0Proiectarea unei structuri metalice, conform Eurocode 3

Cuprins

1. Utilizarea oelului in construcii..2 2. Proiectarea structurii metalice. Generalitati..2 3. Particularitatile proiectarii unei structuri metalice5 4. Aplicatia Eurocode 3, la proiectarea unei structuri metalice10 5. Compararea cu rezultatele obtinute din analiza cu elemente finite FEM(Cosmos).20 6. Concluzii..50 7. Bibliografie...60

1. Proiectarea structurilor metalice. Generaliti. 1.1 Utilizarea otelului in constructii. Introducere. Prima constructie metalic realizat integral din font a fost podul de la Coalbrookdale, Anglia (1779). Aparitia otelului pudlat, cu ductilitate si deformabilitate superioare, a favorizat realizarea unor sisteme cu zbrele, avnd bare comprimate din font iar cele intinse din otel pudlat. La sfritul secolului XIX-lea, fabricarea oelului i apoi dezvoltarea procedeelor de imbinare, face posibila utilizarea acestui material tot mai des, lrgind astfel aria de aplicare in domeniul constructiilor ingineresti(fig.1.1).

Fig.1.1a. Turnul Eiffel Paris(1889, 324m, 7300t oel), b.Podul Anghel Saligny(1895, o deschidere centrala de 190 metri si alte 4 deschideri de 140 metri). In ultimii 100 de ani, clasamentul celor mai inalte cldiri din lume a suferit in permanen modificri, iar rzboiul zgrie-norilor purtat intre continentul nord-american si cel asiatic a fost ctigat, fr indoial de Asia. Insa primul zgrie-nori, cu tehnologie bazat pe structura metalic portant, este considerat The Home Insurance Building, un imobil ridicat la Chicago in anul 1885. Avnd initial doar nou etaje, i s-au mai adaugat altele dou, in anul 1891. Ideea de baz a tehnolohiei respective era renunarea la zidria portant clasic(crmid sau lemn) i inlocuirea cu un schelet metalic, pe care erau montate toate celelalte elemente ale cldirii, inclusiv pereii. Cldirea a existat pn in anul 1931, cind a fost demontat. Pe primul loc n topul celor mai nalte zece cldiri din lume, realizat de CTBUH Chicago, se afl centrul financiar Taipei 101, o cldire finalizat la sfritul anului 2004. Taipei 101 are o
2

nlime de 508m. Poziia de lider a Taipei 101 este ameninat de alte dou proiecte de zgre nori. Este vorba despre Freedom Tower din New York, cldire de 541 metri proiectat s nlocuiasc turnurile gemene World Trade Center i imobilul Buj Dubai din Dubai, care se presupune c, n momentul finalizrii(n anii 2008-2009),cldirea va avea aproximativ 700 metri. Construciile metalice sunt structuri, pri din structur sau elemente realizate din oel, oel slab aliat sau din aliaje din aluminiu. Oelul reprezint osatura civilizaiei actuale. Producia de oel este indicele economic important n aprecierea potenialului economic i al nivelului de trai. Astfel, pe plan mondial, n 1980 producia de oel era de 1 miliard de tone iar n 2000, de 2 miliarde de tone. n Romnia, n 1938 producia de oel era de 0.4 milioane(cca. 18kg/cap loc.), iar n 1990 de 20 milioane de tone(1 ton/cap loc.).

1.2 Notiuni generale. Datorit avantajelor tehnico-economice pe care le prezint, construciile metalice n general i profilele din oel cu perei subiri formate la rece n special au cunoscut o dezvoltare exponenial n ultimele decenii, in special in rile industriale dezvoltate din Europa i Statele Unite. O definiie exhaustiv in legtur cu noiunea de "hal metalic uoara", mai ales in contextul actual al dezvoltrii sectorului de construcii metalice ca i al afluxului de noi tehnologii, este extrem de dificil de formulat. Totui, se poate afirma c halele metalice uoare, in accepiunea actual a acestui termen, constituie o familie de sisteme constructive cu urmtoarele elemente comune din punct de vedere al utilitii, al sistemului adoptat pentru structura metalic de rezisten, al sistemului de inchidere respectiv al dispozitivelor de transport interior: A) Utilitate: exclusiv cldiri din sectorul ne-rezidenial (spaii de producie, cu caracter comercial sidepozite) B) Sistemul adoptat pentru structura metalic de rezisten const in: cel mai frecvent structuri metalice cu un singur nivel i cu una sau mai multe deschideri,realizate in sistem de cadru portal; structuri metalice cu un singur nivel, care au prevzut in interior un planeu intermediar tip mezanin cu extindere parial pe suprafaa construit; structuri metalice cu mai multe nivele, avand planeele intermediare realizate din tabl cutat i beton armat, in sistemul de dal colaborant. C) Sistemele de inchidere sunt realizate pe baz de tabl cutat, iar scheletul de rezisten al inchiderilor este realizat din profile de oel cu perei subiri formate la rece; D) Dispozitivele de transport interior au capaciti reduse, putand fi atat rezemate la faa interioar a stalpilor cat i suspendate de riglele cadrelor. 1.3 Soluii constructive generale.
3

