Istoria dreptului romnesc

OBIECTUL ISTORIEI DREPTULUI ROMNESC

Istoria dreptului romnesc studia ! e"olu#ia dreptului pe teritoriul #!rii noastre$ Cum dreptul este %n corela#ie cu statul& a 'ost necesar s! anali !m (i anumite pro)leme importante din e*isten#a statului$ +!cnd parte din cate,oria (tiin#elor despre societate& istoria dreptului romnesc pre int! interdependen#e cu (tiin#ele istorice- istoria Romniei& ar.eolo,ia& paleo,ra'ia& epi,ra'ia& si,ilo,ra'ia& .eraldica& numismatica& ar.i"istica& ,enealo,ia& etc$ Istoria dreptului romnesc se 'olose(te de datele 'urni ate de alte (tiin#e care sunt considerate au*iliare din perspecti"a disciplinei- ,eo,ra'ia pentru c! mediul ,eo,ra'ic este un 'actor important %n de "oltarea societ!#ii/ 'ilolo,ia %ntruct etimolo,ia (i e"olu#ia cu"intelor %n timp a0ut! la %n#ele,erea trans'orm!rii conceptelor/ etno,ra'ia deoarece se ocup! cu studiul "ie#ii popula#iilor$

NECESIT1TE1 STUDIERII ISTORIEI DREPTULUI ROMNESC

Studiul istoriei dreptului romnesc este important din mai multe puncte de "edere$ Mai %nti pentru c! se pune pro)lema etno,ene ei (i a parcursului istoric al poporului romn& iar dreptul& ca 'enomen de suprastructur!& se %mplete(te or,anic cu "ia#a social2economic! (i politic!$ Un al doilea moti" pentru care se impune studierea istoriei dreptului romnesc este acela c! al!turi de dreptul roman constituie al'a)etul (tiin#ei dreptului$ Prin intermediul acestei discipline are loc 'amiliari area cu terminolo,ia 0uridic!& reali nd semni'ica#ia aparte a unor concepte care au semni'ica#ii di'erite 'a#! de "or)irea curent!$ 3n al treilea rnd& '!r! a cunoa(te e"olu#ia istoric! a institu#iilor de drept& nu se pot %n#ele,e %n toat! plenitudinea lor$ 3n 'ine& aceast! disciplin! rele"! %n )un! m!sur! speci'icul na#ional al dreptului romnesc$

PERIODI41RE1 ISTORIEI DREPTULUI ROMNESC

Periodi area istoriei dreptului poate constitui moti" de contro"erse$ 1ceasta cu att mai mult cu ct %n (tiin#ele istorice e*ist! discu#ii %n ceea

pri"e(te cali'icarea (i clasi'icarea timpului istoric$ Utilitatea periodi !rii nu este numai didactic!$ Limitele &&timpurilor5 0uridice se %ntrep!trund pn! la epoca lui CU41 (i condi#ionea ! etapele posterioare$ 3n opinia noastr! putem "or)i de urm!toarele perioade 1ntic! 6preromneasc!7 o Dreptul dac o Dualismul 0uridic din Dacia& pro"incie roman! Dreptul 'eudal o Ius valahicum 6"ec.iul drept cutumiar2a,rar7 o Le,iuirile scrise Pra"ilele )iserice(ti Pra"ilele domne(ti 6secolul89II7 3nceputul re'orm!rii dreptului 6secolul89III:887 Dreptul modern 6de la Cu a 9od! la ;<=>7 Dreptul contemporan o capitalist 6;<=>:;<?@7 o comunist 6;<?@:;<@<7 o re"enirea la dreptul democratic 6;<@<:7

D R E PTU L AN TI C DREPTUL AETO2D1C

CONTE8TUL ISTORICO2POLITIC Lipsa surselor de in'ormare asupra societ!#ii dace nu este a)solut!/ cu toate c! sunt &&destul de "a,i (i con'u e5 permit totu(i conturarea unei ima,ini$ De(i din secolul I9 %$ Br$ societatea dac! a 'ost or,ani at! %n uniuni de tri)uri& nu se poate sus#ine c! acestea repre entau de0a o or,ani are politic! statal!$ Pn! %n 0urul anilor @=:CD %$ Br$ nu putem "or)i de e*isten#a unui stat dac pentru c! au 'ost multe discontinuit!#i$ Pe temelia unit!#ii de neam&

cultur!& ci"ili a#ie spiritual! (i economic!& BUREBIST1 a %ntemeiat statul dac centrali at (i independent care i2a supra"ie#uit %n limite teritoriale restrnse$ 1cest stat a conser"at multe elemente din or,ani area nucleelor prestatale e*istente& pe care de alt'el nu le2a des'iin#at& ci doar le2a limitat atri)u#iile %n 'a"oarea puterii centrale a re,elui$ Succesiunea re,ilor daci se %ntrerupe dup! DECEB1L 6;DE7& %n urma cuceririi romane$ Dacii li)eri& adic! cei r!ma(i %n a'ara st!pnirii romane& nu au reu(it s! reconstituie statul dac centrali at$ ORA1NELE CENTR1LE 1LE ST1TULUI D1C Puterea suprem! %n stat era de#inut! de re,e$ Institu#ia re,alit!#ii a tins s! de"in! ereditar$ Principiul eredit!#ii nu era a)solut %ntruct puteau "eni la succesiunea tronului 'ra#ii re,elui (i marele preot$ Re,ele era conductorul militar (i judectorul suprem& dar putea 'i (i mare preot/ disocierea puterii re,ale de cea reli,ioas! nu era un principiu o)li,atoriu& )a dimpotri"!& ele puteau 'i reunite unice'al$ 3n cadrul statului dac& autoritatea reli,ioas! a"ea un rol deose)it de important %ntruct %n spiritualitatea dacic! se considera c! att puterea re,elui& ct (i le,ile sunt de ori,ine di"in!$ 3n e*ercitarea atri)u#iilor re,ele era a0utat de un corp de s'etnici& supus "oin#ei sale$ Din pu#inele i "oare istorice ele se deduce indirect 'aptul c! teritoriul statului era %mp!r#it %n unit!#i administrati"2teritoriale& dar (i 'aptul c! au e*istat dou! cate,orii de dregtori locali- cei care e*ercitau atri)u#ii din ordin administrati"& iar al#ii care de#ineau comanda armatelor a'late pe teritoriul statului$ INSTITUFII GURIDICE Cutuma a 'ost primul i "or de drept$ Statul presupune dreptul& deci dacii tre)uiau s! ai)! re,uli 0uridice$ R!mne desc.is! pro)lema le,ilor scrise& atestate de unele surse literare care a'irm! c! re,ele BUREBIST1 pentru consolidarea statului a ela)orat le,i cu un pronun#at caracter reli,ios$
Proprietatea la geto-daci

Se pare c! datorit! modului lor de or,ani are %n obti steti 6de "ecin!tate7& proprietatea a fost comun asupra p!mntului a,ricol& apelor (i p!(unilor$ S2a opinat de asemenea c! pe ln,!

p!mnturile ne.ot!rnicite ar 'i putut e*ista (i terenuri .ot!rnicite& care ar 'i ser"it altor scopuri dect a,riculturii$
3n ce pri"e(te casa& o,rada& uneltele de munc!& cire ile (i turmele de animale& acestea au 'ost private$ Capacitatea juridic a persoanelor

Societatea ,eto2dac! nu s2a a)!tut de la structura tipic! anti2c.it!#ii& di'eren#iind persoanele %n cate,orii sociale$ No)ilii 6tarabostes sau pileati7& 'ormau )a a de ale,ere a re,ilor (i a preo#ilor$ Oamenii de rnd 6comati sau capilati7 a"eau capacitate 0uridic! restrns! se pare numai %n ceea ce pri"e(te dreptul pu)lic- accesul lor la demnit!#ile de re,e (i preot nu era posi)il$ De notat c! ei nu erau o cate,orie dispre#uit!$ 1 treia cate,orie o 'ormau scla"ii 6daoi7 atesta#i %n num!r mic$ Caracterul patriar.al al scla"iei presupune un re,im di'erit de cel clasic$ 1(adar& ei erau 'olosi#i de re,ul! la acti"it!#ile domestice/ iar ro)ul era asimilat unui mem)ru in'erior al 'amiliei$ Fa ilia In'orma#iile sunt contradictorii- dup! unii antici 'amilia la ,e#i era poligam$ 3n sc.im) BOR1FIU (i O9IDIU& )uni cunosc!tori ai societ!#ii ,eto2dacice& nu au semnalat nimic despre o e"entual! poli,amie$ Mai mult& Columna lui Traian pre entnd scene din "ia#a ,eto2dacilor %n'!#i(ea ! 'iecare )!r)at dac %nso#it de o sin,ur! 'emeie$
Nu putem conclu iona c! a e*istat o e"olu#ie a institu#iei c!s!toriei de la poli,amie la mono,amie sau c! s2au cunoscut am)ele 'orme 6cet!#enii %nst!ri#i practicnd poli,amia& iar cei de rnd mono,amia7$ Poli,amia a constituit o 'orm! a c!s!toriei la di'erite popoare/ este important c! %n c.iar culmea ci"ili a#iei& 'amilia dac! a 'ost mono,am!& situa#ie con'orm! cu ec.ili)rul )io2psi.ic al 'iin#ei umane$

Cumprarea soiei constituie o caracteristic! (i ea %ntlnit! la alte popoare& acolo unde so#ia contri)uia prin munc! proprie la "eniturile 'amiliei$ 1cest o)icei s2a p!strat pn! %n ilele noastre la Htrgul de fete5 de pe Muntele A!ina$ So#ia se a'la su) autoritatea (i puterea )!r)atului& putnd 'i pedepsit! c.iar cu moartea de c!tre )!r)at pentru in'idelitate$ +amilia era patriliniar 6descenden#a copiilor se sta)ilea %n primul rnd dup! tat!7 (i patrilocal 6so#ia se muta %n casa so#ului7$
Capitolul II

