ANALIZELE PROBELOR BIOLOGICE

- BIOANALIZA -

Prof.dr.ing. Gabriel-Lucian RADU

Capitolul C1. C2.

Continuturi Principiile si aplicatiile bioanalizei Metode de prelevare a probelor biologice si prelucrarea in vederea analizei Metode si tehnici de separare Metode spectrometrice de analiz Metode electroanalitice Metode imunochimice de analiz Biosenzori cu aplicatii n bioanaliz Procedee de analiz complex Standardizarea procesului de analiz 14 cursuri

C3. C4. C5. C6. C7. C8. C9

Aplicatia 1. 2.

Continut
Prelucrarea datelor analitice si prezentarea rezultatelor Etalonarea unui echipament de msurare si determinarea pH-ul unor probe biologice Dozarea de vitamine prin spectrometrie de absorptie molecular Evaluarea capacittii de tamponare a plasmei Separarea si determinarea unui amestec de aminoacizi Determinarea ionilor Ca2+ i Mg+2 din fluide biologice Electroforeza n PAGE SDS a proteinelor
7 lucrari

3.

4. 5. 6. 7.

Domenii de aplicabilitate

monitorizarea calitatii vietii si mediului valorificarea deseurilor industria chimico-farmaceutica biologie-biotehnologie medicina aparare

INSTRUMENTUL BIOANALITIC ideal

fiabil selectiv specific reproductibil

utilizare simpla

compact rapid ieftin

Alegerea metodei si instrumentului

*starea de agregare *omogenitatea *istoria probei

metoda proba
*securitatea *sensibilitatea *mediu (t, p, etc.) *acceptabilitatea

instrument

 CALITATIVA SEMI-CANTITATIVA CANTITATIVA

INFORMATIA ANALITICA

SCREENING RUTINA RECUNOASTERE STANDARD REFERINTA PRIMARA

INCREDEREA

TEHNICA METODA PROCEDEU PROTOCOL

SPECIFICITATEA

Clasificarea metodelor analitice n funcie de cantitatea de determinat

Metoda
Macro Semi-micro Micro Ultra-micro Sub-micro

Marimea aproximativa
100 mg 10 mg 1 mg 1 g 10-2g

Proba bruta

Rezultate

Procesul bioanalitic
Operatii preliminare Masurarea si trasabilitatea Prelucrarea datelor

TEHNICA
METODA Procedura
Protocol

Tehnicile de analiz si principalele aplicatii

Tehnica
Gravimetria Titrimetria Spectrometria atomica si moleculara Spectrometria de masa

Proprietatea masurata
Greutatea analitului pur sau compus cu stoichiometrie cunoscuta Volumul soluiei reactivului standard reacioneaz cu analitul Lungimea de und i intensitatea radiaiilor electromagnetice emise sau absorbite de analit Masa analitului sau fragmente din ea

Principalele domenii de aplicare

Cantitativa pentru componente majore sau minore Cantitativa pentru componente majore sau minore Calitativa,cantitativa sau structurala pentru componentele majore Calitativa sau structurala pentru majoritatea majore n jos pentru a urmri componentele nivel izotop raporturi Separarile cantitative si calitative ale amestecurilor Caracterizarea compusilor majoritari sau minoritari singuri sau in amestec Calitativa si cantitativa pentru majoritatea. Calitativa si cantitativa pentru majoritatea.

Cromatografia si electroforeza Analiza termica

Diferite proprieti fizicofizico-chimice ale analiilor separati Schimbri fizice sau chimice n analit atunci cnd este nclzit sau rcit Proprietatile electrice ale analitului in solutie Caracteristicile radiaiilor ionizante nucleare emise de analit

Analiza electrochimica Analiza radiochimica

Componentele de baza ale unui instrument

SURSA DE CURENT
Semnal

GENERATOR Semnal SEMNAL analitic

Detector

Procesor Semnal Semnal

iesire

Inregistrator

Tranductor electric mecanic

optic

Tendintele in domeniul dezvoltarii instrumentelor bioanalitice

viitor

interfete electronice

complexitate

software

multinivel
MULTIFUNCTIONAL

dimensiune

d m o hardware prezent ult m im od marimea (u.a.)

multidimensional

REPREZENTAREA PROCESULUI ANALITIC GLOBAL

MODEL
Defineste scopul Selecteaza procesul analitic, numarul analizelor si centrele de analiza pe baza scopurilor si costurilor Colecteaza probele, teste preliminare Efectueaza operatii de ajustarea conditiilor, separarea intereferente, efectueaza masurarile si achizitioneaza datele Selecteaza dintre date valoarea cea mai buna, estimeaza siguranta valorii, revizuieste si repeta daca este necesar

