1

CUPRINS
1. Introducere2 2. Notiuni generale2 3. Proprietatile fluidelor compresibile..4 4. cua!iile fundamentale ale curgerii unidimensionale..." ". Curgerea cu #aria!ii mici de densitate...$ %. &ifu'orul subsonic$ $. ()uta) generali'at..* *. Conclu'ii.14

2
DINAMICA FLUIDELOR COMPRESIBILE

1. Introducere
Prin fluid +n!elegem o substan!, care nu are form, proprie -i poate curge. acest termen inclu'/nd at/t lic0idele -i ga'ele. Cu toate c, lic0idele -i ga'ele difer, considerabil +n ce pri#e-te compresibilitatea lor. statica -i dinamica lic0idelor -i ga'elor sunt gu#ernate de acelea-i legi fundamentale. In fluidele reale. +ntre straturile de fluid +n mi-care se manifest, for!e de frecare datorit, interac!iunii intermoleculare. Un fluid +n care sunt negli)ate aceste for!e interne de frecare poart, numele de fluid ideal sau perfect. 1egile stabile pentru un fluid ideal. aduc/ndu2se anumite corec!ii. se transform, +n legile fluidelor reale. Starea unui fluid este determinat, c/nd se cunosc a-a numi!ii parametrii de stare3 #olumul ocupat de fluid 456. presiunea e7ercitat, de acesta pe pere!ii #asului care2l con!ine. temperatura fluidului 486 -i cantitatea de fluid 496. Intre ace-ti parametri de stare e7ist/nd rela!ia3 : caracteristic, a fluidelor care deosebe-te ga'ele de lic0ide este compresibilitatea. &in acest punct de #edere ele pot fi clasificate +n fluide compresibile 4ga'ele6 -i fluide incompresibile 4lic0idele6. &in punctul de #edere al compresibilit,!ii lor. lic0idele ocup, o po'i!ie intermediar, +ntre ga'e -i corpurile solide. Compresibilitatea este proprietatatea fluidelor de a2-i #aria #olumul atunci c/nd se modific, presiunea. Pentru caracteri'area cantitati#, a compresibilit,!i se folose-te coeficientul de compresibilitate ; sau in#ersul s,u. numit modul de compresibilitate < .

In general coeficientul de compresibilitate pentru ma)oritatea lic0idelor este cuprins +n inter#alul 1=2> 2 1=21= . &e e7emplu. coeficientul de compresibilitate al apei este egal cu ".1=2 1= m2?N. ceea ce +nseamn, c, la o cre-tere a presiunii cu 1 atm 4@ 1=" N?m26. fiecare metru cub de ap, +-i mic-orea', #olumul cu ".1=2"m3 . (#/nd coeficien!ii de compresibilitate foarte mici. lic0idele pot fi considerate practic incompresibile. In ca'ul ga'elor se define-te un coeficient de compresibilitate izoterm -i unul de compresibilitate adiabatic.

2. No!iuni generale
Proprietatea corpurilor manifestat, prin mic-orarea #olumului lor sub ac!iunea for!elor e7t erioare de compresiune se nume-te compresibilitate. 1ic0idele sunt fluide foarte pu!in

3
compresibile. fapt reflectat de #alorile foarte mici ale coeficientului lor de compresibilitate. An procesele din sistemele termodinamice agen!ii de lucru +n stare ga'oas,. care sunt fluide compresibile. efectuea', transform,ri termodinamice. prin sc0imb de c,ldur, -i lucru cu e7teriorul. :rgani'area -i reali'area acestor procese. cum ar fi arderea combustibililor. curgerea prin dispo'iti#e cu sec!iune constant, sau #ariabil,. sc0imbul de fluid +n instala!iile de condi!ionare B climati'are etc.. precum -i condi!iile +n care are loc sc0imbul de c,ldur, -i lucru din aceste sisteme. depinde de modul cum ga'ele circul, prin instala!ie. An consecin!,. anali'a proceselor de curgere trebuie f,cut, at/t din punct de #edere termic c/t -i dinamic. deci. termogazodinamic. Ci-carea unui fluid +n stare ga'oas, poate fi clasificat, dup, mai multe criterii. -i anume3 16 dup, modul de #aria!ie a #ite'ei cu timpul se disting3
a. regim permanent la care +ntr2un punct #ite'a se men!ine constant, +n timp