D U1LI S MU L G UR I D I C 3 N D1C I1

!"#" $rgani%area central

De(i teritoriul Daciei nu a a0uns %n %ntre,ime su) st!pnirea roman!& in'luen#ele ci"ili a#iei romane& s2au mani'estat (i dincolo de pro"incia imperial!$ Doi %mp!ra#i au reor,ani at succesi" Dacia roman!- B1DRI1N 6;;C:;>@7 %n urma unei r!scoale %mparte teritoriul %n trei pro"incii 6Inferior& Superior (i Porolissensis7& iar M1RCUS 1URELIUS 6;E;:;@D7 p!strea ! acia Porolisensis& dar creea ! acia !pulensis (i acia "alvensis$
!"!" $rgani%area local

Localit!#ile ur)ane erau colonii sau municipii$ Coloniileerau centre ur)ane puternic romani ate$ Unele colonii se )ucurau de ius italicum& deci locuitorii lor nu pl!teau impo it$ "unicipiilea"eau o condi#ie in'erioar! coloniilor& locuito2

rii lor )ucurndu2se de un statut 0uridic intermediar %ntre cet!#enii romani (i pere,rini& dar di'eren#a dintre ace(tia %ncepe s! se estompe e cu timpul$ Cu o sin,ur! e*cep#ie& ora(ele din pro"incia Dacia au 'ost "ec.i a(e !ri ale auto.tonilor$ Or,ani area (i conducerea ora(elor era asem!n!toare cu celelalte ora(e din imperiu$ Conducerea ora(elor era auto.ton! (i se e*ercita de cet!#enii romani printr2un conciliu 6asem!n!tor senatului roman7& cu atri)u#ii de coordonare a acti"it!#ii administrati"2'iscale$ "agistraii superiori erau ale(i timp de un an (i a"eau atri)u#ii e*ecuti"e (i 0udiciare$ Cea mai mare parte a popula#iei din Dacia tr!ia la sate& or,ani ate 'ie dup! sistemul roman %n pagus 6situate pe teritoriile dependente de colonii7 (i vicus 6celelalte sate7& 'ie %n 'orma lor tradi#ional! a o)(tilor s!te(ti$
!"&" 'iste ele de drept din Dacia ro an

Cu toate c! or,ani area Daciei s2a '!cut su) 'orm! tipic! de pro"incie roman!& totu(i dreptul roman s#a aplicat $n mod difereniat& concomitent cu dreptul auto.ton (i cu ius gentium$ reptul roman s2a aplicat %n raporturile dintre cet!#enii romani& %ns! s2au ela)o2rat (i norme 0uridice noi 6edictele ,u"ernatorilor7 #innd seama de constitu#iile imperiale (i de mandatele imperiale %n care se preci au instruc#iuni pentru ,u"ernatorii pro"inciali$ 3n raporturile dintre )!(tina(i s2a aplicat dreptul autohton$ 3ns! dreptul roman a a"ut o %nrurire co"r(itoare asupra dreptului auto.ton& dar (i dreptul roman Hs2a adaptat5 la cerin#ele "ie#ii auto.tonilor& trans'ormndu2se& "ul,ari ndu2se$ 3n raporturile dintre cet!#enii romani (i celelalte cate,orii de locuitori ai Daciei romane s2a aplicat dreptul popoarelor 6ius gentium7$
!"(" Capacitatea juridic a persoanelor

Cetenii romani a"eau urm!toarele drepturi- de a do)ndi (i transmite proprietatea& ius conubii 6de a se c!s!tori dup! le,ea roman!7/ ius comercii 6de a de"eni creditor (i de)itor7/ de a intenta ac#iuni %n 0usti#ie& ius sufragii 6de "ot7/ ius honorum 6de a 'i ales7/ ius milit% 6de a slu0i la oaste etc$7$ &atinii erau situa#i pe o po i#ie intermediar! %ntre cet!#enii romani (i pere,rini$ Ideea unei cet!#enii in'erioare a continuat %ns! s! e*iste pentru coloniile %n'iin#ate de romani %n teritoriile cucerite$ Peregrinii' Ini#ial no#iunea de pere,rin se con'und! cu cea de str!in$ Pere,rinii o)i(nui#i erau %n"in(ii ale c!ror cet!#i au continuat s! e*iste din punct de "edere politic$ Pere,rini 'ormau masa cea mai numeroas! a locuitorilor imperiului/ ei au primit cet!#enia roman! prin (dictul din )*) al %mp!ratului C1R1C1L1& cu e*cep#ia pere,rinilor deditici$ Peregrinii deditici constituiau acea cate,orie de pere,rini ale c!ror cet!#i au 'ost des'iin#ate ca urmare a re isten#ei %n"er(unate pe care au opus2o cuceritorilor$ Sclavii' Dup! cucerirea roman!& scla"ii au de"enit proprietatea %mp!ratului& dar cu timpul au trecut %n proprietatea persoanelor 0uridice 6ora(e& cole,ii& temple7& dar (i %n proprietatea persoanelor 'i ice$ Socotit un lucru& scla"ul era lipsit de orice personalitate 0uridic!& neputnd 'i su)iect de drepturi (i o)li,a#ii 0uridice& st!pnul s!u putnd s! %l "nd!& s! %l pedepseasc! (i c.iar s! %l omoare$ +iind considerat un lucru& le,!tura sa cu o scla"! era considerat! o doar simpl! stare de 'apt' Colonii' Erau oameni li)eri& dar de 'apt apropiat de statutul scla"ului$
!")" Dreptul succesoral

Pere,rinii deditici nu puteau do)ndi nimic prin testament (i nici nu puteau 'ace testament 6potri"it le,ii romane nu a"eau capacitate testamentar!7$ Dar solda#ii romani& care %ntotdeauna s2au )ucurat de pri"ile,ii& puteau s!2(i instituie ca mo(tenitori persoane pere,rine sau latine'
!"*" +udecata

3n perioada imperiului ma,istra#ii ale(i %n adun!rile populare au 'ost %nlocui#i de 'unc#ionari administrati"i numi#i de %mp!rat$ 3n 'runtea piramidei administrati"e (i 0udec!tore(ti se a'la %mp!ratul& ca (e' al statului (i 0udec!tor suprem& urmnd pre'ec#ii pretorului (i apoi ,u"ernatorii sau (e'ii de pro"incie$ Gudecata are un caracter pu)lic& este etati at!& solu#ionarea cau ei reali ndu2se de c!tre or,anele statului ' Au"ernatorul putea s! aplice (i pedeapsa capital! 6 ius gladii7$ 3n liti,iile dintre un cet!#ean roman (i un pere,rin& acesta din urm! era socotit pe durata procesului ca (i cnd ar 'i 'ost cet!#ean roman$

!"," Fa ilia -i cstoria

3n epoca clasic!& 'amilia roman! se a*a %n 0urul puterii lui pater familias$ Ulterior& odat! cu diminuarea puterii lui pater familias& %n locul rudeniei a,natice& se impune de'initi" rudenia de sn,e 6 cognatio7 att pe linie masculin!& ct (i pe linie 'eminin!$ 3nc! din anul ;;@ se recunoa(te dreptul de mo(tenire %ntre mam! (i copil$ Ct pri"e(te c!s!toria& dac! la %nceput a 'ost cunoscut! doar c!s!toria sine manu& mai tr iu& dup! r! )oaiele punice& s2a impus (i cstoria cum manu 6'!r! putere p!rinteasc!7& so#ia p!strndu2(i le,!turile de rudenie cu "ec.ea 'amilie& sin,ura condi#ie a %nc.eierii ei 'iind afectatio matrimonii 6dorin#a de a se c!s!tori7 (i honor matrimonii 6con"ie#uirea matrimonial!7$ &egea "icia pre"edea c! dac! o cet!#ean! roman! se c!s!torea cu un pere,rin& c!s!toria nu era "ala)il! (i copilul do)ndea situa#ia precar! a tat!lui$
!"." Proprietatea

3ntrea,a Dacie cucerit! a de"enit proprietatea deplin! a %mp!ratului 6 dominium7& trans'ormat! %n ager publicus& ca toate pro"inciile ocupate %n acela(i mod 6a a"ut loc o con'iscare e'ecti"! a teritoriilor ocupate7$ 3n aceast! situa#ie cet!#enii romani nu puteau do)ndi o proprietate imo)iliar! deplin!& ci numai o posesiune (i u u'ruct$ 1cestei situa#ii i s2a adus un corecti"- printr2o 'ic#iune 0uridic! la cinci mari ora(e s2a acordat calitatea de Hsol roman5& ast'el cet!#enii romani au putut do)ndi (i un drept de proprietate imo)iliar! deplin!& de tip roman$ Dreptul de proprietate imo)iliar! li s2a recunoscut (i pere,rinilor din Dacia2roman!& %ns! numai acelora care do)ndeau ius comercii$
!"/" $0liga1iile

+bligaia este de'init! ca un raport 0uridic %n care o parte numit! creditor poate s! cear! altei persoane numit! de)itor s! dea& s! 'ac!& sau s! nu 'ac! ce"a& su) sanc#iunea constrn,erii statale$

Capitolul III

+ORM1RE1 DREPTULUI ROMNE SC

>$;$

PREMISELE

&"#"#" Prsirea Daciei de ctre ro ani Romani area rapid! (i intensi"! a Daciei& 'enomen ire"ersi)il& a continuat %n perioada mi,ra#iilor cnd datorit! riscurilor la care a 'ost supus! popula#ia daco2roman! de la ora(e& mai puternic romani at!& s2a deplasat spre #inuturile rurale in'luen#nd de'initi" inclusi" asupra dacii li)eri$ Scurta "ia#! pe care Dacia a dus2o su) st!pnirea Romei a 'ost roman! su) toate aspectele& a(a %nct ceea ce numim romani area Daciei a 'ost un proces istoric comple* nu numai economic2social& ci (i lin,"istic& etnic (i cultural& mai adnc aici dect %n Aalia ori %n Bretania 61l$ BUS1R7$ 1cea romanitas lin,"istic! (i etnic! include mentalitatea roman! ci"ili at! (i cultura roman!/ ar,umente de ordin lo,ic& precum (i do"e i ar.eolo,ice& monetare& lin,"istice (i etno,ra'ice conduc la conclu ia c! de 'apt retra,erea roman! din Dacia su) 1URELI1N 6=C;:=C=7 a constat doar din plecarea le,iunilor& a aparatului 'unc#ion!resc (i e"entual a popula#iei %nst!rite$ Marea mul#ime& micii me(te(u,arii& ne,ustorii& plu,arii (i p!storii au r!mas pe loc continundu2(i e*isten#a pe teritoriul "ec.ii Dacii$ Se impune %ns! preci area c! Do)ro,ea a continuat s! 'ac! parte din Imperiul roman pn! %n secolul 9II& mai precis pn! %n anul ED=& ora(ele pontice Bistria& Tomis& Callatis p!strndu2(i institu#iile lor tradi#ionale$ 3n timpul lui DIOCLEFI1N 6=<?:>DI7& care a re"itali at imperiul& a de"enit pro"incie aparte su) numele de ScJt.ia$