Ca urmare a modificrilor permanente ale tehnologiilor de producie, de depozitare i de distribuie, exist o cerere continua pe pia pentru construciile din oel cu un singur nivel. Cu toate c, in acest domeniu domin sectorul industrial, exist si alte sectoare cu dimensiune semnificativ cum ar fi cel al structurilor pentru spaii comerciale sau pentru agrement. In domeniile menionate, oelul rmane materialul de construcie fr rival, iar structurile realizate din acest material insumeaz in oricare an al ultimei perioade circa 90% din totalul suprafeei construite. Cauzele principale ale acestei stri de fapt pot fi atribuite urmtorilor factori: Rezistena ridicat a materialului care permite acoperirea unor considerabile deschideri libere: deschideri de peste 23 m se realizeaz in mod curent in fiecare an; Viteza de execuie, care permite o punere in funcie mai prompt a obiectivului respectiv i deci o recuperare mai rapid a investiiei; Adaptabilitatea sistemului constructiv, care permite extinderea acestuia sau schimbarea destinaiei sale. Circa o treime din cheltuielile de investiii pentru construcii industriale sunt destinate extinderilor sau modificrilor; Reutilizarea i / sau reciclarea materialelor de construcie. Structura pe cadre metalice de tip portal cu inim plin, a devenit la ora actual soluia cea mai rspandita pentru cldiri industriale deoarece se preteaz la un grad ridicat de industrializare a execuiei, ceea ce conduce la costuri si termene de execuie mai mici. 1.3.1 Cadre portal cu o singur deschidere Cadrele de tip portal cu deschideri libere (L) mergand pana la 43 m ofer o mare versatilitate a soluiilor constructive. In cazul adoptrii unor inlimi la streaina (H) de 4 pana la 5 m, rezulta elemente structurale i detalii de imbinare relativ uoare, ins aceste inlimi pot fi eventual depite pentru a se asigura condiiile impuse de utilizarea spaiului respectiv (considerente de gabarit interior de depozitare sau de gabarit de pod rulant). Evident c o structur mai inalta este supus la incrcri de nivel mai ridicat decat una joas, datorit crora, de exemplu pentru creteri ale inlimii la streaina de pan la (10 m) numai preul structurii de rezistenta principale (cadrele metalice) crete cu 25%. La aceasta se adaug i costurile suplimentare ale inchiderilor.

Figura 1.1 Cadre portal cu o singura deschidere Minimizarea costurilor de utilizare ale cladirii (climatizare interioara, iluminare) se poate realize limitnd cat mai mult posibil volumul construit, prin limitarea nlimii la streaina: la aceasta se poate adauga si adoptarea unei nlimi reduse la coam (n relaie cu panta minim admisa pentru nvelitoare), ceea ce contribuie la eliminarea spaiilor interioare moarte de sub acoperi. 1.3.2 Cadre cu stalpi intermediari n cazul in care deschiderea liber nu este absolut necesar, ea poate fi mprit in dou prin introducerea unui stlp intermediar, ceea ce reduce costul structurii cu 20-25% (evident, minus costul fundaiilor suplimentare necesare irului de stlpi intermediari introdui).