4 6

b.

regim nepermanent la care #ite'a #aria', cu timpul

4 .t6

26

dup, modul de curgere a straturilor de fluid 4sau dup, modul cum traiectoriile sunt descrise de particulele de fluid +n curgere6. -i anume3 a. curgerea paralel, a straturilor de fluid. at/t intre ele c/t -i fa!a de o suprafa!, plan,. sau cu a7a conductei 4canalului6. #ite'a fiind orientat, +n direc!ia curgerii 4fig. *.1 a6. iar straturile de fluid nu se amestec,D +n acest ca' regimul de curgere se nume-te laminarD b. curgerea are loc de'ordonat. #ite'a de deplasare a particulelor are -i o componenta perpendicular, pe direc!ia de curgere. straturile de fluid amestec/ndu2se. +n acest ca' regimul se nume-te turbulent 4fig. *.1 b6 c. curgerea are loc par!ial turbulent +n regim laminar. +n acest ca' regimul de curgere se nume-te tranzitoriu 4intermediar6. structura curgerii este mi7t,. laminar, sau turbulent, cu alternan!e spa!ial neregulate.

Ema7 E4r6

Ema7 E4r6

a6 b6 Fig. 1 Regimuri de curgere3 a6 laminarD b6 turbulent Reparti!ia #ite'elor de curgere pe direc!ia de curgere depinde de regimul de curgere3 - pentru curgerea +n regim laminar. reparti!ia #ite'ei a7iale are un aspect parabolic. cu #aloare ma7im, +n a7a conducteiD - pentru curgerea +n regim turbulent forma curbei de distribu!ie a #ite'elor a7iale este

4
mai aplatisat,. #aloare #ite'ei medii fiind mai apropiata de cea a #ite'ei ma7ime. 5ite'a medie de curgere +ntr2o sec!iune S se determina cu rela!ia3

Stabilirea regimului de curgere se face cu a)utorul criteriului dimensional ReGnolds. dat de e7presia3

+n care3 w B #ite'a de curgere a fluidului. +n m?s D B #isco'itatea cinematic, a fluidului. +n m2/sD dech B diametrul ec0i#alent al sec!iunii de curgere a c,rui e7presie este3

unde3 S B sec!iunea de curgere. +n m2D P B perimetrul udat 4cu care #ine ga'ul +n contact direct6. +n m. Pentru o sec!iune circular, dech=d. pentru o sec!iune p,trat, dech=a 4a repre'int, latura p,tratului6. etc. Pentru fluidele care curg prin conducte drepte. +n func!ie de regimul de curgere. criteriul ReGnolds are urm,toarele domenii de #alabilitate3 a6 pentru regimul laminar Re H 232=D b6 pentru regimul turbulent Re I1=.===D c6 pentru regimul tran'itoriu 232= H Re H1=.===.

3. Propriet,!ile fluidelor compresibile4ga'elor6

Viscozitate dinamic. Principala proprietate fi'ica ce caracteri'ea', re'istenta la curgere a fluidelor este iscozitatea dinamic. 1a curgerea paralel, a straturilor de fluid cu #ite'e diferite apare o for!, de forfecare tangen!iala. for!a care este propor!ionala cu gradientul #ite'ei la direc!ia normal, de curgere. Pentru unitatea de suprafa!, de contact +ntre straturile de fluid for!a de forfecare este3

+n care coeficientul de propor!ionalitate ! repre'int, #isco'itatea dinamic, a fluidului. (ceasta proprietate depinde de natura fluidului. de presiune -i de temperatur,. 1a ga'ele perfecte. la presiuni sub 1= bar 4c0iar 2= bar. func!ie de natura ga'ului6. #isco'itatea ga'elor depinde numai de temperatur, -i se calculea', cu rela!ia3

+n care3

2 #isco'itatea dinamica la starea normal fi'ica. +n Ns?