Dreptul care a ,u"ernat raporturile %ntre cei r!ma(i nu putea 'i dect unul roman "ul,ar impre,nat de cutumele locale tolerate de sistemul 0uridic latin& la 'el ca %n perioada st!pnirii romane$
&"#"!" 2ncre-tinarea daco-ro anilor Dup! edictul de toleran#! din >;>& cre(tinismul s2a r!spndit repede %n tot Imperiul roman& mai ales la ora(e& unde comunica#iile (i sc.im)ul de idei %ntre oameni s2au reali at cu mare u(urin#!$ Encla"e de p!,ni au mai r!mas la sate$ Paganus 6pro"ine de la pagus : sat7 desemnea ! locuitorii localit!#ilor rurale care au r!mas p!,ni& adic! practican#i ai cultului eilor$ Pe teritoriul nostru cre(tinismul a p!truns %nc! din secolul I prin apostolul 1NDREI %n Do)ro,ea (i a ucenicilor apostolului P19EL %n nordul Dun!rii$ Cre(tinarea %n mas! a plu,arilor& p!storilor& me(te(u,arilor& de asemenea s2a reali at %n secolulI9 (i %nceputul secolului 9& prin intermediul misionarilor "eni#i %n Dacia din dreapta Dun!rii (i din ScJt.ia Minor unde e*istau ora(e )ine cre(tinate (i care a"eau de0a episcopii$ Procesele de 'ormare (i cre(tinare a romnilor au 'ost comple*e& %ndelun,ate& des'!(urndu2se paralel (i sus#inndu2 se reciproc& poporul romn 'iind sin,urul popor n!scut cre(tin& ceea ce se "a re'lecta (i %n sistemul 0uridic$ &"#"&"

In3luen1a cre-tinis ului asupra dreptului cutu iar

3n m!sura %n care cultura romnilor Hs#a ivit prin conjuncia vitalismului dacic cu nevoia roman de claritate, o conjuncie a etosului i a logosului5& unul dintre lianturi a 'ost cre(tinismul& )a ! a spiritualit!#ii romne(ti$ Dreptul cutumiar romnesc a 'ost a(adar construit pe preceptele cre(tine$
;$ =$ >$ ?$ I$ Dintre in'luen#ele cre(tinismului asupra dreptului cutumiar amintimIne-istena oricrei urme de poligamie %n cadrul 'amiliei daco2romane (i romne(ti& %nc.eierea c!s!toriei potri"it canoanelor )iserice(ti& sunt do"e i certe ale elementului cre(tin %n instituirea maria0ului (i a 'amiliei$ Spiritul de solidaritate la ni"elul o)(tii (i p!strarea %ndelun,at! a primatului dreptului de proprietate de"!lma(! sunt le,ate de preceptele cre(tine& c.iar dac! proprietatea de"!lma(! a e*istat (i anterior cre(tinismului$ Procedura de judecat& sistemul probator %n mod deose)it& pedepsele sunt puternic in'luen#ate de credin#a cre(tin!$ &egitimitatea ca (i e-ercitarea prerogativelor domnitorului se reclamau de la di"initate$ 3ntre .iseric (i statele romneti a e*istat o legtur simbiotic materiali at! prin spri0in reciproc$

&"#"(" Daco-ro anii -i epoca

igra1iilor

Dup! str!mutarea administra#iei (i armatei romane %n sudul Dun!rii& )!(tina(ii au re"enit la "ec.ile lor 'orme de or,ani are : obtea vicinal, teritorial sau steasc$ O)(tile s!te(ti s2au constituit pe "!ile rurilor (i %n depresiunile naturale$ Locuitorii lor& #!rani %n totalitatea lor& tr!iau o "ia#! patriar.al!$ Strati'icarea social! %ncepuse s! apar! (i era cons'in#it! prin le,i nescrise sau cutume$ 9itali area 'enomenului de autoritate& cu cate,oriile sale de rela#ii pe care le implic! conduce la desprinderea de mem)rii o)(tii a unei persoane sau unui ,rup minoritar care "a crmui$ 1(a s2a %ntmplat (i %n acea perioad!& cnd o)(tile s!te(ti (i con'edera#iile au 'ost conduse de c!petenii cu competen#e militare (i administrati"e$ Sunt premisele sociale care "or conduce la apari#ia unor 'orma#iuni sociale mai puternice 6 cne/ate& voievodate7 din care se "or na(te "iitoarele state 'eudale/ procesul istoric 'iresc a 'ost 'ra,mentat de mi,ra#ia popoarelor$ Popoarele mi,ratoare %n momentul p!trunderii lor erau %n 'a a de or,ani are ,entilic! sau tri)al!& in'erioar! 'ormei de or,ani are a auto.tonilor$ Ocupa#ia lor de )a ! era 0a'ul& iar popula#iile %n"inse erau supuse la plata tri)utului 6 dijma& adic! o parte din produsele cmpului (i "ite7$ Dup! retra,erea aurelian!& teritoriul Daciei "a cunoa(te mi,ra#iile vi/igoilor& hunilor& ostrogoilor& gepi/i& avarilor& slavilor& bulgarilor& ungurilor& pecenegilor& cumanilor (i ttarilor$ Dintre toate popoarele mi,ratoare& sla"ii au a"ut cea mai mare %nrurire asupra daco2romanilor$

SISTEMUL NORM1TI9 9ICIN1L

Or,ani at! %n o)(ti teritoriale "icinale sau s!te(ti& popula#ia auto.ton! romani at!& a'lat! %n plin proces de 'ormare al poporului (i al lim)ii romne& (i2a 'undamentat e*isten#a social! pe un sistem normati" elementar$ La )a a lui& %n lipsa unei autorit!#i statale care s! edicte e norme 0uridice (i s! asi,ure aplicarea lor& a stat o)iceiul 0uridic 6cutuma7& 'ormat din "ec.ile norme ,eto2dacice (i din nor2mele dreptului roman "ul,ar$ 3n pri"in#a ,ene ei suprastructurii 0uridice a comunit!#ilor "icinale romne(ti s2au purtat contro"erse %n literatura de specialitate cu pri"ire la aceast! pro)lem!$

&"!"#" $riginea

dreptului cutu iar ro 4nesc

0')'*'*'

Teoria originii tracice a dreptului cutumiar romnesc

S2a sus#inut c! dreptul trac st! la )a a dreptului nostru consuetudinar/ ar,umente- proprietatea de"!lma(!& dreptul de protimisis& testamentul& mo(tenirea& r!spunderea colecti"!& cojurtorii& raptul $n vederea cstoriei$
0')'*')'

Teoria originii latine a dreptului cutumiar romnesc

Ori,inea e*clusi" roman! a dreptului cutumiar romnesc a 'ost ar,umentat! prin nimicirea total! a ,eto2dacilor de c!tre romani& deci sin,ura realitate 0uridic! ce a r!mas a 'ost cea roman!$ Doar Hreminiscena slbit5 a "ec.ilor le,i romane a reu(it s! se p!stre e %n con(tiin#a politico20uridic! a poporului romn& care a 'ost Haltoit5 de in'luen#ele 0uridice din dreptul )i antin (i sla"$ Cu"inte precum- judector& jude& domnie& femeie& fiu& fiic& frate& sor& nepot& cumnat& de o mare rele"an#! 0uridic!& atri)uie "ec.iului nostru drept un caracter roman$
0')'*'0'

Teoria originii daco#romane a dreptului cutumiar romnesc

La ori,inea dreptului nostru cutumiar stau cutumele ,eto2dacilor care au 'ost %nrurite de le,ile romane& a'irmnd c! Hlegile romane au $nceput s se strice i s se schimbe de ctre daci5$

&"!"!" Principalele

institu1ii juridice

0')')'*'

Conducerea comunitilor vicinale

Conducerea comunit!#ilor "icinale era asi,urat! de cnea : ales ini#ial& ulterior 'unc#ia de"ine ereditar! : a0utat de un consiliu restrns- Hoamenii buni i btrni ai satului5 (i %n anumite situa#ii de adunarea %ntre,ii o)(ti& Hgrmada satului5$ Pro)lema cne ilor a 'ost discutat! %n literatura istorico20uridic!$ S2au impus dou! conclu iiinstitu#ia cnea ului a 'ost o institu#ie H fundamental a noastr5 sau Hgeneral romneasc5& de(i a 'ost cunoscut! (i la alte popoare sla"e/ apoi cne ii au 'ost o cate,orie de 'runta(i (i 0udec!tori ai satelor romne(ti$ 1u/ii erau ma,istra#i ale(i de comunitatea o)(tii pentru a %ndeplini att 'unc#ii militare& ct (i 0udec!tore(ti$ Cu"ntul pro"ine din latinescul jude-$ 2oievodul st!pnea un #inut mai mare %n care puteau intra mai multe cne ate$ El conducea oamenii la r! )oi& de aceea i s2a spus "oie"od& ceea ce %n lim)a sla"! %nseamn! conduc!tor de oaste$
0')')')'

Rudenia

putea 'i de sn,e& prin alian#! (i spiritual! 6care cuprinde %nrudirea re ultat! din participarea la Tainele Bisericii : n!(ia de cununie (i cea de )ote : (i rudenia c"asip!,n! a 'r!#iilor : 'r!#ia de cruce& 'r!#ia de lapte etc$7$
0')')'0'