Figura 1.2 Cadre cu stlpi intermediari Necesitatea schimbrii de panta a acoperiului ca i a introducerii unor sisteme de colectare corespunztoare pentru ap de ploaie este eliminat dac se folosesc unul sau mai multe iruri de stlpi intermediari, ceea ce permite meninerea acoperiului n dou ape caracteristic cadrului portal cu o singur deschidere. Un avantaj suplimentar al cadrului cu stlpi intermediari se manifest atunci cnd exist cerina compartimentrii spaiului interior, caz n care aceti stlpi pot susine pereii desparitori dintre ncperi sau n caz de necesitate pot fi folosii pentru sustinerea unor planee intermediare. Cum elementele structurii principale de rezistenta (stlpii exteriori si riglele nclinate ale cadrului) rezult cu dimensiuni ale sectiunii transversale mai mici dect n cazul deschiderii libere, vor trebui luate msuri pentru ca structura n ansamblul ei sa fie suficient de rigida pentru a face fata la solicitari orizontale (vant, seism).

1.3.3 Cadre cu tirant Cadrul cu tirant reprezinta o solutie constructiva, eficienta prin reducerea momentelor incovoietoare din stalpi si a reactiunilor orizontale din fundatii, care vor fi preluate partial de catre tirantul (T). Totusi, in acest caz intervin si o serie de dezavantaje, nu numai in ceia ce priveste introducerea tirantului ca element structural suplimentar ci datorita necesitatii
5

introducerii pendulilor intermediari verticali (T1) prin care se evita o incovoiere nedorita a tirantului. Totodata este necesara prevederea unor elemente de contravantuire cu rol de preluare a compresiunii induse in tirant de succtiunea din vant pe acoperis.

Figura 1.3 Cadre cu tirant La cladirile care necesita luminator zenital, trebuie prevazuta si o structura suplimentara care sa sustina acest element precum si diverse elemente de instalatii dispuse eventual in grosimea peretilor sai. In cazul acoperisurilor cu panta mai mica decat 15, solutia cadrului cu tirant devine nepractica deoarece impingerile riglelor cresc excesiv si, in acelasi timp, pot sa apara dificultati in ceea ce priveste realizarea constructiva a blocajelor tirantului in zona coltului de cadru. Similar cadrului cu stalpi intermediari, trebuiesc luate masuri speciale pentru asigurarea rigiditatii structurii la forte orizontale. 1.3.4 Cadre cu ferme Structurile ce utilizeaza cadre cu ferma au fost practic eliminate in ultimul timp de structurile cu cadru portal. Fac exceptie cadrele cu deschideri peste 40 m sau acelea in cazul carora exista cerinte estetice deosebite in ceea ce priveste structura. Cu toata puternica diminuare a consumului de otel pe metru patrat adusa de ferme (in special cand se realizeaza din profile tubulare) pretul manoperei de executie respectiv al celei de montaj cresc in cazul utilizarii acestui sistem. In ciuda celor mentionate, structurile cu ferme prezinta numeroase avantaje, cum ar fi: Permit acoperirea unor deschideri mari; Asigura posibilitati remarcabile de montare a instalatiilor; Au o capacitate ridicata de preluare a unor incarcari utile si / sau tehnologice. In cazul anumitor cladiri, toate aceste caracteristici pot deveni esentiale. Exemplele tipice in acest sens includ industria automobilelor, aeronautica, sau atelierele pentru prelucrari grele, unde principal exigenta este realizarea unei trame modulare libere de mari dimensiuni, ceea ce conduce la o inalta flexibilitate, da posibilitatea unei functionalitati complexe, respectiv disponibilitatea operarii cu dispozitive de transport suspendate direct de structura acoperisului. Un raport de 10 pana la 15 intre deschiderea fermei si inaltimea maxima a acesteia conduce la o relatie optima rezistenta-rigiditate in cazul acestei structuri. Pentru deschideri de peste 20 m
6

se poate introduce la realizarea fermei o contra-sageata, care are rolul de a compensa deformatiile datorate actiunii incarcarilor permanente. Cum inaltimea maxima a unei ferme cu deschidere de pana la 50 m poate ajunge la 5 m, ceea ce conduce la marirea artificiala a inaltimii cladirii, din ratiunea de a include elementele structurale din zona fermei sub acoperisul cladirii, cu rol exclusiv de protectie la intemperii. In concluzie, trebuie subliniat faptul ca modul traditional de proiectare al cladirilor de acest tip aborda separat structura si respectiv elementele de inchidere. Exista insa, in mod evident, o conlucrare intre structura si inchidere, care luata in considerare permite proiectare mai economica a acestor constructii. 1.4 Solutii de inchideri In ultimii 10-15 ani, piata produselor din tabla cutata de otel a inregistrat o crestere fara egal. Aceasta imensa popularitate a invelisurilor de protectie contra intemperiilor realizate pe baza de table cutate din otel (Fig. 1.4), cu aplicatii atat la cladiri cu scop industrial cat si la cele cu alte destinatii se datoreaza mai multor factori care se vor evidentia in continuare.