D 8 B temperature +n JD C

B constanta care depinde de natura ga'ului. An tabelul 1 sunt date #alorile #+sco'ita!ii dinamice !" -i ale constantei C pentru c/te#a ga'e. Ka'ul :7igen ('ot (er 8abelul *.1 % 2 !" #1= LNMs?m N 1>.24 1%.$ 1$.2 C LJN 131 112 122

"
Oio7id de carbon 5apori de apa Pidrogen 13.* *.$ *.%" 2%% %>> *1.$

Pentru un amestec de ga'e #isco'itatea dinamic, se calculea', cu rela!ia3

5isco'itatea cinematic, este data de rela!ia3

+n care $ este densitatea fluidului la presiunea p -i temperatura %. +n Qg?m3. &ensitatea. denumit, -i mas, #olumic,. pentru un ga' perfect la presiunea p -i temperatur, % se determin, din ecua!ia de stare aferent, 3

sau +n func!ie de densitatea la starea normal, fi'ic, re'ult,

iar densitatea ga'ului la starea normal, fi'ic, se determin, cu rela!ia3

iar & este masa molara a ga'ului +n Qg?Qmol. iar #olumul molar normal al ga'ului perfect V&" R22.414 mN ?Qmol. 5olumul specific este ='/$. +n m ?Qg. &ebitul #olumic de ga'e 5 la temperatura %. -i presiunea p este3
3 3

unde

este debitul de ga'e la starea normala fi'ica +n

. sau

4. cua!iile fundamentale ale curgerii unidimensionale

a6 (cua)ia continuit)ii se stabile-te +n ca'ul urm,toarelor ipote'e3 mi-carea are loc +n regim permanent. parametrii termofi'ici au #alori constante +n sec!iunea decurgere. traiectoria particulelor corespunde cu o linie de curent 4fig. 26. &ebitul masic este3 sau +ntr2o sec!iune oarecare

Prin diferen!iere. la debit masic constant. se ob!ine3

w1
1

w2
2

E3 3 S3

S1

S2

Fig. 2 Curgerea printr2un tub de current Produsul dintre sec!iunea de curgere -i #ite', normal, la aceasta conduce la debitul #olumic3 debit care nu mai este constant *n orice sec)iune . dec/t atunci c/nd densitatea fluidului este constant, 4ca'ul particular al fluidelor incompresibile. care pot fi numite -i indilatabile6. b6 (cua)ia de mi+care. Se consider, un element de fluid con!inut +ntr2un tub de curent de lungime elementar, d, -d, = dl6. +n interiorul c,ruia se deplasea', o mas, de fluid dm. For!a care apare la deplasarea elementului de fluid este3

7presia ecua!iei impulsului arat, c, suma #ectorial, a tuturor for!elor care ac!ionea', asupra unei mase de fluid +n mi-care. este egala cu #aria!ia impulsului cu timpul. deci3

Se consider, c, asupra elementului de mas, dm aflat, +n interiorul tubului de curent de lungime d, 4fig. *.36. for!ele elementare e7terioare care ac!ionea', sunt3 for!e de presiune d.pD for!a de frecare d.frD for!a gra#ita!ional, d.g. Cu aceste for!e ecua!ia de mai sus se scrie pe direc!ia /,.3

Consider/nd sec!iunea constant, pe distan!a elementar, d, -i efectu/nd ec0ilibrul for!elor pe a7a de curgere /,. se ob!ine3

pentru elementul de mas, dm=$ S d,0 ecua!ia de mai sus de#ine3

dar

(ceste e7presii +nlocuite +n rela!ia de mai sus. conduc la ob!inerea e7presiei3

respecti#

dar raportul d.fr/S=dpfr0 care +nlocuit +n rela!ia de mai sus conduce la e7presia ecua!iei cantit,!ii de mi-care e7primat, sub forma3

