UNIVERSITATEA DIN PITETI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA: FINANE - BNCI

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE DERIVATE PENTRU ACOPERIREA RISCURILOR BANCARE

COORDONATOR TIINIFIC: Conf. Dr. RDULESCU MAGDALENA

ABSOLVENT:

- 2008 -

CUPRINS
Introducere..pg3

CAPITOLUL I: Ri !"ri#$ %&n!&r$

1.1.Conceptul de risc bancar............pg4 1.2.Clasificarea riscurilor bancare...........pg5 1.2.1.Riscul de creditare..pg5 1.2.1.1.Anali a riscului de creditare....pg! 1.2.1.2.Indicatorii riscului de creditare..pg" 1.2.2.Riscul de lic#iditate..pg10 1.2.2.1.Anali a riscului de lic#iditate....pg12 1.2.2.2.Indicatorii riscului de lic#iditatepg13 1.2.3.Riscul de sol$abilitate...............pg1% 1.2.3.1.Anali a riscului de sol$abilitate.................pg18 1.2.3.2.Indicatorii riscului de sol$abilitate.................pg18 1.2.4.Riscul ratei dob&n ii..pg1" 1.2.4.1.Anali a riscului ratei dob&n iipg1" 1.2.4.2.Indicatorii riscului ratei dob&n ii....pg20 1.2.5. Riscul $alutarpg20 1.2.5.1.Anali a riscului $alutar...pg21 1.2.5.2.Indicatorii riscului $alutar...pg22

. CAPITOLUL II: A!o'$rir$& (i fin&n)&r$& ri !"ri#or %&n!&r$

2.1.'estionarea riscurilor bancare........pg23 2.1.1.'estionarea riscului de creditare.pg24 2.1.2.Regle(entarea riscului de creditarepg25 2.1.3.'estionarea riscului de lic#iditate ..........pg2! 2.1.4.Regle(entarea riscului de lic#iditate..........pg2% 2.1.5.'estionarea riscului de sol$abilitate...pg28 2.1.!.Regle(entarea riscului de sol$abilitate..........pg2" 2.1.%.'estionarea riscului de rat) a dob&n ii...pg30 2.1.8.'estionarea riscului $alutarpg30 2.1.".Regle(entarea riscului $alutar...................pg33

CAPITOLUL III: Pr$*$n)&r$& in )r"+$n)$#or ,$ri-&)$ )r&n*&!.ion)$ #& BMFMS / B"r & Mon$)&r Fin&n!i&r0 (i ,$ M0rf"ri ,$ #& Si%i"1.
3.1.Contractul futures...pg35 3.2.A$anta*ele tran ac+ion)rii contractelor futures..pg3! 3.3.,ursa (onetar- financiar) -i de ()rfuri .ibiu...........pg3" 3.4..trategii de tran ac+ionare pe pia+a futures........pg40 3.5./edging- Acoperirea riscurilor din pia+a spot....pg41 3.!.Contractul 0or1ard....pg42

Conclu ii..pg44 ,ibliografie.pg45 INTRODUCERE 2n cadrul lucr)rii de licen+) se abordea ) utili area instru(entelor financiare deri$ate pentru acoperirea riscurilor bancare. Riscul -i incertitudinea repre int) dou) feno(ene cu care oa(enii -i organi a+iile interac+ionea ) din cele (ai $ec#i ti(puri. Riscul se (anifest) at&t 3n $ia+a de i cu i a oa(enilor4 c&t -i la ni$elul organi a+iilor sociale. 5ractic4orice proces deci ional -i orice planificare strategic) i(plic) riscuri.Riscul -i incertitudinea se (anifest) 3n (a*oritatea acti$it)+ilor u(ane datorit) faptului c) societatea u(an) nu este static)4 ea este 3ntr-un proces continuu de e$olu+ie. 2n pri(ul capitol al lucr)rii de licen+)4 sunt descrise -i definite conceptele -i clasific)rile de risc -i incertitudine4 dup) care sunt pre enta+i indicatorii -i anali ele riscurilor bancare. 6lti(a defini+ie introduce concepte de teorie a probabilit)+ilor -i statistic) (ate(atic) 7 distribu+ia de probabilit)+i 7 care $or fi definite -i pre entate pe larg 3n capitolele ur()toare ale lucr)rii. 8$aluarea riscului este procesul prin care se ob+in infor(a+ii referitoare la setul de consecin+e re ultate4 la ()ri(ea e9punerii -i $ulnerabilitatea receptorului la aceste consecin+e. 5rocesul de e$aluare a riscului4 presupune utili area de te#nici si (etode cantitati$e -i calitati$e care sunt necesare pentru a ob+ine infor(a+ii pri$ind natura probabilit)+ilor de apari+ie a riscului -i4 3n final4 esti(area acestor probabilit)+i cu un anu(it grad de 3ncredere. Anali a riscului este procesul prin care infor(a+iile referitoare la probabilit)+i4 incertitudine -i ()ri(ea e9punerii sunt organi ate 3n a-a (od 3nc&t4s) poat) fi utili ate 3n procesul deci ional. 5ractic4 anali a de risc 3nglobea ) conceptul de e$aluare a riscului -i identific) alternati$ele deci ionale pe care le are la dispo i+ie (anage(entul riscului.2n acela-i ti(p4 anali a de risc trebuie s) ofere deciden+ilor predic+ii si progno e cu pri$ire la beneficiile incerte ce re ult) 3n ur(a procesului deci ional -i riscurile $iitoare cu care se $or confrunta ace-tia. :anage(entul riscului este un proces deci ional 3n ur(a caruia se ob+in un nu()r de re ultate poten+iale care pot sau nu pot fi benefice pentru decident. 0iec)rui re ultat ob+inut i se asocia ) o anu(it) perfor(an+) repre entat) de diferen+a dintre beneficii -i pierdere. 2n al doilea capitol al lucr)rii de licen+)4 sunt descrise acoperirea -i finan+area riscurilor bancare. Acestea includ gestionarea -i regle(entarea riscurilor bancare.;e+in&nd un rol esen+ial 3n strategia b)ncii4gestionarea riscurilor repre int) ansa(blul instru(entelor4te#nicilor -i dispo iti$elor organi atorice necesare unei b)nci pentru a--i atinge obiecti$ele. Acestea se afl) 3ntr-o e$olu+ie progresi$)< se di$ersific)4 capat) noi di(ensiuni4 de$in (ai precise -i continu) s) e$olue e o dat) cu e$olu+ia (ediului. 2n al treilea capitol sunt descrise -i anali ate instru(entele deri$ate tran ac+ionate la ,ursa :onetar 0inanciar) -i de :)rfuri .ibiu. =>a(enii tr)iesc 3ntr-o lu(e nesigur)4 3n care diferite e$eni(ente 3nt&(pl)toare pot afecta ire(ediabil acti$itatea unui indi$id sau a unei co(panii.?@oc(ai4 datorit) acestei nesiguran+e4 cea (ai bun) solu+ie este s) se transfere riscurile de orice natur) altcui$a. 5e (asur) ce societatea ro(&neasc) s-a de $oltat4 a a$ansat spre econo(ia de pia+)4 a crescut -i ne$oia de di$ersificare a ofertei de asigur)ri. > caracteristic) a pie+ei ro(&ne-ti4 se refer) la faptul c)4 o dat) cu di$ersificarea ofertei de produse de asigurare4 s-a (anifestat -i o cre-tere a calit)+ii acestora4 concreti at) 3n lansarea pe pia+) de produse noi4 adaptate -i personali ate la cerin+ele clien+ilor. Ro(&nia este o pia+) cu un poten+ial uria-4 astfel 3nc&t se poate anticipa o e$olu+ie po iti$)4 (ai ales 3n condi+iile 3n care se $a a*unge la acel grad de educa+ie 3n asigur)ri care s) per(it) persoanelor fi ice -i co(paniilor4 s) 3nteleag) i(portan+a acestui do(eniu de acti$itate. 3

CAPITOLUL 2: RISCURILE BANCARE

2.2.CONCEPTUL DE RISC BANCAR Riscul bancar poate fi definit ca fiind probabilitatea de producere a unui e$eni(ent cu consecin+e ad$erse pentru subiect. Ao+iunea de risc poate fi definit) ca o categorie social)4 econo(ic)4 politic) sau natural) a c)rui origine se afl) 3n incertitudinea care poate s) nu genere e o pagub) datorit) e it)rilor -i inconsisten+ei 3n luarea deci iilor. 8ti(ologic ter(enul pro$ine din latin) B re-secare C4care 3nsea(n) ruptur) 3ntr-un ec#ilibru. Cercetarea asu()rii riscurilor 3n acti$itatea bancar) este f)cut) 3n scopul descoperirii posibilelor a$anta*e $iitoare 4 cu( este ca ul opera+iunilor speculati$e pe pie+ele financiare sau de sc#i(b4dar posibilelor pierderi i(pre$i ibile. Asu(area riscurilor este legat) 3n general 4 de func+ia de ba ) pe care o au b)ncile -i anu(e func+ia de in$esti+ii<- riscul fiind un atribut al in$esti+iilor 3n general 4 asu(area riscurilor de$ine ine$itabil) pentru e9isten+a -i func+ionarea b)ncilor.1 2n do(eniul bancar4 perioada actual) este denu(it) Cera (anage(entului de risc Ciar (anage(entul riscului constituie o sarcin) deosebit de co(ple9) -i i(portant) a (anage(entului bancar 3ntrucut asu(area unor riscuri atrage dupa sine -i c&-tiguri (ai (ari. Riscurile bancare sunt definite diferit din punct de $edere teoretic -i din punct de $edere practic. ;in punct de $edere teoretic atunci c&nd definesc riscul -i gestiune a riscului 4cei (ai (ul+i autori se concentrea ) asupra func+iei b)ncilor -i anu(e func+ia de inter(ediere 3n sfera riscurilor financiare prin di$i area acestora. 2n do(eniul bancar datorit) co(ple9ita+ii acestuia4 riscul trebuie pri$it ca un conglo(erat sau co(ple9 de riscuri de cele (ai (ulte ori interdependente4 care pot a$ea cau e co(une4 iar producerea uneia poate genera 3n lan+ -i alte riscuri . 2'estionarea riscurilor nu este altce$a dec&t ansa(blul instru(entelor4 te#nicilor -i dispo iti$elor organi atorice necesare b)ncii pentru a reu-i . Acestea nu sunt stabile4 fi9e4 ci 3ntr-o e$olu+ie progresi$)< se di$ersific) 4 cap)t) noi di(ensiuni4 de$in (ai precise -i continu) s) e$olue e odat) cu e$olu+ia (ediului. Riscurile bancare sunt (ultiple -i (ultidi(ensionale -i trebuie repertoriate -i definite c&t (ai bine posibil 3n perspecti$a ()sur)rii4 ur()ririi -i control)rii lor. Acest de(ers este clasic4dar proble(ele sunt i(portante4 iar distinc+iile dintre riscuri trebuie s) fie clar preci ate. 'estionarea riscurilor -i gestionarea acti$elor -i pasi$elor se adresea ) (ai 3nt&i riscurilor cuantificabile. 89ist) (ai (ulte riscuri4 (ai (ulte obiecti$e -i nu un obiecti$ Dopti(al?4 (ai (ulte ()sur)tori pentru fiecare risc4 (ai (ulte instru(ente de gestionare a riscurilor. Aceast) pluritate generea ) o co(ple9itate cert) 4 ce e9plic) de ce gestionarea riscurilor r)(&ne specific) fiec)rei b)nci. ,)ncile care ad(inistrea ) riscurile au a$anta*e concuren+iale se(nificati$e. 8le 3-i asu() (ai Dcon-tient D riscurile -i planific) efectele e$olu+iilor ad$erse ale e$eni(entelor $iitoare. 2.3.CLASIFICAREA RISCURILOR BANCARE Cele (ai i(portante riscuri din acti$itatea bancar) sunt grupate 3n < 1.riscurile financiare E 2. riscurile opera+ionaleE I.Ri !"ri#$ fin&n!i&r$ "n) < 1. riscul de creditare E 2. riscul de lic#iditate E
1 2

,asno4;ardac4?:anage(entul ,ancar?<48d.8cono(ic)4,ucuresti42002 F.5atulea4?'aran+iile de e9ecutare a obliga+iilor co(erciale?48d..cripta4,ucure-ti41""8

3. riscul de sol$abilitate E 4. riscul ratei dob&n ii E 5. riscul de curs $alutar. 2.3.2 RISCUL DE CREDITARE Riscul de creditare4 denu(it -i risc de insol$abilitate a debitorilor este definit riscul ca dob&nd) 4 creditul sau a(bele s) nu poat) fi ra(bursate la scaden+) sau s) fie ra(bursate par+ial -i este specific b)ncilor a c)ror func+ie i(portant) 3n econo(ie este creditarea. A$&nd 3n $edere c) la ba a incapacit)+ii de ra(bursare a creditului de c)tre debitori stau di$erse cau e4 se i(pune o abordare distinct) a riscului de creditare -i anu(e < 4 Ri !"# &f$r$n) ,$%i)ori#or '$r o&n$ fi*i!$ (i '$r o&n$ 5"ri,i!$ 6 4 Ri !"# ,$ .&r0. In!&'&!i)&)$& ,$ '#&)0 & ,$%i)ori#or7 '$r o&n$ fi*i!$ (i '$r o&n$ 5"ri,i!$ este4 re ultatul unui decala* 3ntre $enituri -i c#eltuieli 4 riscul fiind ca $enitul $iitor al acestora s) di(inue e sau s) dispar) 4 fie necinstea 3(pru(utatului 4 care este un risc dificil de apreciat de c)tre banc) care nu dispune de infor(a+ii suficiente pentru a anticipa un astfel de co(porta(ent. 2n ca ul debitorilor persoane *uridice4 incapacitatea de ra(bursare a creditului poate fi cau at) de ur()torii factori < &. :ediul 3ncon*ur)tor ca totalitatea factorilor e9ogeni4de natur) econo(ic)4 politic)4 social)4 -i care 3si pun a(prenta 3n (od decisi$ 4 asupra debitorului persoan) *uridic) E %. .au persoana *uridic) 3ns)-i. ;eci iile cu caracter politic4 cu( ar fi e(bargoul asupra $&n )rilor unor produse4 acorduri regionale -i interna+ionale4 au un i(pact deosebit asupra unui debitor al unei b)nci. Atunci c&nd astfel de deci ii sunt luate sub presiunea faptelor4 debitorul 3-i $ede pia+a de desfacere (odificat) inopinant 4 ceea ce conduce la afectarea acti$it)+ii acestuia. 'estionarea pre$enti$) a riscului de creditare presupune ca banca sa dispun) de un personal speciali at pe sectoare de acti$itate care s) adapte e per(anent nor(ele interne de anali ) a creditelor acordate solicitan+ilor. In!&'&!i)&)$& ,$ r&+%"r &r$ & !r$,i)"#"i ,$ !0)r$ ,$%i)orii '$r o&n$ 5"ri,i!$ este datorat) -i ac+iunii unor factori interni cu( ar fi < 1.calitatea -i (oralitatea (anage(entului care este greu de apreciat de c)tre banc) 4 de aceea banca solicit) anu(ite rela+ii de la ter+i pri$ind (anage(entul 3ntreprinderii -i rela+iilor (anage(entului cu personalul E 2.Incapacitatea 3ntreprinderii de a se adapta pie+ei sau noului 3n (aterie de bre$ete4 in$en+ii -i ino$a+ii.@i(pul de 3ncasare al crean+elor de la beneficiari4 poate deter(ina bloca*e financiare -i deci deregl)ri 3n acti$itatea 3ntreprinderii. 89ist) o (ultitudine de factori care contribuie separat sau corelat la (anifestarea riscului de credit care pot fi clasifica+i 3n < 2.F&!)ori '$!ifi!i 'i$.$i : sectorul de acti$itate sau produsul se afl) 3n declin 4 cre-terea pre+urilor la (ateriile pri(e -i utilit)+i 4 intensificarea concuren+ei 4 cre-terea ratelor dob&n ii E 3.F&!)ori #$8&.i ,$ 'o#i)i!& %&n!&r0 < nerespectarea legilor4 regula(entelor -i nor(elor bancare4 controlul intern slab4 standarde sc) ute 3n definirea politicii de creditare4 concentrarea 3(pru(uturilor pe anu(ite sectoare4 pe anu(ite categorii de clien+i sau pie+e4 asu(area de riscuri de creditare ridicate 3n co(para+ie cu puterea financiar) a b)ncii . Coordonata de ba ) a politicii bancare este puden+a. > politica de credit trebuie s) +in) cont de ur()toarele aspecte < .) identifice condi+iile (acroecono(ice ad$erse<ciclul econo(ic4ni$elul inflatieiE .) esti(e e direc+iile 3n care $or e$olua politicile fiscale -i i(pactul lor ad$ersE

 .) esti(e e influen+ele factorilor legislati$i asupra acti$it)+ilor legate de creditareE .) cunoasc) c&t (ai co(plet pia+a sub aspectul concuren+ei dintre b)nci 4 din partea altor institu+ii financiare nebancare4 concuren+a pe pia+a produselor -i ser$iciilor din do(eniile nebancare. @ot aici intr) -i cunoa-terea seg(entelor pie+ei financiare pentru ca banca s) poat) face cele (ai profitabile plasa(ente E .) aib) e9perti a i(ple(ent)rii practice a unor (etode de e$aluare a riscului de credit. Riscul de credit la r&ndul s)u are trei co(ponente < Ri !"# ,$ n$'#&)0 <se refer) la apari+ia unui co(ple9 de e$eni(ente de neplat) cu( ar fi <neplata unei obliga+ii scadente. Ri !"# ,$ $9'"n$r$ <se refer) la incertitudinea legat) de ni$elul su(ei care $a de$eni pierdere. 2n ca ul creditelor cu scaden+ar4 acest risc este cunoscut4 deoarece se cunoa-te soldul curent care e$entual poate de$eni pierdere -i care s) fie co(parat cu garan+iile de care dispune banca. Ri !"# ,$ r$!"'$r&r$ < se refer) la incertitudinile asupra (o(entului -i $alorii recuperate prin e9ecu+ia garan+iei. Aceste ele(ente nu se cunosc anticipat -i debind de o (ultitudine de factori cu( ar fi < tipul garan+iilor4situa+ia giran+ilor4 conte9tul econo(ic4 politic4 legislati$. Riscul de creditare e9pri() posibilitatea ca 3(pru(uta+ii sau e(iten+ii de titluri s) nu--i onore e obliga+iile la scaden+). 5entru instru(ente pe pia+) distinge( dou) tipuri de riscuri< riscul curent -i riscul poten+ial. Ri !"# !"r$n) este aferent $alorii de pia+) G $aloarea lic#idati$) H curente4 adic) cea calculat) pe ba a $alorii pre ente a para(etrilor pie+ei. Ri !"# 'o)$n.i&# este legat de $alorile $iitoare posibile pe care le poate lua instru(entul pe parcursul e9isten+ei sale4 $alori $iitoare ce sunt deter(inate de de$ia+iile $iitoare ale para(etrilor pie+ei 3n raport cu $aloarea lor curent). Riscul total este su(a celor doua riscuri 4 curent -i poten+ial4 -i el ()soar) riscul de credit total al instru(entului considerat. 2.3.2.2.An&#i*& ri !"#"i ,$ !r$,i)&r$ 5rincipala opera+iune efectuat) de c)tre b)ncile co(erciale este acordarea de credite4 care se situea )4 ca pondere4 pe pri(ul loc 3n cadrul plasa(entelor totale. :aniera 3n care banca aloc) fondurile pe care le gestionea ) poate influen+a4 3ntr-un (od #ot)r&tor 4 de $oltarea econo(ic) la ni$el central sau na+ional. 8ste necesar) e9isten+a unei infor(a+ii per(anente a conducerii b)ncii despre re ultatele procesului de anali ) a calit)+ii produselor 4 astfel 3nc&t cele cu proble(e s) fie detectate -i corectateG 3n li(ita posibilit)+ilor Hdin ti(p. 5rocesul de anali ) a calit)+ii portofoliului de credite constituie o ac+iune care se repet)4 pargurg&nd (ai (ulte (o(ente4 dintre care se deta-ea ) dou) < aH (o(entul ce precede acordarea creditului -i care include4 3n principal4 anali a financiar) a clientului 4 respecti$ anali a intern)4 la care se aduc 3n co(pletare -i aspecte nefinanciare E bH etapa acord)rii -i postacord)rii creditului4 care presupune o atent) supra$eg#ere a clientului beneficiar de 3(pru(ut4 a (odului 3n care se ra(bursea ) ratele de credit -i dob&n ile.Anali a calit)+ii portofoliului de credite se face 3n conte9tul lu)rii 3n calcul -i acestor ele(ente de e9punere4 p&n) la bariera regle(entat) 3n principal prin nor(ele ,)ncii Centrale. Agen+ii econo(ici sunt clasifica+i 3n cinci categoriiGA4,4C4;48H4 3n $ederea deter(in)rii perfor(en+elor lor financiare<