a) tabla pentru acoperis b) tabla pentru pereti c) tabla pentru pansee (t=0.45-1.0mm) (t=0.45-0.7mm) (t=0.6-1.5mm) Figura 1.4 Tipuri de tabla cutata utilizata pentru constructia halelor metalice In perioada de timp mentionata s-a manifestat o tendina generala de utilizare a structurilor cu deschideri libere mari si cu durate scurte de executie. Acest stil de a construi impune acoperirea rapida a structurii pentru a permite desfasurarea celorlalte faze ale lucrarii la adapost de intemperii. Pana si utilizarea culorilor de finisaj extern a devenit importanta la ora actuala, iar investitorii incearca sa realizeze cladiri cu identitate proprie si bine conturata din acest punct de vedere. Invelitorile realizate din tabla cutata sunt capabile sa satisfaca toate aceste cerinte. Totusi succesul acestui produs nu ar fi fost posibil daca el nu ar fi atat de accesibil si la un pret competitiv.
7

In cadrul analizei structurii costurilor unei cladiri industriale parter tipice (prezentata sub forma de diagrama sectoriala in figura de mai jos), elementele de acoperire si inchidere, inclusiv izolatia termica si elementele de fixare detin circa 30% din pretul final al constructiei. Acest procentaj, insumat cu cele 15% pe care le reprezinta costul structurii de rezistenta, conduce la un procentaj dominant al elementelor din otel in cadrul costului global al cladirii. Aceste costuri sunt ,in mod evident, doar aproximative si pot sa varieze ca urmare a interventiei diversilor factori printre care cei mai important sunt calitatea proiectarii, amplasamentul constructiei si cerintele din tema. Ansamblul furniturii pe partea de constructie impune in general tehnologia de executie iar pretul acesteia reprezinta circa jumatate din costul final, cealalta jumatate fiind reprezentata de alte elemente (Figura 1.5). Egalitatea nu este insa respectata intotdeauna, iar anumite modificari de tema pot disimula uneori costurile reale ale constructiei. Normele de calitate trebuiesc intotdeauna respectate, in special in ceea ce priveste invelitoarea si inchiderile, deoarece un sistem de inchidere bine conceput si executat poate prezenta elemente benefice pentru exploatarea ulterioara a cladirii. Invelitoarea si inchiderile trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de baza esentiale pentru cladire. Aceste cerinte includ rezistenta la intemperii, rezistenta propriu-zisa a elementelor de inchidere, siguranta in exploatare si desigur izolarea termica si acustica. Au fost enumerati doar unii dintre parametrii care trebuiesc respectati, insa exista numerosi altii. Neindeplinirea cerintelor legate de un singur parametru poate face cladirea respective nefunctionala sau in orice caz poate obliga la remedieri costisitoare. LEGENDA: Fundatii = 4% Costuri preliminare = 10% Inchideri = 30% Ferestre, porti, =5% Pardoseli si finisaje = 9% Costuri auxiliare = 27% Structura de rezistenta din otel = 15%

Figura 1.5 Costuri esalonate ale unei hale metalice Sistemele moderne de invelitori si inchideri au devenit extrem de sofisticate in anumite cazuri, incercand sa satisfaca o gama intreaga de cerinte functionale. Uneori, factorii care impugn performantele acestor sisteme pot influenta pretul de cost, ceea ce nu inseamna insa ca sistemele mai scumpe ar putea raspunde tuturor cerintelor in aceeasi masura. Pana la un anumit punct, fiecare sistem poate ai trebuie sa fie conceput pentru a raspunde functiunii cladirii respective.
8

Sistemul cel mai frecvent utilizat actualmente si considerat ca sistem etalon in industrie este sistemul de inchidere cu dublu strat de tabla cutata (Figura 1.6). Atat din punct de vedere al performantelor cat si al costului, acest sistem constituie o solutie eficienta pentru o cladire parter "tipica" avand invelitoarea si inchiderile realizate pe baza de tabla cutata din otel. S-ar putea chiar spune ca toate celelalte sisteme disponibile la ora actuala deriva din acest sistem. fiind realizate de obicei pentru a satisface cerinte particulare de cele mai diverse naturi. In ultimul timp au fost facute progrese in sensul ameliorarii performantelor structurale ale elementelor de inchidere, ale rezistentei rosturilor acestora la agentii atmosferici, al metodelor alternative de izolatie si de finisaj. Aceste perfectionari au contribuit la cresterea eficientei economice a produselor respective, mai ales in ceea ce priveste costurile operatiunilor de executie pe santier.