+amilia

se pre enta ca o 'amilie l!star& %n sistem patriliniar (i patrilocal& cu aspecte de endo,amie "icinal! (i e*o,amie patronimic!$
1ceste tr!s!turi ale 'amiliei deose)esc 'amilia romneasc! de cea ,ermanic!& sla"!& )ul,ar!& pecine,! sau cuman!& ceea ce anulea ! sus#inerile c! poporul romn s2ar 'i 'ormat %n sudul Dun!rii$

0')')'3'

Proprietatea

3n pri"in#a proprietii se p!strea ! de la ,eto2daci& spre deose)ire de popula#iile mi,ratoare& caracterul devlma$
0')')'4'

Sistemul pedepselor

se caracteri ea ! %n esen#! prin )lnde#e& pedeapsa cu moartea nu se aplica/ ec.i"alentul ei era

i ,onirea "ino"atului din comunitate (i care %nsemna moarte civil$ Se mai practica e*punerea "ino"atului la opro)iul pu)lic 6strigarea peste sat sau la hore7/ uneori .o#ul era purtat prin sat cu lucrurile 'urate$ Nu se pedepsea 'urtul pentru consumul pe loc 6furtul cu burta7$
0')')'5'

Gudecata

3n pri"in#a judecii& a or,ani !rii 0udec!tore(ti& din documentele pe care le a"em la dispo i#ie 6un document sr)esc din ;;<@7 putem tra,e urm!toarele conclu iia$7 1u/ii& cne/ii& jupanii 6indi'erent de denumire7 au a"ut o competen#! de 0udecat! ,eneral!$ )$7 3n ca ul comiterii unor 'apte ,ra"e& ace(tia 0udecau asista#i de sfatul oamenilor buni i btrni$ c$7 3n ca urile deose)ite& al!turi de c!petenia o)(tii (i oamenii )uni (i )!trni& particip! la 0udecat! (i grmada satului$

>$>$

LEAE1 FKRII 6I6S 2!&!7IC6"7

>$>$;$ I49O1RELE DREPTULUI +EUD1L Su) al doilea aspect& 'ormal& i "oarele dreptului %n 'eudalism au 'ost dou!- cutuma (i le,ea$ Dreptul cutumiar romnesc este un drept popular& propriu unor comunit!#i s!te(ti li)ere dar care nu a r!mas niciodat! '!r! perspecti"e de noi de "olt!ri 6N$ IORA17$ Romnii au numit aceste 'orme cutumiare legi cu %n#elesul de norm! nescris!$ C$ NOIC1 a deslu(it sensul pro"enien#ei (i semni'ica#iei cu"ntului de le,e- le,ea ca norm! nescris! pro"ine din latinescul religio& a le,a din!untru prin credin#! (i con(tiin#! ceea ce la romani era mos : o)icei& pentru c! la romani le%nsemna numai le,ea scris! (i care deri"! din cu"ntul legere& care ce %nseamn! a citi$
&"&"!" 'e

ni3ica1ia no1iunii ius valachicum

Ius 2alahicum L valachorum 6dreptul romnesc7 este sistemul de re,lementare cutumiar! a "ie#ii sociale care s2a men#inut mult dup! 'ormarea statelor tipic 'eudale romne(ti$ 3n cele mai "ec.i documente romne(ti latine(ti& %ndeose)i %n Transil"ania& el poart! denumirea de mos& modus& consuetudo& ius& ritus& le-/ %n documentele din perioada 'eudalismului de "oltat se consemnea ! "ec.imea aprecia2 )il! dreptului cutumiar$ 3n actele %n sla"on!& lim)a o'icial! a cancelariilor din Estul Europei& cutuma romneasc! este numit! /a8on sau o)icei$
&"&"&" Caracterele

lui ius valahicum

;$ =$ >$ ?$ I$ E$

6nitar din punct de vedere geografic$ 6nitar din punct de vedere social$ Este %n principal un drept de caracter rural$ Complet i comple-$ (lastic i receptiv$ 9e/istena i trinicia obiceiului pmntului$

Titlul II

DR EPTUL + EUD1L Seciunea I INSTITUFIILE DREPTULUI PUBLIC Capitolul * DOMNUL$ 9OIE9ODUL& PRINCIPELE MI AU9ERN1TORUL TR1NSIL91NIEI #"#" Do nia 5 institu1ie central a dreptului cutu iar ro 4nesc Domnia este o institu#ie ori,inal! (i auto.ton!& atri)ute ce deri"! din procesul de 'ormare al statelor 'eudale romne(ti$ Nu putem ne,a& de(i am su)liniat ori,inalitatea (i auto.tonia sa& in'luen#ele )i antine asupra institu#iei ca atare$ N!scndu2se ca popor cre(tin& a"nd mitropolii %nc! din ;>I< (i respecti" ;?D;& 'undamentarea di"in! a puterii politice de c!tre )i antini nu putea s! nu in'luen#e e concep#ia romneasc! asupra domniei- puterea era considerat! ca 'iind de sor,inte di"in!$ *'*'*' Caracteristicile domniei 3n F!rile Romne domnia a 'ost absolutist$ Domnul a 'ost sin,ur st!pnitor& lipsit de un or,an de control& %ns! nu a 'ost despot 61$ D$ 8ENOPOL7& atri)utele 'iindu2i relati"i ate prin s'atul domnesc& adunarea st!rilor (i o)iceiul p!mntului$ Puterea domnului a 'ost personal& indivi/ibil (i netransmisibil %n plenitudinea sa$ C.iar (i %n situa#ia %n care F!rile Romne au de"enit "asale prin oma,iile prestate su"eranilor puterilor mai mari& ele n2au de"enit #!ri "asale de drept/ pentru c! vasalitatea era nominal$ 9asalitatea s2a purtat asupra persoanei domnului (i nu a domniei %n ,eneral$

*'*')' Succesiunea la tron 3ntemeietorii #!rilor au creat dinastii 6B1S1R1BII (i MUM1TINII7& %ns! cu e*cluderea descenden#ei 'eminine$ 1"nd %n "edere necesitatea conducerii #!rilor de c!tre capa)ili& s2a amendat principiile ereditii pure (i simple (i cel al primogeniturii prin impunerea principiului mi*t electiv#ereditar$

Dar cum orice re,ul! are (i e*cep#iile ei& se mai cerea condi#ia ca pretendentul la tron Hs nu fie $nsemnat5& respecti" in'irm& %mpre0urare care %l '!cea nedemn de a ocupa o asemenea 'unc#ie %nalt!$ Dar (i e*cep#ia are e*cep#iile ei$ Principiul electi"2ereditar %mp!mntenit a 'ost %nc!lcat %nc! din secolul al 89I2lea cnd a %nceput s! ai)! acces la tron orice mare )oier 6e*emplu MO9ILEMTII (i C1NT1CU4INII7$ Potri"it dreptului o)i(nuielnic domnul era ales pe "ia#!$ Principiul a 'ost (i el %nc!lcat su) presiunea puterii otomane$ Principiul a 'ost a)olit %ncepnd cu anul ;C;; %n Moldo"a (i cu anul ;C;E %n Fara Romneasc!& %ncepnd epoca 'anario#ilor$ *'*'0' !socierea la domnie 1 e*istat %n F!rile romne institu#ia asocierii la domnie$ 1(a de e*emplu& MIRCE1 CEL BKTRN asocia ! la domnie %nainte de ;?;@ pe 'iul s!u MIB1IL& 1LE81NDRU CEL BUN asocia ! la domnie pe 'iul s!u ILIE& iar MTE+1N CEL M1RE pe 'iul s!u BOAD1N$ 1socierea la domnie a 'iin#at (i %ntre 'ra#i 6e*$ 'iii lui 1LE81NDRU CEL BUN7$ Era de 'apt o ini#iere %n tainele (i tre)urile domniei ale "iitorului domn$ *'*'3' 9egena i locotenena domneasc Dac! domnul era minor& )olna"& %n imposi)ilitate de a conduce #ara& lipsea din scaun& %n ca de 'u,! a domnului& de ma ilire& se utili a re,en#a& 6ct timp domnul a 'ost ales de #ar! (i popor locotenen#a domneasc!7$ Re,en#a (i locotenen#a domneasc! desemnea ! toate cate,oriile de loc#iitori domne(ti$ Din a doua 0um!tate a secolulal 89I2lea& re,en#a las! locul locote2nen#ei domne(ti& datorat! %n principal 'u,ii domnitorului ori ma ilirii acestuia de c!tre turci$ *'*'4' Prerogativele domniei ;$;$I$;$ PREROA1TI9ELE LEAIUITO1RE 1semenea %mp!ra#ilor )i antini& domnul era unicul le,iuitor& %ntruparea terestr! a "oin#ei lui DUMNE4EU$ 1ctele normati"e pe care le emitea se numeau hrisoave& ae/minte (i legturi/ domnul putea .ot!r% (i sin,ur %n ce pri"e(te noile norme de drept& putea modi'ica (i o)iceiul p!mntului sau a pra"ilelor de0a e*istente$