C&)$8ori& A 7 perfor(an+ele financiare sunt foarte bune -i per(it ac#itarea la scaden+) a dob&n ii -i a ratei .@otodat) se prefigurea ) -i (en+inerea 3n perspecti$) a perfor(an+elor financiare la ni$el ridicat. C&)$8ori& B 7 perfor(an+ele financiare sunt bune sau foarte bune7 dar nu pot (en+ine acest ni$el 3n perspecti$) (ai 3ndelungat). C&)$8ori& C : perfor(an+ele financiare sunt satisf)c)toare 4 dar au o e$ident) tendin+) de 3nr)ut)+ire. C&)$8ori& D 7 perfor(an+a financiar) este sc) ut) -i cu o e$ident) ciclicitate 3n inter$ale scurte de ti(p. C&)$8ori& E 7 perfor(an+ele financiare arat) pierderi -i e9ist) perspecti$a clar) c) nu pot fi pl)tite nici ratele 4 nici dob&n ile .2n politica de creditare4 banca utili ea ) -i restric+ii (enite s) eli(ine riscul acestei acti$it)+i.Astfel4 banca nu acord) credite < 1. agen+ilor econo(ici cu pierderi 4 iar) perspecti$) de redresare E 2. agen+ilor econo(ici care nu contribuie cu capital propriu la finan+area (i*loacelor circulante sau a in$esti+iilor E 3. unit)+ilor econo(ice reorgani ate sau lic#idate. Clasificarea creditelor acordate de b)ncile co(erciale 3n func+ie de risc se face 3n func+ie de ser$iciul datoriei -i ini+ierea de proceduri *udiciare4 re ult&nd ur()toarele categorii de credite< aH )&n,&r, : acele credite care nu i(plic) deficien+e -i riscuri 4 ra(bursarea lor f)c&nduse la ti(pul -i la ter(enele pre$) ute.4 respecti$ creditele acordate unor clien+i sol$abili4 pentru afaceri bune E bH ;n o% $r-&.i$ 7 acele credite acordate unor clien+i cu re ultate econo(ico- financiare foarte bune 4 dar care4 3n anu(ite perioade de ti(p 4 3nt&(pin) greut)+i 3n ra(bursarea ratelor scadente -i a dob&n ilor aferente E cH "% )&n,&r, : sunt creditele care pre int) deficien+e -i riscuri care periclitea ) ra(bursarea datoriei4 ele neput&nd fi recuperate integral 3n ca ul 3n care deficien+ele creditului nu sunt corelate pe parcursE dH ;n,oi$#ni!$ : sunt 3(pru(uturile care nu (ai pot fi ra(bursate 4 iar garan+iile lor sunt incerte E eH '$r,&n)$ : sunt creditele care nu pot fi restituite b)ncii4 ceea ce face ca 3nregistrarea lor 3n continuare ca acti$e bancare s) nu fie garantat). Criteriile de 3ncadrare pe categorii de clasificare a creditelor sunt ur()toarele < 2.'$n)r" $!)or"# n$%&n!&r < Ini+iere de proceduri Au s-au ini+iat proceduri s-au ini+iat proceduri *udiciare I .er$iciul *udiciare *udiciare datoriei :a9i( 15 ile 3nt&r iere standard 5ierdere 1!- 30 ile 3n obser$a+ie 5ierdere si eu31- !0 ile .ubstandard 5ierdere !1-"0 ile Indoielnic 5ierdere :ini( "0 ile pierdere 5ierdere 2.'$n)r" $!)or"# %&n!&r : Ini+iere de proceduri Au s-au ini+iat proceduri .-au ini+iat *udiciare I ser$iciul *udiciare *udiciare proceduri

datoriei :a9i( 3 ile 3nt&r iere standard 5ierdere 4-15 ile .ubstandard 5ierdere 1!-30 ile Indoielnic 5ierdere :ini( 31 ile 5ierdere 5ierdere 2n $ederea deter(in)rii pro$i ioanelor specifice de risc4 e9punerea brut) a debitorului 4 respecti$ soldul creditelor pe ter(en scurt4 (ediu -i lung4 3n lei -i 3n $alut)4 curente -i restante4 -i dob&n ile aferente acestora 3nregistrate la 30 iunie sau 31 dece(brie4 poate fi (ic-orat) doar cu $aloarea unor anga*a(ente cu( ar fi < garan+ii de la 'u$ernul Ro(&niei sau de la ,.A.R. 3n cadrul li(itelor de risc acceptate4 depo ite ga*ate plasate la ,)nci Co(erciale4 garan+ii de la alte b)nci din Ro(&nia 3n cadrul li(itelor de risc acceptate4 colaterale non-cas# acceptate de banc). 2n $ederea ad(inistr)rii riscului general de credite re ultat din acti$itatea de creditare4 banca are obliga+ia s) constituie re er$a general) pentru riscul de credit4 3n li(ita de 2J din soldul creditelor acordate e9istent la sf&r-itul anului4 3n confor(itate cu Aor(ele nr.10I 1""5 ale ,.A.R. ,anca constituie pro$i ioane specifice de risc4 3n confor(itate cu Aor(ele ,.A.R. nr.I 1""44 pentru ur()toarele categorii de credite -i dob&n ile aferente acestora < - credite KpierderiL- 3n li(ita a 100J din soldul acestora E - credite K3ndoielniceL- 3n li(ita a 50J din soldul acestora E - credite KsubstandardL 7 3n li(ita a 20J din soldul acestora E - credite K3n obser$a+ieL- 3n li(ita a 5J din soldul acestora. Anali a riscului de creditare4 pe ba a calit)+ii portofoliului se face de c)tre toate societ)+ile bancare din Ro(&nia 4 clasificarea clien+ilor +in&nd cont de e$aluarea perfor(an+elor financiare ale acestora -i capacitatea de a--i onora datoria la scaden+) G Aor(ele nr.3I 1""4 ale ,.AR.H.2n ur(a acestei anali e4 se deter(in) creditele neperfor(ante care generea ) pentru b)nci cele (ai (ari c#eltuieli de gestiune a riscului. Ai$elul (a9i( al costurilor este atins 3n ca ul creditelor trecute la pierdere 4 la care nu se (ai poate recupera ni(ic -i care sunt acoperite din pro$i ioanele constituite. Creditele cu proble(e G nera(bursate la scaden+) -i cele 3ndoielniceH ale b)ncilor pot fi tratate 4 3n func+ie de politica de creditare 4 3n (ai (ute feluri. 6nele b)nci (en+in crean+ele acti$e p&n) c&nd debitorul se redresea )4 p&n) c&nd sunt presate de ti(p sau p&n) c&nd sunt for+ate de autoritatea bancar) s) 3nregistre e pierderea4 3nregist&nd-o ca atare. 5&n) 3n anul 1""84 3n Ro(&nia4 e9ecutarea garan+iilor nu a$ea un caracter obigatoriu.@rebuia ca b)ncile s) ini+ie e ac+iuni 3n *usti+ie pentru ob+inerea titlului e9ecutoriu -i abia dup) aceast) procedur) se poate trece la $&n area bunurilor constituite drept garan+ie (aterial) a creditelor. Anali a de risc a creditului este continu)4 a*ung&nd p&n) la cuantificarea efectelor probabile ale e$eni(entelor de risc 4 prin deter(inarea unor indicatori. 5rocesul de anali ) a creditului cuprinde< 1.anali a for(al)E 2.e$aluarea creditului An&#i*& for+&#0 ur()re-te pre entarea tuturor docu(entelor solicitate 4con+inutul acestora -i se(narea lor de c)tre persoanele autori ate legal. E-&#"&r$& !r$,i)"#"i const) 3n deter(inarea -i negocierea cu solicitantul a $olu(ului (a9i( al creditului ce poate fi acordat 3n func+ie de nu()rul punctelor 3ntrunite de solicitant4 a ni$elului dob&n ii4 a garan+iilor propuse -i (odalit)+ilor de asigurare a acestor. 5entru deter(inarea puncta*ului 3n func+ie de care se acord) acest credit se consider) trei grupe de criterii egale< 1. pre(isele (ateriale ale utili )rii credituluiE 8

2. garantarea credituluiE 3. condi+iile de desf)-urare a e9ploat)rii obiecti$ului 3n func+ie de care se $a putea asigura recuperarea creditului -i plata dob&n ilor.,anca are dreptul s) $erifice la debitorul s)u (odul de utili are a creditului pri(it. Astfel se $erific)< - respectarea destina+iei credituluiE - reali area $eniturilor esti(ate pentru ra(bursarea creditelor -i plata dob&n ilorE - e9isten+a -i starea bunului adus 3n garan+ia creditului. An&#i*& +&n&8$ri&#0 (i $!ono+i!o-fin&n!i&r0 & fir+$i o#i!i)&)o&r$ ,$ !r$,i) '$ )$r+$n !"r). 2n (o(entul 3n care o 3ntreprindere se adresea ) b)ncii cu o solicitare de credit pe ter(en scurt 4 aceasta procedea ) la reali area unei anali e detaliate -i 3n do(enii acti$itate diferite pri$ind fir(a respecti$). 5entru a 3ncepe anali a 3ntreprinderea este solicitat) s) depun) o docu(enta+ie econo(ic) -i financiar) co(ple9)< - cerere de creditare se(nat) de persoanele autori ate din 3ntreprindereE - situa+ia stocurilor -i c#eltuielilor pentru care se solicit) creditarea G cantit)+i4 $alori4 cau e4 ter(ene de $alorificareHE - ulti(ul bilan+ contabil E - balan+a de $erificare E - contul de profit -i pierdereE - lista bunurilor (ateriale -i a $alorilor ce constituie garan+ii asiguratorii pentru creditul solicitantE - 3(puternicire din partea A.'.A. pentru conducerea unit)+ii 3n $ederea contract)rii 3(pru(utului cu banca. 2n fa+a b)ncii4 fir(a trebuie s) $in)4 3n pri(ul r&nd4 cu o acti$itate econo(ic) care s) nu pre inte riscuri (a*ore 3n perioada de utili are a creditului . An&#i*& $f$!)i-0 & o#i!i)0ri#or ,$ !r$,i) >dat) cu acceptarea solicitantului printre clien+ii b)ncii4 se acord) fir(ei respecti$e o recunoa-tere oficial) a perfor(an+elor sale4e9igen+a anali ei bancare fiind de pri( rang. A.I,$n)ifi!&r$& !o'"#"i (i & ni-$#"#"i !r$,i)"#"i o#i!i)&): .copul solicit)rii trebuie specificat foarte clar sub for(a deficitului de resurse pe care 3l $a sublini creditul cerut. ;up) stabilirea -i acceptarea ni$elului $aloric al creditului4 ec#ipa de deci ie trece la negocierea dob&n ii -i a co(isioanelor ce re$in b)ncii. B. I,$n)ifi!&r$& "r $#or ,$ r&+%"r &r$ & !r$,i)"#"i 5ri(a surs) este repre entat) de lic#iditatea ce re ult) din circuitul econo(ic nor(al al fir(ei. .ursa colateral) repre entat) de regul) de garan+ia depus) de fir()4 trebuie identificat) clar -i corect de c)tre inspector -i ec#ipa de deci ie. C.I,$n)ifi!&r$& 8&r&n.ii#or !r$,i)"#"i 6n (o(ent i(portant 3n procesul de adoptare a deci iei de creditare este pre entat de identificarea -i $erificarea atent) a garan+iilor pe care fir(a solicitatoare de credit le pre int). ,anca43n acest scop4 $a solicita 3(pru(uta+ilor garan+ii asiguratorii4 care pot fi oferite at&t de debitori c&t -i de ter+e persoane fi ice sau *uridice4 denu(ite 8ir&n.i. 2.3.2.3.In,i!&)orii ri !"#"i ,$ !r$,i)&r$ Aproape toate b)ncile4 3ntr-o ()sur) (ai (ic) sau (ai (are 4 3si asu() riscul de creditare 4 ceece presupune necesitatea anali ei atente a (odului 3n care e$oluea ) 3n ti(p calitatea portofoliului de credite4 ca i(pact deosebit asupra profitabilit)+ii 4 adec$)rii capitalului -i 3ncrederii generale 3n banca respecti$).5rin ur(are 4 doi indicatori de referin+) pentru esti(area riscului de creditare se deter(in) pe ba a ponderii acti$elor de calitate slab) 4 care 3nt&r ie sau care nu per(it reali area $eniturilor anticipate4 respecti$ < "

&. %.

volumul.creditelor.res tan te M 100 total.credite volumul.creditelor.neperformante M 100 total .credite

2n (od cert4 este de dorit ca cele dou) rapoarte s) aib) $alori (ini(ale G tin &nd spre 0 3n pri(ul ca -i situa+ie 3n *ur de 1 3n al doilea ca H4 creditele restante4 dar4 (ai ales cele neperfor(ante gre$&nd acti$itatea -i re ultatele financiare ale b)ncii. Aceste categorii de credite generea ) una dintre proble(ele de fond ale siste(ului bancar din econo(iile de tran i+ie 4 confruntate cu puternice de ec#ilibre (icroecono(ice -i (acroecono(ice. Al+i indicatori ai riscului de creditare utili ea ) 3n for(ula de calcul re er$ele -i pro$i ioanele pe care b)ncile -i le constituie pentru acoperirea e$entualelor pierderi cu( ar fi < - re er$e pentru pierderi din credite I total credite M100 4 raport care e9pri() sintetic e9pecta+iile (anageriale pri$ind e$olu+ia calit)+ii portofoliului de 3(pru(uturi E - pro$i ioane pentru pierderi din credite I pierderi nete M100 4 raport care reflect) ni$elul de pruden+) adoptat de banc) 3n politica sa de creditare - profitul brut I pro$i ioane pentru pierderi de credite M100 4 respecti$ costul acoperirii riscului de creditare asu(at de banc). Indicatorii poten+iali de ()surare a riscului care pot se(nala 3n a$ans $aria+iile $eniturilor b)ncii Glead (easuresH sunt < concentrarea geografic) -i pe sectoare econo(ice a creditelor 4 rit(ul accelerat de cre-tere a $olu(ului de credite 4 rentabilitatea ridicat) a unor categorii de credite. 2.3.3.RISCUL DE LIC<IDITATE Riscul de lic#iditate const) 3n neonorarea de c)tre banc) a pl)+ilor c)tre clien+i 4 ca ur(are a de$ierii propor+iei dintre creditele pe ter(en scurt -i a necorel)rii cu structura pasi$elor b)ncii. 2n ca ul c&nd plasa(entele pe ter(en lung sunt (ai (ari dec&t resursele pe ter(en lung ale b)ncii 4 din aceeast) cau ) b)ncile se confrunt) cu dou) situa+ii destul de nepl)cute < - .) nu--i poat) onora anga*a(entele pe ter(en scurt E - .) nu aib) resurse cu scaden+) (ai (ic)4 3n ti(p ce plasa(entele au scaden+) (are.5ri(a situa+ie denu(it) -i risc de lic#iditate i(ediat)4 este deter(inat) de retragerile (asi$e -i nea-teptate ale creditorilor ei. A doua situa+ie 4 nu(it) risc de transfor(are 4 i(pune b)ncilor s) ia 3n considerare ur()toarele ele(ente < - Resursele -i plasa(entele trebuie anali ate 3n func+ie de lic#iditatea -i e9igibilitatea lor real) -i nu *uridic). - Ino$a+iile financiare din ulti(ii ani (odific) riscul de nelic#iditate al b)ncii astfel ()rindu-l prin de $oltarea anga*a(entelor de credit cu( ar fi (ulti options facilities4 (ic-or&ndu-l prin de $oltarea pie+elor secundare de crean+e negociabile. - @ransfor(area resurselor cu scaden+) (ic) 3n plsa(ente cu scaden+) (are -i de a putea face fa+) cri ei de lic#idit)+i 3ntr-un scurt ti(p -i la pre+uri (ici este o art) specific) (anage(entului bancar. Acest lucru i(pune (anage(entului bancar s) re ol$e trei aspecte < N s) se prote*e e 3(potri$a riscului de lic#idit)+i E N s) ()soare riscul de lic#iditate E N s) gestione e riscul de lic#iditate. Ri !"# ,$ #i!=i,i)&)$ &r$ +&i +"#)$ &!!$'.i"ni : 1.repre int) riscul unei b)nci ca $eniturile -i capitalul s)u s) fie afectate4 datorit) incapacit)+ii de a--i onora la ter(en obliga+iile4 f)r) a se confrunta cu pierderi inacceptabile E 2. riscul de lic#iditate include <

10

- incapacitatea b)ncii de a--i finan+a portofoliul de acti$e pe (aturit)+ile -i ratelr de dob&nd) corespun )toare E - incapacitatea b)ncii de a lic#ida po i+ia la (o(entul oportun -i la un pre+ re onabil E 3. riscul de lic#iditate decurge din necorelarea (aturit)+ilor dintre flu9urile de 3ncas)ri -i cele de pl)+i. 4.riscul de lic#iditate decurge din necorelarea scaden+elor cas#- flo1-urilor unui grup de acti$e4 pasi$e-i instru(ente e9trabilan+iere. 5.riscul de lic#iditate const) 3n pierderile poten+iale de profit -i I sau capital ca ur(are a e-u)rii 3n respectarea obliga+iilor asu(ate -i deri$) din insuficien+a re er$elor co(parati$ cu ne$oile de fonduri. A!!$'.i"ni &#$ ri !"#"i ,$ #i!=i,i)&)$ .itua+ia lic#idit)+ii e9tre(e antrenea ) e-ecul unei institu+ii bancare.2n acest sens4 riscul de lic#iditate poate fi fatal. > ase(enea situa+ie e9tre() 3-i are originea 3n alte cau e -i pot pro$oca nelini-tea institu+iei respecti$e.Oic#iditatea arat) !&'&!i)&)$& in )i)".i$i ,$ & +0ri !&'i)&#"ri#$ #& "n >!o ) r$*on&%i#? ;n '$r+&n$n.0. Aceast) capacitate depinde 3n realitate de doi factori distinc+i < lic#iditatea pie+ei -i lic#iditatea institu+iei. G$ )i"n$& #i!=i,i)0.ii const) 3n asigurarea c) ne$oile de finan+are sunt acoperite 3n per(anen+).Cu( ea este supus) la di$erse constr&ngeri4 gestiunea lic#idit)+ii co(port) di$erse aspecte.8a const)4 3n pri(ul r&nd4 3n 8$ )i"n$& &!)i-$#or #i!=i,$ care constituie o pern) de securitate 3n raport cu e9igibilit)+ile pe ter(en scurt. 2ntr-o a doua accep+ie este $orba de i+"ni*&r$7 te#nic) ce const) 3n finan+area anga*a(entelor pe toat) durata lor de $ia+)4 cu resurse pe ter(ene co(parabile4 pentru (ini(ali area ne$oilor de lic#iditate pre ente si $iitoare. 2n final 3ntr-o a treia a acceptiune4 8$ )i"n$& #i!=i,i)0.ii '"n$ ;n 5o! &n &+%#"# &!)i-$#or i '& i-$#or -i se 3nscrie4 3n perspecti$a 4 3n gestiunea global) a bilan+ului sau gestiunea acti$- pasi$. IMPASURILE @N LIC<IDITATE I(pasurile 3n lic#iditate (asoar) decala*ele pre$i ionale4 cu diferite date $iitoare4 3ntre ansa(blul anga*a(entelor -i resurselor. I(pasurile sunt diferen+ele dintre acti$ele -i pasi$ele la o anu(it) dat) 7 nu(ite i+'& "ri ;n )o!"ri /i+'& $ $n )o!A 1 sau diferen+ele 3ntre $aria+iile lor 3n ti(pul unei perioade date 7 nu(ite i+'& "ri ;n f#"9"ri /i+'& $ $n f#"91. Proi$!.i& i+'& "ri#or I(pasurile pot fi calculate 3n flu9uri sau 3n stocuri. I+'& "# ;n )o!"ri este calculat la o anu(it) dat)4 prin diferen+a e9punerii pasi$ului -i acti$ului. 5rin con$en+ie4 aceast) $aloare algebric) este 3ntotdeauna calculat) 3n acela-i sens pentru toate. 6n i(pas po iti$ repre int) un e9cedent de resurse4 iar un i(pas negati$ repre int) un deficit de resurse. I+'& "ri#$ ;n )o!"ri sunt 3n (od necesar identice 3n $aloarea absolut) cu i(pasurile 3n flu9uri cu(ulate dup) origine. 2.2.T&%$#"# !&r$ i#" )r$&*0 &!$ )$ ,$fini.ii !" ,&)$ i+'#ifi!&)$: D&)$ 2 3 B C A!)i-$ P& i-$ 2.FFF GFF IFF EDF 2.FFF HFF DFF CFF I+'& "# ;n )o!"ri F -2FF -3FF -3DF A!)i-$ !0*")$ 2FF 3FF DF P& i-$ !0*")$ -3FF -BFF -2FF

D DFF BDF -2DF 2DF -DF

E BFF 2FF -3FF 3FF -3DF

11

I+'& "# ;n )o!"ri I+'& "# ;n f#"9"ri !"+"#&)

-2FF -2FF

-2FF -3FF

-DF -3DF

J2FF -2DF

-DF -3FF

2.3.3.2.An&#i*& ri !"#"i ,$ #i!=i,i)&)$

Li!=i,i)&)$& repre int) abilitatea b)ncilor de a--i onora obliga+iile financiare asu(ate E ea e9pri() capacitatea acti$elor de a fi transfor(ate rapid -i cu c#eltuieli (ini(e 3n (oned) lic#id) G nu(erar sau disponibil 3n contul curent H.5e de alt) parte4 o lic#iditate e9cesi$) duce la sc)derea rentabilit)+ii acti$elor G profit I acti$eH -i4 3n consecin+)4 la perfor(an+e financiare slabe.:en+inerea unei lic#idit)+i adec$ate depinde de (odul 3n care pia+a percepe situa+ia financiar) a b)ncii. ;ac) i(aginea b)ncii se deteriorea )4 ca ur(are a unei pierderi i(portante 3n portofoliul de credite4 $a ap)rea o cerere (are de lic#iditate. 5rincipalele cau e care deter(in) apari+ia riscului de lic#iditate sunt ur()toarele < - situa+ia econo(iei reale E - indisciplina financiar) a agen+ilor econo(ici E - dependen+a de e$olu+ia pie+ei financiare E - necorelarea scaden+elor la depo ite -i credite. 2n cadrul direc+iei de tre orerie din centrala ,.C.R.4anali a lic#idit)+ii presupune < - gestionarea po i+iei (onetare E - gestionarea po i+iei lic#idit)+ii E - elaborarea -i anali a raportului de lic#iditate. 5entru o 3n+elegere corect) a po i+iei (onetare este i(portant) cunoa-terea principalelor sale co(ponente4 care sunt < aH nu(erarul4 for(at din (oned) (etalic) -i bancnote aflate la g#i-ee -i te aur4 care se esti(ea ) 4 respecti$4 anali ea )4 pe ba a $olu(ului de 3ncas)ri -i pl)+i ilnice cu nu(erar G graficul de 3ncas)ri -i pl)+i 3n nu(erarH E3 bH disponibilul 3n contul de re er$) la banc)4 respecti$ re er$a (ini() obligatorieE cH disponibilul la alte b)nci4 respecti$ depo itele constituite de ,.C.R. pe pia+a interbancar) E dH alocarea instru(entelor de plat) GcecuriH onorate de banc)4 depuse la b)ncile corespondente. 2n afara de disponibil 3n contul de re er$) la ,.A.R. -i a disponibilului la alte b)nci 4 pentru care se bonific) dob&n i 4 celelalte co(ponente ale po i+iei (onetare nu aduc $enituri b)ncii. Anali a po i+iei (onetare presupune ur()toarele < N asigurarea 3ncadr)rii 3n ni$elul (ini( al re er$ei (ini(e obligatorii E N identificarea -i luarea 3n calcul a tuturor tran ac+iilor i(portante care afectea ) soldul contului curentE N efectuarea tuturor opera+iunilor necesare pentru contracararea influen+ei tran ac+iilor asupra po i+iei (onetare. Co(ponentele principale ale raportului de lic#iditate sunt structurate pe dou) grupe respecti$ < &1 8r"'& $#$+$n)$#or 8$n$r&)o&r$ ,$ #i!=i,i)&)$ : "r $#$ / in)r0ri16
3

,erea4Pa(firescu4?Riscul -i perfor(an+ele creditului bancar 3n Ro(&nia? ,asno4;ardac4?5roduse4 costuri -i perfor(an+e bancare48d.8cono(ic)42002

12

%18r"'& $#$+$n)$#or !on "+&)o&r$ ,$ #i!=i,i)&)$ - ,$ )in&.ii / i$(iri1. 8le(entele generatoare de lic#idit)+i G intr)riH sunt < N ra(burs)ri de credite acordate de banc) clien+ilor E N dob&n i de 3ncasat aferente creditelor acordate de banc) E N depo ite plasate de banc) la alte b)nci -i a*unse la scaden+)E N dob&n i de 3ncasat aferente depo itelor scadente plasate la alte b)nci E N contra$aloarea 3n lei a $alutei $&ndute pe pia+a interbancar) E N r)scu(p)rarea certificatelor de tre orerie . 8le(entele consu(atoare de lic#iditate G ie-iriH sunt< N re er$a (ini() obligatorie E N depo ite a*unse la scaden+) ale persoanelor fi ice4 *uridice4 precu( -i ale institu+iilor publice E N certificate de depo it a*unse la scaden+) E N dob&n i de pl)tit aferente depo itelor -i certificatelor de depo it a*unse la scaden+) E N dob&n i de pl)tit aferente depo itelor atrase de pe pia+a interbancar)4 a*unse la scaden+) E N contra$aloarea 3n lei a $alutei cu(p)rate de pe pia+a interbancar) E N ac#i i+ionarea certificatelor de tre orerie. 2n conclu ie4 prin gestionarea eficient) a lic#idit)+ii 4 banca poate di(inua riscul de lic#iditate4 precu( -i influen+ele negati$e generate de interdependen+a dintre acesta -i celelalte categorii de riscuri.5rin (odalit)+ile de reducere a riscului de lic#iditate pe care le consider)( utile4 se nu()r) ur()toarele < aH di$ersificarea siste(ului depo itelor E bH utili area resurselor co(ple(entare E cH ob+inerea garan+iilor de stat la creditele proble() E dH ur()rirea -i controlul ec#ilibrului acti$e 7 pasi$e. ;in acest punct de $edere 4 se poate aprecia c) o banc) ce apelea ) rareori sau deloc la surse 3(pru(utate4 ba &ndu-se e9clusi$ pe acti$ele lic#ide proprii4 este o banc) cu filo ofie (anagerial) conser$atoare. A!o'$rir$& #i!=i,i)0.ii const) 3n efectuarea finan+)rilor necesare. 0iecare finan+are efectuat) ast) i ec#ilibrea ) 3n (od necesar tre oreria curent).;ar ea poate anga*a o supra- consolidare sau o sub- consolidare4 la date $iitoare. @otul depinde de scaden+ele noilor resurse -i cel al opera+iunilor e9istente. G$ )i"n$& i+"ni*0rii depinde de restric+iile de regle(entare -i const&ngerile fi9ate 3n interior pentru asigurarea unei securit)+i (ini(ale a finan+)rilor. Aceste constr&ngeri se e9pri() sub for(a ra+iilor sau sub for(a plafoanelor de finan+are periodice.