$
+n care dpfr repre'int, pierderea elementar, de presiune +n procesul de curgere datorit, frec,rii #/scoase. c6 (cua)ia conser rii energiei este repre'entat, de ecua!ia primului principiu al termodinamicii +n regim permanent aplicat, la un sistem sta!ionar. iar pentru 1 Qg de agent termic se scrie sub forma3

sau

1ucrul mecanic total este 1lt= 1lt2 3 1lfr0 +n care 1lt2 este lucrul mecanic necesar reali',rii procesului. iar 1lfr este lucrul mecanic necesar +n#ingerii frec,rilor.

". Curgerea cu #aria!ii mici de densitate

Se consider, c, procesul de curgere a ga'ului are loc f,r, sc0imb de c,ldur, f,r, a efectua lucru. iar #aria!iile de densitate sunt relati# mici. sub "S din presiunea ini!ial,. ceea ce implic, o #aria!ie redus, a temperaturii. (ceste #aria!ii reduse ale parametrilor intensi#i nu afectea', modificarea #olumului specific. respecti# a densit,!ii. &eci. ga'ul se poate trata ca un fluid incompresibil. deci se poate considera densitatea constant, Pe ba'a ipote'elor simplificatoare pre'entate anterior re'ult, 14R=. 1lt R =. %Rconst. An consecin!, energia intern, a fluidului poate fi considerat, -i ea constant,.. Se integrea', ecua!ia de mi-care. +n ca'ul c/nd se negli)ea', frecarea. -i se ob!ine3

(ceast, rela!ie poarta numele de ecua!ia lui Oernoulli. Se aplic, aceasta ecua!ie pentru dou, sec!iuni aflate pe direc!ia de curgere.

%. &ifu'orul subsonic
&ifu'orul este un dispo'iti# static +n care ga'ul +-i reduce #ite'a ceea ce are ca efect cre-terea de entapie prin transformarea de energie cinetic, 4reducerea acesteia6. Pentru un proces de compresie adiabat, presiunea ga'ului cre-te pe seama energiei cinetice. Procesul teoretic se consider, adiabat re#ersibil. f,r, efectuare de lucru. Forma difu'orului subsonic este pre'entata +n fig. 3. el fiind un canal di#ergent. de sec!iune #ariabil,. +n care se respecta ecua!ia de continuitate. 1u/nd +n considerare ipote'ele de mai sus -i negli)/nd influen!a energiei poten!iale de po'i!ie. din primul principiu al termodinamicii pentru sisteme desc0ise re'ult, c, entalpiile fr/nate +n cele doua sec!iuni sunt egale3

S2 S1

*
w15a1

&5'

w2

Fig. 3 &ifu'or subsonic

p1
1

p2
2

5aria!ia energiei cinetice +n difu'or este3

1a ga'e perfecte h=cp%. de unde se ob!ine #aria!ia temperaturii +n difu'or3

sau prin +nlocuirea c,ldurii specifice la presupune constant, cu e7presia3

respecti#

in/nd seama ca la ga'ul perfect 6%=p i la un proces adiabat

. re'ult,3

&e unde se e7plicitea', raportul de presiuni3

An termenul al treilea al egalit,!ii s2a !inut seama de #ite'a sunetului a'2= 76%'0 respecti# de numerele Cac0 &1Rw1?a1 -i &2Rw2?a1. (tunci c/nd #ite'a de ie-ire a ga'ului din difu'or este negli)abil,. w2 H %= m?s -i efectul asupra energiei cinetice ini!iale a fluidului este negli)abil. re'ult, presiunea ma7im,3

$. ()uta) generali'at
Prin generali'are. un a)uta) este transformatorul unei forme de energie con!inut, de ga'. sau sc0imbat, de acesta cu e7teriorul +n procesul de curgere. sub diferite forme 3 lucru 4mecanic. electric. magnetic. de frecare6 -i c,ldur,. +n energie cinetic,. (nterior. s2a pre'entat

