Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 3. Anatomia sistemului circulator – marea şi mica circulaţie, generalităţi privind structura arterelor, venelor şi capilarelor. Sistemul arterial (aorta şi ramurile acesteia, arterele capului şi gâtului, arterele membrului superior şi inferior, arterele toracelui şi abdomenului, arterele pelvisului).

Arborele vascular format din:

- Arterele contin sange incarcat cu O 2 si substante nutritive (de la inima spre tesuturi si organe);

- capilare vase calibru mic dispuse intre artere si vene, la nivelul lor se fac schimburile intre sange si diferite tesuturi;

- venele contin sange incarcat cu CO 2 (de la tesuturi spre inima).

Vasele sunt formate din tre tunici dispuse de la exterior spre interior:

- adventitia;

- media;

- intima.

Structura arterelor

1. Adventitia, formata din:

- tesut conjunctiv, fibre colagene, elastice, fibre nervoase vegetative cu rol vasomotor, dar si vase mici de sange vasa vasorum.

- membrana elastica externa ce separa adventicea de urmatoarea tunica.

2. Tunica medie:

- diferita in functie de diametrul vasului

- vase mari: au lame elastice cu dispozitie concentrica si rare fibre netede si tesut conjunctiv;

- vase mijlocii si mici: au mult mai numeroase fibre musculare netede, dar si elastice si colagene.

3. Tunica interna (endoteliu):

- membrana elastica interna ce separa tunica medie de tunica interna;

- are celule endoteliale turtite, asezate pe o membrana bazala;

- se continua la nivelul ventricurilor cu endocardul ventricular.

Structura venelor

- tunicile sint asemanatoare

- deosebiri:

1. nu sunt bine delimitate

2. lipsesc membranele limitante interna si externa

3. tunica medie este mai subtire

4. tesutul muscular neted este mult redus

5. adventicea este mai groasa

6. venele care se gasesc sub cord si endoteliu prezinta din loc in loc niste valve in cuib de randunica, cu rol in a fragmenta si directiona coloana de sange

7. intima de la nivelul venelor mari (cave) se continua cu endocardiul atriilor

Structura capilarelor

- au un calibru foarte mic 4-12 microni

- la exterior - pericondru cu tesut conjunctiv, fibre de collagen, fibre de reticulina, fibre nervoase vegetative

- exista o membrane care este foarte bogata in mucopolizaharide

- la interior - endoteliu cu celule turtite asezate pe un singur rand

Ficat + gl.endocrine (adenohipofiza) - au capilare = sinusoide 10-30 microni, prezente interupt, din loc in loc => favorizeaza schimburile

CIRCULATIA MICA

incepe in VD - TAP (sg CO2) - APD - LS, LM, LI - APS LS, LI => plaman, retea perialveolara -> alveole se continua cu retea perialveolara (02) -> se intoarce prin VS -> VPDI + VPDS -> VPSI + VPSS

-> se termina in AS

VPDI + VPDS -> VPSI + VPSS -> se termina in AS CIRCULATIA MARE incepe in
VPDI + VPDS -> VPSI + VPSS -> se termina in AS CIRCULATIA MARE incepe in
VPDI + VPDS -> VPSI + VPSS -> se termina in AS CIRCULATIA MARE incepe in

CIRCULATIA MARE

-> VPSI + VPSS -> se termina in AS CIRCULATIA MARE incepe in VS ->Aorta (O2)

incepe in VS ->Aorta (O2) -> la nivelul tuturor celulelor -> capilare ->vene VCS - VCI

->ajunge in AD

Artera

Ramuri

 

Aorta

ascendenta,

cu

originea

in

Artera coronara stanga si dreapta care iriga inima. Cele doua artere coronare sunt de tip terminal. Ramurile lor nu se anastomozeaza intre ele.