2.3.3.3. In,i!&)orii ri !"#"i ,$ #i!=i,i)&)$ In,i!&)orii #i!=i,i)0.ii

A. Gr"'& '& i-$#or n$)$ > pri() grup) de indicatori de lic#iditate are patru co(ponente distincte ce pot fi calculate pe ba a acelora-i date4 respecti$ detalierea pe ben i de scaden+e a pasi$elor -i acti$elor bancare < pasi$ele nete si(ple4 pasi$ele nete cu(ulate4 indicele lic#idit)+ii -i transfor(area (edie a scaden+elor. 2.P& i-$#$ n$)$ i+'#$ se calculea )4 pentru fiecare perioad)4 ca ,if$r$n.& ;n)r$ pasi$ele -i acti$ele cu &!$$&(i !&,$n.04 -i e9pri() ()sura 3n care acti$ele scadente acoper) pasi$ele scadente. @abelul de (ai *os pre int) un e9e(plu de calcul < T&%$#"# 2.3. C&#!"#"# '& i-$#or n$)$ i+'#$

13

Nr. 2 3 B

P$rio&,& /P1 PK 2 #"n0 2 #"n0K PKB#"ni B#"niKPKE#"ni To)&#

A!)i-$ 23D 2DF 3ID DDF

P& i-$ 33D 3FF 23D DDF

P& i-$ n$)$ i+'#$ 2FF DF - 2DF -

;e regul)4transfor(area scaden+elor este cea clasic) < resurse (obili ate preponderent pe ter(en scurt pentru finan+area unor plasa(ente preponderent pe ter(en lung. 3. P& i-$#$ n$)$ !"+"#&)$ 5asi$ele nete cu(ulate se calculea ) ca diferen+) 3ntre pasi$ele -i acti$ele cu(ulate corespun )toare fiec)rei ben i de scaden+e.

T&%$#"# 2.B. C&#!"#"# '& i-$#or n$)$ !"+"#&)$ Nr. P$rio&,& /P1 A!)i-$ A!)i-$ P& i-$ P& i-$ P& i-$ n$)$ !"+"#&)$ !"+"#&)$ !"+"#&)$ 2 PK2#"n& 23D 23D 33D 33D 2FF 3 2#"n&KPKB 2DF 3ID 3FF C3D 2DF B B#"niKPKE 3ID DDF 23D DDF To)&# DDF DDF 5asi$ele nete cu(ulate sunt folosite pentru a se(nala perioada de (a9i() ne$oie de lic#iditate. B.In,i!$#$ #i!=i,i)0.ii Acest edificator se calculea ) pe ba a acelora-i date4 dar nu prin diferen+)4 ci prin raportare < Indicele lic#idit)+ii Q

.iste(ele de ponderare sunt dou) < -ponderarea cu nu()rul (ediu de ile G luni sau aniH corespun )tor fiec)rei perioade E -ponderarea cu nu()rul curent al grupei de scaden+e respecti$e E 2n tabelul de (ai *os este pre entat un (odel de calcul al indicelui lic#idit)+ii utili &nd al doilea siste( de ponderare < T&%$#"# 2.C.C&#!"#"# in,i!$#"i ,$ #i!=i,i)&)$ Nr. P$rio&,& / P1 A!)iA!)i-$ P& i-$ P& i-$ $ 'on,$r&)$ 'on,$r&)$ 2 PK2#"n0 23D 23D 33D 33D 3 2#"n0KPKB#"ni 2DF BFF 3FF CFF B B#"niKPKE#"ni 3ID H3D 23D BID To)&# DDF 23DF DDF 2FFF 2n func+ie de aceste date4 $o( a$ea < IO Q1000I 1250 Q 048 Faloarea opti() a acestui indicator este 1 sau 100J. 2n ca ul nostru pute( aprecia c) banca are o lic#iditate adec$at)4 cu posibilitatea de 3(bun)t)+ire. 2.Tr&n for+&r$& +$,i$ & !&,$n.$#or Acest indicator e9pri() G 3n nu()r de ile4 de luni sau de aniH diferen+a 3ntre scaden+a (edie ponderat)a acti$elor -i cea a pasi$elor bancare.

Pasive. ponderate Active. ponderate

14

@. Q

Active. ponderate Pasive. ponderate Total .active Toatal . pasive

T&%$#"# 2.D. C&#!"#"# )r&n for+0rii +$,i$ & !&,$n.$#or Pon,$r$ P$rio&,&/P1 A!)iA!)i-$ P& i-$ P& i-$ $ 'on,$r&)$ 'on,$r&)$ F7D PK2#"n0 23D E37D 33D 2237D 27D 2#"n0 KPKB 2DF 33D 3FF BFF B7F B#"niKPKE 3ID H3D 23D BID To)&# DDF 2.2237D DDF IHI7D Faloarea acestui indicator $a fi < @. Q G 1.11245 I550H 7 G %8%45I 550HQ 24022 7 144318 Q 045" GluniH .e aprecia ) c) 3n acest e9e(plu s-a folosit ca siste( de ponderare durata (edie a fiec)rei perioade G ben iH4 e9pri(at) 3n luni G 045E145E3H4 re ultatul e9pri(&ndu-se4 de ase(enea4 3n luni. B. Gr"'& #i!=i,i)0.ii i+$,i&)$ 2. Po*i.i& #i!=i,i)0.ii Acest indicator se calculea ) pe ile Gpentru s)pt)(&na ur()toareH4 pe s)pt)(&ni Gpentru luna ur()toare H-i pe luni G pentru anul ur()torH. :)ri(ea po i+iei lic#idit)+ii se deter(in) ca diferent) 3ntre ACTIVELE LIC<IDE (i PASIVELE IMEDIATE. Acti$ele Oic#ide Q Contul curent la ,anca Central) R 5lasa(ente scadente de 3ncasat. 5asi$e i(ediate Q ;epo ite $olatile R 2(pru(uturi scadente de ra(bursat 6n e9e(plu de calcul si(plificat este pre entat 3n tabelul ur()tor < T&%$#"# 2.E. C&#!"#"# 'o*i.i$i #i!=i,i)0.ii A!)i-$ #i!=i,$ P& i-$ i+$,i&)$ Con)"# P#& &+ @+'r"+. S0')0+Ln& D$'o*i) !"r$n) !&,$n)$ S!&,$n)$ # To)&# $ To)&# Li!=i,i)0.i #& B&n!& ,$ ,$ -o#&)i#$ C$n)r&#0 ;n!& &) r&+%"r &) F 2 3 BM2J3 C D EMCJD IMB-E 2-E 2DF 2.3FF 2.BDF 2.IDF BEF 3.22F -IEF I-2B 3FF 2.IDF 2.GDF 2.HFF BDF 3.2DF -3FF 2C-3F 2ID 2.HFF 2.GID 2.DFF BFF 2.HFF NID 32-3I 3DF 2.H3F 3.FIF 2.CDF 3BF 2.EHF BGF ;ac) po i+ia lic#idit)+ii este negati$)4 atunci acti$ele lic#ide sunt insuficiente pentru onorarea integral) a obliga+iilor i(ediate.@rebuie s) se recurg) la surse de lic#iditate pentru acoperirea acestui deficit.2n ipote a unui acces facil la pie+e 4 ordinea de preferin+e pentru finan+area opera+iei ar fi< 3(pru(ut de la ,anca Central)4 3(pru(ut de pe pia+a interbancar)4 lic#iditatea 3nainte de ter(en a unor acti$e din portofoliu4 titulari area unor credite.;ac) po i+ia lic#idit)+ii este po iti$)4 atunci resursele lic#ide de care dispune banca dep)-esc necesarul sau pentru perioada corespun )toare. ;in punctul de $edere al gestiunii de lic#iditate situa+ia este de apreciat4 dar nu pute( negli*a ()ri(ea e9cedentului de lic#iditate. 2.Gr&,"# ,$ ;n,&)or&r$ '$ )$r+$n !"r) Acest indicator din pris(a lic#idit)+ii 4 se calculea ) pentru perioade foarte scurte de ti(p -i pe ben i de scaden+e. Raportul se refer) la po i+ia considerat) a anga*)rii fa+) de pia+) -i $i eat) raportul 3ntre solicit)rile noi fa+) de pia+) 4 prile* de noi anga*)ri fa+) de pia+) -i 3(pru(uturile scadente4 prile* de de anga*are . 15

RataQ I( prumuturi.scadente. fata.de. pita.creditului. :)ri(ea acestui indicator trebuie s) se situe e aproape de $aloarea 14 aceasta 3nse(n&nd un ec#ilibru 3ntre noile solicit)ri de credite -i 3(pru(uturile scadente. 2n ca ul 3n care raportul are $alori supraunitare 4 banca se afl) 3n postura de a fi ne$oit) s) atrag) resurse. 2n ca ul in$ers4 $aloarea subunitar) a raportului banca se afl) 3n iposta a de surplus de resurse pe care trebuie s) le fructifice 3n condi+ii de (a9i() profitabilitate -i (ini( de risc. R&)$#$ ,$ r$f$rin.0 &#$ #i!=i,i)0.ii. 5entru ca gradul de lic#idare s) poat) fi (ai bine perceput4 trebuie ca aceste s) fie interpretat nu nu(ai 3n su()4 ci -i 3n raport de alte ele(ente ale bilan+ului bancar sau 3n raport de total bilan+. Astfel4 pentru aprecierea lic#idit)+ii se pot folosi indicatori construi+i prin raportare 3ntre diferitele posturi sau grupe din bilan+4 de regul)4 care opun ele(entele de acti$ cu cele de pasi$. ;e (are utili are -i cu se(nifica+ie unani( acceptat) este< Rata lic#idit)+ii G1 H Q
Total .credite.acordate Total .depozite

Solicitari.noi. pe. piata.creditului.

Faloarea 1 a acestei rate ar e9pri(a o situa+ie nor(al). > rat) sc) ut) sub 1 ar 3nsenina un e9ces de lic#iditate -i un profit di(inuat. 0olosirea acestui indicator4 ca -i a celor care ur(ea )4 este necesar) -i se(nificati$) 3n co(pararea acti$it)+ii b)ncii sau 3ntre dou) perioade distincte de acti$itate ale aceleia-i b)nci. > rat) direct a9at) pe esen+a lic#idit)+ii este< Rata lic#idit)+ii G2H Q
Disponibilitati + Titluri.negociabile.negajate Total. Active

Aceast) rat) arat) di(ensional ()ri(ea acti$elor lic#ide -i u-or lic#idabile. > rat) este fa$orabil). 2n final4 ulti(a rat) din acest de(ers< Rata lic#idit)+ii G 3H Q
Re surse.volatile Active.lichide

;epo itele la ter(en4 se -tie4 au o stabilitate (ai (are 4 iar depo itele la $edere au $olatilitate (ai (are. 2n literatura de specialitate se reco(and)4 3n acest sens 4 o serie de indicatori cu( ar fi< 1. Indicatorul po i+iei (onetare< nu(erar -i depo ite la alte b)nci I total acti$e G $aloarea acestui indicator trebuie s) fie c&t (ai (are HE 2. Indicatorul titluri de $aloare lic#ide< titluri de stat I total acti$eG $aloarea acestui indicator trebuie s) fie c&t (ai (areHE 3. 5o i+ia net) a fondurilor de la ,anca Central) G fonduri $&ndute- fonduri cu(p)rateHItotal acti$e G $aloarea acestui indicator tebuie s) fie c&t (ai (areHE 4. Indicatorul pasi$elor foarte lic#ide< acti$e ale po i+iei (onetare I pasi$e ale pie+ei (onetareE 5. Indicele plasa(entelor pe ter(en scurt I pasi$e sensibile G $aloarea acestui indicator trebuie s) fie c&t (ai (areHE !. Indicele depo itelor stabile< depo ite stabile I total acti$e G $aloarea acestui indicator trebuie s) fie c&t (ai (ic)H. 5ri(ii trei indicatori se concentrea ) asupra acti$elor sau a lic#idit)+ii stocate a b)ncii.Ceilal+i trei indicatori se focali ea ) asupra pasi$elor sau a lic#idit)+ii cu(p)rate a b)ncii. ;epo itele bancare -i celelalte surse de fonduri bancare sunt grupate pe categorii 3n func+ie de 'ro%&%i#i)&)$& ,$ & fi r$)r& $. Astfel4 pasi$ele b)ncii se pot grupa 3n< 1. pasi$e foarte lic#ide G D #ot (oneS liabilities?H- depo ite care $or fi retrase cu siguran+) 3n perioada i(edit ur()toareE

1!

2. fonduri $ulnerabile G D $ulnerable funds?H 7 depo ite ale cien+ilor din care o parte substan+ial) G 25- 30JH $a fi retras) 3n perioada i(ediat ur()toareE 3. fonduri stabile G D core deposits?H- fonduri de di(ensiuni (ari -i care produc cele (ai (ari de ec#ilibre 3n ca ul retragerii lor de c)tre titularii de cont.

2.3.BRi !"# ,$ o#-&%i#i)&)$

So#-&%i#i)&)$& poate fi definit) ca fiind incapacitatea pe ter(en lung a societ)+ii bancare de a satisface anga*a(entele sale de p)r+i. Insol$abilitatea poate fi o prelungire 3n ti(p a cri ei de lic#iditate4 un re ultat al proastei gestion)ri a acesteia. Riscul sol$abilit)+ii apare ca ur(are a de ec#ilibrului pe scadente 3ntre acti$ele -i pasi$ele bancare4 a politicii de dob&n i precu( -i a ne3ndeplinirii contractului de credit c)tre client. 2n $ederea e$it)rii acestor nor(e un rol deosebit 3l au cele care se refer) la< a. asigurarea unui ni$el (ini( al capitaluluiE b. o gestionare corect) -i eficient) a lic#idit)+iiE c. o politic) de dob&n i ec#ilibrat)E d. respectarea unor nor(e clare4 precise pri$ind acordarea de crediteE e. asigurarea garant)rii credituluiE 5rincipalele c)i de reducere a influen+ei factorilor de risc sunt < a. (a*orarea capitalului propriuE b. (ic-orarea pe c&t posibil a riscului de portofoliuE c. crearea de re er$e pentru crean+e 3ndoielnice. ,)ncile plasea ) (ai ales banii 3(pru(uta+i de la clien+i obtin&nd principala parte a $eniturilor.Aceast) tendin+) negati$) este contracarat) de< a. cre-terea ponderii $eniturilor din ser$icii bancare 3n totalE b. $enituri bancar G de e9e(plu4 3n (ulte +)ri occidentale a crescut ponderea co(isioanelor 3n total 5rodus Intern ,ancar de la apro9i(ati$ 15J 3n Taponia la circa 4!J 3n 8l$e+ia H. @endin+a celor (ai i(portante 10 riscuri selectate de c)tre participan+ii la sonda*ul din 200! fa+) de cel din 2005 este redat) 3n tabelul ur()tor< @abelul 1.%. @endin+a celor (ai i(portante 10 riscuri bancare R$*"#)&) N"+0r I+'or)&n.& $ 3FFE r0 '"n "ri +&9i+0 1 Riscul de credit 1 44 1 2 Conte9tul 4 3" 1 (acroec. 3 Riscul de 5 33 1 dob&nd) 4 Riscul $alutar 11 3! 2 5 ;o(inan+a pe 8 28 1 pia+) ! Riscul de % 31 1 lic#iditate % Riscul de fraud) " 30 1 8 Riscul legislati$ 2 33 1 " Riscul de 14 24 2 concentrare 1% I+'or)&n.& M$,i& D$-i&.i& +ini+0 )&n,&r, 10 2448 2n cre-tere 10 4431 Constant) 8 " 10 10 10 10 10 44"% 5403 5425 542! 5433 5442 5483 Constant) Constant) Constant) constant) Constant) Constant) Constant)

10 .uprapopularea sectorului

10

21

10

!400

2n cre-tere

2.3.B.2.An&#i*& ri !"#"i ,$ o#-&%i#i)&)$ ;in punct de $edere contabil4 capitalul repre int) diferen+a 3ntre totalul acti$elor -i totalul obliga+iilor4 aceasta concreti &ndu-se 3n $aloarea in$esti+iei ac+ionarilor. 2n $ederea e$it)rii4 pre$enirii -i di(inu)rii ac+iunii acestor cau e4 consider)( necesar) aplicarea -i respectarea nor(elor pruden+iale referitoare la< asigurarea unui ni$el (ini( al capitaluluiE anali a riguroas)4 pe principii -tiin+ifice4 a dob&n ilor b)nciiE asigurarea garant)rii creditelorE calculul -i anali a ratei de acoperire a riscului. Conclu ion&nd4 se consider) oportun a enu(era c)ile principale de reducere a influen+ei factorilor de risc< (a*orarea capitalului propriuE di(inuarea4 pe c&t posibil4 a riscului de portofoliuE crearea de re er$e G pro$i ioane H pentru crean+ele 3ndoielnice. 2.3.B.3 In,i!&)orii ri !"#"i ,$ o#-&%i#i)&)$ Aor(ele ,.A.R. stabilesc ponderi de risc pe categorii de acti$e din bilan+4 care sunt de< aH 0J< nu(erarul din casieriile b)ncilor4 titlurile de 3(pru(ut ale statului4 creditele acordate statului -i autorit)+ilor centrale ale statului -i su(e de pri(it de la statE bH 20J- cecurile -i alte ele(ente 3n curs de decontare4 credite acordate ad(inistra+iei locale a statului -i organis(elor gu$erna(entaleE cH 50J - creditele ipotecare acordate persoanelor fi ice -i garantate cu ipotec) de pri( rangE dH 100J - credite acordate clien+ilor nebancari4 alte credite -i crean+e dec&t cele (en+ionate anterior4 i(obili )ri corporale4 titluri de participare la capitalul unor societ)+i nebancare. >pera+iuni e9trabilan+iere desf)-urate de b)nci< &1 &n8&5&+$n)$ ,&)$: - de finan+are -i de plat) 3n fa$oarea institu+iilor de creditE - de finan+are -i de plat) 3n fa$oarea clienteleiE - de garan+ie pentru restituirea de credite acordate unor institu+ii de creditE %1 &n8&5&+$n)$ 'ri+i)$: - de finan+are -i de plat) de la alte institu+ii de creditE - de garan+ie de la alte institu+ii de creditE 0ondurile proprii ale b)ncilor includ !&'i)&#"# 'ro'ri" / ,$ r&n8 IH -i !&'i)&#"# "'#i+$n)&r / ,$ r&n8 II 1. C&'i)&#"# 'ro'ri" in!#",$ : aH capitalul social subscris -i $)rsatE bH pri(e legate de capital4 integral 3ncasateE cH re er$e legaleE dH fondul de de $oltare G se constituie prin prele$)ri din profitul net H4
4

Ou(ini+a Ro9in4?'estiunea riscurilor bancare?48d.;idactic)4,ucure-ti41""%

18

eH fH gH #H iH aH bH cH dH eH

re er$ele din diferen+ele de curs $alutarE fondul i(obili )rilor corporaleE re er$ele statutareE re ultatul reportat repre ent&nd profitul nereparti atE re ultatul net al e9erci+iului financiar curent repre ent&nd profit. C&'i)&#"# "'#i+$n)&r in!#",$: alte re er$e dec&t cele 3n capitalul propriuE datoria subordonat)E re er$a general) pentru riscul de creditE sub$en+iile pentru in$esti+iiE re er$e din ree$aluarea patri(oniului.