a) b) Figura 1.6 - Structura inchiderilor dublu strat a) acoperis; b) perete Este binecunoscut faptul ca eliminarea tehnologiilor de executie care implica taieri pe santier (generatoare de deseuri), respectiv a detaliilor pretentioase din punct de vedere al preciziei, pot ameliora in mod semnificativ eficienta globala a unui produs. inand cont de aceste considerente, ca si de viteza de montaj realizata, , rezulta clar ca solutia descrisa este cea ideala pentru indeplinirea unor cerinte specifice. Invelitorile respectiv inchiderile din tabla cutata de otel au reusit sa atinga la ora actuala toate performantele descrise mai sus.

Figura 1.7 - Profile de otel utilizate pentru rigle de perete si pane de acoperis Tehnologiile moderne de productie, utilajele sofisticate ca si materialele cu caracteristici tehnice avansate au permis producatorilor industriali obtinerea gamei largi de profile (Figura 1.7) disponibile astazi, utilizate in special pentru pane de acoperis si rigle de perete, acestea din urma constituind structura secundara a unei hale metalice. Oferta pare nelimitata mai ales daca se tine cont de faptul ca se produc profile si table profilate cu dimensiuni ale sectiunii transversale, respectiv cu lungimi tot mai mari.

Aproape toate intreprinderile specializate produc vata minerala cu lungime astfel dimensionata incat termoizolatia acoperisului sa se poata realiza din fasii unice desfasurate intre coama si streasina (lungimi de pana la 25 m sunt uzuale). Utilizarea unor asemenea lungimi reduce numarul suprapunerilor termoizolatiei si deci necesitatea tratarii rosturilor pentru a le face mai rezistente la actiunea agentilor atmosferici. In plus, prin reducerea rosturilor se reduce timpul de montaj si zonele potentiale de infiltratie a apei. Unul dintre elementele luate in considerare este latimea utila a panoului de inchidere respectiv, ca si sistemul de etansare prevazut pe latura lunga a panoului. Panourile se pot furniza in anumite cazuri cu latimi de pana la 1200 mm, avand elementele de etansare deja aplicate din fabrica pe laturile lungi, ca detaliu finit. Toate aceste caracteristici sunt importante, fiind introduse pe piata in scopul de a oferi solutia optima pentru oricare cerinta de tema, respectiv o metoda moderna de montaj pe santier. Odata cu noile exigente de reducere a consumurilor energetice s-au modificat prevederile normelor conform carora este necesar sa fie introduse termoizolatii mai scumpe respectiv produse ameliorate. Sistemele de invelitori-inchideri au fost modificate pentru a raspunde acestor cerinte si satisfac astazi noile normative fiind oferite intr-o gama variata de preturi de cost. 1.4 Cerinte impuse de normele romanesti in vigoare Conditiile specifice de natura climatica si in special cele seismice existente in Romania impun in scopul satisfacerii conditiilor de siguranta si exploatare normala a constructiilor, respectarea unor prescriptii tehnice si norme de proiectare adecvate. Acestea se refera la: 1.4.1 Conditii de rezistenta Calculul de rezistenta al constructiilor metalice se face prin metoda starilor limita iar verificarile de rezistenta ale elementelor structurale se fac in conformitate cu procedurile prescrise de catre STAS 10108 /0-78 [1]. Calculul elementelor din otel Aceste verificari se fac la starea limita ultima gruparea fundamentala sau respectiv gruparea speciala, sub actiunea combinatiei de incarcari celei mai dezavantajoase pentru elementul respectiv. Combinatiile de incarcari vor fi realizate conform STAS 10101 /0A-77 [2] Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale". 1.4.2 Conditii de exploatare normala Verificarile la starea limita a exploatarii normale se fac in conformitate cu specificatiile corespunzatoare din STAS 10108/0-78 Calculul elementelor din otel. Gruparile de incarcari pentru verificarea la starea limita a exploatarii normale se alcatuiesc conform STAS 10101/0A77, cu respectarea limitelor deplasarilor prevazute in STAS 10108/0-78. 1.4.2 Conditii de rigiditate Configurarea generala a structurii, repartitia maselor cat si distribuirea sistemelor de contravantuiri prevazute in pereti respectiv in acoperis, se vor face astfel incat: Perioadele proprii de oscilatie a structurii dupa directia transversala, longitudinala respective diagonala sa rezulte cu valori apropiate;
10

Respectarea acestor prevederi permite asigurarea unei rigiditati satisfacatoare a structurii, ca si un comportament adecvat al acesteia sub actiunea solicitarilor orizontale (vant, seism,dispozitive de transport interior).