;$;$I$=$ PREROA1TI9ELE E8ECUTI9E Toate atri)u#iile e*ecuti"e erau concentrate %n mna domnului$ Puterea a)solut! a domnului era diminuat! %n rela#ia cu Biserica$ ;$;$I$>$ PREROA1TI9ELE GUDECKTOREMTI Domnul era 0udec!torul suprem al F!rii$ Gudeca %n ultim! instan#!& dar (i putea prelua spre 0udecare orice cau !& 'ie de natur! ci"il!& 'ie de natur! penal!& ce se a'la pe rolul dre,!toriilor$ Bot!rrile sale erau de'initi"e& ne'iind supuse c!ilor de atac$ Sin,ur domnul putea s! re"in! asupra .ot!rrilor$ +unc#ia 0udec!toreasc! era e*ercitat! de multe ori cu ostenta#ie& pentru c! de ea depindea p!strarea presti,iului domniei (i a tronului$ Erau situa#ii cnd condamna c.iar la moarte '!r! do"e i (i procedur! 0udiciar!& dar erau (i situa#ii cnd ,ra#ia c.iar 'apte ,ra"e$ #"!" 6oie7odul8 principele8 gu7ernatorul Transil7aniei *')'*' 2oievodul 3n Transil"ania a e*istat o autonomie pronun#at!$ De alt'el %n %ntre, re,atul ma,.iar numai Transil"ania a r!mas or,ani at! ca "oie"odat$ Transil"ania nu a putut 'i or,ani at! ca un principat %n cadrul re,atului ma,.iar& necontopindu2se niciodat! deplin cu re,atul Un,ariei$ De(i "oie"o ii Transil"aniei erau dependen#i de re,ele Un,ariei& 'iind numi#i de acesta& %n mod constant ei au militat pentru %nl!turarea domina#iei ma,.iare$ 3ntr2ade"!r %n a doua 0um!tate a secolulal 8III2lea (i primul p!trar al secolul al 8I92lea& Transil"ania mai '!cea parte din re,atul Un,ariei doar 'ormal& "oie"o ii de"enind ade"!ra#i conduc!tori ai #!rii& deose)it! de Un,aria$ 1ccentuarea tendin#ei autonomiste a Transil"aniei 'a#! de re,atul Un,ar se materiali ea ! mai %nti prin consolidarea institu#iei principale& "oie"odatul$ Se "or institui (i %n Transil"ania& ade"!rate dinastii "oie"odale- L1CN+I& CS1NI& N1N$ *')')' Principele 3n %mpre0ur!rile deose)ite ca urmare a de astrului de la Mo.acs 6;I=E7& re,atul ma,.iar %(i %ncetea ! e*isten#a& ast'el c! Transil"ania se emancipea ! complet& trans'ormndu2se %n principat autonom su) su eranitatea Por#ii otomane 6;I?;7$ 3n acest 'el Transil"ania %(i de "olt! (i mai mult propriile institu#ii 0uridico2politice$

*')'0' :uvernatorul Dup! alun,area turcilor de su) idurile 9ienei 6;E@>7 (i %nc.eierea p!cii de la Narlo"it & Curtea imperial! "iene ! %(i %ndreapt! pri"irile spre Transil"ania& att pentru po i#ia sa strate,ic! ct (i pentru )o,!#iile ei$ Sunt trimi(i ie ui#i pentru a con"in,e pe ardeleni s! accepte protec#ia %mp!ratului$ Re,lementarea raporturilor dintre Transil"ania (i Curtea de la 9iena este cuprins! %n iploma leopoldin din ? decem)rie ;E<;& care de"ine o ade"!rat! constitu#ie a Transil"aniei$ Capitolul II ORA1NI41RE1 TERITORI1L21DMINISTR1TI9K Ori,inea unit!#ilor administrati"2teritoriale este dinaintea statelor 'eudale$ 9ec.ile o)(ti s!te(ti& "icinale& or,ani ate %n cne ate (i "oie"odate 6#!ri7 au stat att la )a a constituirii noilor state 'eudale romne(ti& ct (i la )a a or,ani !rii administrati"2 teritoriale$ 1udeul& din latinescul judicius& care %nseamn! %n cea mai reu(it! traducere scaun de 0udecat!& ca unitate administrati"2teritorial! a 'ost cunoscut! su) aceast! denumire la %nceput doar %n Fara Romneasc!$ 1tt %n'iin#area ct (i .ot!rnicirea acestora a 'ost prero,ati"a domnului$ Mi numirea c!peteniei 0ude#ului era tot atri)utul domniei ca sim)ol al puterii a)solute a domnului pe %ntre, teritoriul #!rii$ 3n Moldo"a su)di"i iunea administrati" teritorial! a Moldo"ei& ec.i"alent! cu cea din Fara Romneasc! a 'ost inutul$ Denumirea c!peteniei #inutului a "ariat %ns!$ 3n #inuturile %n care e*istau cet!#i importante& c!petenia se numea prclab& %n cele de la mar,inea #!rii 6#inuturi de ,rani#!7 se numeau staroti& iar pentru celelalte #inuturi c!peteniile s2au numit ca (i %n Fara Romneasc!& adic! sude$ Tot ca o reminiscen#! a "ec.ilor 'orme de or,ani are prestatal!& semnal!m (i %n Moldo"a c! teritoriul s!u a 'ost %mp!r#it %n dou! mari pro"incii- ;ara de Sus (i ;ara de 1os$ !"#" $rgani%area ad inistrati7-teritorial a Transil7aniei )'*'*' +rgani/area romnilor

1sem!n!rile 'ire(ti& pe deplin e*plica)ile %ntre districtele romne(ti ca institu#ii politico2administrati"e (i cne atele& "oie"odatele romne(ti& ca institu#ii social2 politice& pot conduce la ideea identit!#ii cne atelor teritoriale sau a uniunilor de o)(ti cu districtele$ 3n Transil"ania "oie"odal!& cu prelun,iri %n perioada principatului autonom se cunosc numeroase districte romne(ti& r!spndite pe %ntre, cuprinsul Transil"aniei$ )'*')' +rgani/area sailor i a secuilor Ori,inea scaunelor celor dou! etnii coloni ate de re,ii ma,.iari pe la mi0locul secolului al 8II2lea %n Transil"ania tre)uie pri"it! di'eren#iat& de(i coloni area lor s2a reali at %n acela(i timp (i %n acela(i scop$ Pe cnd secuii& la a(e area lor %n Transil"ania mai tr!iau %n 'orme de or,ani are ,entilic! 6%ntre cea tri)al! (i pe neamuri7& sa(ii erau or,ani a#i %n o)(ti cu o structur! comple*! 6o)(ti simple (i uniuni de o)(ti7& coloni area ultimilor a durat circa un secol$ Nici sa(ii (i nici secuii nu cuno(teau %ns! la "enirea lor %n Transil"ania& institu#ia politico2administrati"! a scaunelor$ =$;$=$;$ SC1UNELE SKSEMTI Potri"it tradi#iei consemnate %n scris %n "remea a(e !rii secuilor %n Transil"ania& au 'ost coloni a#i (i sa(ii din +landra (i din Sa*onia$ iploma !ndrean 6.ula de aur7 din ;==?& re,lementea ! raporturile economice& sociale& politice& militare& 0uridice (i administrati"e dintre re,alitate (i sa(i$ Se 'orma ast'el o comunitate a coloni(tilor cu o lar,! autonomie politico2administrati"!$ =$;$=$=$ SC1UNELE SECUIEMTI Societatea secuiasc! era or,ani at! ca (i alte popoare )ul,aro2tur2cice$ Erau (ase neamuri (i cte patru ramuri %n 'iecare neam$ Condu2c!torul militar al secuilor se numea cpitan scunal sau locotenent$ Pe ln,! %ndatoririle militare& el %ndeplinea (i atri)u#ii administrati"e (i 0udec!tore(ti& pre idnd adun!rile ,enerale (i scaunele de 0udecat!$ 1l doilea dre,!tor al scaunului era judele scunal& ales de locuitorii din scaun$ 1l!turi de c!pitan e*ercita atri)u#ii 0udiciare$ )'*'0' +rgani/area ungurilor Aene a comitatelor& nucleul din care s2au de "oltat acestea a 'ost cetatea 6 castrum7$ Conduc!torul cet!#ii& castelanul& era la %nceput (i conduc!torul comitatului$ Nu toate

cet!#ile re,ale au de"enit centre de comitate& nu s2au 'ormat comitate %n 0urul tuturor cet!#ilor re,ale$ Comitatele erau a(e ate la %nceput pe cursul in'erior sau mi0lociu al apelor$ Se impune preci area c! acestea au 'ost or,ani ate pe rnd %n m!sura cuceririi 1rdealului de c!tre re,alitatea ma,.iar!& pe de o parte& iar pe de alt! parte& con'i,ura#ia acestora a 'ost mereu sc.im)at! %n 'unc#ie de modul %n care a reu(it administra#ia ma,.iar! s! se or,ani e e$ Comitele numea pe vicecomite$ Comitatele erau conduse de un comite suprem& numit de re,ele Un,ariei/ ele de 'apt de"in comitate senioriale& no)iliare& ne mai ser"ind interesele re,ale$ !"!" Re-edin1a do neasc Centrul politico2administrati" al #!rilor romne(ti a ,ra"itat %n 0urul re(edin#ei domne(ti$ Sta)ilirea ei s2a '!cut %ntotdeauna din ra#iuni politice (i administrati"e& niciodat! la %ntmplare$ +!r! %ndoial!& prima ra#iune a constituit2o ap!rarea re(edin#ei de prime0diile r! )o2iului& dar la aceasta s2au ad!u,at (i altele 6de "oltarea ora(elor& a(e area ei pe ct posi)il mai spre centrul #!rii7$ Pe ln,! re(edin#a domneasc! statornic!& au e*istat (i altele secundare& de unde domnul administra #ara$ Pentru Fara Romneasc! re(edin#ele domne(ti au 'ost la- Cmpulun,& Curtea de 1r,e(& Tr,o"i(te& Bucure(ti$ 3n Moldo"a re(edin#ele domne(ti au 'ost la- Baia& Sucea"a& Ia(i$ Multe ora(e mai apar %n documente ca (i curi domneti 6Roman& Neam#& Brlad7$ 3n ce pri"e(te Transil"ania& re(edin#a "oie"odal! sau princiar! nu era sta)il!$ 9oie"o ii (i principii conduceau de la cur#ile lor$ Totu(i 1l)a Iulia poate 'i considerat! principala re(edin#! a e"ului mediu$ 1u mai 'ost re(edin#e (i %n alte ora(e- De"a& Turda& Si)iu& Ba#e,& Bistri#a& Oradea (i c.iar Lipo"a$ !"&" T4rgurile -i ora-ele 3n Moldo"a ele au 'ost cunoscute su) numele de tr,uri& iar %n Fara Romneasc! (i Transil"ania su) nume de ora(e$ De(i po i#ia ,eo,ra'ic! a #!rilor romne(ti& pericolele reale la care au 'ost e*puse& nenum!ratele r! )oaie purtate pe teritoriul lor& nu au creat condi#ii 'a"ora)ile de "olt!rii ora(elor& totu(i e*isten#a acestora %nc! %nainte de 'ormarea statelor independente nu poate 'i contestat!$ 3n po'ida ,reut!#ilor& necesit!#ile economice& sc.im)ul intern (i e*tern de mar'!& tran itarea acestora prin #!rile noastre au impus de "oltarea tr,urilor (i a ora(elor$ Iat! ordinea "ec.imii lor medie"ale 6dup! N$ IORA17- Baia& Roman& Trotu(& Bac!u& Sucea"a& +oc(ani& Bu !u& Ruc!r& Dra,osla"e& Cmpulun,& Brlad& Botin& Aiur,iu$