Ventriculul stang

 

Arcul

aortic,

care

continua

aorta

De la dreapta la stanga da trei ramuri: trunchiul arterial braihocefalic, carotida comuna stang si subclavia stanga.

ascedenta

 

Trunchiul arterial branhiocefalic

 

Se

imparte

in:

artera

carotida

comuna

dreapta

si

artera

 

subclavie dreapta

 

Carotida comuna drept si stang

 

Se imparte in artera carotida externa, artera carotida interna. La locul birfucarii exzista o dilatatie, numita sinusul carotic, care contine chemo-si baroreceptori.

Carotida externa, care vascularizeaza fata si gatul

Are ramuri colaterale: artera tiroidiana superioara, artera linguala, artera faciala, artera faringiana ascedenta, artera auriculara posterioara, artera occipitala, cat si ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara interna.

Carotida interna

 

Patrunde in craniu, strabate canalul carotic din stanga temporarului. Prticipa la vascularizatia encefalui si a orbitei. Inainte de a se imparti in ramurile sale terminale, da o colaterala importanata artera oftalmica; aceasta patrunde in orbita, vascularizand ochiul si anexele lui. Ramurile colaterale sunt: artera celebrala anterioara, medie si artera comunicanta posterioara care leaga carotida interna de artera cerebrala poserioara provenita din trinchiul arterei bazilare.

Artera subclavie drept si stang

 

Au mai multe ramuri colaterale: artera vertebrala, artera tiroidiana inf.,artea inercostala suprema (care furnizeaza primele doua inercostale posterioare) si artera toracica interna, care furnizeaza arterele intercostale anterioare. Artera vertebrala patrunde in craniu se uneste cu opusa sa si formeaza trunchiul arterei bazilare: aceasta se imparte in cele doua artere cerebrale posterioare care participa la vascularizatia encefalului. Din artera bazilara se desprind si ramuri pentru cerebel si trunchiul cerebral.

Artera axilara

 

Continua artera subclavie si, prin ramurile ei, vascularizeaza peretii axilei. Se continua cu artera humerala care merge de-a lungul bratului.

Artera branhiala

 

Continua arteara axilara pana la plica cotului. Da urmatoarele ramuri: artera radiala si artera ulnara

Artera radiala si ulnara

 

La nivelul labei mainii formeaza cele doua arcade palmare:

 

superficiala profunda, care dau ramuri pentru plama si degete (arterele digitale comune si propii)

Aorta descedenta

Continua arcul aortei si are un segment toracal si unul abdomunal. Ambele portiuni ale aortei descedente dau ramuri parietale si viscerale.

Aorta descedenta toracica

Ramuri parietale: arterele intercostale posterioare (de la a 3-a pana la a 12-a) si artelele diaframatice superioare pentru diafragma. Ramurile viscerale sunt: arterele bronhice, artrele pericardice si arterele esofagiene.

Aorta descedenta abdominala

Ramuri parietale: arterele diafragmatice inferioare si lombare. Ramuri vscerale: 1. Trunchiul celiac, care se imparte in artera hepatica, gastrica stg si splenica. Artera castrica stg merge pe mica curbura a stomacului, artera splenica iriga marea curbura a stomacului, splina, corpul si coada pancreasului. Artera hepatica iriga fiactul. Din ea se desprinde artera gastro-duodenala, care iriga marea curbura a stomacului, duodenul si capul pancreasului. Tot din artera hepatica se desprind artera gastrica dreapta care vascularizeaza mica curbura a stomacului;

2.

Artera

mezenterica

superioara

iriga

duodenul,

jejuno-

ileonul,

cecul,

apendicele,

colonul

ascedent

si

½

dr

a

colonului transvers;

 

3.

Artera

suprarenala

stanga

si

dreapta,

iriga

glanda

suprarenala;

 

4. Artela renala dreapta si stanga care iriga rinichiul;

 

5. Artera testiculara (ovariana) stanga si dreapta care iriga testiculele si respectiv ovarele;

6.