2.3.C.Ri !"ri#$ r&)$i ,o%Ln*ii

Riscul ratei dob&n ii este riscul e$olu+iilor nefa$orabile a re ultatelor ca ur(are a (odific)rilor ratelor. Riscul ratei este re ultatul a doi factori < 1. po i+ia ratei dob&n iiE 2. incertitudinea ratelor de pe pia+). Po*i.i& r&)$i este repre entat) de diferite linii din bilan+ care sunt afectate de (i-c)rile de pe pia+). In!$r)i)",in$& 'ri-in, +&r5& ,o%Ln*ii cre-te cu $olatilitatea ratei 4 pe de o parte4 -i cu e9punerea la riscul de rat) 4 pe alt) parte.Anali a po i+iilor de rat) const) 3n identificarea e9punerilor ale c)ror rate se inserea ) pe o anu(it) perioad). 2.3.C.2.An&#i*& ri !"#"i r&)$i ,o%Ln*ii 0actorii care influen+ea ) apari+ia -i de $oltarea riscului ratei dob&n ii pot fi grupa+i astfel< F&!)ori $n,o8$ni: aH strategia b)nciiE bH structura acti$elor -i pasi$elor b)nciiE cH $olu(ul -i $aloarea creditelorE dH calitatea portofoliului de credite4 eH e-alonarea scaden+elor creditelorE fH scaden+a fondurilor atrase. F&!)ori $9o8$ni: aH (ediul econo(ic e9istentE bH tipul de politic) econo(ic)4 (onetar)4 practicat) de autorit)+iE cH e$olu+ia pie+ei interbancareE dH factori de ordin psi#ologic. 2.3.C.3.In,i!&)orii ri !"#"i r&)$i ,o%Ln*ii Indicatorii riscului ratei dob&n ii utili a+i 3n practica bancar) sunt ur()torii< &1 Ri !"# r&)$i ,o%Ln*ii7 care se deter(in) ca raport 3ntre acti$ele producti$e -i pasi$ele purt)toare de dob&n iE %1 M&r5& &% o#")0 & ,o%Ln*ii %&n!&r$7 e9pri(at) prin $eniturile nete din dob&n i4 reflect) capacitatea b)ncii de a acoperi c#eltuielile cu dob&n ile bonificate la depo iteE !1 M&r5& 'ro!$n)"&#0 %r")0 & ,o%Ln*ii %&n!&r$4 care re ult) din raportarea absolut) la acti$ele producti$e M 100E ,1 M&r5& 'ro!$n)"&#0 n$)0 & ,o%Ln*ii %&n!&r$4 care se calculea ) ca raport 3ntre ni$elul (ediu al ratei dob&n ii acti$e -i ni$elul (ediu al ratei dob&n ii pasi$eM 100.

2.3.D.Ri !"# ,$ !"r -&#")&r

;ardac -i Fiscu4?:oned) -i credit?4A.8 ,ucure-ti42001

1"

Riscul $alutar repre int) probabilitatea ca o $aria+ie a cursului $alutar pe pia+) s) duc) la di(inuarea profitului net bancar.Acesta (ai este denu(it ca fiind probabilitatea ca o $aria+ie a cursului $alutar pe pia+) s) influen+e e negati$ (ar*a dob&n ii bancare. Riscul $alutar apare in ur(a e9ecut)rii de c)tre o banc) a unor opera+iuni pentru clien+ii s)i au un nu(e propriu. Co(ponentele e9punerii riscului $alutar < 1.Expunerea de transla ie < aH apare 3n ca ul b)ncilor cu acti$itate interna+ional) 4 societ)+ile afiliate trebuind s) raporte e data -i s)--i consolide e re ultatele financiare 3n (onede tari de referin+) a societ)+ii de #edging. bH .e acoper) prin opera+ii de #edging. !.Expunerea tranzac ional" < - re ult) din faptul c) o serie de opera+ii se desf)soar) 3n $alut)4 iar cursul fluctuea )4 influen+&nd (ar*a 3n +ara de referin+). - poate fi se(nificati$) pe ter(en scurt -i este acoperit) prin opera+iuni de #edging. #.Expunerea economic" < - reflect) influen+a fluctua+iilor cursurilor $alutare asupra $alorii de pia+) a b)ncii. @ratarea riscului de curs $alutar presupune folosirea a doi indicatori < aH 5o i+ia global) a sc#i(bului la un (o(ent dat definit) ca soldul net repre entat 3n ur(a diferen+ei dintre crean+ele 3n $alut) -i datoriile 3n $alut) a b)ncii. Acest indicator nu este edificator4 3ntruc&t nu pune 3n e$iden+) riscul la care este e9pusa banca4 deoarece toate $alutele 5 sunt tratate la un loc 4 calculul se face nu(ai 3n condi+iile 3n care autorit)+ile i(pun b)ncilor ca la sf&r-itul fiec)rei ile banca s) aib) o po i+ie $alutar) egal) cu ero. bH 5o i+ia sc#i(bului 3n $alut) const) 3n deter(inarea pentru fiecare tip de $alut) a crean+elor si datoriilor pe care o banc) le are. Calculul conduce la dou) situa+ii astfel < 1. ,anca se g)se-te 3n B po i+ie scurt) C atunci c&nd crean+ele 3n $aluta B 9 Csunt (ai (ici dec&t datoriile 3n $alut) C9 Csitua+ia este fa$orabil) pentru banca c&nd cursul de sc#i(b $alutar al $alutei B 9 C se deprecia ) 3n ur()torul inter$al de ti(p si nefa$orabil) c&nd cursul de sc#i(b $alutar al $alutei C9 Ccre-te 3n ur()torul inter$al de ti(p. 2. ,anca se g)se-te 3n B po i+ie lung) C atunci c&nd de+ine (ai (ulte crean+e 3n $alutaB 9 Cdec&t datoriile e9pri(ate 3n aceea-i $alut). .itua+ia este fa$orabil) atunci c&nd cursul de sc#i(b $alutar B 9 C cre-te 3n ur()torul inter$al de ti(p -i nefa$orabil) 4 c&nd cursul de sc#i(b $alutar al $alutei B 9 Cse deprecia ) 3n ur()torul inter$al de ti(p. 2.3.D.2.An&#i*& ri !"#"i ,$ !"r -&#")&r Riscul $alutar Griscul ratei de cursHeste probabilitatea ca o $aria+ie a cursului $alutar pe pia+) sa duc) la di(inuarea profitului net al b)ncii sau probabilitatea ca o $aria+ie a cursului $alutar pe pia+) sa duc) la di(inuarea profitului net al b)ncii sau probabilitatea ca o $aria+ie a cursului $alutar pe piat+) sa influen+e e negati$ (ar*a dob&n ii bancare. 2n conclu ie4 anali a riscului $alutar presupune4 3n principal < aH a*ustarea periodic) a po i+iilor $alutare pentru a ec#ilibra po i+iile lungi -i scurte E bH acoperirea riscului $alutar prin folosirea unor (etode si te#nici specifice4 3n special a instru(entelor deri$ateG#edgingH. 5entru reali area celor dou) etape de anali ) a riscului trebuie parcur-i ur()torii pa-i < aH definirea -i identificarea periodic) a tipurilor de e9puneri care pot afecta banca <

.pulb)r Cristi- >pti(i area (anage(entului bancar4 8ditura 6ni$ersitaria Craio$a4 Craio$a41"""

20

bH e$aluarea prin deter(inarea $alorii absolute a e9punerilor nete pentru fiecare $aluta4 3n conte9tul $olatilit)+ii anticipate a pie+elor $alutareE Anali a standard de risc la ,anca Co(ercial) Ro(an)4 de e9e(plu este un proces 4 continuu care $i ea ) gestionarea global) a riscurilor 4 i(pus) de e9isten+a rela+iilor de interdependen+a dintre diferite opera+iuni4 tran ac+ii -i acti$it)+i ale b)ncii4 dar -i de leg)turile-prin cau e -i efecte dintre diferitele tipuri de risc. 2.3.D.3.In,i!&)orii ,$ !"r -&#")&r 2n cadrul (anage(entului bancar4 opera+iunile 3n $alut) ocup) un loc i(portant4 deoarece ele pre int) un poten+ial ridicat de risc4 a c)rui producere influen+ea ) negati$ patri(oniul si re ultatul 3ntregii acti$ita+i desfa-urate. A$&nd 3n $edere faptul c) tran ac+iile derulate de societ)+ile bancare pot fi e9pri(ate deopotri$) 3n (oned) national) -i 3n $alut) 4opera+iunile $alutare acoper) 4 practic 4 3ntreg spectrul acti$ita+ilor acestora < aH opera+iuni de sc#i(b la $edere -i la ter(en E bH opera+iuni cu titluri E cH opera+iuni pri$ind conturile curente4 conturile de corespondent4 conturile de depo ite E >pera+iunile $alutare reflectate 3n bilan+ul contabil 4 pe partea de acti$ -i pe partea de pasi$ -i 3n e9trabilan+ier 4sunt e9pri(ate 3n (oned) national) la un curs de sc#i(b $alabil la sf&r-itul e9erci+iului financiar4 astfel c) $aria+iile acestuia pot genera c&-tiguri sau pierderi pentru banc). .i(ilar este apreciat) -i po i+ia de sc#i(b indi$idual) desc#is) pe fiecare $alut) 3n parte. 5o i+ia de sc#i(b lung) sau scurt) adoptat) pe o anu(it) $alut) generea ) efecte fa$orabile sau nefa$orabile asupra b)ncii 43n func+ie de e$olu+ia cursului de sc#i(b al (onedei na+ionale fa+) de $aluta respecti$) < T&%$#"# 2.H.Inf#"$n.& -&ri&.i$i !"r "#"i ,$ !=i+% & "'r& r$*"#)&)$#or %0n!ii : A'r$!i$r$& +on$,$i n&.ion&#$ N$f&-or&%i#0 F&-or&%i#0 D$'r$!i$r$& +on$,$i n&.ion&#$ F&-or&%i#0 N$f&-or&%i#0

Po*i.i$ -&#")&r0 #"n80 Po*i.i$ -&#")&r0 !"r)0

>pera+iunile $alutare influen+ea ) po i+ia de sc#i(b nu(ai 3n ca ul 3n care (odific) po i+ia net) a b)ncii G soldul dintre acti$ele -i pasi$ele 3n $alut) H. dH 5entru o banc) ro(aneasc) 4 acordarea unui credit 3n 6.; deter(in) (odific)ri de ()ri(e egal) ale ele(entelor de acti$ -i pasi$ e9pri(ate 3n 6.; 4 astfel ca po i+ia $alutar) anterioar) 3n 6.; $a fi nesc#i(bat). eH ;ac) banca reali ea ) o opera+iune de sc#i(b $alutar R>OU6.; 4 ac#i i+ion&nd un (ilion 6.; contra 30 (ld. R>O 4 re ultatul $a consta 3n cre-terea po i+iei $alutare 3n 6.;. 5o i+iile de sc#i(b4 lungi sau scurte 4 sunt deter(inate de o serie de ele(ente e$iden+iate at&t 3n bilan+ 4 c&t -i 3n afara bilan+ului < ele(ente de acti$ -i pasi$ deno(inate 3n $alut) G inclusi$ dob&n ile calculate de pri(it sau de pl)tit 4 scadente sau care nu au a*uns la scaden+) H. opera+iuni de sc#i(b $alutare la $edere -i la ter(en .

21

2n (a*oritatea +)rilor 4b)ncile 3nregistrea ) opera+iunile 3n $alut) 3n conturi desc#ise pe fiecare din $alutele 3n care acestea sunt deno(inate . @otodat)4 se desc#id conturi pe po i+ii de sc#i(b pentru fiecare $alut) 4 3n care se 3nregistrea ) 3n contrapartid) aceste opera+iuni.Conturile de natura celor (en+ionate sunt4 dupa ca 4 conturi bilan+iere sau conturi e9trabilan+iere. Acestea sunt e$iden+iate 3n conturi 3n afara bilan+ului 4cele (ai frec$ente $i &nd < aH anga*a(ente de finan+are acordate -i pri(ite 4 bH cu(p)r)ri si $&n )ri de $alut) la $edere G 3n inter$alul dintre ini+ierea tran ac+iei -i transferul efecti$ al banilor4 potri$it u antelor pie+eiH. cH Cu(p)r)ri -i $&n )ri de $alut) la ter(en E dH Cu(p)r)ri si $&n )ri de titluri financiare la ter(ene fer(e -i condi+ionate E eH ;ob&n i de pri(it sau de pl)tit 3n $alut). Astfel de opera+iuni for(ea ) po i+ia de sc#i(b opera+ional). 2n ansa(blul tran ac+iilor $alutare derulate de banc) e9ist) o serie de opera+iuni certe 4 care se reflect) 3n ele(entele de patri(oniu 4 deci 3n conturi bilan+iere cu( sunt < aHtitluri de in$esti+ii E bHtitluri de participare la capitalul social al altor institu+ii financiare E cH titluri de acti$it)+i de portofoliu E ;e regul)4 po i+ia de sc#i(b opera+ional) repre int) diferen+a dintre po i+ia de sc#i(b total) si po i+ia de sc#i(b structural).

22

CAPITOLUL II: ACOPERIREA I FINANAREA RISCURILOR BANCARE

3.2.G$ )ion&r$& ri !"ri#or %&n!&r$ !"'rin,$: Fin&n.&r$& ri !"ri#or %&n!&r$ 5roble(a gestiunii riscurilor bancare este abordat) pentru tipuri de riscuri specifice4 datorit) di$ersit)+ii -i co(ple9it)+ii riscurilor bancare.'estiunea global) a acestor riscuri se i(pune ca o necesitate -i trebuie s) asigure b)ncii capacitatea de a identifica -i aprecia riscurile bancare4 de a le controla4 de a le eli(ina -i de a le finan+a. Alte priorit)+i se refer) la anticiparea pierderilor4 constituirea re er$elor4 transferul riscurilor prin asigurare 4 integrarea gestiunii riscurilor bancare 3n siste(ul global de gestiune a b)ncii. 2n succesiunea lor logic)4 etapele gestiunii globale a riscurilor bancare constau 3n ur()toarele< identificarea -i e$aluarea riscurilor 4 controlul -i finan+area riscurilor. Integrarea e$alu)rii riscurilor 3n planificarea strategic) a b)ncii $a asigura gestiunii riscurilor bancare $i ibilitate -i focali are. 5entru a integra identificarea -i e$aluarea riscurilor bancare 3n procesul de planificare 4 banca trebuie s)--i defineasc) de la bun 3nceput principalele linii de acti$itate.5rocesul de gestiune a riscurilor 3ncepe prin descifrarea -i locali area riscurilor diferitelor ga(e de produse bancare pentru principalele acti$it)+i bancare .5entru a identifica -i e$alua ni$elul de risc al unei ga(e de produse bancare sau al unei acti$it)+i bancare4 (anagerii trebuie s) intuiasc) -i s) obser$e situa+iile se(nificati$e care pot genera pierderi financiare . :anage(entul poate reali a acest lucru prin elaborarea unor scenarii de pierdere pentru acti$it)+ile4 tran ac+iile -i interfe+ele bancare. C&nd se elaborea ) profilul riscului este util s) se aloce e9punerile la risc diferitelor co(ponente ale riscului -i s) se identifice frec$en+a -i ()ri(ea pierderilor care pot fi generate de e9puneri.'ra$itatea pierderilor ()soar) i(pactul financiar care re ult) din producerea e$eni(entelor asociate e9punerii la risc. 6n (anager cu anu(it) e9perien+) bancar) poate dob&ndi o bun) perspecti$) asupra ni$elului riscului asociat unei anu(ite e9puneri co(bin&nd frec$en+a cu a(plitudinea riscului. A!o'$rir$& ri !"ri#or %&n!&r$ Acoperirea riscurilor bancare se poate reali a at&t printr-un progra( for(al de finan+are elaborat pe ba a progno elor asupra pierderilor anticipate4 c&t -i prin prele$)ri pentru fondurile de re er$) constituite pentru pierderi din creditare .2n plus4 b)ncile pot acoperi riscuri 3n afara unor progra(e for(ale de finan+are 4 dac) trec pierderile pe c#eltuieli sau le acoper) din capital. Aceste progra(e generea ) 3n (od ine$itabil un anu(it grad de incertitudine asociat) $eniturilor -i o cerere incert) de capital bancar.!5e de alt) parte4 e9isten+a progra(elor for(ale autofinan+ate repre int) un (esa* pentru pie+ele financiare4 3ntruc&t presupune identificarea -i e$aluarea riscurilor4 precu( -i reducerea gradului de incertitudine pri$ind $eniturile $iitoare. Acoperirea riscurilor trebuie s) se fac) (ai ales pe ba a a dou) criterii< acoperirea unor fa(ilii de riscuri -i e9isten+a unei ba e proprii
!

.toica :aricica4? :anage(ent bancar?4 8d. 8cono(ic)4 ,ucure-ti41"""

23

de date statistice referitoare la frec$en+a -i a(ploarea riscurilor. 2n lipsa acestor condi+ii4 riscurile nu pot fi autofinan+ate 3n (od corect. Tr&n f$r&r$& ri !"ri#or %&n!&r$ @ransferarea riscurilor bancare este eficient) atunci c&nd frec$en+a -i gra$itatea sunt specifice unor riscuri catastrofale -i 3n ca ul riscurilor neidentificate -i nee$aluate cu preci ie..tructurarea unui progra( de asigurare fa+) de riscuri pentru o banc) se poate reali a +in&nd sea(a de trei posibilit)+i< aH negocierea centrali at) cu li(itarea nu()rului de poli+eE bH negocierea descentrali at)4 poli+ele fiind 3nc#eiate separatE cH progra(e specifice pentru diferite acti$it)+i bancare. ;e-i transferarea riscurilor poate fi eficient)4 ea trebuie s) fie ulti(ul ele(ent luat 3n considerare de gestiunea riscurilor bancare.5entru a de(onstra utilitatea -i i(portan+a finan+)rii riscurilor bancare pentru siste(ul bancar -i econo(ia unei +)ri4 se $a ilustra e9e(plul de fali(entare a renu(itei ,)nci engle e ,arings din 1""5.

3.2.2.G$ )ion&r$& ri !"#"i ,$ !r$,i)&r$

'estionarea riscului de credit const) 3n utili area unor te#nici prin care banca poate s) di(inue eG eli(ineH pierderile sau poate s) sal$e e creditul. 5entru aceasta4b)ncile (onitori ea ) calitatea portofoliului de credite printr-un audit periodic Gre$i uireH 3n func+ie de notarea intern) a creditului ce a fost f)cut) cu oca ia instu(ent)rii dosarului de credit.:onitori area per(ite detectarea din ti(p a creditelor care ar putea de$eni Kcredite proble()L. Re$i uirea creditelor pe l&ng) faptul c) reduce pierderile4 per(ite atingerea -i altor proble(e cu( ar fi < 1.aplicarea unifor() a docu(enta+iei de creditareE 2.respectarea politicii de credite 4 nor(ele b)ncii -i regle(ent)rile bancare 3n $igoare E 3.infor(area (anage(entului b)ncii despre situa+ia general) a portofoliului de credite E 4.(onitori area ofi+erilor de credite care sunt r)spun )tori de e$olu+ia nefa$orabil) a creditelor. >rgani area opera+iunii de re$i uire +ine de opera+iunea b)ncii. 2n b)ncile (ari e9ist) personal care se ocup) nu(ai de re$i uirea creditului sub coordonarea Co(itetului de Creditare 4 pentru a--i asigura independen+a fa+) de personalul de creditare. 2n b)ncile (ai (ici 4opera+ia de re$i uire re$ine ca o sarcin) supli(entar) ;irec+iei de Creditare.5e parcursul re$i uirii4 indiferent cine o face4 se ur()re-te starea financiar) -i capacitatea de ra(bursare a clientului 4 precu( -i e9isten+a -i starea garan+iilor. Anu(i+i indici cu( ar fi < pl)+ile cu 3nt&r iere ale ratelor -i dob&n ilor4 sc#i(barea (anage(entului4 ac+iunule legale 3(potri$a clientului4 deteriorarea relatiilor cu partenerii de afaceri sau cu personalul 4 unele e$eni(ente 7 furtuni4 de astre naturale4 sunt (oti$e care arat) c) acel credit acordat a de$enit un Kcredit proble()L.2n acel (o(ent ofi+erul de credite trebuie s) inter$in) pentru a pre$eni deteriorarea -i a (ic-ora pierderea poten+ial). >pera+iunea de sal$are a creditului const) 3n recuperarea unor crean+e de c)tre banc) prin preluarea acestora de c)tre o alt) 3ntreprindere care finan+ea ) co(pararea crean+elor. Aceast) opera+iune este posibil) c&nd debitorul a suferit un KaccidentL4 dar i(aginea lui -i puterea econo(ic) pre int) interes pentru alte 3ntreprinderi. Riscul de credit s-a do$edit cel (ai periculos dintre riscurile bancare 4 indiferent de regiunea geografic) de pe glob. 6n studiu al fali(entelor bancare 3n Aoua Anglie a de(onstrat c)4 din cele !2 de b)nci care e9istau 3nainte de 1"84 -i care au intrat 3n fali(ent 3n peroade 1"8"-1""24 3n 58 din ca uri creditele i(obiliare au fost factorul do(inant. Oa ora actual)4 cele (ai (ulte b)nci -i-au asigurat sediile -i birourile4 (a-inile4 te#nica de calcul4 transportul de $alori4 te aurele4 casetele de $alori. 5oli+a Co(ple9) pentru ,)nci G ,anVers ,lanVet ,ond 7 ,,,H acoper)4 prin condi+iile standard de asigurare4 pierderile suferite de banc) din cau a < ac+inilor frauduloase ale anga*a+ilor b)ncii E furtului prin efrac+ie4 *afului ar(at4 dispari+iei banilor4 #&rtiilor de $aloare -i a altor bunuri aflate 3n sediul b)ncii E pierderii banilor -i a altor bunuri -i $aloare pe perioada transportului E falsific)rii instru(entelor financiare E accept)rii de 24

$alut) falsificat). 5oli+a de 0raud) 8lectronic) pe Co(puter G 8lectronic and Co(puter Cri(e Insurance H acoper) pierderile cau ate de introducerea4(odificarea sau distrugerea frauduloas) a infor(a+iilor 3n for(at electronic E (odificarea frauduloas) a soft1are- ului4 distrugerea cu rea inten+ie din siste(ul infor(atic sau (e(orate pe (edii- support E distrugerea infor(a+iilor de $iru-i infor(atici..ucursalele b)ncilor str)ine care opera ) pe pia+a ro(&neasc) sunt4 3n (area lor (a*oritete4 asigurate din b)ncile din +ara de origine sau c#iar de societ)+i de asigurare din cadrul grupurilor financiare. 2ntr-o lu(e tot (ai nesigur) 4 cu procese -i feno(ene econo(ice instabile -i cu o (are $olatilitate4 riscurile generate de e$olu+iile i(pre$i ibile ale ac+iunilor u(ane -i ale siste(elor infor(atice sunt o co(ponent) o(nipre ent) a acti$it)+ii bancare. 5entru b)ncile care ac+ionea ) 3n Ro(&nia 4ristourne opera+ionale sunt (ai pregnante 4 datorit) (ediului econo(ic ostil 3n care lucrea )4 dar -i specificului siste(ului bancar ro(&nesc4 aflat 3nc) 3n fa a de cre-tere -i adaptare la rigorile concuren+iale ale econo(iei de pia+). Au toate b)ncile -i-au asigurat riscurile opera+ionale datorit) < aH lipsei unei oferte e9plicite -i co(plete din partea societ)+ilor de asigurare pe pia+) ro(&neasc) E bH costului relati$ ridicat al asigur)rilor 4 pe care b)ncile decapitali ate -i cu o profitabilitate sc) ut) e$it) s)-l pl)teasc) E cH lipsei unei culturi solide a acti$it)+ii de asigurare. Aecesitatea asigur)rii riscurilor opera+ionale a 3nceput s) fie 3n+eleas) de tot (ai (ul+i banc#eri4 dar datorit) constr&ngerilor financiare4 asigurarea riscurilor figurea ) 3nc) 3n coada listei priorit)+ilor in$esti+ionale ale (a*orit)+ii b)ncilor ro(&ne-ti. 2n $iitorul apropiat4 ogani a+iile interna+ionale prin Co(itetul de la ,asel ur(ea ) s) solicite b)ncilor constituirea de re er$e speciale de capital pentru acoperirea riscurilor opera+ionale.%