1.4.3 Asigurarea stabilitatii generale si configurarea antiseismica Stabilitatea generala a structurii se asigura prin respectarea prevederilor constructive incluse in STAS 10108/0-78, respectiv prin crearea unor sisteme legaturi la nivelul structurii si in punctele de rezemare care sa elimine pericolul instabilitatii la nivel global. In structurile metalice formate din bare, contravantuirile joaca un rol deosebit in preluarea si transmiterea la reazeme a sarcinilor orizontale cu rol destabilizator. Proiectantul structurii de rezistenta va distribui sistemele de contravantuiri in asa fel incat ele sa asigure stabilizarea structurii si in acelasi timp sa raspunda cerintelor arhitecturale. Tipul de contravantuire utilizat in cazul halelor metalice construite la noi in tara este contravantuirea in X (Figura 1.8) lucrand exclusiv la intindere. Se recomanda prevederea intinzatoarelor, pentru compensarea abaterilor dimensionale realizate la montajul structurii de rezistenta.

Figura 1.8 - Structura tipica a unei hale metalice cu contravantuiri in X Configurarea antiseismica a elementelor structurii de rezistenta precum si a ansamblului acesteia se face in conformitate cu prevederile normativului P 100 92 [3] Aceste prevederi se refera la: a)Asigurarea caracterului dispativ al structurii prin: Asigurarea ductilitatii sectiunilor transversale (se lucreaza cu sectiuni transversale de Clasa 1 sau 2 (eventual 3), in conformitate cu prevederile normei europene Eurocode3 [4], preluate de Normativul P 100-92); Asigurarea ductilitatii imbinarilor cu suruburi; Asigurarea ductilitatii imbinarilor intre bazele stalpilor si sistemul de fundare (in special in ceea ce priveste buloanele de ancoraj) b) Limitarea deplasarii orizontale de nivel la H/100, cu conditia ca elementele structurii sa nu fie afectate de deplasarile respective (unde prin H s-a notat inaltimea la streasina a halelor cu un singur nivel) c) Limitarea zveltetilor stalpilor l in asa fel incat ca acestia sa corespunda principiilor constructive aferente unei structuri disipative:
11

 unde: Astfel, pentru otelul marca OL 37, se obtine , si in consecinta conditia (1) devine:

(1.1) (1.2)

(1.3) ceea ce conduce in mod evident la stalpi metalici masivi. d) Respectarea unor prevederi speciale referitoare la ductilitatea sistemelor de contravantuiri, mai ales in cazul halelor industriale grele (cu poduri rulante masive sau adapostind procese tehnologice grele); e) In cazul structurilor din elemente cu sectiunea transversala de Clasa 3 sau de Clasa 4 (in conformitate cu Normativul P100-92), forta taietoare de baza utilizata in cadrul verificarii la gruparea speciala de incarcari continand solicitarea seismica, se va determina cu un coeficient de reducere = 1. f) Daca forma cladirii respective in plan orizontal este neregulata (adica nu este patrata sau dreptunghiulara), se recomanda divizarea structurii prin rosturi in subansamble de forma rectangular (sau cat mai apropiate de aceasta forma) 1.4.4 Rosturi de dilatatie In conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, rosturile de dilatatie ale halelor metalice parter se dispun la intervale de 90 m in lungul constructiei. In dreptul rostului de dilatare, cadrul metallic transversal al structurii de rezistenta se dubleaza. Rosturile de dilatare pot avea in anumite cazuri si functie de rosturi seismice, caz in care ele se dispun in raport cu criteriile aferente conformarii antiseismice. 1.5 Stabilitatea riglei transversale Rigla transversala a cadrului portal este alcatuita dintr-o portiune vutata si una constanta in conformitate cu starea de eforturi din bara. Aceasta trebuie proiectata la moment incovoietor si forta axiala in prima faza. De asemenea este necesara asigurarea stabilitatii generale a riglei si asigurarea ei impotriva flambajului lateral. Flambajul lateral in cazul riglei este asigurat de panele de acoperis care la randul lor sunt solidarizate intre ele cu tabla cutata, atat la partea exterioara cat si la partea interioara. In general verificarea de stabilitate in cazul elementelor unei structuri supuse la incovoiere si / sau compresiune se face intre doua rezemari laterale ale talpii comprimate. In cazul cadrelor metalice portal, talpa comprimata a riglei variaza intre talpa interioara si cea exterioara (vezi figura 1.9).

