Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sperana de viaa la natere a fost reinuta pentru a sintetiza situaia sanitara a unei tari. Performanta in acest domeniu este calculata prin referina la un interval cuprins intre 25 si 85 de ani. (65 25)/(85- 25)=0,667
Educaia este apreciat prin rata de alfabetizare si rata brut de colarizare combinat (primara, secundara, superioara), ale cror valori se ealoneaz intre 0 si100%. Ponderile sunt respectiv 2/3 si 1/3, pentru calculul indicelui de educatei Sa luam exemplul Chinei a crei rata de alfabetizare este de 82,9% si rata de colarizare combinata de 68,9%: pentru alfabetizare (82,9 0)/(100 0)=0,829 pentru colarizare (68,9 0)/(100 0)=0,689 indicele de educaie = [2(0,829)+1(0,689)]/3=0,782
ntr-adevr, venitul este o aproximare a nivelului de trai. Atingerea unui nivel de viaa decent nu necesita un venit nelimitat.
Cteva sunt pur metodologice si implica ameliorri , altele sunt fundamentale, fac apel la complemente conceptuale
Evoluii metodologice
fiabilitatea datelor si reprezentativitatea ctorva variabile. Versiunea 1999 a Raportului asupra Dezvoltrii Umane se fondeaz pe bazele de date revizuite pentru sperana de viaa si educaie. In primele versiuni ale IDU (1990 1996), indicele de educaie fcea apel la rata de alfabetizare si la numrul mediu de ani de studiu pe individ ieit din sistemul colar. A doua variabila a lsat acum loc ratei brute de colarizare, compusa din colarizare primara, secundara si superioara
Indicatori complementari
HDI este o medie care nu reflecta inegalitile in materie de nevoi fundamentale. Putem sa ne imaginam ca dou tari cu acelai HDI vor fi confruntate cu o realitate umana diferita.
Prima ar putea fi omogen din punctul de vedere al performantelor sale sociale, in timp ce pentru a doua tara, populaia ar putea dispune de un acces foarte inegal la educaie sau la sntate. Inegalitile au fundamente geografice (zona rurala/urbana) sau bazate pe sex (barbati/femei)