3.2.3.R$8#$+$n)&r$& ri !"#"i ,$ !r$,i)&r$

Creditele -i plasa(entele se clasific) 3n ur()toarele categorii < aH standard E bH 3n obser$a+ie E cH substandard E dH 3ndoielnic E eH pierdere E Aceast) clasificare se reali ea ) aplic&nd si(ultan criteriile < 1H.er$iciul datoriei 7 capacitatea debitorului de a--i onora datoria la scaden-)4 e9pri(at) cu nu()r de ile de 3nt&r iere la plat) de la data scaden+ei< aH5erfor(an+a financiar) 7 reflectarea poten+ialului econo(ic -i a solidit)+ii financiare a unei entit)+i econo(ice 4 ob+inut) 3n ur(a anali )rii unui ansa(blu de factori !&n)i)&)i-i G lic#iditate4 sol$abilitate4 risc -i profitabilitate H -i !&#i)&)i-i G calitatea (anage(entului4 a ac+ionariatului4 a garan+iilor H. Categoriile de perfor(an+) financiar) sunt notate de la A la 8 3n ordinea descresc)toare a calit)+ii acesteia. bHIni+ierea de proceduri *udiciare 7 #ot)r&rea de c)tre instan+) a 3nceperii procedurii de fali(ent sau declan-area procedurii de e9ecutare silit) fa+) de persoane fi ice sau *uridice. 5e l&ng) obligati$itatea constituirii de pro$i ioane specifice pentru riscul de credit 4 ,AR i(pune ur()toarele li(ite 3n procesul de acordare a creditelor < 1. ni$elul unei e9puneri (ari nu poate dep)-i 20J din fondurile proprii ale b)ncii 4 iar su(a total) a e9punerilor (ari nu $a dep)-i de 8 ori ni$elul fondurilor proprii ale b)ncii.8
% 8

.u(edrea4.il$ia4?:anage(ent financiar -i bancar?4,ra-o$42002 F.5atulea4C.@urianu4?'aran+iile de e9ecutare a obliga+iilor co(erciale?48d..cripta4,ucure-ti41""8

25

2..u(a total) a 3(pru(uturilor nete acordate persoanelor aflate 3n rela+ii speciale cu banca nu poate dep)-i 20J din fondurile proprii ale b)ncii. 3..u(a total) a 3(pru(uturilor nete acordate de banc) personalului propriu4 inclusi$ fa(iliilor acestuia4 nu poate dep)-i 5J din fondurile proprii ale b)ncii. 5entru li(itarea riscului de credit4 ,anca Central) poate stabili ur()toarele reguli< aH li(itarea credit)rii unui singur debitorEbH bH li(itarea 3(pru(uturilor (ari acordateEcH cH constituirea de pro$i ioane. E9'"n$r$& +&9i+0 f&.0 ,$ "n in8"r ,$%i)or Aor(ele ro(&ne-ti stabilesc c) 3(pru(uturile acordate de o societate bancar) unui singur debitor nu pot dep)-i cu(ulate 4 20J din fondurile proprii ale acesteia. .e consider) un singur debitor orice persoan) sau un grup de persoane fi ice sau *uridice care beneficia )4 3(preun) sau cu titlu indi$idual4de 3(pru(uturi -i garan+ii acordate de aceea-i societate bancar) -i care sunt legate econo(ic 3ntre ele43n sensul ca< aH una dintre persoane e9ercit) asupra celorlalte 4 direct sau indirect4 putere de controlE bHni$elul cu(ulat al 3(pru(uturilor acordate repre int) un singur risc de credit pentru societatea bancar) 4 3ntruc&t persoanele sunt legate 3ntr-o ase(enea ()sur) 3nc&t 4 dac) una dintre ele $a 3nt&(pina dificult)+i de ra(bursare4 alta sau celelalte $or 3nt&(pina dificult)+i si(ilare.;e ase(enea4 sunt restric+onate 3(pru(uturilor acordate persoanelor aflate 3n rela+ii speciale cu banca. ;e e9e(plu4 $olu(ul creditelor care pot fi acordate de o banc) ac+ionarilor s)i este de (ini( 20J din fondurile proprii . C&nd clientul este ac+ionar se(nificati$ G de+ine (ai (ult de 5J din capitalul b)ncii H4 restric+ia se accentuea )4 dreptul restr&ng&ndu-se la 20J din fondurile proprii pentru to+i ac+ionarii se(nificati$i la un loc. 2n aceste condi+ii4 posibilitatea b)ncii de a intra 3n rela+ii bancare cu astfel de clien+i este (ult (ai redus). Ace-ti ac+ionari sunt obliga+i s) (earg)4 pentru satisfacerea propriilor ne$oi de creditare4 la alte b)nci. E9'"n$r$& +&9i+0 &8r$8&)0 5otri$it regle(ent)rilor pruden+iale ale ,.A.R.4 su(a total) a 3(pru(uturilor (ari acordate debitorilor nu poate dep)-i de 8 ori ni$elul fondurilor proprii ale societ)+ii bancare.6n 3(pru(ut este considerat (are atunci c&nd su(a tuturor 3(pru(uturilor acordate unui singur debitor 4 inclusi$ a giran+ilor -i a altor anga*a(ente asu(ate 3n nu(ele acestuia dep)-e-te 10 J din fondurile proprii ale societ)+ii bancare.Aceast) regul) se aplic) oric)ror acorduri de noi credite4 indiferent de su()4 care acu(ulate cu anga*a(entele pro$enite din perioada anterioar4 dep)-esc li(ita de 10 J din fondurile proprii ale b)ncii.

3.2.B.G$ )ion&r$& ri !"#"i ,$ #i!=i,i)&)$

'estiunea riscului de lic#iditate al unei b)nci const) practic 3n cedarea4 ipotecarea sau ga*area titlurilor de crean+) din portofoliul b)ncii sau g)sirea unor resurse noi cu costuri (arginale inferioare randa(entului (ediu al in$esti+iilor b)ncii.'estiunea riscului de lic#iditate presupune o abordare distinct) a gestiunii pe ter(en scurt4 gestiunii tre oreriei -i a gestiunii pe ter(en lung. 5e ter(en scurt gestionarea riscului per(ite ()surarea cu preci ie a riscului de lic#iditate. 'estiunea pe ter(en lung per(ite b)ncii s) elabore e politica ei de creditare. 'estiunea riscului de lic#iditate const) 3n a g)si c)ile de acces pentru banc)4 a diferen+elor pie+ei care s)-i per(it) o a*ustare rapid) a graficului de scaden+) acti$e 7 pasi$e cu (ini( de c#eltuieli. Riscul de lic#iditate este de natur) structural)E el 3nsu-i nu deter(in) pierderi sau reduceri de capital. Oipsa de lic#iditate poate re ulta din i(pruden+a 3n constituirea sau utili area fondurilor4 dar -i din retragerea (asi$) de depo ite bancare.2n scopul (en+inerii credibilit)+ii fa+) de clien+i -i co(unitatea financiar)4 b)ncile trebuie s) probe e 3n per(anen+) un grad corespun )tor de lic#iditate. 5entru a r)spunde obiecti$ului de lic#iditate 4 gestionarea intr)rilor -i cea a ie-irilor de 2!

fonduri trebuie reali at) 3n a-a fel 3nc&t s) e9iste 3n per(anen+) suficiente lic#idit)+i la ni$elul institu+iei bancare. Riscul lipsei de lic#idit)+i se (anifest) 3n ur(a necorel)rii scaden+elor dintre posturile de acti$ -i cele de pasi$. 2n practic) se (anifest) feno(enul prelungirii scaden+elor la acti$e -i al reducerii scaden+elor la pasi$e. ;ac) creditele -i dob&n ile nu sunt ra(bursate confor( planului 4 banca se confrunt) cu ne$oi de lic#iditate pe ter(en scurt care trebuie finan+ate. 8fectele sunt si(ilare -i c&nd clien+ii retrag su(e i(portante din depo itele constituite la banc). 0eno(enul de ,anV run < ;ac) pe pia+) e9ist) infor(a+ii pri$itoare la dificult)+ile de plat) ale unei institu+ii bancare4 creditorii acestora $or solicita ra(bursarea i(ediat) -i co(plet). Cri a de lic#idit)+i la o banc) poate fi generat) -i de factori psi#ologici. P$onurile 3nso+ite de aprecieri f)r) o ba ) real) G self- fulfillig profeciesH 4 care se auto3ntre+in pe pia+)4 pot deter(ina pierderea credibilit)+ii -i c#iar fali(entul b)ncii.

3.2.C.R$8#$+$n)&r$& ri !"#"i ,$ #i!=i,i)&)$

Regle(entarea lic#idit)+ii bancare 3n +ara noastr) se reali ea ) prin nor(a 1I 2001 a ,AR cu (odific)rile -i co(plet)rile ulterioare G nor(a 1I 2002 -i nor(a %I2003 H. In,i!&)orii ,$ #i!=i,i)&)$ se calculea ) ca raport 3ntre lic#iditatea efecti$) -i lic#iditatea necesar) 4 deter(inate confor( nor(ei nr. 1I2001 a ,AR pri$ind lic#iditatea b)ncilor. Li!=i,i)&)$& $f$!)i-0 se deter(in) prin 3nsu(area 4 pe fiecare band) de scaden+)4 a acti$elor bilan+iere -i a anga*a(entelor pri(ite e9trabilan+iere. Li!=i,i)&)$& n$!$ &r0 se deter(in) prin 3nsu(area4 pe fiecare band) de scaden+)4 a obliga+iilor bilan+iere -i a anga*a(entelor date e9trabilan+iere. .e i(pune prin aceasta4 de c)tre autoritatea de regle(entare 4 respectarea de c)tre b)nci a unei li(ite (ini(e a acestui indicator. 2n cadrul nor(ei 1I20014 Drisc de lic#iditate fa+) de o singur) persoan) repre int) obliga+ia b)ncii fa+) de orice persoan) sau grup de persoane fi ice -i *uridice care sunt legate econo(ic 3ntre ele 3n sensul c)< una dintre persoane e9ercit) asupra celorlalte4 direct sau indirect4 putere de control sau ni$elul cu(ulat al obliga+iei b)ncii repre int) un singur risc de lic#iditate pentru banc) 3n sensul c) retragerea de c)tre una dintre persoane a unui depo it 4 3nc#iderea unui cont curent -iIsau utili area unui anga*a(ent de finan+are pri(it de la banc) poate atrage din partea celorlalte persoane retragerea depo itelor4 3nc#iderea conturilor curente -iIsau utili area anga*a(entelor de finan+are pri(ite de la banc)?..e define-te4confor( Aor(ei 1I20014 ca D risc (are de lic#iditate al b)ncii fa+) de o singur) persoan)4 riscul de lic#iditate a c)rui $aloare repre int) cel pu+in10Jdin $aloarea obliga+iilor bilan+iere4 altele dec&t 3(pru(uturile 4 -i a anga*a(entelor de finan+are date de banc) e$iden+iate 3n afara bilan+ului?. In,i!$#$ ,$ #i!=i,i)&)$7 calculat ca raport 3ntre acti$ele pe ter(en scurt -i pasi$ele pe ter(en scur4 poate fi aplicat pe diferite scaden+e.Oogica este de a $alorifica dac) acti$ele lic#ide acoper) datorii e9igibile. Ra+ia (ini(al) poate a*unge4 3n func+ie de scaden+e4 la 100J. Co$fi!i$n)"# fon,"ri#or 'ro'rii (i r$ "r $#$ '$r+&n$n)$ stabilesc un raport (ini( de !0J 3ntre resursele bancare pe ter(en lung -i utili area lor..unt considerate fonduri proprii -i resursele pe ter(en lung cu scaden+) de peste 5 ani. 5e de alt) parte4 sunt considerate acti$ele< credite acordate pe ter(en (ai (are de 5 ani4 portofoliul de titluri -i capitalul fi9. .copul principal al acestei regle(ent)ri este li(itarea pe ter(en lung a utili atorilor la resurse cu acela-i caracter. Oegisla+ia ro(&neasc) referitoare la lic#iditatea bancar) se refer)4 3n principal4 la siste(ul re er$elor (ini(e obligatorii -i la regle(entarea lic#idit)+ii $alutare. R$*$r-$#$ o%#i8&)orii &#$ o!i$)0.i#or %&n!&r$ 2n Ro(&nia4 siciet)+ile bancare sunt obligate s) constituie re er$e obligatorii 3n conturi la ,.A.R4 3n func+ie de ni$elul depo itelor atrase. Ai$elul pre$) ut al re er$elor (ini(e obligatorii se deter(in) ca produs 3ntre ba a de calcul -i rata re er$elor obligatorii. ,a a de calcul poate pre enta dou) iposta e4 3n func+ie de obiecti$ele politicii (onetare< 2%

& ni$elul pri(ar al ba ei de calcul 73l constituie ni$elul ele(entelor de pasi$ asupra c)rora se aplic) o rat) a re er$elor obligatoriiE %.ni$elurile (arginale ale ba ei de calcul 7le constituie ni$elurile (edii4 3n perioada de obser$are4 care dep)-esc ni$elul pri(ar -i asupra c)rora se aplic) ratele (arginale ale re er$elor (ini(e obligatorii. Ai$elul efecti$ al re er$elor (ini(e obligatorii este purt)tor de dob&nd) p&n) la ni$elul pre$) ut al re er$elor obligatorii e9cept&nd nu(eralul inclusi$ 3n ni$elul efecti$ al re er$elor obligatorii. 89cedentul de re er$e nu este purt)tor de dob&nd). Ratele re er$elor obligatori4 ratele dob&n ilor bonificate pentru aceasta4 ratele dob&n ilor penali atoare sunt stabilite de ,.A.R4 3n confor(itate cu obiecti$ele sale de politic) (onetar). 2n anu(ite perioade4 rata re er$elor pentru $alut) a fost (ult (ai ridicat) dec&t cea pentru lei4 decurg&nd din politica de reducere a posibilit)+ilor de creditare 3n $alut). ;e ase(enea4 ba a de calcul poate suferi (odific)ri 3n decursul ti(pului. Aceasta cuprinde 3n pre ent -i su(ele de tran it 3ntre sediile b)ncii4 ()sur) luat) la ,anca Central) pentru 3nt)rirea disciplinei financiare.

3.2.D.G$ )ion&r$& ri !"#"i ,$ o#-&%i#i)&)$

@eoretic4 sol$abilitatea poate fi (en+inut) f)r) nici un capital4 dac) pierderile sau c#eltuielile sunt resorbite din profitul nedistribuit -i pro$i ioane. 89isten+a fondurilor bancare4 ca -i di(ensionarea lor adec$at) confer) b)ncii securitatea final)4 fiind a treia linie de ap)rare dup) profituri -i pro$i ioane.5roble(a care deri$) firesc se refer) la ()ri(ea fondurilor proprii necesare unei b)nci. 5otri$it principiului econo(ic c) acestea trebuie s) absoarb) pierderile neanticipate prin (ini(i area riscului de insol$abilitate4 3n ()sura 3n care profitul curent nu (ai este suficient4 o 3ncercare de r)spuns o ofer) (odelarea -cenariilor4 3n scopul progno )rii ratei rentabilit)+ii acti$elor.2n practic)4b)ncile 3-i stabilesc ()ri(ea capitalului potri$it regle(ent)rilor 3n $igoare pe plan intern -i interna+ional -i 3n confor(itate cu cerin+ele lor de eficien+) econo(ic)4 pri(ordialitatea celor dou) repere f)c&nd obiectul unor lungi dispute 3n r&ndul speciali-tilor..e poate considera c) $iciul de fond al standardelor de regle(entare const) 3n tendin+a pro(o$)rii unor ()suri? procustiene?4 li(itati$e4 care intr) 3n de acord cu ne$oile efecti$e de capitali are specifice (ediilor de afaceri con*uncturale. 5entu b)ncile care operea ) 3n +)rile cu econo(ii 3n tran i+ie 4 i(aginea public) -i 3ncrederea clien+ilor dictea ) (en+inerea lor pe pia+)4 percep+ia solidit)+ii institu+ionale pre$al&nd asupra culturii financiare.

3.2.E. R$8#$+$n)&r$& ri !"#"i ,$ o#-&%i#i)&)$

No"# A!or, ,$ #& B& $# / B& $# II 1 Aoul Acord de la ,asel are drept scop cre-terea siguran+ei siste(ului financiar interna+ional prin acordarea unor i(poran+e sporite controlului intern -i (anage(entului propriu al b)ncilor4 procesului de supra$eg#ere -i di-ciplinei de pia+). " C$i )r$i 'i#oni &i No"#"i A!or, ,$ #& B& $# "n): 1.!$rin.$#$ 'ri-in, !&'i)&#"# +ini+6 2.'ro!$ "# ,$ "'r&-$8=$r$ 'r",$n.i&#06 3.,i !i'#in& '$ 'i&.0. Pri+"# 'i#on : !$rin.$#$ 'ri-in, !&'i)&#"# +ini+ . Aoul acord (en+ine defini+ia capitalului -i a necesarului (ini( de 8J din e9punerea la risc4 3ns) perfec+ionea ) (etodele de e$aluare a riscului. 5entru ()surarea riscului de credit sunt propuse dou) $arianteaH &%or,&r$& )&n,&r,: este din punct de $edere conceptual aceea-i ca -i 3n $ec#iul acord 4 dar este (ai sensibil) la risc< banca acord) un coeficient de risc fiec)rui acti$ -i ele(entele e9trabilan+iere -i 3nsu(ea ) acti$ele 3n
"

.ite ,.A.R.

28

func+ie de ace-ti coeficien+i de risc. Coeficien+ii de risc indi$idual de credit depind de categoria 3(pru(utantului G state su$erane4b)nci4co(paniiH.Coeficien+ii de risc pot fi redefini+i 3n func+ie de rating-ul acordat de o agen+ie de rating speciali at). aHrating-ul intern G IR,H cu dou) $ariante< de ba ) -i a$ansate. ,)ncile $or putea utili a propriile esti()ri -i (odele de e$aluare pri$ind creditibilitatea debitorului. ,anca esti(ea ) creditibilitatea fiec)rui debitor -i re ultatele sunt transfor(ate 3n probabilit)+i ale pierderilor $iitoare4 care for(ea ) ba a cerin+elor de capital (ini(. 5rin (etodele de ba ) se esti(ea ) probabilitatea de nera(bursare a fiec)rui debitor4 iar autorit)+ile (onetare $or furni a celelalte infor(a+ii. Confor( (etodelor a$ansate4 o banc) cu un proces de alocare a capitalului suficient de de $oltat $a putea oferi alte infor(a+ii necesare.2n cercetarea riscului lor opera+ional s-au conturat trei abord)ri de co(ple9itate cresc)toare< aH indicatorul de ba ) $i ea ) utili area unui singur (od de esti(are a riscului opera+ional pentru 3ntreaga acti$itate a b)nciiE bHabordarea standard preci ea ) indicatorii diferi+i pentru acti$it)+i distincteE cHe$aluarea intern) cere b)ncilor s) utili e e propriile date pri$ind pierderile din riscul opera+ional pentru a esti(a cerin+ele de capital. A# ,oi#$& 'i#on : 'ro!$ "# ,$ "'r&-$8=$r$ %&n!&r0 Autorit)+ile bancare trebuie s) se asigure c) fiecare banc) are (etodele interne $iabile capabile s) e$alue e adec$area capitalului pe ba a e$alu)rii corecte a riscurilor. Aplicarea acestor propuneri $a solicita un dialog (ai detaliat 3ntre banca centrala -i celelalte b)nci. 2n acest sens4 Co(itetul -i Institutul de stabili are financiar) al ,)ncii Regle(ent)rilor Interna+ionale $or acorda asisten+) ,)ncii Centrale. A# )r$i#$& 'i#on : ,i !i'#in& '$ 'i&.0 Acesta inten+ionea ) s) spri*ine disciplina pie+ei prin cre-terea transparen+ei institu+iilor financiare.@ransparen+a este esen+ial) pentru ca actorii de pe pia+) s) poat) 3n+elege (ai bine profilurile de risc ale b)ncilor -i adec$area po i+iilor lor de capital. 2ntruc&t rating-ul intern al b)ncilor +ine de (odelul de e$aluare specifice fiec)rei b)nci -i este (ai co(plicat dec&t abordarea standard 4 se anali ea ) abordarea standard cu( este pre$) ut) 3n propunerea pri$ind Aoul Acord de la ,asel din 2001. Ri !"# ,$ !r$,i) : A%or,&r$& )&n,&r, Coeficien+ii de risc de credit -i de con$ersie 2n func+ie de debitor 4 crean+ele $or fi 3(p)r+ite 3n< - crean+e asupra statelor su$erane -i b)ncilor centrale . Coeficien+ii de risc aferen+i acestor categorii de crean+e sunt< R&)in8 !r$,i) Coef.de risc AAA#& AA0 AJ#& A20J BBBJ#& BBB50J BBJ#& B100J S"% B150J F0r0 r&)in8 100J

6n (inus A este cre-terea la 150J pentru crean+e cu rating speculati$ G sub ,-H4 3n condi+iile 3n care 4 crean+ele f)r) rating au un coeficient de ponderare la risc de 100J.