PLAN

PROBA

ANALIZA

EVALUARE

Surse de zgomot n analizele intrumentale Zgomot chimic rezult din variabile incontrolabile care afecteaz analiza chimic Zgomot instrumental Tipuri Zgomot termic Zgomot int Zgomot slab Zgomot de mediu

Modaliti pentru reducerea zgomotului

mpmntare i protejare Amplificatori diferii Filtrare Modulare Tierea semnalului Blocarea amplificatorilor

Metode Software

- S/Z intensitatea la n0.5, unde n este media masurarilor - Adunarea intensitatii medii a semnalelor Media semnalelor 1-3, 5-7,etc. - Filtrare Digitala - Metode de Corelare - Adunarea intensitatii medii a semnalelor

Adunarea intensitii medii a semnalelor

Se observ c scala vertical este mai mic dect numrul scanrilor. Astfel, zgomotul crete n valoare absolut odat cu creterea numrului scanrilor. Totusi, valoarea relativ a semnalului analitic crete.

Efectul medierii semnalelor

Sursele de eroare in bioanaliza

100%

sampling

analiza prelucrarea propriu-zisa datelor

10% 1%

40%

20%

30% timp

coeficient de variatie

ERORI IN MASURARILE ANALITICE Erori de masurare: Toate procesele de masurare sunt supuse erorilor
ce afecteaza datele numerice si care decurg dintr-o varietate de cauze.

Erori absolute si relative: O eroare absoluta este diferenta numerica

dintre o valoare masurata si o valoare reala sau o valoare acceptata. Eroarea relativa este eroarea absoluta impartita la valoarea reala sau acceptata.

Erori determinate: Sunt cunoscute ca fiind erori sistematice, ele

aparand, in general, din surse determinate, identificabile, care duc la varierea valorilor masurate de la valoarea reala la cea acceptata.

Erori nedeterminate: Sunt cunoscute si sub numele de erori aleatorii,

ele aparand dintr-o varietate de surse necontrolate si cauzeaza mici variatii aleatorii in masuratorile cantitative cand masurarea este repetata de un numar de ori.

Erori cumulate: Cand diferite masuratori sunt combinate pentru a

calcula un rezultat analitic global, erorile asociate acestor masurari individuale contribuie la erori totale sau acumulate.

Sursele de erori (I)

Erorile de la reactivi - Reactivii si solvenii sunt impuri. - Depozitarea improprie de reactivi. - Neglijarea datei de expirare a reactivului. - Evaporarea reactivilor. - Respectare gradelor si puritailor diferite. Erorile materialului de referin - Impuritatea materialelor de referin. - Erorile de la introducerea unor substane. - Schimbrile datorit depozitrii necorespunztoare. - Erorile n pregtirea materialul de referint. - Utilizarea materialul de referint expirat.

Sursele de erori (II)

Metodele generale ale erorilor - Devierea de la procedura de analiza. - Neluarea in seama a limitei de detectie. - Neluarea in seama a spatiului de colectare. - Calcularea erorilor (diluari, amestecuri, adaugari). - Folosirea unor proceduri analitice incorecte.

Erorile de calibrare - Erorile ale masurarilor volumetrice. - Erorile de cantarire. - Reglarea inexacta a echipamentului.

Sursele de erori (III)

Erorile de la echipament Echipamentul nu este curat. Intretinerea lui este neglijata. Influenta temperaturii, electricitatii si influenta magnetica. Erori n folosirea auto-pipetelor necalibrate, pipetele nu sunt atasate in mod corect sau sunt contaminate. Erori in folosirea pipetelor de sticla (se pot deterioara, materiale de calitate mai slaba, ele pot fi contaminate anterior).

Erorile la spectrometru (lungimea de und greita, lamp de intensitate insuficient, optica murdar, ignorarea efectului de deviaie, n mod incorect zeroul configurat, introducerea probei ntr-o camera luminoasa). Erorile cuvei (defecte ce nu sunt luate n consideraie,sticla necorespunztoare de cuva, cantitate insuficienta, umed pe exterioar, bulele de aer, contaminare).

Sursele de erori (IV)

Inregistrarea semnalelor si descrierea erorilor
- Domeniul incorect de raportare. - Erorile de citire. - Erorile de scriere. - Schimburile de informaii.

Calculul erorilor. - Erorile aritmetice, erorile de virgula, unitati incorecte. - Erorile circulare. - Neluarea in calcul a valorilor volumului de reactiv adaugat. - Erorile in factorul de diluare.