1cela(i lucru se poate spune (i despre "ec.iul p!mnt romnesc al Transil"aniei$ Toate ora(ele %(i datorea ! e*isten#a unei imi,ra#ii or!(ene(ti str!ine& c!ci nici un,urii n2au %ntemeiat ei %n(i(i "reo o)(te or!(eneasc!$ Cele mai multe ora(e au 'ost %n'iin#ate de sa(ii$ !dministraia oraelor 1dministra#ia ora(elor& %n am)ele #!ri romne& se reali a prin dou! cate,orii de or,ane indi'erent de natura acestora- unele alese de locuitori ai ora(elor (i alte or,ane impuse de domn sau de persoana c!ruia %i apar#inea sau i se cedase ora(ul din partea domnitorului$ +rganele eligibile erau judele (i prgarul %n Fara Romneasc!& iar %n Moldo"a oltu/ul (i prgarul$ Or,anul superior al acestora era adunarea general a orenilor care se %ntrunea cel pu#in o dat! pe an cnd ale,ea or,anul de conducere$ 3n Transil"ania statutul 0uridic al ora(elor era preci at %n di"erse acte scrise numite carte$ De o)icei se )ucurau de o relati"! autono2mie %n sc.im)ul contin,entelor de militari care se recrutau din respecti"ul ora( (i a impo itelor pe care le ac.itau re,alit!#ii ori %mp!ratului$ !"(" 'atele Nu e*ist! %n "oca)ularul ar.aic nici un cu"nt pentru 'orma#iuni mai mari de con"ie#uire social!$ El nu cunoa(te din "remuri str!)une dect satul (i cetatea 6N$ IORA17$ 3n Moldo"a (i Fara Romneasc! p!mntul de mo(tenire& r!mas de la str!)uni se c.eam! mo(ie& c!ci mo( %nseamn! att )unic& ct (i str!)unic$ De aceea #!ranii li)eri care nu erau dependen#i de nimeni %n a'ar! de administra#ia central! se numeau moneni$ Procesul de trans'ormare a o)(tilor "icinale %n unitatea administrati"! a satului a 'ost %ndelun,at (i comple*$ Dou! sunt elementele 'undamentale care caracteri ea ! trans'ormarea o)(tilor %n sate- teritorialitatea (i statornicia$ Categorii de sate =$?$;$ Satele libere : asupra lor domnul %(i e*ercita doar o autoritate pu)lic! deoarece conducerea administrati"! apar#inea o)(tii satului& adic! Hoamenilor )uni (i )!trni5$ 1cest s'at al o)(tii a"ea loc %n ilele de s!r)!toare (i cu respectarea unor ritualuri )ine cristali ate$ Locuitorii lor se numeau r! e(i %n Moldo"a (i mo(neni %n Fara Romneasc!$

=$?$=$ Satele aservite Dup! cum tr!dea ! denumirea& acestea dependente& cu un alt statut 0uridic dect cele li)ere$ Satele aser"ite erau domne(ti& )oiere(ti (i m!n!stire(ti$ =$?$=$;$ Satele domneti puteau 'i (i ele de dou! 'eluri- unele care apar#ineau domnului ca persoan! 'i ic!& do)ndite prin mo(tenire sau prin cump!rare (i 'a#! de care domnul se comporta ca un st!pn 'eudal/ altele apar#innd institu#iei domniei$ =$?$=$=$ Satele boiereti$ +!r! %ndoial!& %nc! %nainte de constituirea statelor 'eudale& multe din sate au 'ost aser"ite sau cump!rate de mari 'amilii 'eudale$ 3n )a a lui ius eminens& dup! constituirea statelor 'eudale& domnul le2a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor$ =$?$=$>$ Satele mnstireti erau proprietatea mn!stirilor (i erau administrate de egumenul m!n!stirii$ Brisoa"ele de imunitate pri"ind satele m!n!stire(ti erau mai lar,i dect %n ca ul satelor )oiere(ti$ =$?$>$ Slobo/iile erau o cate,orie de sate ce se constituite %n secolele 8I9:89III 'ie pe p!mnt domnesc& 'ie m!n!stiresc L )oieresc& din "oin#a domnului pentru scopuri precis determinate$ 1cestor coloni(ti li se acordau prin .risoa"e domne(ti scutiri la d!ri (i de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat& de la unul la ece ani& cu e*cep#ia )irului (i a %ndatoririlor militare$ Capitolul III ORA1NI41RE1 +ISC1LK

&"#" Trsturile generale ale siste ului 3iscal Pn! la constituirea #!rilor romne nu se poate "or)i de o or,ani are 'iscal!& de un sistem de o)li,a#ii cu toate c! (i anterior constituirii acestora locuitorii erau datori 'a#! de c!peteniile cne atelor (i "oie"odatelor cu anumite d!ri %n natur! (i %n munc!$ Ca (i tr!s!turi ,enerale ale sistemului 'iscal medie"al romnesc putem rele"a urm!toarele;$ Principiul solidaritii fiscale& potri"it c!ruia %n unit!#ile 'iscale& r!spunderea pentru plata d!rii este solidar! att %ntre contri)ua)ili ct (i pentru birarii de 0ude#$ =$ +iscalitate e-cesiv& domina#ia otoman! asupra F!rilor romne in'luen#nd %n mod nemi0locit cuantumul d!rilor$ >$ !bu/ul i arbitrariul au caracteri at %ntrea,a acti"itate 'iscal!& att %n ce pri"e(te sta)ilirea d!rilor& ct (i %ncasarea lor$ &"!" Institu1iile 3iscalit1ii De importan#! mai mare %n or,ani area 'iscalit!#ii au 'ost- te aurul #!rii& c!mara

domneasc!& "isteria statului$ Te/aurul era o 'orm! rudimentar! a 'inan#elor statului ce se constituia din depo itarea unor o)iecte de "aloare deose)it! %n locuri )ine p! ite$ El repre enta o re er"! la care domnul recur,ea numai %n ca uri e*treme$ Cmara domneasc constituia o institu#ie particular! a domnului$ La %nceput& s2a identi'icat cu "isteria statului& "eniturile particulare ale domnului con'undndu2se cu cele ale #!rii$ 3n secolul al 892lea cele dou! institu#ii s2au desp!r#it$ 2isteria statului a 'ost institu#ia cea mai important! a sistemului 'inanciar2'iscal pentru c! e"iden#ia toate datele pri"ind reparti#ia d!rilor& %ncas!rile e'ecti"e a acestora& ct (i c.eltuielile ce se e'ectuau$ &"&" Categoriile de dri >$>$;$ rile $n natur sau dijmele domneti 6/eciuial %n Fara Romneasc!& deseatin %n Moldo"a7 au constat %n perceperea de c!tre domnitor %n natur! a unor produse 6cereale& "ite& produse animaliere7$ Cele mai importante au 'ost oieritul& goostina& stupritul& vinriciul$ 3ncepnd cu secolul al 89I2lea au 'ost trans'ormate %n )ani$ >$>$=$ "uncile sau slujbele erau prest!rile %n munc! 'a#! de domnie la construirea de drumuri& cet!#i& poduri& mori& ,! duirea curierilor domne(ti& procurarea de cai curieri$ 3ncepnd cu secolul al 89III2lea muncile puteau 'i r!scump!rate %n )ani$ >$>$>$ rile $n bani& cunoscute su) numele de dare& dajdie (i apoi bir repre entau impo itul personal aplicat la un moment dat tuturor cate,oriilor de locuitori ai #!rii& %n 'unc#ie de cate,oria social!& din care '!ceau parte$ De(i scuti#i la %nceput& din secolul al 89I2lea au pl!tit )ir (i )oierii& dar scutirea de )ir a 'ost cunoscut! %n special pentru )oierii cu dre,!torii (i curteni$ D!rile %n )ani pentru #!rani au crescut constant$ Datorit! 'iscalit!#ii e*cesi"e& #!ranii practicau e"a iunea prin 'u,!& dar sarcina celui 'u,it era preluat! de colecti"itate$ >$>$?$ 7araciul repre enta o)li,a#iile )!ne(ti 'a#! de Poarta otoman!$ Dac! la %nceput .araciul era mai mult sim)olic& a"nd %n principal o semni'ica#ie politic! 6apro*$ >$DDD de ,al)eni L an7& la s'r(itul secolul al 89I2lea a a0uns la ;II$DDD de ,al)eni$ >$>$I$ Pecheurile erau di'eritele daruri '!cute sultanului (i cur#ii sale& do)ndind caracter de constan#! au ap!sat (i ele co"r(itor asupra contri)ua)ililor$ >$>$E$ "ucarerul mare (i mucarerul mic au repre entat o po"ar! uria(! %n perioada %n care p!strarea domniei ori cump!rarea ei a de"enit un 'apt o)i(nuit$ Sumele de )ani erau de2a dreptul e*or)itante$ >$>$C$ Prestaiile $n natur c!tre turci au constat %n predarea anual! c!tre Poart! a unui num!r important de cai& )oi& oi& (oimi& precum (i de mari cantit!#i de unt& cear!& miere etc$ Mai e*istau presta#iile oca ionale %n cereale& 'ura0e etc$ %n perioada campaniilor militare ale turcilor$