3.2.I. G$ )ion&r$& ri !"#"i ,$ r&)0 & ,o%Ln*ii

Co(ponentele riscului de rat) a dob&n ii sunt< aH riscul de e9ploatare este 3nregistrarea unor cre-teri a c#eltuielilor sau a unei reduceri a $eniturilor din dob&n iE

2"

bH riscul de bilan+ este riscul de a 3nregistra o reducere a $alorii acti$elor sau o cre-tere a datoriilor. 'estiunea riscului const)4 pe de o parte4 3n (en+inerea '.A.5-ului -i ;.'.A.5-ului la $aloarea ero4 respecti$ s) se reali e e o egalitate 3ntre duratele de recuperare a acti$elor -i pasi$elor4 iar pe de alt) parte4 acoperirea riscurilor.Riscul ratei dob&n ii este ()surat4 3n (od tradi+ional4 fie prin raportul 3ntre acti$ele -i pasi$ele sensibile la dob&nd)4 fie prin diferen+a 3ntre acestea. CA5 repre int) un contract care d) posibilitatea cu(p)r)torului s)u ca43n sc#i(bul pl)+ii unei pri(e G5H4 s) se prote*e e 3(potri$a $aria+iilor dob&n ii de pe pia+) prin inter(ediul unei rate de dob&nd) date. Cu(p)r)toril de CA alege< N su(a supus) contractuluiE N rata de referin+)G86RI,>R4 OI,>RHE N pre+ul de e9erci+iu sau rata dob&n ii plafon. 'estiunea acestui tip de risc se efectuea ) de c)tre Co(itetul de creditare -i al Co(itetului de diri*are al acti$elor -i pasi$elor 4 care nu (ai aleg strategia de di(inuare a riscului ratei dob&n ii4 dar -i efectuea ) plnificarea pe ter(en scurt -i lung4 elaborea ) ()surile de protec+ie contra riscului de a pierde lic#iditatea4 organi ea ) controlul asupra calit)+ii creditelor eliberate.10

3.2.H. G$ )ion&r$& ri !"#"i ,$ !"r -&#")&r

5rin i(uni area b)ncii se 3ntelege < aH a*ustarea periodic) a po i+iilor $alutare pentru a supri(a po i+iile lungi -i scurte E bH este o opera+ie scu(p) care nu per(ite s) se specule e o anu(it) po i+ie 3n func+ie de tendin+a cursului $alutar. Acoperirea riscului $alutar < aHfolosirea unor (etode -i te#nici specifice 3n special a instru(entelor deri$ate G #edgingH. bH;atorit) tipologiei $ariate a riscului -i a posibilit)+ii e9punerii la riscuri conco(itente 4 (anage(entului riscului $alutar $i ea ) gestionarea riscului aferent opera+iunilor de tran ac+ionare -i gestionarea opera+iunilor bancare tradi+ionale. 5oliticile de (anage(ent al riscului $alutar 4 ca parte co(ponent) a (anage(entului global al riscurilor bancare 4 sunt de $oltate pe ur()toarele paliere <11 a1I,$n)ifi!&r$& $9'"n$rii #& ri !"# -&#")&r4e9puneri care au fost de $oltate 3n paragraful anterior. 2n acela-i ti(p4 e9punerea la riscul $alutar depinde -i de acces -i lic#iditatea pie+ei $alutare .;e e9e(plu 4 pie+ele $alutare din +)rile e(ergente care au un grad relati$ (odest de de $oltare -i lic#iditate 4(oned) instabil) -i posibilit)+i de atenuare a riscului de sc#i(b prin produse financiare deri$ate li(itate 4induc un risc al cursului de sc#i(b considerabil .'radul de e9punere la riscul $alutar este de (ulte ori raportat -i la di(ensionarea b)ncii . b1 E-&#"&r$& ri !"#"i . 2n pri(ul r&nd 4 e$aluarea riscului $alutar presupune stabilirea unor li(ite aferente po i+iilor desc#ise nete pentru fiecare $alut). ;e obicei 4 aceste li(ite se aplic) po i+iilor o$ernig#t sau po i+iilor ilnice -i se reco(and) ca acestea s) fie fle9ibile4 3n sensul a*ust)rii lor 3n func+ie de anticip)rile b)ncii asupra fluctua+iei cursului de sc#i(b al (onedei na+ionale raportat la alte (onede str)ine.;ac) banca desfa-oar) acti$it)+i de tran ac+ionare $alutar) 4 un (anage(ent adec$at i(pune anu(ite li(ite asupra po i+iilor la $edere pentru fiecare $alut)4 inclusi$ pentru di(ensiunea necorel)rii 3n ca ul opera+iunilor cu produse financiare deri$ate . 5e de alt) parte 4 o concentrare ridicat) accentuea ) e9punerea b)ncii la

10 11

111.finco(banV.co(IrisVWro ,anca Aa+ional) a Ro(&niei

30

riscul $alutar . ;e aceea o li(itare a $alorii (a9i(e a unui contract e9pri(at 3n $alut) sau a tuturor contractelor asu(ate reduce se(nificati$ riscul. cH Con)ro#"# i +oni)ori*&r$& ri !"#"i -&#")&r presupun stabilirea 3n ce (asur) situa+ia e9istent) coincide cu strategiile -i politicile b)ncii.:anage(entul riscului cursului de sc#i(b poate fi abordat din aceea-i perspecti$) ca (anage(entul riscului de rat) a dob&n ii -i a celui de lic#iditate 7 corelarea sau decorelarea 3ntre acti$ele -i pasi$ele deno(inate 3n $alut) din punct de $edere al scaden+elor . 0iecare banc) trebuie s) dispun) de siste(e de (onotori are -i control a po i+iilor de lic#iditate 3n $alutele do(inante. Astfel4 (anage(entul riscului $alutar trebuie s) aborde e -i lic#iditatea opera+iunilor derulate de banc) induc anu(ite particularit)+i ale (anage(entului riscului $alutar 3n gestionarea lic#idit)+ii $alutare. 2n ca ul b)ncilor cu un portofoliu redus utili are a depo itelor 3n $alut) -i a liniilor de credit pe ter(en scurt pentru finan+area acti$elor e9pri(ate 3n $aluta intern) repre int) principala arie de $ulnerabilitate . ;iferen+ele de scaden+) sunt opti(i ate prin opera+iunile .XA5 4 preocedur) care i(plic) costuri ridicate pentru acoperirea decorel)rilor de scaden+) 3n ca ul unor (odific)ri bru-te -i neanticipate ale ratei dob&n ii care pot influen+a pe ter(en scurt cota+iile pie+ei pentru tran ac+iile s1ap. ,anca :ondial) propune ca instru(ent al (anage(entului riscului $alutar po i+ia desc#is) net) efecti$) care include e9punerile bilan+iere -i e9trabilan+iere 4 po i+ia la $edere net) 4 anga*a(entele la ter(en necorelate 4 po i+ia net) a instru(entelor financiare deri$ate -i po i+iile re ult&nd din opera+iunile sucursalelor din str)in)tate 4 toate detaliate pe $alutele din portofoliu.;eter(inarea po i+iei nete cu(ulate difer) 3n func+ie de (odelul ales de banc) . Astfel4 b)ncile din +)rile e(ergente care prefer) $alutele supercon$ertibile 4 tratea ) riscul $alutar asociat acestora ca pe un risc $alutar specific unei singure (onede. Ca orice risc 4 -i riscul cursului de sc#i(b induce c#eltuieli de capital4 3n sensul c) fiecare siste( bancar are un siste( propriu de nor(e pruden+iale. 2n Ro(&nia4confor( nor(elor pri$ind supra$eg#erea po i+iilor $alutare ale b)ncilor 4 supra$eg#erea riscului $alutar se reali ea ) de c)tre fiecare banc) -i de c)tre ,AR 4 pe ba a indicatorilor de po i+ie $alutar) raporta+i de b)nci. Astfel4 la sf&r-itul fiec)rei ile bancare lucr)toare 4 po i+iile $alutare ale unei b)nci trebuie s) se 3nscrie 3n ur()toarele li(it)ri < N (a9i(u( 10J din fondurile proprii ale b)ncii pentru oricare dintre po i+iile $alutare a*ustate E N (a9i(u( 20 J din fondurile proprii ale b)ncii pentru $aluta total). Co(par&nd cerin+ele pruden+iale aplicabile 3n Ro(&nia cu cele e9istente 3n +)rile de $oltate 4 se constat) c)4 nor(ele 3n +)rile respecti$e sunt (ai per(isi$e.

OPERAIUNILE SOAP
2n practica bancar) interna+ional)4opera+iunile de s1ap pre int) o larg) utili are -i se funda(entea ) 4 3n esen+a4 pe principiul contract)rii unui 3(pru(ut 3ntr-o anu(it) $alut) pentru acordarea unui credit 3ntr-o alt) $alut) . .ub aspect econo(ic 4 o opera+iune de s1ap repre int) un 3(pru(ut e9pri(at 3ntr-o $alut) 4 garantat printr-un depo it deno(inat 3ntr-o alta $alut).5ri$it dintr-o alt) perspecti$) 4 s1ap-ul repre int) o perec#e de credite legate. 2ntr-o opera+iune de s1ap 6.; contra C/0 4 pe de o parte $&n )torul $a li$ra 6.; 4 deci $a acorda un 3(pru(ut cu scaden+) con$enit) de+in)torului de C/0 repre int) obiectul unui 3(pru(ut care are ca garan+ie 6.;. .1ap-ul de tre orerie 4 denu(it -i s1ap ca(bist 4 se co(pune din dou) opera+iuni de sc#i(b al unei su(e deno(inate 3ntr-o anu(it) $alut) pe ba a a dou) cursuri diferite < aH Cursul de sc#i(b la $edere G 3n (o(entul ini+ierii tran ac+iei H E 31

bH Cursul de sc#i(b la ter(en G la scaden+a opera+iuniiH. .1ap-ul de tre orerie este o co(bina+ie 3ntre o opera+iune de sc#i(b la ter(en -i o opera+iune de sc#i(b la $edere..1ap-ul de tre orerie ofer) b)ncilor o serie de a$anta*e 3n acti$itatea de (anage(ent al acti$elor -i pasi$elor 4 care constau 3n < asigurarea lic#idit)+ii necesare 3n (od operati$ 4 printr-un s1ap $alutar b)ncile atrag resurse 3n $alut) 4 dar reali ea ) -i plasa(ente 3n condi+ii a$anta*oase 4 3n special b)ncile (ici au posibilitatea de a--i ec#ilibra flu9urile de $alut) 4 f)r) a constitui din ti(p depo ite. reali area unei rentabilit)+i corespun )toare 4 decurg&nd din e9pri(area precis) a costurilor re ult&nd din opera+iuni. Aprecierea se face 3n co(para+ie de utili area ratelor dob&n ii ca e9presie a costurilor. 5rin (ultitudinea treptelor de cotare4 opera+iunile de s1ap se e9pri() 3n puncte cu $alori de o eci(e de (ii(e G040001H 4 fapt care per(ite o e9pri(are elastic) a pre+urilor4 spre deosebire de nor(ele utili ate 3n e9pri(area ni$elului dob&n ilor la depo ite 4 unde cota+ia se reali ea ) 3n trepte de 1I1!G040!2!5H. gradul ridicat de siguran+) din punctul de $edere al creditorului E deoarece e9ist) o contrapartid) bine deter(inat) 4 3n ca de fali(ent al debitorului 4 creditorul $a fi pri$ilegiat prin garan+ia pe care o de+ine E opera+iunea r)(&ne e9pus) nu(ai riscului $alutar . necesitatea utili )rii unor fonduri proprii (ai (ici .0iind considerate o opera+iune cu un grad redus de risc 4 s1ap-ul necesit) un $olu( (ai (ic de fonduri proprii atunci c&nd se deter(in) indicatorul de sol$abilitate . Astfel4 banca poate anga*a opera+iuni de $alori (ai (ari la acela-i $olu( de fonduri proprii. 2n general4 s1ap-ul de tre orerie ser$e-te interesul b)ncii solicitante care trebuie s) asigure o re(unera+ie adec$at) 3n func+ie de condi+iile de pe pia+) din (o(entul ini+ierii opera+iunii. 2n e9e(plul pre entat 4 este $orba despre banca posesoare de C/0. 5entru contrapartida sa 4 repre entat) de banca de+iatoare de 6.;4 aceasta opera+iune constituie un plasa(ent te#nic.,anca ini+iatoare trebuie s) ia 3n considerare faptul c) resursele sale 3n C/0 sunt i(obili ate prin operat+unea de s1ap4 astfel ca acestea nu (ai pot fi utili ate pentru alte plasa(ente generatoare de $enituri. .1ap-ul financiar repre int) o opera+iune de sc#i(b la $edere co(binat) cu o opera+iune si(etric) de sc#i(b la ter(en 4 3n care p)r+ile i(plicate 3nregistrea ) -i dob&n ile aferente. 2n consecin+)4 pe toat) durata contractului 4 se calculea ) -i se $ars) dob&n i 3n func+ie de $aloarea opera+iunii de s1ap. Ar%i)r&5"# -&#")&r Ao+iunea de arbitra* pe pia+a $alutar) se refer) la practica Gopera+iuneaH de a $inde -i de a cu(p)ra $alut) sau #&rtii de $aloare cu scopul de a profita de pe ur(a diferen+elor de $aloare. Arbitra*ul presupune 4 drept condi+ie pri(ordial) con$ertibilitatea $alutei I #&rtiei de $aloare care este $&ndut) 3n raport cu cea care este cu(p)rat). >pera+iunile de arbitra* $alutar sunt opera+iunile specifice pie+ei $alutare. Arbitra*ul $alutar repre int) opera+iunea bancar) de $&n are -i cu(p)rare 4 adeseori si(ultane4 de $alut) pe pie+ele $alutare4 3n scopul e9clusi$ al reali )rii unui c&stig din <12 aH diferen+a de curs a aceleia-i $alute pe dou) pie+e diferite E bH diferen+a de curs a aceleia-i $alut) pe aceea-i pia+) la date diferite E cH diferen+a de curs 3ntre dou) $alute -i dou) pie+e diferite. .copul efectu)rii acestor opera+iuni poate fi<
12

Yiri+escu Costin- Rela+iile $alutar-financiare interna+ionale 48ditura Ztiin+ific) -i 8nciclopedic)4,ucure-ti41"""

32

dH co(ercial4 3ncas)rile din e9port sunt e9pri(ate 3ntr-o $alut) 4 iar pl)+ile pentru i(porturi 3n alt) $alut)E eH de acoperire a riscului de curs $alutar4atenuea ) pierderile re idate din $aria+ia cursului (onedei de contractE fH speculati$- din diferen+a de curs 3ntre dou) (onede se reali ea ) c&-tig. Arbitra*ul $alutar se efectuea ) de b)nci4 burse de $alori -i case de sc#i(b $alutarG 3n ca ul persoanelor fi iceH. Rolul predo(inant 3l de+in b)ncile care 4 3n felul acesta de+in -i un rol regulator 3n desf)-urarea acti$it)+ii financiare.Arbitra*ul se utili ea ) sub (ai (ulte for(e . Cea (ai si(pl) for() de arbitra* este arbitra*ul direct care 3nsea(n) $&n area unei $alute pe pia+a pe care cotea ) cel (ai bine -i cu(p)rarea conco(itent) a aceleia-i $alute pe pia+a care cotea ) cel (ai slab. Ar%i)r&5"# ,"%#" se(nific) situa+ia )n care pe o pia+) $alutar) se ini+ia ) succesi$ sau si(ultan opera+iuni de $&n are -cu(p)rare prin te#nica cursurilor 3ncruci-ate. Ar%i)r&5"# +"#)i#&)$r&# const) 3n co(binarea cursurilor e9istente pe pia+) pentru $alute diferite4 3n acela-i (o(ent 4 3n $ederea procur)rii unei a treia $alute la un curs (ai a$anta*os. > alt) for() de arbitra* este arbitra*ul la ter(en.Acesta se poate efectua pe una sau pe dou) pie+e si anu(e < - &r%i)r&5"# #& )$r+$n '$ o in8"r0 'i&.0 4 care este efectuat de o banca 3n scopul reali )rii unui c&-tig din diferen+a de curs a unei singure $alute pe aceea-i pia+)4 la dou) date diferite E - &r%i)r&5"# #& )$r+$n '$ ,o"0 'i$.$ < aceast) opera+iune caut) s) reali e e un c&-tig de pe ur(a diferen+elor de curs $alutar la ter(en4 pe dou) pie+e4 - &r%i)r&5"# -&#")&r !o+%in&) !" &r%i)r&5"# dob&n ilor este for(a de arbitra* 3n care beneficiul b)ncii re ult) din diferen+a de dob&nd) care se poate ob+ine dintr-un plasa(ent de capital pe o pia+) sau alta.2n cadrul b)ncilor autori ate de ,AR s) func+ione e 3n Ro(&nia 4 este organi at un ser$iciu de arbitra* $alutar. .er$iciul arbitra* asigur) -i r)spunde de 3ndeplinirea ur()toarelor atribu+ii < efectuarea opera+iunilor de plasare -i atragere de depo ite 3n lei -i 3n $alut) pe pia+a intern) -i interna+ional) 3n corelarea cu situa+ia lic#idit)tii b)ncii E utili area instruc+iunilor specifice pentru ob+inerea de profit din opera+iunile de pe pia+a (onetar) G arbitra* de dob&nda 4 s1ap-uriH E efectuarea de opera+iuni de $&n are- cu(p)rare 3ntre di$erse $alute precu( -i 3ntre (oneda na+ional) -i celelalte $alute. $&n area -i reglarea per(anent) a structurii $alutare a b)ncii pentru (en+inerea unui ec#ilibru 3ntre acti$ -i pasi$ -i a unei structuri corespun )toare a resurselor proprii 3n $alut) E efectuarea de opera+iuni de $&n are 7 cu(p)rare de $alute efecti$e contra $alutelor de cont 3n funct+e de necesit)+ile de nu(erar ale b)ncii E efectuarea de opera+iuni deri$ateGs1ap-uriH E efectuarea de opera+iuni cu titluri si #&rtii de $aloareE efectuarea de opera+iuni cu (etale pre+ioase.

3.2.G.R$8#$+$n)&r$& ri !"#"i ,$ !"r -&#")&r

A$&nd 3n $edere riscurile generate de anga*area b)ncilor co(erciale 3n opera+iuni $alutare4 autorit)+ile de supra$eg#ere pot stabili li(ite (a9i(e pentru po i+ia de sc#i(b prin inter(ediul nor(elor pruden+iale e(ise. 2n 0ran+a4 de e9e(plu4 prin regle(ent)rile intrate 3n $igoare 3nc) din

33

1""24 organele de supra$eg#ere bancar) au i(pus o dubl) li(itare 3n ceeace pri$e-te anga*area b)ncilor 3n opera+iuni $alutare< aH po i+ia de sc#i(b indi$idual) nu poate dep)-i 15J din fondurile proprii nete E bH po i+ia de sc#i(b total) nu poate dep)-i 40J din fondurile proprii nete ale b)ncii . 5e lang) regle(ent)rile i(puse de autorit)+i4 fiecare banc) poate stabili o serie de li(ite ale po i+iei de sc#i(b4 prin inter(ediul nor(elor proprii de desf)-urare a acti$it)+ii.Acestea $i ea ) po i+ia de sc#i(b (a9i() 3n cadrul aceleia-i ile sau de la o i la altaGo$ernig#tH.5entu respectarea li(itelor stabilite prin regle(ent)rile e(ise de autorit)+i -i a celor proprii stabilite prin nor(ele interne 4 b)ncile trebuie s) sispun) de un siste( infor(atic perfor(ant4 care s) per(it) deter(inarea operati$) a po i+iei de sc#i(b. Regle(ent)rile 3n $igoare e(ise de ,AR au rolul de a 3nt)ri (anage(entul prudent al opera+iunilor bancare 3n general4 inclusi$ al celor $alutare.;ate fiind particularit)+ile (ediului econo(ic intern al Ro(&niei 4 riscul $alutar repre int) o co(ponent) i(portant) a ansa(blului riscurilor aferente opera+iunilor derulate de ,CR autori ate de a crea -i utili a siste(e proprii de supra$eg#ere -i gestiune a riscurilor $alutare< aH siste(e de e$iden+) pentru 3nregistrarea i(ediat) a opera+iunilor $alutare -i deter(inarea po i+iilor $alutare indi$iduale 4 respecti$ a po i+iei $alutare totale E bH siste(e de supra$eg#ere -i gestiune a riscului $alutar stabilite de conducerea fiec)rei societ)+i bancare E cH siste(e de control per(anente pentru respectarea nor(elor interne 3n (aterie de risc $alutar.2ncep&nd din 20014 s-au stabilit -i la noi po i+ii $alutare duble < totale -i indi$iduale. Oi(ita stabilit) de autoritatea de regle(entare -i supra$eg#ere este perceput) ca o $aloare (a9i() acceptabil) a e9punerii unei b)nci la riscul $alutar.Riscul $alutar este 3ncadrat de speciali-ti 4 3n categoria a-a-nu(itelor riscuri de pia+)4 fiind deter(inat de $aria+iile cursurilor de sc#i(b 4 deficitele balan+elor de pl)+i4 penuria de lic#idit)+i pe plan interna+ional. Acest risc se a(plific) pentru fiecare participant la desf)-urarea unei tran ac+ii econo(ice e9terne. ;atori) conte9tului econo(ic 3n care ac+ionea )4 b)ncile co(erciale sunt < aHpo i+ie $alutar) indi$idual) care se deter(in) pentru fiecare $alut) de gestionat E bHpo i+ie $alutar) global) care repre int) soldul net al crean+elor 3n de$i e4 fa+) de pasi$ele 3n de$i e4 a(bele transfor(ate 3n (oned) de referin+)4 pentru co(parabilitate. Acest indicator ofer) o i(agine general) asupra e9punerii $alutare a b)ncii. :)surarea acestui risc se reali ea ) pe ba a po i+iilor pe care le preiau b)ncile co(erciale4 care 3-i stabilesc un plafon de operare 3n func+ie de standingul propriu.

