurate ale sangelui. =72 1B4444 %44444Fmm%. Sca$erea2 predispune la sangerari. Cre&terea2 predispune la ocoagulare accentuata2 tromboflebite, infarct, accidente vasculare cerebrale etc. +ematocrit K procentul elementelor figurate rosii ale sangelui. =72 barbati2 '' '89 =72 femei2 '1 '%9 & valoare scazuta a hematocritului, alaturi de o hemoglobina scazuta si un numar de hematii mic, denota anemie. Recoltarea &an!el#i %entr# e(amene hematolo!ice !e face dimineata, cand bolnavul este la pat, preferabil pe stomacul gol, in vacutainere cu anticoagulant 7a",$TA "4F1444 4,4B 4,1 ml sol. <t. 1 ml sange venos (cu cap mov). !e agita foarte usor. VS3 (=iteza de sedimentare a hematiilor) !e bazeaza pe proprietatea eritrocitelor de a sedimenta intr un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu anticoagulant 4,' ml citrate trisodic la 1,8 ml sange.) (%,G g citratF144 ml apa distilata). !angele se aspira in pipete @estergreen in strat subtire, inalt de "44 mm si se pune in pozitie verticala. !e citeste dupa o ora si dupa " ore. =aloarea =!6 este data de mm de plasma ce separa dupa o ora si dupa " ore. =72 barbati % 14 mmFh =72 femei 8 1% mmFh =72 copii mici 5 11 mmFora. =!6 crescut nu este specific unei boli, doar indica medicului ca undeva in organism e o afectiune acuta sau cronica.

'G

3emole#co!rama com%leta.

7r. ,ritrocite2 A*C 7r. +eucocite2 @*C Cantitatea totala de 6g din sange2 6G* <rocentul de globule rosii hematocrit (6CT) 7r. Trombocite (<+T)

'3

II.BIOC3IMIA SANGELUI
Cuprinde analize de laborator care determina procentul de componente din plasma, responsabile pentru buna functionare a organismului. Recoltarea &an!el#i se face dimineata, pe stomacul gol, in vacutainere (cu cap rosu), fara anticoagulant. !e separa prin centrifugare hematiile de ser, iar din serul prelevat se executa analize de laborator care determina2 Cationi. 7a> ?> Ca>> Mg>> =72 %1B %'4 mgF144 =72 1' "1 mgF144 =72 3,414,G mgF144 =72 1,3 ",B mgF144 ml ,chilibreaza retentia de apa si pres. &smotica. Crampe musculare dupa pierderi de lichide. Tetanii, crampe, rahitism <ierderi de lichide, tetanie, crampe musculare. 6ipermagnezia2 icter, insuficienta renala si hepatica. !cade in insuficienta renala si hepatica Aol structural in oase si dinti

Anioni. Cl < =72 %%' %3B mgF144 =72 ",B ',G mgF144

Com%onente or!anice a"otate Ureea Creatinina Aci$ #ric Bilir#*ina =72 "4 '4 mg9 Ciroza, infectii urinare, insuficienta renala, litiaza renala, arsuri intinse 4,5 1,1 mg9 > diabet $ieta hipocalorica zaharat ",B 5 mg9 Insuficienta renala, guta, arsuri, anemii hemolitice totala S1 mg9 &bstructie a cailor biliare, directa S 4,"B mg9 hepatite, ciroze.

B4

Com%onente or!anice nea"otate Cole&terol Tri!liceri$e Gl#co"a S"84 mgF144 S1B4 mg9 G4 1"4 mg9 6ipotiroidism, pancreatita acuta, guta, hepatita cronica, diabet zaharat $iabet zaharat, hipotiroidism $iabet zaharat

&ligoelemente #e>> 84 184 microgr9III nu Anemie feripriva am simbolul de micro Cu>> 54 1'4 microgr9 IIIidem Anemie feripriva, boli hepatice, leucemie acuta, intoxicatie cu saruri de Cu

B1

III.BIOC3IMIA URINII
E(amen#l &#mar $e #rina se recolteaza prima urina de dimineata, in recipiente speciale, aceasta fiind cea mai concentrata. Investigatiile cantitative2 glucoza, proteine, se practica din fractiuni de urina preluate din cantitatea colectata in "' ore. Di#re"a K cantitatea de urina emisa in "' ore =72 1444 1844 mlF"' ore H poliurie H "B44 mlF"' ore S oligourie +ipsa K anurie A&%ect#l2 urina normala este limpede. $aca e tulbure, poate contine2 saruri, mucus, puroi, grasimi. C#loarea. galben deschis C urina normala rosie > sange galben verzuie cu spuma (pigmenti biliari) K hepatita acuta. Den&itatea C se masoara cu urodensimetrul =72 141B 14"B H 14%4 C zahar P37#l. =72 slab acida K 8 (intre ',G 5,') <6 puternic alcalin K infectii urinare. Proteinele (proteurie, albuminurie) %4 34 mg in "' ore H nefropatii Gl#co"a. =72 4 Cor%i cetonici C provin din metabolismul protidic accelerat K diabet. Uro*ilino!en H hepatite. Se$iment#l #rinar2 urina se centrifugheaza in eprubete, iar sedimentul se pune intre lama si lamela si se examineaza a microscop. Se$iment or!ani"at. Cel#le e%iteliale provin din vezica urinara sau canalele renale iar la femei din vagin. Eritrocitele apar sub forma unor discuri mici, cu contur pr`cis. Le#cocite C infectii urinare. Cilin$rii #rinari2 sunt de origine renala.

