Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 3. Anatomia sistemului circulator marea i mica circulaie, generaliti privind structura arterelor, venelor i capilarelor.

. Sistemul arterial (aorta i ramurile acesteia, arterele capului i gtului, arterele membrului superior i inferior, arterele toracelui i abdomenului, arterele pelvisului).
Arborele vascular format din: - Arterele contin sange incarcat cu O2 si substante nutritive (de la inima spre tesuturi si organe); - capilare vase calibru mic dispuse intre artere si vene, la nivelul lor se fac schimburile intre sange si diferite tesuturi; - venele contin sange incarcat cu CO2 (de la tesuturi spre inima). Vasele sunt formate din tre tunici dispuse de la exterior spre interior: - adventitia; - media; - intima.

Structura arterelor
1. Adventitia, formata din: - tesut conjunctiv, fibre colagene, elastice, fibre nervoase vegetative cu rol vasomotor, dar si vase mici de sange vasa vasorum. - membrana elastica externa ce separa adventicea de urmatoarea tunica. 2. Tunica medie: - diferita in functie de diametrul vasului - vase mari: au lame elastice cu dispozitie concentrica si rare fibre netede si tesut conjunctiv; - vase mijlocii si mici: au mult mai numeroase fibre musculare netede, dar si elastice si colagene. 3. Tunica interna (endoteliu): - membrana elastica interna ce separa tunica medie de tunica interna; - are celule endoteliale turtite, asezate pe o membrana bazala; - se continua la nivelul ventricurilor cu endocardul ventricular.

Structura venelor
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. - tunicile sint asemanatoare - deosebiri: nu sunt bine delimitate lipsesc membranele limitante interna si externa tunica medie este mai subtire tesutul muscular neted este mult redus adventicea este mai groasa venele care se gasesc sub cord si endoteliu prezinta din loc in loc niste valve in cuib de randunica, cu rol in a fragmenta si directiona coloana de sange intima de la nivelul venelor mari (cave) se continua cu endocardiul atriilor

Structura capilarelor
au un calibru foarte mic 4-12 microni la exterior - pericondru cu tesut conjunctiv, fibre de collagen, fibre de reticulina, fibre nervoase vegetative

- exista o membrane care este foarte bogata in mucopolizaharide - la interior - endoteliu cu celule turtite asezate pe un singur rand Ficat + gl.endocrine (adenohipofiza) - au capilare = sinusoide 10-30 microni, prezente interupt, din loc in loc => favorizeaza schimburile CIRCULATIA MICA incepe in VD - TAP (sg CO2) - APD - LS, LM, LI - APS LS, LI => plaman, retea perialveolara -> alveole se continua cu retea perialveolara (02) -> se intoarce prin VS -> VPDI + VPDS -> VPSI + VPSS -> se termina in AS

CIRCULATIA MARE incepe in VS ->Aorta (O2) -> la nivelul tuturor celulelor -> capilare ->vene VCS - VCI ->ajunge in AD

Artera

Ramuri

Aorta ascendenta, cu originea in Artera coronara stanga si dreapta care iriga inima. Cele doua Ventriculul stang artere coronare sunt de tip terminal. Ramurile lor nu se anastomozeaza intre ele. Arcul aortic, care continua aorta De la dreapta la stanga da trei ramuri: trunchiul arterial ascedenta braihocefalic, carotida comuna stang si subclavia stanga. Trunchiul arterial branhiocefalic Se imparte in: artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta Se imparte in artera carotida externa, artera carotida interna. La locul birfucarii exzista o dilatatie, numita sinusul carotic, care contine chemo-si baroreceptori.

Carotida comuna drept si stang

Carotida externa, care vascularizeaza Are ramuri colaterale: artera tiroidiana superioara, artera fata si gatul linguala, artera faciala, artera faringiana ascedenta, artera auriculara posterioara, artera occipitala, cat si ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara interna. Carotida interna Patrunde in craniu, strabate canalul carotic din stanga temporarului. Prticipa la vascularizatia encefalui si a orbitei. Inainte de a se imparti in ramurile sale terminale, da o colaterala importanata artera oftalmica; aceasta patrunde in orbita, vascularizand ochiul si anexele lui. Ramurile colaterale sunt: artera celebrala anterioara, medie si artera comunicanta posterioara care leaga carotida interna de artera cerebrala poserioara provenita din trinchiul arterei bazilare. Au mai multe ramuri colaterale: artera vertebrala, artera tiroidiana inf.,artea inercostala suprema (care furnizeaza primele doua inercostale posterioare) si artera toracica interna, care furnizeaza arterele intercostale anterioare. Artera vertebrala patrunde in craniu se uneste cu opusa sa si formeaza trunchiul arterei bazilare: aceasta se imparte in cele doua artere cerebrale posterioare care participa la vascularizatia encefalului. Din artera bazilara se desprind si ramuri pentru cerebel si trunchiul cerebral. Continua artera subclavie si, prin ramurile ei, vascularizeaza peretii axilei. Se continua cu artera humerala care merge de-a lungul bratului. Continua arteara axilara pana la plica cotului. Da urmatoarele ramuri: artera radiala si artera ulnara La nivelul labei mainii formeaza cele doua arcade palmare: superficiala profunda, care dau ramuri pentru plama si degete (arterele digitale comune si propii)