34

CAPITOLUL III< 5re entarea instru(entelor deri$ate tran ac+ionate la ,:0:. G ,ursa :onetar 0inanciar) -i de :)rfuri de la .ibiuH B.2.Con)r&!)"# f")"r$
Contractul futures este un anga*a(ent standardi at 3ntre doi parteneri< un $&n )tor -i un cu(p)r)tor4 cu scopul de a $inde4 respecti$ de a cu(p)ra un anu(it acti$ Gde$i e4 actiuni4 alte titluri financiare sau ()rfuri -i titluri pe ()rfuriH4 la un pre+ stabilit 3n (o(entul 3nc#eierii tran ac+iei -i cu e9ecutarea contractului la o dat) $iitoare nu(it) scaden+). 5rintr-un astfel de contract4 $&n )torul se oblig) s) $&nd)4 iar cu(p)r)torul s) cu(pere acti$ul de la ba a contractului la o dat) $iitoare Gscadent)H4 dar la un pre+ stabilit 3n (o(entul 3nc#eierii tran ac+iei. 8le(entul care face din aceste contracte ni-te produse foarte fle9ibile -i atracti$e este standardi area clau elor sale principale< -cantitateaE -scaden+aE -(odalitatea de e9ecutare la scaden+). .ingura clau ) nestandardi at) este pre+ul care se stabile-te prin intersectarea cererii cu oferta pe platfor(a electronic) de tran ac+ionare 8O@RAA..@oate contractele care au la ba ) acela-i acti$4 au acelea-i propriet)+i -i acelea-i reguli de tran ac+ionare. ,ursa :onetar 0inanciar) -i de :)rfuri .ibiu fiind o pia+) de instru(ente deri$ate4 acti$ele de la ba a contractelor futures nu sunt (ateriali ate 3n $alute4 actiuni4 ()rfuri.5rin ur(are4 cel care tran ac+ionea ) nu de+ine acti$ul suport. ,ursa :onetar 0inanciar) -i de :)rfuri .ibiu pune la dispo i+ia in$estitorilor contracte futures pe 1% ac+iuni tran ac+ionate la ,ursa de Falori ,ucure-ti precu( -i pe $alute GR>AI86R>4 R>AI6.;4 86R>I6.;H -i pe rata dob&n ii.Oista co(plet) a acestor contracte precu( -i specifica+iile lor este disponibil) la pagina specifica+iei futures din (eniul tran ac+ii futures. 0iecare contract futures este ec#i$alentul a 1000 de ac+iuni Gcu e9cep+ia contractelor ;8RRC -i ;8A:> care con+in 10.000 ac+iuniH sau 1000 unit)+i (onetare G86R> sau 6.;H. .caden+ele contractelor futures sunt tri(estriale< :artie4 Iunie4 .epte(brie4 ;ece(brie.2n per(anen+) se pot efectua tran ac+ii pentru dou) scaden+e aflate 3n derulare pentru toate tipurile de contracte. @ran ac+ionarea futures 3nsea(n) luarea unei po i+ii 3n ceea ce pri$e-te ni$elul pre+ului pentru un anu(it acti$4 la o dat) ulterioar). > po i+ie desc#is) este un contract futures care nu a fost 3nc) lic#idat printr-o opera+ie de sens contrar. Au()rul po i+iilor desc#ise se calculea ) separat pentru fiecare tip de contract -i scaden+) 3n parte. 5entru un anu(it contract -i o anu(it) scaden+)4 po i+iile desc#ise pe $&n are -i cu(p)rare se co(pensea ) reciproc. Cu(p)r&nd sau $&n &nd contracte futures4 operatorul la ter(en 3nregistrea ) 3n cont nu(ai diferen+ele de pre+ re ultate din ase(enea opera+iuni succesi$e. Cel care de+ine un astfel de contract nu este obligat s)-l p)stre e p&n) la scaden+)4 ci poate s)-l lic#ide e 3nainte de aceasta printr-o tran ac+ie in$ers) celei ini+iale4 iar 3n ca ul 3n care pre+ul 3i este fa$orabil $a ob+ine un profit.5entru a--i lic#ida po i+iile de+inute4 operatorul 3n pie+ele la ter(en4 fie $a ini+ia 3n pia+)43nainte de scaden+a contractului4 o po i+ie in$ers) ca sens 4dar de aceea-i cantitate ca 3n tran ac+ia ini+ial)4 fie $a a-tepta scaden+a. Oa scaden+)4 Casa Ro(&n) de Co(pensa+ie $a lic#ida auto(at toate po i+iile desc#ise. CRC este contraparte la fiecare cu(p)rare sau $&n are de contracte la ter(en4 garant&nd integritatea tran ac+iilor. 35

Con)r&!)"# f")"r$ &r$ "r+0)o&r$#$ )r&n*&!.ii: Cu(p)r)torul de contracte la ter(en $a c&-tiga dac) pre+ul contractelor cu(p)rate $a cre-te -i $a pierde dac) pre+ul futures $a sc)dea. F&n )torul de contracte la ter(en $a c&-tiga c&nd pre+urile $or sc)dea -i $a pierde c&nd pre+urile $or cre-te. 136n in$estitor4 dup) ur()rirea atent) a pie+ei ac+iunilor4 intuie-te c) titlurile .I0 1 $or cre-te -i decide c) ac#i i+ionarea acestora ar fi oportun). Confor( specifica+iilor4 pentru ini+ierea unei po i+ii de cu(p)rare GlongH4 in$estitorul $a trebui s) de+in) 3n contul de (ar*) su(a de 041500 leiIac+iune4 respecti$ 150 lei pentru un contract ;8.I0 1 ec#i$alentul a 1000 de ac+iuni. 5re+ul de cotare la care acesta intr) 3n pia+) este 143200 leiIac+iune.5resupun&nd c) pre+ul e$oluea ) a-a cu( anticipase -i la sf&r-itul ilei 4 noul pre+ de cotare este de 144400 profitul re ultat 3n ur(a 3nc#iderii contractului $a fi de< G144400 143200H91000Q120 lei Ca ur(are su(a din contul de (ar*) $a fi < 150 R 120 Q 2%0 lei

Raportat la su(a i(obili at) ini+ial drept (ar*) G150 leiH4 profitul aferent acestei opera+ii G120H repre int) 80J. 6nul din a$anta*ele i(portante al acestui tip de tran ac+ionare const) 3n faptul c)4 dac) in$estitorul dore-te s) profite 3n continuare de o nou) cre-tere a pre+ului4 nu este ne$oie s) 3nc#id) po i+ia pentru a--i 3ncasa profitul. 6n alt a$anta* i(portant 3l constituie efectul de le$ier4 adic)4 3n ca ul de fa+) posibilitatea de a controla acti$e (ult (ai $aloroase prin i(obili area unor su(e (ici de bani. 2n (od concret4 pentru ac#i i+ionarea a 10000 de ac+iuni de pe pia+) la disponibil G,F,H 3n (o(entul 3nc#eierii tran ac+iei trebuie pl)ti+i Gla un curs de 143200 leiIac+iuneH.143200 9 10000 Q 13200 lei. Aceia-i opera+iune derulat) pe pia+a futures G,:0:.H presupune doar i(obili area (ar*elor aferente ini+ierii a 10 po i+ii long Gcu(p)r)rii a 10 contracteH< 150 9 10 Q 1500 lei

B.3. A-&n)&5$#$ )r&n*&!.ion0rii !on)r&!)$#or f")"r$

;in de(ateriali area acestui tip de contract re ult) un a$anta* i(portant< in$estitorul p)trunde pe pia+) doar 3n func+ie de interesele sale ne(aifiind legat de ac+iunile anterioare. Acest a$anta* este e$ident 3n ca ul deri$atelor pe ac+iuni. 2n ca ul sc)derii cota+iilor4 un in$estitor 3n ac+iuni are doar dou) alternati$e4 a(bele neprofitabile< $&n area acestora 3n pierdere sau p)strarea
13

.ite ,:0:.

3!

lor 3n speran+a cre-terii din nou a pre+urilor. Contractele futures per(it 3n aceste condi+ii fie ob+inerea de profituri prin $&n area la pre+uri ridicate4 ur(at) de r)scu(p)rea la pre+uri (ai (ici4 fie prote*area portofoliului de ac+iuni ac#i i+ionate anterior prin opera+iuni de #edging. 6n alt aspect i(portant este e9isten+a unei pie+e secundare pentru acest tip de contracte. .pre deosebire de contractele for1ard4 contractele futures pot fi lic#idate oric&nd p&n) la data scaden+ei4 eli(in&ndu-se astfel riscul apari+iei de pierderi 3n ca ul unei e$olu+ii defa$orabile a pre+urilor pe pia+).5&n) la data scaden+ei4 pre+ul contractului $aria ) ilnic4 3n func+ie de raportul dintre cerere si ofert).

M&r5&
6nul din ter(enii indispensabili ai tran ac+ion)rii contractelor futures este cel de (ar*). 5rin (ecanis(ul specific pie+ei futures4 contractele futures pot fi tran ac+ionate bloc&nd su(e (ult (ai (ici dec&t pe pia+) la disponibil.Concret4 pentru $&n area sau cu(p)rarea unui contract futures4 la ini+ierea opera+iei este necesar ca 3n contul desc#is la Casa Ro(&n) de Co(pensa+ie s) fie i(obili at) o anu(it) su() cu titlul de garan+ie. Aceasta $a fi folosit) ulterior 3n cadrul procesului de (arcare la pia+)4 opera+iunea prin care po i+iile desc#ise sunt ree$aluate 3n func+ie de pre+ul de cotare. ;up) fiecare tran ac+ie efectuat)4 noul pre+ de cotare este luat 3n calcul pentru deter(inarea profitului sau pierderii aferente po i+iilor desc#ise.CRC $a asigura transferul su(elor corespun )toare dinspre conturile cu po i+ii perdante spre cele care 3nregistrea ) profit de pe ur(a tran ac+ion)rii. 6n aspect i(portant 3l constituie obligati$itatea e9isten+ei 3n cont a su(ei de (ar*) stabilite prin specifica+ia contractului futures pe toat) durata (en+inerii po i+iei desc#ise.;ac) contul in$estitorului 3nregistrea ) pierderi -i deci (ar*a se di(inuea ) sub ni$elul (ini( necesar4 aceasta trebuie co(pletat) p&n) cel t&r iu a doua i la ora 14. .ituatia poart) denu(irea de apel 3n (ar*). 2n ca contrar CRC $a 3nc#ide auto(at la pre+urile din pia+) at&tea po i+ii c&t $a fi necesar ca su(a din cont s) acopere din nou necesarul de (ar*).

Ef$!)"# ,$ #$-i$r
Oe$ierul ofer) posibilitatea de a ob+ine un c&-tig (are dintr-o in$esti+ie ini+ial) (ai (ic) dec&t 3n ca ul in$esti+iilor clasice. Cu toate acestea trebuie retinut faptul c) le$ierul i(plic) un risc (ai (are dec&t cel aferent in$esti+iei directe 3n ac+iunile cotate. 89ist) ca ul unui in$estitor care dore-te s) profite de o cre-tere anticipat) a cursului leuIeuro. Cel (ai si(plu ar fi s) cu(pere de pe pia+) 1000 euro4 ur(&nd ca dup) cre-terea cursului sa 3i $&nd) 3n c&-tig. ;aca se apelea ) la pia+a spot4 pentru ac#i i+ionarea a 1000 euro $or fi i(obili a+i 3!00 lei. ;ac) un euro a*unge la 34!500 lei4 profitul ob+inut prin re$&n area celor 1000 euro $a fi de 0405 9 1000 Q 50 lei. Raportat la su(a i(obili at)4 profitul $a repre enta 1438J. Oa cu(p)rarea unui contract futures Gec#i$alentul a 1000 euroH este necesar) blocarea la CRC a nu(ai 120 lei4 repre ent&nd (ar*a de (en+inere. 2n (o(entul 3n care un euro a*unge la 34!500 lei4 profitul ob+inut prin lic#idarea contractului Gprintr-o opera+ie in$ers) respecti$ $&n are H $a fi tot de 0405 9 1000 Q 50 lei4 iar (ar*a poate fi retras). 2nsa raportat la su(a i(obili at)4 profitul $a repre enta 414!!J4sau altfel spus4 su(a de 3!00 lei ar fi fost suficient pentru ini+ierea a 30 de contracte. 2n acelea-i condi+ii4 acestea ar fi adus un profit de 1500 lei.

.u(e i(obili ate Cu(p)rare Randa(ent

5e pia+a futures 5e pia+a spot 120 R>A 41.!!J 3!00 R>A 50 R>A 1.38J

5rofit dupa re$&n are 50 R>A

3%

:ecanis(ul po i+iilor desc#ise4 (arcarea la pia+)

> po i+ie desc#is) este un contract futures care nu a fost 3nc) lic#idat printr-o opera+ie de sens contrar. Au()rul po i+iilor desc#ise se calculea ) separat pentru fiecare tip de contract -i scaden+) 3n parte. ;e e9e(plu< cu(p)r)torul a 10 contracte ;8.I0 3 cu scaden+a 3n iunie $a de+ine 10 po i+ii desc#ise long Gde cu(p)rareH. F&n )torul a 5 contracte R>OI6.; cu scaden+a 3n septe(brie $a de+ine 5 po i+ii desc#ise s#ort Gde $&n areH. 5entru un anu(it contract -i o anu(it) scaden+) po i+iile desc#ise pe $&n are si cu(p)rare se co(pensea ) reciproc. ;e e9e(plu4 de+in)torul celor 10 po i+ii long pe ;8.I0 3 cu scaden+a 3n iunie4 prin $&n area a % contracte ;8.I0 3 cu aceia-i scaden+) $a (ai de+ine doar 3 po itii long. Oic#idarea unei po i+ii desc#ise se poate face pe dou) c)i< co(pensarea printr-o opera+ie de sens contrar celei ini+iale -i lic#idarea po i+iilor r)(ase desc#ise 3n pia+) de c)tre CRC la scaden+). 14> po i+ie desc#is) poate fi lic#idat) oric&nd de posesorul ei p&n) la scaden+). ;ac) din di$erse (oti$e acesta nu o co(pensea ) p&na atunci4 la scaden+) CRC 3nc#ide toate po i+iile r)(ase desc#ise 3n pia+)4 prin adoptarea unei po i+ii contrare pentru fiecare contract 3n parte.5e pia+a ,:0:. e9ist) dou) (odalit)+i de lic#idare a po i+iilor desc#ise<- co(pensarea printr-o opera+ie de sens contrar celei ini+ialeE - lic#idarea po i+iilor r)(ase desc#ise 3n pia+) de c)tre CRC la scaden+). E9$+'#" r$f$ri)or #& +$!&ni +"# 'o*i.ii#or ,$ !=i $. .e presupune c) pe o pia+) ac+ionea ) doar trei participan+i4 ace-tia $aria ) nu()rul po i+iilor desc#ise ca ur(are a opera+iunilor 3ntreprinse < :o(ent @1 .ocietate [ \ P Ar. 5o i+ii contracte desc#ise C20 F15 F5 20-O 15-. 5-. @2 Ar. 5o i+ii contracte desc#ise C30 C20 F50 50-O 5-O 55-. @3 Ar. 5o i+ii contracte desc#ise F40 C20 C20 10-O 25-O 35-. .caden+a Ar. 5o i+ii contracte desc#ise F10 F25 C35 35 0 0 0 0

20 40 50 110 40 %0 unde F - $&n are 4 C - cu(p)rare 4 O - o po i+ie long 4 C - o po i+ie s#ort.

;up) fiecare tran ac+ie efectuat)4 noul pre+ de cotare este luat 3n calcul pentru deter(inarea profitului sau pierderii aferente po i+iilor desc#ise. CRC $a asigura transferul su(elor corespun )toare dinspre conturile cu po i+ii perdante spre cele care 3nregistrea ) profit de pe ur(a tran ac+ion)rii. Faloarea fiec)rui contract este e$aluat) 3n fiecare (o(ent +in&nd sea(a de trei ele(ente< -sensul opera+iei ini+iale G$&n are sau cu(p)rareH -pre+ul la care a fost ini+iat) opera+iuneaE -pre+ul de cotare. 8$olu+ia su(elor din conturile de (ar*) a trei operatori4 la di$erse ni$ele ale pre+ului de cotare Gpresupune c) fiecare e9ecut) doar o tran ac+ie de un contract4 po i+ia astfel desc#is) ur(&nd
14

111.sibe9.ro

38

a fi (arcat) la pia+)H4 pentru tran ac+ii cu acti$ul rolIeuro Ga c)rui (ar*) ini+ial) este de 041200 leiIeuroH< @0 @1 @2 @3 5re+ Risc .ocietate e9ecutare Gsu(a .u(a .u(a .u(a .u(a tran ac+ie ini+ialaH 5rofitI5ierdere 3n 5rofitI5ierdere 3n 5rofitI5ierdere 3n 5rofitI5ierdere 3n cont cont cont cont 1C 118 [ 120 lei -5 lei 115lei -2 lei R2 lei 122lei 0 120lei 34!500 lei 1F 118 \ 120 lei R1 leu 121lei -2 lei -! lei 114lei -4 lei 11!lei 34!4!0 lei 1C 124 P 120 lei R1 leu 121lei R4 lei R8 lei 128lei R! lei 12!lei 34!440 lei 5re+ 34!450 34!480 34!520 34!500 cotare unde F - $&n are 4 C - cu(p)rare.

B.B.BURSA MONETAR-FINANCIAR I DE MRFURI SIBIU

.pecifica+iile contractului futures R>AI6.;< .i(bol < Acti$ul suport< Cota+ia< 5asul< ;ata scaden+ei< :)ri(ea obiectului contractului< R>AI6.; Cursul 3n lei al ;olarului .6A R>AI6.; 040001 R>A 6lti(a i lucr)toare a lunilor (artie4 iunie si septe(brie -i ulti(a tran ac+ionare 3n dece(brie 1000 6.;

i de

5entru fiecare scaden+) pri(a i de tran actionare este cu ! luni 3nainte4 astfel< pentru scaden+a (artie pri(a i de tran ac+ionare este pri(a i lucr)toare din luna octo(brie a anului precedent - pentru scaden+a iunie 5ri(a i de 5ri(a i de tran ac+ionare este pri(a i lucr)toare din luna ianuarie a aceluia-i an - pentru tran ac+ionare< scaden+a septe(brie pri(a i de tran ac+ionare este pri(a i lucr)toare din luna aprilie a aceluia-i an - pentru scaden+a dece(brie pri(a i de tran ac+ionare este pri(a i lucr)toare din luna iulie a aceluia-i an 6lti(a i de6lti(a i lucr)toare a lunilor (artie4 iunie -i septe(brie -i ulti(a i de tran ac+ionare< tran ac+ionare 3n dece(brie 5re+ul de Cursul $alutar de referin+) R>AI6.; co(unicat de ,anca Aa+ional) a e9ecutare la Ro(&niei 3n iua de scaden+) a contractului scaden+) < :odalitate de5lata 3n lei a diferen+elor dintre $aloarea contractului -i (ultiplicator 9 cursul

3"

e9ecutare la$alutar de referin+) R>AI6.; co(unicat de ,anca Aa+ional) a Ro(&niei 3n scaden+) < ulti(a i de $alabilitate a contractului. >rar de< ;e Ouni p&na Fineri 3ntre orele 10<00 - 1!<00 2n iua de scaden+) 3ntre orele tran ac+ionare 10<00 - 12<45 6r()toarea fa ) 3n organi area =pie+ei? a constituit-o speciali area 3n tran ac+ionarea fi ic) a anu(itor ()rfuri. Au ap)rut astfel pie+e 3n care se tran ac+ionau doar cereale4 ani(ale4 (etale4 pietre pre+ioase4 flori4 sc#i(bul (arf) contra bani f)c&ndu-se pe loc. 2n acest ca este $orba despre pia+a spot sau cas# care st) la originea apari+iei pie+ei futures..tandardi area ()rfurilor destinate sc#i(bului co(ercial a condus la cre-terea $olu(ului de tran ac+ii4 apari+ia unor titluri pe ()rfuri -i a unei noi categorii de participan+i< speculatorii 7 inter(ediari care nu sunt interesa+i 3n (od direct de (arf) ci doar de specularea pre+ului ei. 2n aceast) etap) se conse(nea ) 3nfiin+area pri(elor burse ca =institu+ii unde se negocia ) #&rtii de $aloare -i $alute str)ine sau unde se desf)-oar) tran ac+ii de ()rfuri?.5ractic bursele au preluat rolul pie+elor de$enind institu+iile care stabilesc regulile de tran ac+ionare a ()rfurilor pun&nd totodat) la dispo i+ie co(ercian+ilor o loca+ie destinat) negocierii pre+urilor -i conse(n)rii tran ac+iilor.2n cadrul lor $&n )torii -i cu(p)r)torii negociau de (ulte ori doar cantitatea si pre+ul4 (arfa fiind li$rat) ulterior pe ba a unor docu(ente care atestau e9isten+a acesteia 3ntr-un loc special a(ena*at. 89pansiunea sectorului bursier a cul(inat la sf&r-itul secolului [I[ cu apari+ia pie+elor futures (oderne. 5e aceste pie+e se tran ac+ionea ) instru(ente deri$ate4 3n special contracte futures -i op+iuni. :oti$ul principal al apari+iei acestor produse a fost ne$oia produc)torilor -i co(ercian+ilor de a--i acoperi riscurile de fluctua+ie a pre+ului ()rfurilor de la un se on la altul. 2D @ran ac+iile 3n burs) se e9ecut) prin inter(ediul broVerilor4 ace-tia negociind fie fa+) 3n fa+) cu al+i broVeri 3n ringurile bursei4 fie din spatele ecranelor de co(puter prin platfor(e electronice de tran a+ionare. 2n pre ent tran ac+ionarea electronic) c&-tig) tot (ai (ult teren 3n fa+a siste(ului clasic de tip =open outcrS?.:oti$ul care a condus la apari+ia -i de $oltarea contractelor futures este< ne$oia de acoperire a riscului de pre+ sau pe scurt de #edging.