B"

Se$iment#l neor!ani"at. -rati amorfi Cristale de acid uric C in urini acide &xalate de Ca C in urini alcaline #osfati amoniaco megnezieni in urini alcaline #osfat tricalcic Cristale de colesterol Cristale de leucina

B%

IV.BIOC3IMIA LCR
Recoltarea LCR se face prin punctie lombara sau suboccipitala. A&%ect#l normal2 clar si incolor. In mod patologic aspectul se poate modifica2 lichid hemoragic (hemoragii meningiene, meningite) lichid tulbure (meningite purulente) E(amen#l chimic obisnuit consta in2 det. proteinelor, dozarea glucozei, clorurilor. Proteine2 =72 sub '4 mg9 Gl#co"a2 =72 'B G4 mg9 (glicorahia) Electro ore"a LCR ,ste foarte importanta in diagnosticarea meningitelor.

B'

V.BIOC3IMIA SUCULUI GASTRIC


,ste un lichid limpede, incolor, acid, fara miros. In cazuri patologice, mirosul este acru, putred sau ranced. !e recolteaza prin tuba: gastric, iar in laborator se determina aci$itatea &#c#l#i !a&tric (dupa un post de 1" ore). determinarea aciditatii libere (6Cl liber care se gaseste sub forma ionizata) aciditatea totala.

BB

VI.BIOC3IMIA SUCULUI DUODENAL


+ichidul obtinut prin tuba: duodenal reprezinta un amestec de bila, suc pancreatic si lichid de secretie al glandelor mucoasei duodenale. !e introduce o sonda dubla gastrica si duodenala (a :eun), avand eventual un balon de obstructie a duodenului si se obtin2 Bila A C un lichid transparent C galben in diferite nuante, vascos alcalin. In conditii patologice poate fi2 tulbure sau incolor. Bila B C lichid galben castaniu sau brun verzui, vascos, concentrate. In conditii patologice poate fi tulbure cu sange sau excesiv de concentrat. Bila C C lichid alben, fluid si clar. *ila se examineaza microscopic, (se pot gasi paraziti2 giardia), bacteriologic, pt. a depista eventuale infectii.

B8

VII.METABOLISMUL )ECALELOR
+a nivelul intestinului gros, actul digestiv este terminat, pentru ca aici nu se mai produc modificari evidente. Apa va actiona asupra bolului alimentar, transformandu l in bol fecal. Contin#t#l %rocent#al. apa 5B9 materii solide "B92 celuloza, fibre, deseuri alimentare, grasimi, saruri, resturi de acizi. 1. E(ament#l macro&co%ic. A&%ect#l. omogen C in mod normal <atologic apar2 resturi alimentare nedigerate, fibre musculare, mucus. !e determina gradul de patogenitate prin e(amen#l $e $i!e&tie. Con&i&tenta C pastoasa, semipastoasa, dura, moale, semilichida, lichida. )orma C cilindrica C normal. C#loarea bruna C normal. <atologic C verde, decolorata, neagra. P37#l normal K neutru sau slab alcalin 5 G <atologic K acid sau alcalin. Miro&#l normal K fetid. <atologic K putred. Para"iti2 <atologic2 oxiuri, ascarizi, tenii, chisturi de lamblii.