Artera subclavie drept si stang

Artera axilara

Artera branhiala

Artera radiala si ulnara

Aorta descedenta

Continua arcul aortei si are un segment toracal si unul abdomunal. Ambele portiuni ale aortei descedente dau ramuri parietale si viscerale. Ramuri parietale: arterele intercostale posterioare (de la a 3-a pana la a 12-a) si artelele diaframatice superioare pentru diafragma. Ramurile viscerale sunt: arterele bronhice, artrele pericardice si arterele esofagiene. Ramuri parietale: arterele diafragmatice inferioare si lombare. Ramuri vscerale: 1. Trunchiul celiac, care se imparte in artera hepatica, gastrica stg si splenica. Artera castrica stg merge pe mica curbura a stomacului, artera splenica iriga marea curbura a stomacului, splina, corpul si coada pancreasului. Artera hepatica iriga fiactul. Din ea se desprinde artera gastro-duodenala, care iriga marea curbura a stomacului, duodenul si capul pancreasului. Tot din artera hepatica se desprind artera gastrica dreapta care vascularizeaza mica curbura a stomacului; 2. Artera mezenterica superioara iriga duodenul, jejunoileonul, cecul, apendicele, colonul ascedent si dr a colonului transvers; 3. Artera suprarenala stanga si dreapta, iriga glanda suprarenala; 4. Artela renala dreapta si stanga care iriga rinichiul; 5. Artera testiculara (ovariana) stanga si dreapta care iriga testiculele si respectiv ovarele; 6. Artera mezenterica inferioara, iriga stg a colonului transvers, descedent, sigmoid si 1/3 sup a rectului, prin artera rectara superioara. La nivelul vertebrei L4, aorta descedenta se imparte in cele 2 ramuri terminale ale sale: artera iliaca comuna stanga si dreapta.

Aorta descedenta toracica

Aorta descedenta abdominala

Artera iliaca comuna

Se imparte in (hipogastrica).

artera

iliaca

externa

si

interna

Artera iliaca interna

Iriga pereti si viscerele din pelvis. Ramuri parietale: artera sacrata laterala, artera ileo-lombara, fesiera superoiara, fesiera inferoiara si artera obturatorie. Ramuri viscerale: a.) comune la barbat si femeie: artera vezicala inferioara, rectala medie, rusinoasa interna, din care se desprind artera rectala inferioara si ramuri pentru organele genitale; b.) diferite la femeie si barbat: la femeie: artera uterina si vaginala; la barbat: arteara prostatica si veziculo-diferentiala; c.) cu comportare speciala: artera ombilicala, care este permeabiala la fat, dupa nastere se obilitereaza si furnizeaza din prima ei portiune, artera vezicala superioara (pentru vezica urinara).

Artera iliaca externa

Paraseste pelvisul si ajunge la coapasa. Artera femurala, care continua artera iliaca externa. Artela poplitee, care continua artera femurala. Artera tibiala anterioara, artera tibiala posterioara. Formeaza arcada dorsala a piciorului. Plantara interna, plantara externa. Acestea se unesc si formeaza arcada plantara, din care se desprind arterele digitale comune si proprii.

Artera femurala Artera poplitee Artera tibial anterioara Artera tibiala posterioara

Vascularizatia si inervatia stomacului


Vascularizatia arterial este asigurat de toate cele trei ramuri ale trunchiului celiac: artera hepatic, gastric stng si splenic. Din artera hepatic proprie pleac artera gastric dreapt, merge naintea pilorului si apoi urc pe curbura mic anastomozndu-se cu artera gastric stng si formnd arcul arterial al micii curburii. Artera gastroduodenal ce ia nastere din artera hepatic comun trece napoia pilorului si emite artera gastroepiploic dreapt care urc pe curbura mare anastomozndu-se cu artera gastroepiploic stng ce provine din artera splenic si formeaz arcul arterial al curburii mari. Artera splenic d nastere si arterelor gastrice scurte ce irig fundul stomacului. Din aceste arcade pornesc ramuri initial subseroase ce strbat tunica muscular si submucoasa formnd retele la acest nivel. n tunica mucoas se gsesc numeroase anastomoze arterio-venoase. Regiunea curburii mici este mai slab vascularizat dect restul stomacului. Pe fata anterioar a corpului, ntre teritoriile celor 2 arcade vasculare, se gseste o band relativ ingust practic avascular unde se pot efectua gastrotomiile.