>
a)uta)ul geometric4. dispo'iti# care transform, energia poten!ial, a unui ga'. +n energie cinetic, prin modificarea sec!iunii dispo'iti#ului prin care are loc curgerea. nergia cinetic,. respecti# #ite'a de curgere a unui ga' se poate m,ri -i prin alte moduri dec/t prin #aria!ia sec!iunii dispo'iti#ului aferent. &intre aceste posibilit,!i de natur, mecanic, se men!ionea',3 #aria!ia debitului de fluid. sc0imbul de energie sub form, de c,ldur, sau lucru mecanic. pierderile prin ire#ersibilitate datorit, frec,rii Prin diferen!ierea ecua!iei continuit,!ii +n regim nepermanent. re'ult,3

Pentru un ga' perfect p=$6%. iar sub form, diferen!ial, re'ult, e7presia3 respecti#

Se +nlocuiete e7presia lui

+n ecuaia de continuitate i se obine3

&in ecua!ia primul principiu al termodinamicii pentru sisteme desc0ise scris, sub forma3 respecti#. din forma ecua!iei primului principiu aplicat, la sisteme +nc0ise3 se ob!ine prin egalarea celor dou, e7presii3 de unde re'ult,3

sau prin +nlocuirea #olumului specific

re'ult,3

An ca'ul ga'elor se negli)ea', influen!a energiei poten!iale de po'i!ie g#dz -i re'ult,3

2

Anlocuind aceast, e7presie +n membrul st/ng al ecua!iei a -i cunosc/nd 476%=a 6. se ob!ine e7presia3

&in primul principiu al termodinamicii sub forma diferen!iala pentru g dz negli)abil. f,r, lucru de frecare re'ult,3

1=
dar pentru ga'ul perfect

astfel se obine3

Anlocuind +n aceast, e7presie pe Rd8 din ecuaia b se obine. dup, simplific,ri e7presia 3

(ceast, e7presie repre'int, ecuaia a8uta8ului generalizat0 sau ecuaia curgerii accelerate i e7prim, leg,tura dintre #ariaia #ite'ei de curgere a unui ga' perfect i factorii ce o pot influen a. (ce ti factori sunt repre'entai de #ariia relati#, a3

seciunii conductei dS?SD debitului d

D

precum i de3

sc0imbul cu e7teriorul de lucrul mec0anic

e7istena frec,rii la curgerea fluidului .

i c,ldura

Se constat, c, +n ca'ul unei curgeri subsonice. CH1. accelerarea ga'ului. dE?EI=. poate a#ea loc atunci c+nd e7ist, una din condiiile urm,toare3 dS?SH=D d
I=D I=D I=D I=.

In ca'ul curgerii supersonice. CI1. accelerarea ga'ului. dE?EI=. poate a#ea loc dac, se satisface una din condiiile pentru care dS?SI=D d H=D H=D H=D H=.

In continuare se #or trata ca'urile particulare semnificati#e ale a)uta)ului generali'at. a6 98uta8 geometric fr frecare. Procesul are loc in conditiile in care nu e7ista sc0imb de

energie sub form, de c,ldur, regimul de curgare este permanent

. sau de lucru

D nu e7ista frecare

. &in ecuatia a)uta)ului generali'at4c6. re'ult,3

b: 98uta8ul de debit. In acest ca' procesul de accelerare a unui curent de ga' care curge printr2 un dispo'iti# de sectiune constanta dS?SR=. are loc prin #ariatia debitului masic sc0imb de caldura absenta frecarii . si fara sc0imb de lucru mec0anic cu mediul e7terior . fara . si in

. In acest ca' din ecuatia a)uta)ului generali'at se obtine e7presia

a)uta)ului de debit sub forma3

Pentru a accelera un ga' dE?EI=. care are #ite'a initiala subsonica4CH16. debitul masic de ga' . trebuie sa creasca . deci e7ista un aport de debit in 'ona subsonica.