Or,ani area 'iscalit!#ii 'iind una din cele mai importante compo2nente ale statului ca institu#ie 0uridic! 6prin intermediul ei se reali au "eniturile statului7 a 'ost mereu %n aten#ia domnilor& %ncercndu2se di'erite re'orme pentru %m)un!t!#irea acesteia su) dou! aspecte esen#iale- %n primul rnd pentru o)#inerea unor "enituri tot mai mari& iar %n al doilea rnd pentru e"itarea e"a iunilor 'iscale$ Re'orma 'iscal! a lui M1TEI B1S1R1B& cunoscut! su) numele de reforma talerului& a constat %n urm!toarele: %n'!ptuirea unui recensmnt fiscal am!nun#it/ : apoi aceast! sum! re ultat! a 'ost reparti/at pe 0ude#e& %n 'unc#ie de capacitatea sta)ilit! pe 'iecare 0ude#& care la rndul s!u o reparti a pe sate& cate,orii sociale (i pe ,ospod!rii$ 1lte re'orme 'iscal! au 'ost reali ate %n Moldo"a de 1NTIOB C1NTEMIR 6;E<I: ;CDD& ;CDI:;CDC7 (i de CONST1NTIN BRNCO9E1NU %n Fara Romneasc!$ 3n principal ea a constat %n aceea c! toate d!rile de reparti#ie din partea "isteriei au 'ost concentrate %n una sin,ur! ce tre)uia ac.itat! %n patru rate anuale 6s'erturi7$ De o importan#! mare pentru sistemul 'iscalit!#ii a 'ost re'orma lui CONST1NTIN M19ROCORD1T %n cursul anilor ;C><:;C?;$ Re'orma lui a 'ost de su)stan#!& importante sunt urm!toarele: dre,!torii 'iscali au 'ost retribuii/ : a 'ost desfiinat principiul solidarit!#ii 'iscale/ : au primit scutire de d!ri m!n!stirile& clerul (i marii )oieri/ : de(i d!rile au 'ost m!rite& categoriile de d!ri au 'ost reduse$ 3n ce pri"e(te sistemul 'iscal din Transil"ania& preci !m c!: principala o)li,a#ie 'iscal! era 'a#! de stat& sta)ilit! %n 'unc#ie de "enitul c!m!rii$ La %nceput a 'ost %n natur!& dar ulterior s2a trans'ormat %ntr2o dare %n )ani$ : o alt! cate,orie de d!ri era aceea pri"ind darea pe pmnt& ce se ac.ita %n 'unc#ie de supra'a#a de p!mnt 'olosit!$ Ulterior aceast! dare 'unciar! s2a trans'ormat %ntr2 un 'el de cens anual$ : au mai 'ost cunoscute (i subsidiile e-traordinare pentru ca uri deose)ite$ Capitolul I2 GUSTIFI1 ("#" $rgani%area judectoreasc 3'*'*' 1ustiia i sarcinile ei Conceptul de 0usti#ie %n sensul cel mai lar,& include att sistemul or,anelor

acreditate cu %n'!ptuirea ei& ct (i acti"itatea des'!(urat! de aceste or,ane$ 3'*')' +rgani/area judectoreasc Una din 'ormele 'undamentale de acti"itate a 'iec!rui stat este acti"itatea de %n'!ptuire a 0usti#iei& de re ol"are a con'lictelor de drept ap!rute$ 1ceast! acti"itate s2a reali at (i %naintea constituirii statelor romne(ti la ni"elul o)(tilor s!te(ti& care din multe puncte de "edere se pre entau ca entit!#i c"asistatale$ Pentru %n#ele,erea e"olu#iei acti"it!#ii de %n'!ptuire a 0usti#iei sunt necesare cte"a clari'ic!ri& prin pre entarea ctor"a coordonate esen#iale le,ate de 'ormele 'undamentale de acti"itate ale statului (i or,anele care %n'!ptuiesc aceste acti"it!#i$ 3n 'runtea ierar.iei or,anelor 0udec!tore(ti se a'la domnul 6re,ele& principele7& moti" pentru %ntrea,a acti"itate de 0urisdic#ie o denumim justiie domneasc$ Preceptele cre(tine& dup! care puterea "ine de la DUMNE4EU& %i 'undamenta po i#ia de 0udec!tor suprem$ Datorit! num!rului mare al cau elor& domnul nu putea 0udeca toate pricinile (i de aceea a creat un sistem de or,ane 0udec!tore(ti care prin dele,area competen#elor %n'!ptuiau 0usti#ia$ Competena material nu era strict delimitat!& dar se a"ea totu(i %n "edere speci'icul cau ei raportat la atri)u#iile de ansam)lu ale dre,!torului respecti"$ La ni"elul 0ude#elor (i #inuturilor& competen#a ,eneral! o a"eau prclabii& iar %n Oltenia banii& dar mai a"eau drept de 0udecat! (i su)alternii acestora- vornicii (i bniorii$ La ni"elul satelor li)ere& ca un element de continuitate a "ec.ilor o)iceiuri "icinale& pentru cau e de mai mic! importan#!& au continuat s! 0udece oamenii buni i btrni$ 1ceste cau e se terminau de o)icei prin %mp!carea p!r#ilor$ 3n Transil"ania& datorit! istoriei sale di'eren#iate& or,ani area 0udec!toreasc! era mult mai comple*!$ 3n perioada "oie"odatului e*istau instan#e de 0udecat! ale statului 'eudal ma,.iar& dar (i instan#e romne(ti$ Mi unele (i altele au 'ost cunoscute su) denumirea de scaune 6sedes iudiciaria7$ : : : : : : !' Instanele de judecat ale voievodatului transilvan au fost< La ni"elul domeniului 'eudal e*istau instanele domeniale %n care no)ilii laici sau ecle ia(ti %n'!ptuiau 0usti#ia %n 'unc#ie de diplomele de pri"ile,ii de#inute& aplicnd c.iar pedepse capitale$ La ni"elul comitatelor erau instanele comitatense& denumite sedes nobiliares$ La ni"elul ora(elor erau instane oreneti& compuse din judele oraului (i jurai 6ale(i anual de cet!#enii ora(elor7$ Instanele ecle/iastice$ Instana voievodal 6scaunul de 0udecat! a "oie"odului sau a "ice"oie"odului7$ Instana suprem a Curii maghiare$

.' Instanele de judecat ale principatului transilvan 3n perioada principatului or,ani area 0udec!toreasc! de"ine (i mai comple*! ca urmare a do)ndirii autonomiei$ Principele de"ine instan#a suprem! a0utat de iudecuriae& 'unc#ie asem!n!toare "ornicului$ Cum %ns! principele nu 0udeca dect %n ca uri e*treme 6spre deose)ire domn7& %n 'apt 0usti#ia suprem! era e*ercitat! de Tabla Principelui pre idat! de primarius iude-$ Instan#ele de 0udecat! sunt: Tabla principelui (i primarius iude-& 0udecau ca uri de %nalt! tr!dare (i c!ile de atac e*ercitate %mpotri"a .ot!rrilor scaunelor de 0udecat!$ : Scaunele de plas 6pre idat de pretor7$ : Scaunul cetii 6pre idat de c!pitanul cet!#ii7$ : Scaunele steti 6pre idat de 0udele s!tesc7$ : Scaunul stpnului de moie$ C' Instanele de judecat transilvane sub habsburgi 3n perioada domina#iei .a)s)ur,ice s2a men#inut %n ,eneral "ec.ea or,ani are 0udec!toreasc!& dar s2a sta)ilit cu e*actitate competen#a material! (i personal! a 'iec!rei instan#e& reali ndu2se ierar.i area se"er! a instan#elor de 0udecat!$ 3n ce pri"e(te instan#ele compuse e*clusi" din elemente romne(ti& %n districtul Ba#e,ului a"em semnalat! o instan#! local! pre idat! de castelanul de Ba#e,& alc!tuit! din ;= cne i& E preo#i (i E oameni de rnd$ 3n districtul +!,!ra(ului& scaunele de 0udecat! erau compuse din E:@ sau ;= )oieri ca jurai#asesori$ 3n unit!#ile teritorial2administrati"e s!se(ti& care s2au )ucurat autonomie& or,ani area 0usti#iei s2a '!cut tot pe principii autonome& scaunele de 0udecat! 'iind compuse la %nceput din persoane numite de re,e& iar apoi din or,ane alese de aceste comunit!#i$ 3n sistemul or,anelor 0udec!tore(ti medie"ale e*istau dou! cate,orii de instan#e speciale- cele or!(ene(ti (i cele ecle iastice$ 3'*'0' Instanele ecle/iastice Gusti#ia laic! a coe*istat cu cea ecle iastic! s!& punndu2se pro)lema competen#elor 6unele le,iuiri scrise au pre"! ut controlul 0udiciar reli,ios asupra celui laic- Pravila de la :ovora& ;E?D7$ Principiile 0usti#iei ecle iastice sunt;$ 3n ce pri"e(te competen#a dup! persoan!& preo#ii puteau 'i 0udeca#i de instan#ele )iserice(ti$ =$ 3n pri"in#a competen#ei dup! materie& a r!mas %n sarcina 0usti#iei ecle iastice s! 0udece cau ele strict le,ate de "ia#a reli,ioas!$