Artera mezenterica inferioara, iriga ½ stg a colonului

transvers, descedent, sigmoid si 1/3 sup a rectului, prin artera

rectara superioara. La nivelul vertebrei L4, aorta descedenta se imparte in cele 2 ramuri terminale ale sale: artera iliaca comuna stanga si dreapta.

Artera iliaca comuna

Se

imparte

in

artera

iliaca

externa

si

interna

(hipogastrica).

 

Artera iliaca interna

Iriga pereti si viscerele din pelvis. Ramuri parietale: artera sacrata laterala, artera ileo-lombara, fesiera superoiara, fesiera inferoiara si artera obturatorie. Ramuri viscerale: a.) comune la barbat si femeie: artera vezicala inferioara, rectala medie, rusinoasa interna, din care se desprind artera rectala inferioara si ramuri pentru organele genitale; b.) diferite la femeie si barbat: la femeie: artera uterina si vaginala; la barbat: arteara prostatica si veziculo-diferentiala; c.) cu comportare speciala:

artera ombilicala, care este permeabiala la fat, dupa nastere se obilitereaza si furnizeaza din prima ei portiune, artera vezicala superioara (pentru vezica urinara).

Artera iliaca externa

Paraseste pelvisul si ajunge la coapasa. Artera femurala, care continua artera iliaca externa.

Artera femurala

Artela poplitee, care continua artera femurala.

Artera poplitee

Artera tibiala anterioara, artera tibiala posterioara.

Artera tibial anterioara

Formeaza arcada dorsala a piciorului.

Artera tibiala posterioara

Plantara interna, plantara externa. Acestea se unesc si formeaza arcada plantara, din care se desprind arterele digitale comune si proprii.

Vascularizatia si inervatia stomacului

Vascularizatia arterială este asigurată de toate cele trei ramuri ale trunchiului celiac: artera hepatică, gastrică stângă si splenică. Din artera hepatică proprie pleacă artera gastrică dreaptă, merge înaintea pilorului si apoi urcă pe curbura mică anastomozându-se cu artera gastrică stângă si formând arcul arterial al micii curburii. Artera gastroduodenală ce ia nastere din artera hepatică comună trece înapoia pilorului si emite artera gastroepiploică dreaptă care urcă pe curbura mare anastomozându-se cu artera gastroepiploică stângă ce provine din artera splenică si formează arcul arterial al curburii mari. Artera splenică dă nastere si arterelor gastrice scurte ce irigă fundul stomacului. Din aceste arcade pornesc ramuri initial subseroase ce străbat tunica musculară si submucoasa formând retele la acest nivel. În tunica mucoasă se găsesc numeroase anastomoze arterio-venoase. Regiunea curburii mici este mai slab vascularizată decât restul stomacului. Pe fata anterioară a corpului, între teritoriile celor 2 arcade vasculare, se găseste o bandă relativ ingustă practic avasculară unde se pot efectua gastrotomiile.

Artera mezenterică superioară

Participă la vascularizatia intestinului subtire, cecului, apendicelui si portiunii drepte a colonului transvers. Origine:

- ia naştere pe faţa anterioară a aortei abdominale la 1,5-2cm sub originea trunchiului celiac, la nivelul vertebrei L2, inapoia corpului pancreasului. Traiect :

- topografic i se descriu trei portiuni:

- retropancreatică, are ca raporturi la dreapta vena mezenterică superioară, la stânga vena mezenterică inferioară iar posterior vena cavă inferioară;

- preduodenală, trece anterior de procesul uncinat al pancreasului si partea orizontală a duodenului;

- intramezenterică.

- Are un traiect oblic în jos şi la dreapta, încrucisează ureterul si vasele gonadale

de partea dreapta.