Pentru a reali'a la iesirea din a)uta) o #ite'a supersonica 4CI16 debitul masic de ga'e trebuie

11
sa scada . &eci. in sectiunea sonica. unde CR1. debitul masic de gaze ce curge0 are dm aloarea ma,ima.

&
Uona subsonic, cr

T dm

'ona Supersonic,

Figura 4. ()uta) de debit Pentru debitul de ga' mV liniile de curent se #or concentra +n por!iunea subsonica a tubului -i se #or e#a'a in por!iunea supersonica. Se creea', +n acest mod. pentru debitul ini!ial mV o +nf,-ur,toare con#ergent2di#ergent, asem,n,toare a)uta)ului geometric. &eci. reali'area a)uta)ului de debit presupune recircularea unui debit de ga' dmV din 'ona supersonica +n 'ona subsonica. c: 98uta8ul mecanic. Pentru a ob!ine e7presia a)uta)ul mecanic se consider,3 regimul permanent dmV ?mV R=D sec!iune constant, dS/S=;D ine7isten!a sc0imbului de c,ldur, 14=; -i a frec,rii 1lfrR=. Cu aceste restric!ii din ecua!ia a)uta)ului generali'at. re'ult, ecua!ia a)uta)ului mecanic sub forma3

An care cu P s2a notat puterea turboma-inii 4P=

lt:. &up, cum re'ult, din ecua!ia de mai

sus. pentru o curgere ini!ial, subsonica &51. accelerarea curentului de ga' p/n, la #ite'a sunetului. la care &=1. se reali'ea', prin sc0imb de lucru c,tre e7terior 1lt I =. Re'ult, c, sistemul reali'ea', lucrul mecanic 4de e7emplu ca'ul unei turbine6. l t< = w1 5a1

cr

l t5 = w2<a2

&51 &=1 Fig ". ()uta)ul mecanic

&<1

Pentru ca o curgere ini!ial, care are loc cu #ite', supersonic, s, fie accelerat,. a)uta)ul trebuie s, primeasc, din e7terior lucru 1lt H = 4de e7emplu ca'ul turbocompresorului6.

12
Sc0ematic. a)uta)ul mecanic #a fi considerat un canal de sec!iune constant,. +n care +n partea subsonic. &51. ga'ul se #a destinde -i produce lucru mecanic. de e7emplu +ntr2o turbin, cu ga'e. iar +n partea supersonica. +n care &<1. ga'ul #a e#olua +ntr2un turbocompresor. deci consum, lucru mecanic. Antre sec!iunea 1 -i sec!iunea critica -&=1:3 ga'ul se r,ce-te -i lucrul mecanic este po'iti# lt < ;. Pentru por!iunea cuprins, +ntre sec!iunea critic, -i sec!iunea 2 3 deci h2<hcr. An aceasta 'ona ga'ul se +nc,l'e-te ca urmare a comprim,rii lt 5=. 1eg,tura +ntre parametrii ga'ului +n partea subsonica este dat, de ecua!ia adiabatei3

respecti# +n 'ona supersonica 4&I16. +ntre sec!iunea critic, -i sec!iunea de ie-ire3

d: 98uta8ul termic. Constructi# a)uta)ul termic este constituit dintr2un tub de sec!iune constant,. +n care accelerarea curentului de fluid are loc numai pe seama sc0imbului de c,ldura dintre ga' -i mediul e7terior. An ecua!ia general, a a)uta)ului se introduc restric!iile corespun',toare3 dS/S=== 1lt=== 1lfr === dmV /mV ==. cua!ia a8uta8ului termic re'ult, astfel3

