PSIHANALIZA 12.noiembrie.

2003 curs 6

capitolul II PSIHOLOGIA INCONSTIENT

Psihologia inconstientului e!te acea p!i"olo#ie care ca obiect $e !tu$iu $imen!iunea p!i"icului inacce!ibila in mo$ $irect con!tiintei% ci $oar in$irect printr&un $emer! $e interpretare. Intre p!i"olo#ia incontientului !i p!i"olo#ia con!tiintei 'care !e ocupa $e (enomenele p!i"ice $irect acce!ibile con!tiintei)% e*i!ta un raport $e complementaritate pentru ca intre incon!tient !i con!tient e*i!ta o relatie $inamica. Ideea de inconstient inainte de Freud E important ca nu +reu$ e primul in i!toria culturii umane care intro$uce i$eea $e incon!tient !i con!tient. Ele pre*i!ta aparitiei p!i"anali,ei in (ilo,o(ie !i in literatura. In (ilo,o(ie incon!tientul a (o!t #an$it pe ba,a $e intro!pectie. In plu!% (ilo,o(ii ce au -orbit $e incon!tient l&au #an$it ca pe un precon!tient '$imen!iune latenta a p!i"icului ce poate (i actuali,ata). Ex.. n mo$ $e (ilo,i(ie $e a #an$i inconstientul nefreudian Leibniz & incon!tientul / perceptii mici care prin !umare reciproca pro$uc con!tiinta. Kant: & repre,entari intunecate '!unt e*terioare con!tiintei). La Lebni, !i 0ant% ceea ce era $enumit incon!tient putea (i actuali,at !i putea $e-eni con!tient (ara nici o $i(icultate. Kant are doua idei ur sihanalitice: !. 1aca ace!te repre,entari !unt intunecate% a$ica nu !unt con!tiente% atunci $e un$e !tim ca ele e*i!ta2 3a!pun! . Stim ca e*i!ta repre,entari intunecate $atorita unui $emer! $e interpretare. ". 3aportul cantitati- $intre repre,entrile intunecate 'incon!tiente) !i cele con!tiente. Interpretare.3epre,entarile intunecate alcatuie!c o imen!itate pe (on$ul careia repre,entarile con!tiente con!tituie !imple puncte. In (ilo!o(ie e*i!ta !i o conceptie $e!pre inconstientul metafizic% ce are ca !u!utinatori. +ic"te% Sc"ellin# !i E$4ar$ -on Hartann. Hartann: incon!tientul mate(i,ic e!te (iinta meta(i,ica unitara $in co!mo!. Sin#urul (ilo!o( care !e apropie $e notiunea p!i"analitica $e incon!tient e!te Nietzche: 5incon!tientul e!te un continut inacce!ibil con!tiintei !i eului.6. tot la el apare !i i$eea $e re(ulare pe care o nume!te 5uiatre acti-a6. Niet,c"e il anticipea,a pe +reu$ in ceea ce prei-e!te iportanta !e*ualitatii% $ar !i pe A$ler atunci can$ !u!tine ca $orinte $e putere e!te (orta motrice cea mai importanta a incon!tientului. Niet,c"e e!te !in#urul #an$itor (ata $e care mi!carea p!i"analitica (ace un #e!t $e recunoa!tere% in !en!ul ca in 1711% can$ Con#re!ul $e p!i"anali,a !e !u!tine la 8altmart %repre,entantii mi!carii a$uc oma#iul lor !orei (ilo!o(ului. Contributie lui freud Pe (un$alul $e!cri! mai !u!% contributie lui (reu$ con!ta in aceea ca la el i$eea $e incon!tient nu !e mai alimentea,a $in !peculatii 'intro!pectii)% ci !e ba,ea,a pe o e*perienta clinica $e tip p!i"oterapeutic% care i&a aratat ca in !patele !imptomelor ne-rotice !e a(la continuturi incon!tiente. Conceptie lui +reu$ are o ba,a empirica !i nu !e alimentea,a $in preconceptii teoretice 1e (iecare $ata in mi!carea p!i"analitica% atunci can$ !&a mo$i(icat conceptia $e!pre incon!tient% !&a (acut pe ba,e empirice. Adler. conceptie lui $e!pre comple*ul $e in(erioritate !e ba,ea,a pe !tu$ierea !i tratarea unui alt tip $e clientela $ecat +reu$. #ung. conceptia lui !e ba,ea,a pe un alt material clinic% !i anume !tu$iul !i terapia p!i"o,elor. 9un# (ace cuno!tinta cu ar"etipurile tratan$ p!i"otici% ar"etipurile aparan$ in $elirurile ace!tora. $elanie Klein are la ba,a un nou material . p!i"anali,a copilului. Stu$iul !i terapia copilului creea,a o noua conceptie $e!pre incon!tient% care pre-alea,a in momentul $e (ata in Occi$ent.