12

Figura 1.9 Diagrama de moment incovoietor a unui cadru articulat Panele de acoperis (de obicei amplasate la talpa superioara a riglei) pot asigura stabilitatea riglei in mai multe moduri si anume: suport lateral direct cand sunt conectate la talpa comprimata suport lateral intermediar intre suporturile care asigura impiedicarea la rasucire (permitand ca distanta dintre acestea sa creasca), cand sunt conectate la talpa intinsa suporturile impotriva rasucirii, cand acestea sunt conectate la talpa comprimata si urmatoarele conditii mai trebuiesc indeplinite: - sectiunea grinzii este dublu T - imbinarea dintre pana de acoperis si rigla cadrului se va realiza cu cel putin doua suruburi - inaltimea panelor nu trebuie sa fie mai mica de 25% din inaltimea riglei cadrului In toate cazurile, panele de acoperis trebuie la randul lor sa fie legate de tabla cutata si de asemenea toate cadrele sa fie legate intre ele printr-un sistem de contravantuiri in planul inclinat al riglelor, pentru asigurarea stabilitatii generale a constructiei (vezi Figura 1.8) . Legaturi insuficiente intre panele de acoperis pot aparea datorita utilizarii tablei plane, utilizarii elementelor de inchidere de tip sandwich sau a panourilor compozite, sau chiar si in cazul in care grosimea termoizolatie este prea mare. Fiecare dintre aceste cazuri trebuie tratat separat, cu mare atentie. Oricum un mare numar de producatori de pe piata asigura informatii suficiente despre propriul sistem de inchidere si in ce masura acesta leaga panele de acoperis intre ele. Cadrele portal cu o singura deschidere sunt proiectate astfel incat articulatiile plastice sa se formeze in stalp sub imbinare si in rigla in imediata vecinatate a coamei, in timp ce vuta sa ramana in domeniul elastic. Aceasta abordare a fost facuta de Morris si Nakane [6], bazata pe ideea ca aparitia unei plasticizari la limita vutei din rigla ar conduce la o instabilitate prematura a cadrului. Oricum experienta a aratat ca aparitia unei plastificari a riglei la terminarea vutei este iminenta. Totodata un rol important in ceia ce priveste aparitia acestei articulatii, il joaca si forma stalpului (vutat sau nevutat). 1.6 Stabilitatea stalpului Stalpii cadrelor metalice portal pot avea diferite sectiuni, si anume sectiune variabila in lungul barei (vutati, vezi fugura1.10a) sau sectiune constanta(figura 1.10b).

13

Figura 1.10 Tipuri de stalpi utilizati Stalpul va fi ales astfel incat rezistenta sa la moment incovoietor si forta axiala (compresiune) sa nu fie depasita, iar momentul maxim aplicat sa nu depaseasca momentul plastic capabil al sectiunii. In mod normal sectiunea stalpilor va fi dublu T, care reaminteste faptul ca efectul predominant asupra stalpului il are momentul incovoietor si nu forta axiala. Totodata, tipul de stalp ales la realizarea cadrului se va face si in functie de modul de prindere al acestuia in fundatie. Astfel pentru o prindere articulata a cadrului in fundatie se va alege un stalp cu sectiune variabila in concordanta cu starea de eforturi din bara, in timp ce pentru o prindere incastrata sau semirigida se va alege un stalp cu sectiune constanta. In functie de tipul de stalp utilizat si imbinarea rigla-stalp va fi diferita: pentru stalpii cu sectiune variabila, imbinarea se va realiza la partea superioara a stalpului(figura 1.11a), iar pentru stalpii cu sectiune constanta, imbinarea se va realiza la fata stalpului(figura 1.11b).

Figura 1.11 Tipuri de imbinare rigla-stalp Stabilitatea laterala a cadrului va fi asigurata si in acest caz de riglele de perete, care vor fi fixate de talpa exterioara a stalpului.

14