B.C.S)r&)$8ii ,$ )r&n*&!.ion&r$ '$ 'i&.& f")"r$

5rincipala ra+iune a apari+iei pie+ei futures a constituit-o ne$oia co(ercian+ilor de a reduce riscurile de fluctua+ie a pre+ului. 5rin cu(p)rarea sau $&n area de contracte futures pentru diferite scaden+e4 ace-tia 3-i fi9ea ) 3n a$ans pre+ul ()rfurilor pe care ur(ea ) s) le cu(pere sau s) le $&nd)4 nefiind afecta+i de e$entualele fluctua+ii ale pre+ului. Acest tip de opera+iune se nu(e-te =$,8in84 iar in$estitorii care le aplic) sunt cataloga+i 3n li(ba*ul bursier drept =$,8$ri. 2n afara acestei categorii de in$estitori4 pe pie+ele futures sunt -i al+i *uc)tori care nu sunt interesa+i 3n a cu(p)ra sau $inde la scaden+) acti$ul suport al contractului4 ci doresc doar s) profite de $aria+iile pre+ului acestuia 3ntr-o anu(it) perioad) de ti(p. 8i caut) s) cu(pere contracte futures la un pre+ c&t (ai (ic -i s) le $&nd) cu un profit c&t (ai (are. Ace-ti in$estitori se nu(esc '$!"#&)ori4 iar strategiile lor de tran ac+ionare pe pia+a futures se concreti ea ) 3n o'$r&.i"ni '$!"#&)i-$. > a treia categorie de participan+i 3n pia+a .I,8[ sunt &r%i)r&5orii. >pera+iunea de &r%i)r&5 nu ur()re-te nici specularea pre+ului futures4 nici acoperirea riscului e9istent pe pia+a spot ci o co(bina+ie a celor dou) strategii de (ai sus4 respecti$ reali area unui profit fi9 -i 3n condi+ii de risc (ini( prin blocarea diferen+ei dintre pre+ul acti$ului suport pe pia+a spot -i pre+ul futures al acestuia pe pia+a .I,8[.6n alt tip de arbitra* practicat doar pe pia+a .I,8[ utili ea ) )r&n*&!.ii 'r$&, -i const) 3n intrarea pe po i+ii opuse pe dou) scaden+e diferite ale aceluia-i contract atunci c&nd basisul dintre pre+urile celor dou) scaden+e este suficient de larg.Aceste 4 categorii de
15

,ursa :onetar 0inanciar) -i de :)rfuri .ibiu

40

in$estitori4 fiecare a$&nd propriile obiecti$e -i strategii de tran ac+ionare se 3nt&lnesc 3n pia+a .I,8[

S'$!"#&.i& '$ 'i&.& f")"r$

Cei (ai acti$i pe pia+a .I,8[ sunt speculatorii 3ntruc&t scopul lor este s) profite de pe ur(a (i-c)rilor de pre+. 5ractic singurul lor scop este s) cu(pere la un pre+ (ic -i s) $&nd) la un pre+ c&t (ai (are. ;e ase(enea4 este per(is) -i strategia 3n sens in$ers< $&n area la un anu(it pre+ -i 3nc#iderea po i+iei prin cu(p)rare la un pre+ c&t (ai (ic. 2n ca ul 3n care pre+ul de $&n are este (ai (ic dec&t cel de cu(p)rare4 speculatorul $a 3nregistra o pierdere. E9$+'#": Cu(p)rarea a 10 contracte ;8.I02 7 .85 Ga$&nd (ultiplicator de 1.000 ac+iuniH la pre+ul de 341500 leiIac+iune -i $&n area ulterioar) a acestora la pre+ul de 342200 leiIac+iune $a aduce in$estitorului un profit total de<G342200 7 341500H 9 10 9 1.000 Q %00 Ron. Aceste opera+iuni profitabile de desc#idere -i 3nc#idere a po i+iei sunt condi+ionate de (i-carea pre+ului futures 3n direc+ia fa$orabil) G3n acest ca cre-teH -i pot fi efectuate 3ntr-un inter$al de ti(p foarte scurt Gsunt ca uri 3n care astfel de fluctua+ii au loc 3n doar c&te$a (inute pe pia+a .I,8[H sau (ai lung Gc&te$a ore sau c#iar ileH.2n (o(entul cu(p)r)rii celor 10 contracte4 in$estitorul trebuie s) aib) 3n contul s)u de (ar*) su(a necesar) acoperirii celor 10 po i+ii long. ;ac) (ar*a necesar) pentru 1 contract futures ;8.I02-.85 ar fi de 400 RonIcontract4 atunci pentru a putea introduce ordinul de cu(p)rare a 10 contracte 3n contul de (ar*) al in$esitorului trebuie s) e9iste cel pu+in 4.000 Ron. 2n ca ul e9pus (ai sus4 su(a de %00 Ron repre int) profitul in$estitorului -i este ad)ugat) su(ei ini+iale de 4.000 Ron de c)tre Casa de Co(pensa+ie4 astfel 3nc&t4 dup) lic#idarea celor 10 po i+ii long4 in$estitorul $a a$ea 3n cont su(a de 4.%00 Ron.2n acest ca 4 din cei 4.000 Ron e9isten+i ini+ial 3n contul de (ar*) al in$estitoului (ai r)(&n doar 3.500 Ron4 pierderea de 500 Ron fiind retras) de Casa de Co(pensa+ie. Abilitatea de a desf)-ura opera+iuni profitabile depinde nu(ai de capacitatea in$estitorului de a anali a -i pre$i iona c&t (ai corect tendin+a de e$olu+ie a pre+ului -i de a lua po i+ia adec$at) Gs#ort sau longH la (o(entul oportun. Anali a te#nic) -i anali a funda(ental) sunt principalele ar(e din dotarea speculatorilor4 iar disciplina este o tr)s)tur) esen+ial) care poate face diferen+a dintre profit -i pierdere pe pia+a futures. ;e ase(enea4 faptul c) la tran ac+ionarea unui contract futures se i(obili ea ) o su() de c&te$a ori (ai (ic) dec&t pe pia+a spot per(ite controlarea unei cantit)+i (ult (ai (ari de acti$ suport care conduce la cre-tere poten+ialului de profit4 dar -i a riscului de pierdere. ;e aceea4 speculatorii pe pia+a futures trebuie s) ur()reasc) (ult (ai atent (i-c)rile pe pia+) -i s) reac+ione e pro(pt la orice pericol de pierdere. 2n acest sens4 ordinele DtaVeprofit?4 D.top-loss? -i Dtrailing-stop? sunt la dispo i+ia speculatorilor pe platfor(a 8O@RAA.4 iar utili area lor *oac) un rol foarte i(portant 3n randa(entele reali ate pe pia+a futures

B.D. <$,8in8 - A!o'$rir$& ri !"ri#or ,in 'i&.& 'o)

Apari+ia pie+elor futures a fost deter(inat) de ne$oia produc)torilor -i co(ercian+ilor de a--i acoperi riscul de pre+. >pera+iunile de acoperire a riscului de pre+ poart) denu(irea de =#edging?4 iar cei care desf)-oar) astfel de opera+iuni se nu(esc =#edgeri?. .ingurul lor scop 3n tran ac+ionarea deri$atelor este acela de a--i asigura din ti(p un pre+ fer( pentru ()rfurile ce ur(ea ) s) le $&nd) sau s) le cu(pere 3n $iitor. ;ac) la 3nceput aceste ()rfuri s-au li(itat la di$erse produse agricole sau (etale4 3n pre ent no+iunea de (arf) care poate face obiectul #edgingului acoper) aproape toat) ga(a de instru(ente financiare - ac+iuni4 obliga+iuni4 energie4 (etale4 de$i e4 etc.89e(plu <6n i(portator ro(&n cu(p)r) de la un partener din 'er(ania produse 3n $loare de 200.000 8uro4 ur(and sa le pri(easca si sa le ac#ite peste 2 luni. 5rodusele i(portate le $inde pe piata interna la pretul de 800.000 lei. (o(entul se(narii contractului4 i(portatorul nu-si poate esti(a cu e9actitate profitul din cau a cursului $alutar R>AI86R> G(arfa se ac#i itionea a in euro si se incasea a in leiH.Oa (o(entul se(narii contractului de i(port cursul R>AI86R> este 3.5000. ;aca ar plati produsele i(ediat4 i(portatorul ar trebui sa cu(pere cei 200.000 8uro la cursul de (ai sus si pretul 41

in lei al (arfurilor $a fi de < 200.000 9 3.5000 Q %00.000 lei iar profitul ob+inut din $&n area lor4partenerilor locali $a fi de < 800.000 7 %00.000 Q 100.000 lei4 3ntruc&t $aluta $a fi cu(parat) abia peste 2 luni4 i(portatorul ro(&n nu -tie c&t $a fi la (o(entul respecti$ cursul R>AI86R> -i deci nu--i poate esti(a 3n lei costul de ac#i i+ie al produselor.;ac) peste 2 luni 8uro se $a aprecia in fata leului atunci el $a fi a$anta*at intrucat $a plati (ai putini lei pentru cei 200.000 86R>. Oa un curs R>AI86R> de 3.4000 costul in lei al produselor i(portate $a fi de < 200.000 9 3.4000 Q !80.000 lei4 iar profitul dupa $an area lor $a fi de <800.000 7 !80.000 Q 120.000 lei 2n situatia 3n care 8uro se $a deprecia fa+) de leu4 i(portatorul $a plati (ai (ult la ac#i i+ionarea $alutei. Oa un curs R>AI86R> de 3.!000 la scaden+a contractului4 costul produselor i(portate $a fi de < 200.000 9 3.!000 Q %20.000 lei4iar profitul ob+inut $a fi de <800.000 7 %20.00 Q 80.000 lei. 5entru eli(inarea acestui risc4 i(portatorul are 5 solu+ii< a Hs) cu(pere cei 200.000 8uro 3n (o(entul se(n)rii contractului -i s) plateasc) produsele i(ediat. 2n acest ca el $a trebui s) se lipseasc) de acesta4 su(a pentru cel putin 2 luni ti(p 3n care nu $a a$ea ce $inde G(arfa sose-te abia peste 2 luniH. bH s) $and) (ai departe produsele pe pia+a intern) cu pre+ul e9pri(at 3n 8uro. 2n aceast) situa+ie4 dac) euro se deprecia ) co(parati$ cu leul dupa ce pl)te-te i(portul -i 3ncepe s) 3ncase e de la partenerii locali (arfa li$rat)4 3ncas)rile lui 3n lei se $or di(inua afect&ndu-i profitul. ;eci nici 3n acest ca riscul $alutar nu dispare 3n totaliate. cH s) (areasc) pre+ul 3n lei al produselor cu o (ar*) care s)-i asigure profitul esti(at 3n ca ul unei deprecieri a leului 3n ur()toarele 2 luni. dHs) 3nc#eie un contract for1ard cu o banc) prin care s) cu(pere cei 200.000 8uro 3n (o(entul contract)rii i(portului. eH s) cu(pere cei 200.000 euro pe pia+a futures pe o scaden+) c&t (ai apropiat) de scaden+a contractului sau co(ercial.

B.E.CONTRACTUL FOROARD
I(portatorul poate 3nc#eia un contract for1ard $alutar 3n su() de 200.000 8uro a$&nd ca partener 3n tran ac+ie orice banc) co(ercial) care ofer) acest produs. Contractul 3i $a oferi acestuia posibilitatea de a cu(p)ra 200.000 8uro peste 2 luni la un curs negociat cu banca respecti$).Acest curs negociat cu banca partener) 3n tran ac+ie este de 3.55 R>AI86R. Aceasta 3nsea(n) c) la scaden+)4 indiferent de c&t $a fi cota+ia R>AI86R pe pia+a $alutar) spot4 i(portatorul $a pl)ti pentru cei 200.000 euro < 200.000 9 3.55 Q %10.000 lei. Astfel4 el 3-i $a putea $inde produsele pe pia+a intern) cu pre+ e9pri(at 3n lei -i $a reali a un profit de < 800.000 7 %10.000 Q "0.000 lei 3n condi+ii de deplin) siguran+).5entru acest contract4 el $a trebui sa depun) la banc) o garan+ie de bun) e9ecu+ie a contractului4 de 10J din $aloarea lui G%1.000 leiH.Oa scaden+a contractului4 i(portatorul $a pl)ti b)ncii restul de !3".000 lei G%10.00 lei (inus a$ansul de %1.000 lei depus la se(narea contractului for1ardH -i $a pri(i 3n sc#i(b 200.000 8uro cu care $a ac#ita contra$aloarea i(portului. ;ac) la scaden+) el refu ) s) cu(pere cei 200.000 8uro confor( contractului4 $a pierde cei %1.000 lei. G'aran+ia de 10 J utili at) 3n acest e9e(plu este orientati$)4 b)ncile put&nd s) perceap) $alori (ai (ari sau (ai (ici in func+ie de ni$elul de risc pe care 3l tolerea )H.5entru e9portatori4 situa+ia este -i (ai presant) 3ntrucat ei nu au posibilitatea sa $&nd) din ti(p $aluta pe care o $or 3ncasa 3n $iitor. ;ac) un i(portator poate cu(p)ra $aluta necesar) pl)+ii 3n (o(entul contract)rii i(portului4 un e9portator care 3ncasea ) su(a 3n de$i e la ter(enul stabilit prin contractul de e9port4 nu poate dec&t s) a-tepte scaden+a contractului pentru a face sc#i(bul $alutar. Zi 3n ca ul e9portatorilor opera+iunea for1ard func+ionea ) 3ntr-un (od si(ilar cu cel al i(portatorilor. .ingura diferen+) const) 3n po i+ia de $&n )tor la ter(en pe care trebuie s) o ia acesta 3n tran ac+ia cu banca. 42

Oa scaden+a contractului e9portatorul 3ncasea ) $aluta pe care o $inde b)ncii la cursul de sc#i(b stabilit 3n (o(entul 3nc#eierii contractului for1ard. Apari+ia contractelor for1ard a adus un plus de siguran+) tuturor co(ercian+ilor care derulau opera+iuni la ter(en. 2n cadrul unor pie+e speciali ate4 produc)torii agricoli 3-i puteau $inde produsele cu (ult ti(p 3nainte de recoltarea lor prin si(pla se(nare a unui contract for1ard. Apari+ia pie+elor futures a fost deter(inat) de ne$oia produc)torilor -i co(ercian+ilor de a--i acoperi riscul de pre+. >pera+iunile de acoperire a riscului de pre+ poart) denu(irea de =#edging?4 iar cei care desf)-oar) astfel de opera+iuni se nu(esc =#edgeri?. .ingurul lor scop 3n tran ac+ionarea deri$atelor este acela de a--i asigura din ti(p un pre+ fer( pentru ()rfurile ce ur(ea ) s) le $&nd) sau s) le cu(pere 3n $iitor. Instru(entele cele (ai eficiente 3n acest sens sunt contractele futures -i op+iunile tran ac+ionate pe o pia+) deri$at).Alternati$a pentru for1ard 3n ca ul i(portatorului care are de pl)tit 200.000 8uro peste 2 luni este cu(p)rarea a 200 de contracte futures pe pia+a .I,8[ cu o scaden+) c&t (ai apropiat) de cea a contractului sau co(ercial. ;e e9e(plu4 dac) i(portul se contractea ) 3n septe(brie -i ur(ea ) a fi pl)tit 3n noie(brie4 atunci el ar trebui s) cu(pere 200 contracte futures R>AI86R cu scaden+a 3n luna dece(brie. 89e(plu<;ac) pe pia+a spot cursul R>AI86R este B7DFFF4 pentru scaden+a dece(brie pe pia+a ,:0:. cele 3FF contracte futures R>AI86R pot fi cu(p)rate la cursul de B7DDFF. 5entru desc#iderea celor 200 po i+ii long pe pia+a R>AI86R i(portatorul $a i(obili a o (ar*) de 23F RONP!on)r&!) :200 9 120 Q 3C.FFF R>A. Cele 200 de contracte R>AI86R $or fi lic#idate tot 3n pia+a futures 3n iua pl)+ii i(portului. ;ac) pe parcursul celor doua luni cursul R>AI86R cre-te la B7E3FF atunci i(portatorul $a lic#ida contractele cu(p)rate pe scaden+a dece(brie la un curs apropiat de aceast) $aloare Gde obicei superior datorit) ti(pului r)(as p&n) la scaden+)H4 de e9e(plu B7ECFF. 2n aceast) situa+ie4 pe pia+a spot4 el $a cu(p)ra cei 3FF.FFF 8uro de la banc) la cursul de B7DHFF lei -i $a pl)ti <200.000 9 34!200 Q I3C.FFF lei4iar pe pia+a futures $a reali a un profit de<200 9 1.000 9 G34!400 7 345500H Q 2H.FFF lei4astfel c)4 3n final4 cursul la care i(portatorul a cu(p)rat $aluta este de <G%24.000 7 18.000H I 200.000 Q B7DBFF. 2n situa+ia opus)4 dac) cursul R>AI86R scade la B7CDFF atunci i(portatorul $a cu(p)ra pe pia+a spot cei 200.000 8uro la acest curs -i $a plati < 200.000 9 344500 Q EGF.FFF lei4iar pe pia+a futures $a lic#ida cele 200 de contracte R>AI86R la un curs apropiat de 3445004 de e9e(plu la B7CCFF -i $a 3nregistra o pierdere de <200 9 1.000 9 G344400 7 345500H Q 33.FFF lei4astfel c)4 3n final4 cursul la care i(portatorul a cu(p)rat $aluta este de <G!"0.000 R 22.000H I 200.000 Q B7DEFF lei. Prin !on)r&!)$#$ f")"r$ cu(p)rate4 i(portatorul -i-a blocat cursul de ac#i i+ie al $alutei 3n *urul $alorii de B7DDFF lei I euro adic) cursul pie+ei futures 3n (o(entul se(n)rii contractului de i(port. ;iferen+ele po iti$e sau negati$e fa+) de acest curs apar datorit) pre+urilor la care el 3-i lic#idea ) po i+iile 3n pia+).Aceast) opera+iune de #edging se aplic) -i 3n ca ul e9portatorilor cu (en+iunea c)4 ei $or $inde pe pia+a futures ec#i$alentul su(ei 3n $alut) care ur(ea ) a fi 3ncasat) 3n ur(a e9portului.

43

CONCLUZII
2n Ro(&nia4 b)ncile au facut fa+) tuturor factorilor de instabilitate financiar) 3ntr-un conte9t de instabilitate general) generat) de procesul de tran i+ie. @ran i+ia a 3nse(nat pentru b)ncile ro(&ne-ti (odificarea statutelor Gele oper&nd ca societ)+i pe ac+iuniH4 a cadrului legal de operare Glegea per(i+&nd anga*area 3ntr-o ga() larg) de opera+iuni financiareH4 libertatea 3n alegerea partenerilor interni -i e9terni4 concuren+a din partea altor institu+ii financiare Gfondurile de plasa(entH -i altor b)nci Gro(&ne-ti4 create dup) 1""0 -i str)ineH4 reducerea refinan+)rii directe de c)tre banca central)4 sc#i(barea per(anent) a nor(elor pruden+iale de c)tre ,AR -i deteriorarea situa+iei financiare a (a*orit)+ii clien+ilor (ari. 2n aceste condi+ii4 pentru conducerea b)ncilor4 i(ple(entarea unor politici adec$ate de gestiune a riscurilor de$ine o necesitate4 ca -i asi(ilarea de c)tre salaria+i a unor noi te#nici -i instru(ente de gestiune a riscurilor. 2n sectorul bancar4 cre-terea a de$enit un atribut esen+ial al perfor(an+ei bancare. 8a nu este un scop 3n sine4 ci este i(pus) de rentabili area in$esti+iilor 3n te#nologii noi4 posibil) doar 3n condi+iile ]produc+iei de (as)]. 5rocesul de cre-tere 3n sectorul bancar are dou) co(ponente< cre-terera 3n do(eniul ser$iciilor bancare tradi+ionale Gcreditarea clien+ilor4 efectuarea $ira(entelor4 gestiunea patri(oniuluiH -i cre-terea 3n ona noilor ser$icii bancare Ggestiunea de tre orerie4 opera+iuni pe pia+a de capital4 ser$icii infor(atice -i de infor(are4 asigur)riH. 8l este caracteri at de faptul c) are loc 3ntr-un conte9t concuren+ial -i are drept re ultat prestarea de c)tre institu+ia financiar) a unei ga(e largi de ser$icii. 6nele din aceste ser$icii sunt noi -i personalul este lipsit de e9perien+a4 iar altele presupun operarea pe pie+e cu care b)ncile nu sunt fa(iliare -i atunci personalul pare lipsit de profesionalis(. 8ste4 e$ident c) o strategie bancar) perfor(ant) trebuie s) cuprind) at&t progra(e c&t -i proceduri de gestionare a riscurilor bancare care $i ea )4 de fapt4 (ini(ali area probabilit)+ii producerii acestor riscuri -i a e9punerii poten+iale a b)ncii. >biecti$ul principal al acestor politici este acela de minimizare a pierderilor sau c#eltuielilor supli(entare suportate de banc)4 iar obiecti$ul central al acti$it)+ii bancare 3l repre int) ob+inerea unui profit c&t (ai (are pentru ac+ionari. >biecti$ele (anage(entului bancar sunt trei< (a9i(i area rentabilit)+ii4 (ini(i area e9punerii la risc -i respectarea regle(ent)rilor bancare 3n $igoare. ;intre acestea nici unul nu are un pri(at absolut4 una din sarcinile conducerii b)ncii fiind -i aceea de a stabili obiecti$ul (anagerial central al fiec)rei perioade. I+'or)&n.& 8$ )i"nii ri !"ri#or %&n!&r$ nu se re u() totu-i doar la (ini(i area c#eltuielilor. 5reocuparea per(anent) a conducerii pentru (ini(i area e9punerii la risc are efecte po iti$e -i asupra comportamentului salariailor care de$in (ai riguro-i -i (ai con-tiincio-i 3n 3ndeplinirea sarcinilor de ser$ici4 nu este de negli*at nici efectul psi#ologic de descura*are a unor acti$it)+i frauduloase. 89isten+a unor progra(e adec$ate pentru pre$enirea -i controlul riscurilor bancare contribuie -i la i(punerea institu+iei 3n cadrul co(unit)+ii bancare.Zi4 nu 3n cele din ur()4 o gestiune eficace a riscurilor bancare i-i $a pune a(prenta -i asupra imaginii publice a b)ncii. Clien+ii doresc o banc) sigur) -i ac+ionarii la fel. .oliditatea unei b)nci 3i atrage 3ns) pe deponen+i 3n condi+iile 3n care depo itele nu sunt asigurate 3n (od obligatoriu. ;ac) b)ncile nu sunt obligate s) se asigure de r)spunderea ci$il) fa+) de deponen+i4 atunci interesul acestora pentru alegerea celor (ai sigure institu+ii este di(inuatE principalul criteriu de$ine rentabilitatea plasa(entului. 5oate s) apar) atunci o selec+ie ad$ers) pentru care este foarte probabil ca b)ncile cu cele (ai (ari proble(e4 3n lips) de lic#iditate4 s) acorde cele (ai ridicate dob&n i. 5entru e$itarea acestei selec+ii ad$erse4 este preferabil ca asigur)torul s) perceap) pri(e de asigurare diferen+iate4 (ai ridicate pentru b)ncile cu o gestiune deficitar) a riscurilor Gca ul .6AH astfel 3ncat s) e9iste o penali are e9plicit) pentru acestea.

44

BIBLIOGRAFIE

1.,asno4C.;ardac4?:anage(ent bancar?4 8ditura 8cono(ic)4 ,ucure-ti42002. 2. F.5atulea?'aran+iile de e9ecutare a obliga+iilor co(erciale?48ditura .cripta4,ucure-ti41""8 3. ,ran45aul?Rela+ii financiar- (onetare interna+ionale?48ditura 8cono(ic)4,ucure-ti41""! 4. ;edu4Fasile?'estiune ,ancar)?edi+ia a-II-a4 8ditura.;idactic) -i 5edagocic)4,uc.1""". 5. ;edu4 Fasile?'estiune -i audit bancar?48ditura 8cono(ic)4,ucure-ti42003. !. R)dulescu :agdalena?'estiune bancar)?48ditura 5aralela 4545ite-ti4200!. %.Ro-ca @eodor?:oned) -i credit 4 Casa de editur) D .ar(is?4Clu*-Aapoca41""!. 8.Ro9in.Ou(ini+a?'estiunea riscurilor bancare?8ditura ;idactic) -i 5edagocic)4,ucure-ti.1""%. "..pulb)r Cristi :arcel?>pti(i area (anage(entului bancar?8ditura 6ni$ersitaria4Craio$a41""". 10. .pulb)r Cristi :arcel D :anage(ent bancar? 4 8ditura .itec#4 Craio$a 42003. 11. .toica :aricica D :anage(ent ,ancar?4 8ditura 8cono(ic)4 ,ucure-ti 41""!. 12. @renca Ioan?:etode -i te#nici bancare?48ditura Casa C)r+ii de Ztiin+)4 Clu*-Aapoca4 2002. 13.,erea Pa(firescu?Riscul -i perfor(an+ele riscului bancar 3n Ro(&nia?48ditura 8cono(ic)4,ucure-ti42002. 14. .ite?,:0:.?. 15. 111.sibe9.ro.

45