(ccelerarea curentului +n domeniul #ite'ei subsonice are loc cu aport de c,ldur, 4 14<=6. iar la curgerea supersonic, accelerarea se reali'ea', cu cedare de c,ldura 4145=6. Ca efect al aportului de c,ldur, pe por!iunea subsonic,. &51. +n sec!iunea critic, +n care se atinge #ite'a sunetului. entalpia ga'ului #a a#ea #aloarea critica astfel +nc/t3 ( doua inegalitate. hcr I h2 . arat, c, entalpia ga'ului scade urmare a ced,rii de c,ldur,. Principiul +nt/i al termodinamicii aplicat la a)uta)ul termic conduce la3

1 w15a1

4<=

&cr=1 wcr=acr

45=

2 w2<a2

&51 Uona subsonic, cr

&<1 Uona Supersonic,

Figura %. ()uta) termic

13
(plicat, +ntre sec!iunile de curgere 1 -i 2. ecua!ia ultim, de#ine3

de unde se ob!ine #ite'a la ie-ire din a)uta)3

&in aceast, ultim, rela!ie se constat, c, un aport de c,ldur, conduce la accelerarea curentului de ga'. iar o e#acuare 4pierdere6 de c,ldur, are ca efect decelerarea curentului de ga'. e: Curgerea gazelor cu frecare prin conducte. In ca'ul conductelor lungi. +n interiorul c,rora inter#ine numai frecarea. ecua!ia deri#at, din ecua!ia a)uta)ului generali'at conduce la e7presia3

Restric!iile reali',rii curgerii numai cu frecare -i care au condus la aceast, ecua!ie sunt3 Curgerea real, a unui fluid este +nso!it, de pierdere de presiune. deci dpfr5=. >ucrul de frecare elementar este poziti deoarece dlfr=? dpfr0 +n care 4dpfr5=:. Se considera ca'ul curgerii f,r, frecare 1lfr== -i se ob!ine dw/w==. &eci. in ca'ul curgerii f,r, frecare #ite'a se men!ine constant,. An ca'ul curgerii cu frecare prin integrarea ecua!iei de mai sus +ntre #ite'a ini!iala w= -i o #ite', curent, w re'ult,3

&eci. #ite'a de curgere pentru lucrul mecanic de frecare lfr. considerat +ntre sec!iunea ini!ial, -i sec!iunea curent,. este3

(ceast, e7presie a #ite'ei de curgere s2a ob!inut +n ca'ul +n care s2a considerat #aloarea constant, pentru num,rul Cac0. Se constat, c, o dat, cu o anumit, #aloare a lucrului de frecare lfr pot sa apar, doua situa!ii. func!ie de #aloarea criteriului Cac0 al curgerii. -i anume3 la curgeri subsonice. &H1. lucrul de frecare atrage dup, sine o cre-tere a #ite'ei de curgere a ga'ului dw/w<=. - la curgeri supersonice. &I1. lucrul de frecare conduce la o diminuare a #ite'ei dw/wH=. 5aria!ia raportului de #ite'e func!ie de lucrul de frecare este repre'entat, +n func!ie de regimul de curgere subsonic. sau supersonic. pe diagrama din fig. $. w/wo <'

&51

14
Fig. $. #olu!ia raportului de #ite'e w/wo cu lfr -i num,rul Cac0 & = &<1 >fr

w/wo 5' &eci. lucrul de frecare #a a#ea ca efect accelerarea ga'ului +n ca'ul curgerii subsonice. p/n, c/nd se atinge #ite'a sunetului w=a. &R1. An ca'ul +n care #ite'a ini!ial, este supersonic, w=<a= -&=<1:0 atunci sub influen!a frec,rii #ite'a #a sc,dea p/n, cand se #a atinge &R1. (ceasta situa!ie constituie criza curgerii cu frecare. 5ite'a ma7im, pe care o poate atinge un ga' +ntr2un canal de sec!iune constant, la o anumit, distan!, este #ite'a sunetului. numrul &ach corespun',tor fiind egal cu unitatea. &R1. (stfel #ite'a sunetului determin, -i debitul masic ma7im de fluid care poate curge prin tubul respecti#.

*. Conclu'ii