P3INCIPALELE +ENO:ENE ALE INCONSTIENT L I

I. ACTELE 3ATATE
Definitia Actelor Ratate Sunt acte psihice care rezulta din interferenta a 2 intentii, una constienta si alta inconstienta sau preconstienta, prima fiind tendinta perturbata, iar cea de-a doua tendinta perturbatoare 'continuturile perturbatoare !unt cele re!pin!e $e e$ucatia morala '!e*uale a#re!i-e !au $e autoa(irmare). 7

Ace!t (enomen are " a%anta&e . !. Spre $eo!ebire $e !imptom% ace!t (enomen e acce!ibil ob!er-arii curente. Toti pot ob!er-a ace!t (enomen (ara a a-ea o pre#atire !peciala. ". 1intre toate mani(e!tarile incon!tientului e!te cel mai tran!parent. Prin interme$iul !au !e mani(e!ta cel mai a$e!ea continuturile precon!tiente. Ex.. & Cri!tian Tope!cu la T83 . 51e la re-olutie au trecut 10 ani6% in loc !a !puna 10 luni a !pu! 10 ani% in$ican$ (aptul ca ar (i $orit ca $i!tanta $intre el !i e-eniment !a !i (o!t mai mare. & In campanie electorala Ilie!cu i !e a$re!ea,a lui Con!tantine!cu cu 5to-ara!e Ceau!e!cu6 Conditiile de existenta ale actului ratat +reu$ (ace $i!tinctie intre patolo#ia -ietii coti$iene !i patolo#ia a$e-arata 'p!i"iatrica !au nu)% $i!tinctie $eterminata $e urmatoarele con$itii. & I caracterul punctual% pa!a#er al tulburarii re!pecti-e. & II per!oana care (ace actul ratat trebuie !a&l poata reali,a corect in mo$ obi!nuit. & III autorul actului ratat !a recunoa!ca #re!eala !a% $e in$ata ce i !e !emnalea,a. & I' autorul actului ratat% o$ata ce a recuno!cut eroarea !a% !a incerce !a !e apere $e ea% atribuin$&o intamplarii% neatentiei etc. Teoriile prefreudiene despre actele ratate A. (eoriile )iziologice si siho*)iziologice Printre !u!tinatorii ei !e numara !i ;un$t. Actele ratate, ar fi produse datorita datorita unor perturbari fiziologice (oboseala, surescitare etc) - toate aceste tulburari ne distrag atentia de la activitatea constienta.. Acea!ta teorie% ca !i teoriile !omatice $e!pre -i!% !cot actul ratat $in !(era !en!ului !i il pla!ea,a in !(era non&!en!ului. Critica lui +reu$ la a$re!a ace!tei teorii. & actele ratate apar !i la per!oane care nu obo!ite% $i!trate. & per(ormanta nu e con$itionata $e concentrarea atentiei a!upra actului re!pecti-. +oarte multe acte automati,ate !e $e!(a!oara (ara concentrarea atentiei. & e*i!ta ca,uri in care concentrarea atententiei oricat $e inten!a% nu pro$uce e(ectul ateptat & actul ratat poate (i !u#erat ' Ex.. La repetitia unei pie!e% unui actor incepator i !&a !u#erat !a !puna ce-a #re!it% ceea ce a$u! la o replica #re!ita in timpul repre,entatiei). 1upa +reu$% con$itia (i,iolo#ica !i p!i"o&(i,iolo#ica nu !unt cau,e !i nici macar con$itii nece!are aparitiei actului rarat% ci !unt $oar con$itii (a-ori,ante. +. (eoria )onetica. Con(orm ace!tei teorii% actul ratat s-ar datora relatiei fonetice dintre cuvinte. +reu$% con!i$era ca (actorii (onetici nu !unt $ecat con$itii (a-ori,ante. ,. (eoria o iniei co-une. Acea!ta nu acor$a mare importanta actului ratat pentru ca nu are% $e cele mai multe ori% con!ecinte practice importante% !i il atribuie "a,ar$ului. Aceia!i opinie comuna !e raportea,a in!a alt(el (ata $e -i!% atribuin$u&i un !en!. P!i"anali,a% nu con(un$a caracterul nein!emnat al in$iciilor cu !emni(icatia ace!tor in$icii. Pentru p!i"anali,a% in$icii nein!emnate pot trimite!pre !en!uri ma<ore. +reu$% critica opinia comuna !i ii opune o conceptie $i(erita . In -iata p!i"ica nu e*i!ta "a,ar$% "a,ar$ul e*i!ta $oar in lumea e*terioara 'incon<uratoare)% in -iata p!i"ica e*i!tan$ $oar $etermini!m. Clasificarea actelor ratate +reu$ le cla!i(ica $upa . A. .a ortul dintre tendinta erturbata / tendinta erturbatoare. Ace!t raport poate (i . tendinta perturbatoare inlocuieste total tendinta perturbata 'Ex.. Pre!e$intele $e !e$inta a Parlamentului a !pu! la $e!c"i$erea !e$intei . 51eclar !e$inta inc"i!a=6) intre cele 2 tendinte se realizeaza un compromis 'Ex.. anali,an$a -orbea $e!pre incapatanarea !a% !i $orin$ !a !puna 5ob!tinatie6 a !pu! 5ab!i$enta.6) +. Natura acti%itatii erturbate . & ro!tirea #re!ita & !crierea #re!ita & uitare!a $e nume !i intentii & pier$erea $e obiecte ,. ,o- lexitatea actelor ratate . acte ratate simple.'un !in#iur act ratat). acte ratate complexe. 'mai multe acte ratate care au la ba,a aceia!i i$ee !ubiacenta) Semnificatia actului ratat pentru psiho-terapia psihalalitica 1atorita (aptului ca prin actul ratat !e e*prima ten$inte precon!tiente% pro(un,imea !pre care ne con$uce anali,a actului ratat nu e atat $e mare. Pe $e alta parte% actul ratat care !e pro$uce in ora $e anali,a are a-anta<ul ca e un (enomen !pontan ce poate (i anali,at ime$iat% in timp ce -i!ul poate (i mo$i(icat in inter-alul $intre pro$ucerea !a !i pre,entarea lui terapeutului.

10