B5

DEREGLARILE METABOLICE
Toate reactiile metabolice care se desfasoara in organism sunt catalizate de2 enzime, vitamine si hormoni. +ipsa sau cantitatea insuficienta a acestor catalizatori, conduce la o perturbare a reactiilor chimice din cadrul proceselor metabolice, generand boli, cum sunt2 1. De iciente ca#"ate $e in&# icienta &ecretie a hormonilor hi%o i"ari. a. Nani&m hi%o i"ar C este boala indusa de deficitul de hormon somatotrop. <ersoana ramane mica de statura, cresterea in inaltime este intarziata. Tratament#l se face de catre medical endocrinolog cu 7aposim, Clortestosteron (hormone masculini) C in cazul baietilor, iar in cazul fetitelor, se administreaza ,stradiol (hormone feminin) > vitamine2 A, $", $%, *1". b. Gi!anti&m#l C este cauzat de productia in exces de hormone somatotrop, la varsta copilariei. In cazul adultilor, maladia se caracterizeaza prin cresterea extremitatilor2 acrome!alie (sau elefantiazis). #ata se deformeaza prin cresterea mandibulei, a nasului, ingrosarea buzelor, a limbii, cresc exagerat labele picioarelor si mainile. Tratament2 iradierea hipofizei (roentgenterapia), interventia chirurgicala (indepartarea unei portiuni)J medicamente hormonale (Testosteron pt. barbati, ,stradiol pt. femei). De icientele #nctionale ale tiroi$ei a. 3i%o #nctia tiroi$iana B 3IPOTIROIDIE !indromul se numeste MI?EDEM si poate fi insotit de gusa. 6ormonii tiroidieni C sunt aminoacizi care contin iod (tirixina si triiodtiromina), stimuleaza metabolismul cellular prin intensificarea oxidarilor, termogeneza, schimburile respiratorii, de aceea au rol important in cresterea si dezvoltarea organismului, in mentinerea metabolismului normal pentru toate varstele, stimuleaza functiile !7C. La co%ii, hipofunctia determina2 cretinism sau mixedemul infantile, care incepe sa devina apparent la % ' luni. Cresterea este intarziata, capul mare, fata umflata, palida, expresia apatica, insuficienta dezvoltare a organelor genitale, deficienta mintala accentuate.

BG

Copilul bolnav se poate dezvolta normal daca I se administreaza hormone tiroidieni in cursul vietii. Cretinism endemic exista in regiunile unde alimentatia este saraca in iod. La a$#lti, mixedemul reprezinta consecinta atrofierii tiroidei. !imptomele sunt2 scaderea metabolismului bazal, a proceselor metabolice, adipozitate crescuta, fata este aproape fara expresie, umflata, sensibilitate crescuta la frig, vorbire greoaie. Tratament2 tratament de substitutie cu preparate tiroidiene (Alfa tNroxin), *8, ACT6, ,uthNrox. b. 6iperfunctia tiroidiana C 6I<,ATIA&I$I, boala *asedoM (gusa exoftalmica) adenomul toxic. Sim%tome. metabolismul bazal creste enorm (pana la 54 G49), fata de valorile normale2 scaderea in greutate, nervozitate, agitatie, instabilitate emotionala, transpiratie, tahicardie, viteza de circulatie a sangelui creste, fata cu expresie de anxietate, exoftalmie, largirea fantei pelpebrale prin retractia pleoapei superioare etc. Tratament2 rezectia subtotata chirurgicalaJ radiatia glandei tiroide, medicamente antitiroidiene (ThNrozol)J ioduri de ? si 7a. Iodurile inhiba captarea ionilor de iod de catre tiroida.

,. DIABETUL =A3ARAT
<ancreasul (glanda endocrina)Fprof. <aulescu, produce (in aa +angerhaus) hormon#l in&#lina, produs de celulele *eta. Celulele Alfa produc hormon#l !l#ca!on. Ambii hormoni intervin in metabolismul glucidelor si conduc la mentinerea valorii normale a glucozei in sange (glicemia) C G4 1"4 mg9. $eficitul de insulina duce la $ia*et#l "aharat, cresterea glucozei in sange (hiperglicemie) insotita de eliminarea ei prin urina (glicozurie) si poliurie secundara. 7eutilizarea glucozei ca sursa de energie (lipsind insulina) este compensata de mobilizarea si oxidarea lipidelor, proteinelor, ceea ce duce la producerea de cor%i cetonici, cu acumularea in sange (acidoza metabolica) si eliminarea in urina acetonurie). Accentuarea acidozei diabetice, asociata cu tulburarile profunde hidroelectrolitice va duce la coma diabetica (hiperglicemica). Ti%#ri $e $ia*et.

B3

diabet primar A (de origine ereditara) diabet secundar *. )actorii care favorizeaza aparitia diabetului secundar sunt2 supraalimentatiaJ sedentarismulJ stress ul. Tratament#l. regim alimentar (fara zahar, grasimi)J regim de viata restrictiv, fara efort fizic, fara suparari, evitarea intemperiilor, evitarea ranirilor (pt. ca ranile nu se mai inchid)J tratament medicamentos2 insulina sulfamide2 Tolbutamid, Glibenclamid, a linguanide2 Meguan, *uformin, !ilubin. Re!im#l alimentar. glucide '49J proteine "B9J lipide %B9. Ca indulcitor2 zaharina, ciclamatul de sodium (clorhexilsulfamat de 7a).

84