Terminaţie:

- pătrunde între foitele mezenterului si are un traiect descendent si spre dreapta până în fosa iliacă dreaptă. Ramuri:

Arterele jejunale si ileale (vezi vascularizatia intestinului subtire)

Artera ileocolică

- ia nastere pe flancul drept al arterei mezenterice superioare;

- încrucisează vena mezenterică superioară, ureterul si vasele gonadale drepte;

- se termină prin 5 ramuri arteriale:

- cecală anterioară pentru vascularizatia fetei anterioare a cecului;

- cecală posterioară pentru vascularizatia fetei posterioare a cecului;

- apendiculară;

- recurentă ileală ce se anastomozează cu o ramura arterială ileală;

- artera ascendentă ce formează cu ramura descendentă din artera colică dreaptă originea arterei marginale drepte.

Artera colică dreaptă

- ia nastere pe flancul drept al arterei mezenterice superioare;

- irigă 2/3 superioare din colonul ascendent, flexura colică dreaptă si partea dreptă din colonul transvers.

- ramuri:

ascendentă ce se anastomozează cu ramura dreaptă din artera colică medie formând arcada marginală;

descendentă care se anastomozează cu artera ascendentă din ileocolică.

Artera colică medie

- Pătrunde în rădăcina mezocolonului transvers si ajunge la extremitatea dreaptă a colonului transvers;

- Ramuri:

una dreaptă care se anastomozează cu ramura ascendentă din artera colică dreaptă formând artera marginală;

una stângă care se anastomozează cu ramura ascendentă din artera colică stângă

Artera mezenterică inferioară

Participă la vascularizatia portiunii stângi a colonului transvers, flexura colică stângă, colonul descendent, sigmoid si o parte a rectului. Origine:

- ia naştere pe faţa anterioară a aortei abdominale la nivelul vertebrei L3 sau a discului intervertebral L3-L4 la cca. 3-5cm superior de bifurcatia aortei. Traiect :

- lungă de aproximativ 12 cm, cu un calibru de 4 mm;

- este oblică în jos şi la stânga, încrucisează ureterul si vasele gonadale de partea stânga. Terminaţie:

- pătrunde între foitele mezosigmoidului, în dreptul vertebrei S3 se termină în două ramuri terminale, destinate rectului - arterele rectale superioare . Ramuri:

Artera colică stângă

- ia nastere pe flancul stâng al arterei mezenterice inferioare;

- are un traiect ascendent si la stânga, ocoleste flexura duodeno-jejunală si pătrunde în baza mezocolonului transvers. În acest traiect încrucisează vena mezenterică inferioară formând arcul vascular descris de Treitz;

- ramuri:

ascendentă ce se anastomozează cu ramura stânga din artera colica medie formând arcada Haller Riolan;

descendentă care irigă colonul descendent si se anastomozează cu ramura ascendentă a arterei sigmoidiene superioare.

Arterele sigmoidiene

- sunt în număr de trei: superioară, medie si inferioară;

- artera sigmoidiană superioară trece retroperitoneal, putin superior de vasele iliace comune si încrucisează vasele gonadale ajungând la marginea colică;

- fiecare ramură dă nastere unei ramuri ascendente ce se anastomozează cu ramura descendentă a unei artere superioare;

- ramura ascendentă a arterei sigmoidiene superioare se anastomozează cu ramura stângă a arterei colice medii, iar ramura descendentă a arterei sigmoidiene inferioare (numită si artera sigmoidiana ima) se anastomozează cu ramura corespunzatoare din artera rectală superioară – anastomoză numită si punctul critic al lui Südek. O legatură a arterei rectale sub aceasta zonă critică ar produce ischemia si necroza părtii superioare a rectului.

Arcada marginală Terminaţia arterelor colice este particulară, sfârşind cu formarea arcadei marginale din care iau naştere arterele drepte care se deosebesc de cele ale intestinului subtire prin aceea ca se anastomozează între ele în traiectul lor spre peretele colic. In vecinătatea colonului se ramifică în artere lungi ce abordează colonul în zona dintre tenia liberă si omentală precum si ramuri scurte ce pătrund în perete prin tenia mezocolică. În submucoasă se descriu anastomoze arterio- venoase cu rol în reglarea sângelui.