Artera mezenteric superioar


Particip la vascularizatia intestinului subtire, cecului, apendicelui si portiunii drepte a colonului transvers. Origine: - ia natere pe faa anterioar a aortei abdominale la 1,5-2cm sub originea trunchiului celiac, la nivelul vertebrei L2, inapoia corpului pancreasului. Traiect : - topografic i se descriu trei portiuni: retropancreatic, are ca raporturi la dreapta vena mezenteric superioar, la stnga vena mezenteric inferioar iar posterior vena cav inferioar; preduodenal, trece anterior de procesul uncinat al pancreasului si partea orizontal a duodenului; intramezenteric. - Are un traiect oblic n jos i la dreapta, ncruciseaz ureterul si vasele gonadale de partea dreapta.

Terminaie: - ptrunde ntre foitele mezenterului si are un traiect descendent si spre dreapta pn n fosa iliac dreapt. Ramuri: Arterele jejunale si ileale (vezi vascularizatia intestinului subtire) Artera ileocolic - ia nastere pe flancul drept al arterei mezenterice superioare; - ncruciseaz vena mezenteric superioar, ureterul si vasele gonadale drepte; - se termin prin 5 ramuri arteriale: cecal anterioar pentru vascularizatia fetei anterioare a cecului; cecal posterioar pentru vascularizatia fetei posterioare a cecului; apendicular; recurent ileal ce se anastomozeaz cu o ramura arterial ileal; artera ascendent ce formeaz cu ramura descendent din artera colic dreapt originea arterei marginale drepte. Artera colic dreapt - ia nastere pe flancul drept al arterei mezenterice superioare; - irig 2/3 superioare din colonul ascendent, flexura colic dreapt si partea drept din colonul transvers. - ramuri: ascendent ce se anastomozeaz cu ramura dreapt din artera colic medie formnd arcada marginal; descendent care se anastomozeaz cu artera ascendent din ileocolic. Artera colic medie - Ptrunde n rdcina mezocolonului transvers si ajunge la extremitatea dreapt a colonului transvers; - Ramuri: una dreapt care se anastomozeaz cu ramura ascendent din artera colic dreapt formnd artera marginal; una stng care se anastomozeaz cu ramura ascendent din artera colic stng

Artera mezenteric inferioar


Particip la vascularizatia portiunii stngi a colonului transvers, flexura colic stng, colonul descendent, sigmoid si o parte a rectului. Origine: - ia natere pe faa anterioar a aortei abdominale la nivelul vertebrei L3 sau a discului intervertebral L3-L4 la cca. 3-5cm superior de bifurcatia aortei. Traiect : - lung de aproximativ 12 cm, cu un calibru de 4 mm; - este oblic n jos i la stnga, ncruciseaz ureterul si vasele gonadale de partea stnga. Terminaie: - ptrunde ntre foitele mezosigmoidului, n dreptul vertebrei S3 se termin n dou ramuri terminale, destinate rectului - arterele rectale superioare . Ramuri: Artera colic stng - ia nastere pe flancul stng al arterei mezenterice inferioare;

are un traiect ascendent si la stnga, ocoleste flexura duodeno-jejunal si ptrunde n baza mezocolonului transvers. n acest traiect ncruciseaz vena mezenteric inferioar formnd arcul vascular descris de Treitz; - ramuri: ascendent ce se anastomozeaz cu ramura stnga din artera colica medie formnd arcada Haller Riolan; descendent care irig colonul descendent si se anastomozeaz cu ramura ascendent a arterei sigmoidiene superioare. Arterele sigmoidiene - sunt n numr de trei: superioar, medie si inferioar; - artera sigmoidian superioar trece retroperitoneal, putin superior de vasele iliace comune si ncruciseaz vasele gonadale ajungnd la marginea colic; - fiecare ramur d nastere unei ramuri ascendente ce se anastomozeaz cu ramura descendent a unei artere superioare; - ramura ascendent a arterei sigmoidiene superioare se anastomozeaz cu ramura stng a arterei colice medii, iar ramura descendent a arterei sigmoidiene inferioare (numit si artera sigmoidiana ima) se anastomozeaz cu ramura corespunzatoare din artera rectal superioar anastomoz numit si punctul critic al lui Sdek. O legatur a arterei rectale sub aceasta zon critic ar produce ischemia si necroza prtii superioare a rectului. Arcada marginal Terminaia arterelor colice este particular, sfrind cu formarea arcadei marginale din care iau natere arterele drepte care se deosebesc de cele ale intestinului subtire prin aceea ca se anastomozeaz ntre ele n traiectul lor spre peretele colic. In vecintatea colonului se ramific n artere lungi ce abordeaz colonul n zona dintre tenia liber si omental precum si ramuri scurte ce ptrund n perete prin tenia mezocolic. n submucoas se descriu anastomoze arteriovenoase cu rol n reglarea sngelui. -

S-ar putea să vă placă și