>$ Nu a 'ost e*clus! %ns! du)la 0udecare& adic! att de instan#ele ecle iastice& ct (i de cele laice& completndu2se reciproc (i "eri'icndu2se reciproc$ 1(adar era consacrat! att separarea& ct (i cooperarea celor dou! cate,orii de instan#e$ ?$ 3n domeniile 'eudale )iserice(ti (i mn!stire(ti& potri"it imunit!#ilor 0udiciare acordate de domnitor& 0usti#ia se %n'!ptuia de c!tre instan#ele ecle iastice& cu e*cep#ia unor in'rac#iuni considerate ,ra"e$ I$ Mi %n 0usti#ia ecle iastic! e*ista o ierar.ie a instan#elor 6cu di'erite ,rade de competen#!7$ Situa#ia a 'ost asem!n!toare (i %n Transil"ania$ ("!" Procedura de judecat Proces %n lim)a romn! pro"ine din latinescul processus ce desemnea ! acti"itatea de %naintare$ Prin intermediul ,losatorilor din secolul al 8II2lea& termenul processus s2 a ,enerali at& desemnnd ceea ce %n#ele,em ast! i prin proces& adic! o acti"itate des'!(urat! de or,ane 0udiciare anume desemnate& cu participarea p!r#ilor& %n con'or2 mitate cu le,ea %n scopul re ol"!rii pricinilor 6identi'icarea (i tra,erea la r!spundere a celor care se 'ac "ino"a#i7$ 3')'*' +biectul procesului Pentru des'!(urarea unui proces este necesar! e*isten#a unui con'lict de drept n!scut prin %nc!lcarea unor dispo i#ii cutumiare sau le,ale care ocrotesc anumite "alori sociale 6"ia#a& proprietatea etc$7 1(adar& era necesar! e*isten#a unui liti,iu& a unui con'lict %ntre p!r#i$ Liti,iul e*istent (i dedus 0udec!#ii purta numele de glceav& pricin& treab$ 3n dreptul cutumiar nu se '!cuse %nc! deose)ire %ntre procesul penal (i ci"il (i de aceea re,ulile de des'!(urare erau la 'el$ 3')')' Prile din proces Su)iec#ii procesului 'eudal purtau di'erite denumiri- reclamantului i se spunea jeluitor& prigonitor& uneori pr& iar prtului prigonit/ $nvinuit sau $nvinovit se numea cel care comisese o in'rac#iune$ 3n Transil"ania reclamantul se numea actor& iar prtul reus$ 3n principiu& parte %n proces putea 'i orice persoan!& 'eudalismul recunoscnd capacitatea 0uridic! tuturor oamenilor$ Capacitatea de e*erci#iu era %ns! limitat! %n ca ul #!ranilor dependen#i (i a ro)ilor doar la procesele a"nd ca o)iect starea lor de dependen#!$ Ro)ii (i #!ranii dependen#i puteau 'i repre enta#i %n proces de st!pnii lor$ +emeia c!s!torit! era asistat! de so#$ 3n sc.im) a"eau capacitate deplin! de

e*erci#iu 'emeia ma0or! nec!s!torit! (i "!du"ele$ 3')'0' Chemarea $n judecat Sesi area instan#ei de 0udecat! se '!cea printr2o plngere verbal ori scris numit! pr sau jalb$ 3n trecutul mai %ndep!rtat pln,erea se '!cea pe cale oral!& dar %ncepnd cu secolul al 89II2lea %n Transil"ania (i cu secolul al 89III2lea %n celelalte #!ri romne pln,erea scris! se ,enerali ea !$ Potri"it dreptului 'eudal transil"!nean& ac#iunea de sesi are a instan#ei se apropia de cerin#ele le,ale actuale$ 3')'3' =i-area termenului de judecat Primind pln,erea& instan#a sta)ilea termenul de 0udecat! 6punea sorocul& sorocea pricina7$ Cum %ns! era tradi#ional! (i procedura accelerat!& procedura de ur,en#! (i pro"i orie datorit! necesit!#ii inter"en#iei rapide a autorit!#ilor& multe pricini se solu#ionau pe calea crilor de volnicie prin care instan#ele 6mai ales domnitorul sau )anul7 %ndeose)i %n materie 'unciar!& %(i materiali au .ot!rrea '!r! o 0udecat! contradictorie$ Prtul e'ecti" era aten#ionat prin cartea de "olnicie despre .ot!rrea luat!& urmnd ca acesta s!2(i "alori'ice e"entualele ap!r!ri ori drepturi pe calea unui nou proces$ 3')'4' Citarea Citarea p!r#ilor (i a martorilor %n procedura o)i(nuit! de 0udecat! se reali a prin cartea de soroc care era %nmnat! acestora prin apro/i sau vtafi$ Dac! procesul se amna din cau a nepre ent!rii p!r#ilor acestea puteau 'i aduse la instan#! prin slu0)a(i domne(ti& urmnd s! pl!teasc! treapdul %n Fara Romneasc! sau ciubotele %n Moldo"a& adic! toate c.eltuielile oca ionate de aducerea lor %n instan#!$

3')'5' Sistemul probator Un principiu 'undamental al procesului era acela ca p!r#ile s! %(i do"edeasc! sus#inerile& respecti" ac#iunile ci"ile sau penale cu care a 'ost sesi at! instan#a$ Simpla a'irma#ie a p!r#ilor nespri0init! de alte pro)e nu putea conducea la c(ti,area procesului$

Mi0loacele de pro)a#iune cunoscute %n dreptul 'eudal au 'ost- m!rturisirea& 0ur!mntul p!r#ii& declara#iile 6m!rturiile7 martorilor co0ur!torii& )lestemul (i cartea de H)lestemO& %nscrisurile& pre um#iile (i cercetarea la 'a#a locului$ Dreptul nostru cutumiar nu a fcut nici o ierarhi/are a mi0loa2celor de pro)!$ Nu era mai concludent un %nscris& dect o declara#ie de martor$ O a doua preci are care se impune este aceea c! recunoa# terea prtului sau a '!ptuitorului '!cea do"ada dreptului& nemai2'iind ca ul administr!rii (i a altor pro)e$ 3')'>' "artorii Martorii nu sunt p!r#i %n proces& dar au cuno(tin#e despre 'apte pe care p!r#ile sau instan#a le consider! concludente %n solu#ionarea cau ei$ "rturia de grup era mai rele"ant! pro)ator (i de aceea mi0locul de pro)a#iune cel mai utili at au 'ost cojurtorii$ La ori,ini conjurtorii erau persoane din intimitatea (i uni"ersul social al %mpricina#ilor care cuno(teau o)iectul (i natura con'lictului& 'iind interesate %ntr2o re ol"are dreapt! (i ,lo)al! a cau ei %n "ederea unei con"ie#uiri armonioase$ Cojurtorii 0urau c! cele a'irmate de partea care i2a adus erau sau nu ade"!rate& ei de 'apt Hd!deau le,ea5$ Condi#ia lor se apropia de cea a martorilor$ Num!rul lor sta)ilit de instan#! pentru a depune 0ur!mnt %n 'a2"oarea unei p!r#i era de E sau ;=& dac! ace(tia con'irmau sus#inerile& partea ad"ers! putea aduce un num!r du)lu pentru a com)ate pe co0ur!torii din ta)!ra ad"ers!$ &&Crile de blestem5 erau de 'apt ni(te %nscrisuri prin care se in"oca puterea lui Dumne eu& care s! pedepseasc! nu doar pe cel ce depune 0ur!mnt 'als& ci (i 'amilia (i rudele sale$ 3')'?' @nscrisurile 3nscrisurile sunt mi0loace de pro)! %n con#inutul c!rora se arat! 'apte (i %mpre0ur!ri concludente pentru solu#ionarea pricinii$ Ele puteau s! emane de la autorit!#i statale& )iserice(ti& dar (i de la particulari$ Purtau di'erite denumiri- .risoa"e& apise& dresuri& c!r#i& urice$ Era cunoscut! (i procedura reconstituirii lor %n ca de pierdere sau distru,ere$ Din practicarea 0usti#iei ordalice s2au n!scut mai %nti e*presiile de Htrecere prin 'oc (i ap!5 sau Hpunerea minii %n 'oc5 (i apoi au 'ost preluate %n "oca)ularul )asmelor (i po"e(tilor$ 3')'A' 7otrrile instanei Era posi)il ca dup! sesi area instan#elor procesul s! se termine prin %mp!carea

p!r#ilor$ Indi'erent de pro)ele administrate& odat! inter"enit! tran ac#ia p!r#ilor procesul %nceta$ Sin,ura e*cep#ie era situa#ia criminalilor notorii& %n care de(i inter"enea compo i#ia p!r#ilor& totu(i %n"inuitul era condamnat$ Instan#ele pronun#au o .ot!rre- carte de judecat sau anaforB$ Dreptul nostru 'eudal nu a cunoscut autoritatea bunului judecat& adic! acea institu#ie potri"it c!reia dup! epui area c!ilor de atac .ot!rrea nu mai poate 'i modi'icat!$ Reluarea procesului nu se putea 'ace dect dup! ac.itarea unei amen i c!tre domnitor$ 1menda se numea /avesc 6Moldo"a7 sau prad 6Fara Romneasc!7$ Punerea %n e*ecutare a .ot!rrilor se '!cea de c!tre instan#! sau de alte persoane ale autorit!#ii statale$ ("&" In3rac1iuni -i pedepse Pn! la reali area principiului le,alit!#ii incrimin!rilor (i al pede2pselor : nullum crimen sine lege, nulla pCna sine lege & ela)orat de Cesare BECC1RI1 6secolul al 89III2lea7& ast! i pre ent %n toate le,isla#iile penale moderne$ +aptele de o mare ,ra"itate %ndreptate %mpotri"a unor "alori 'undamentale ale societ!#ii au 'ost considerate in'rac#iuni su) di'erite denumiri- fapt& fapt rea& greeal mare& vin& vinovie& pcat$ Dintotdeauna cele mai ,ra"e 'apte au 'ost cele %ndreptate %mpotri"a conduc!torului statului (i a temeliei or,ani !rii sociale& apoi cele %mpotri"a "ie#ii (i a inte,rit!#ii corporale& propriet!#ii& li)ert!#ii persoanei& a 'amiliei etc$ Dreptul cutumiar scinda di.otomic in'rac#iunile %n mari 6,ra"e7 (i mici 6u(oare7$ Limitele dintre acestea nu "or 'i preci ate dect %n dreptul penal modern$ De aici (i posi)ilitatea interpret!rilor (i a)u urilor din partea celor c.ema#i s! le aplice$ 3'0'*' Infraciuni $ndreptate $mpotriva conductorului statului ?$>$;$;$ @nalta trdare 6hiclenie& viclenie& vicleug& hainie7$ Su)iec#i ai acestei in'rac#iuni erau de o)icei )oierii care %nc!lcau 0ur!mntul de credin#! (i care ac#ionau pentru %nsc!unarea altui domn$ Tot hiclenie este considerat! 'u,a )oierilor din #ar!$ ?$>$;$=$ &e/majestatea a constat %n stin,erea adus! onoarei& adus! conduc!torului statului prin insultarea sau calomnierea sa$ 1ceast! in'rac#iune se mai numea sudalm sau hul$ ?$>$;$>$ +sluhul consta %n neascultarea 'a#! de poruncile domne(ti$ Tot oslu. era socotit! (i ne%ndeplinirea o)li,a#iilor de c!tre #!ranii dependen#i 'a#! de st!pnii 'eudali$ ?$>$;$?$ Clpu/enia 6etim$ turc!7& const! %n 'alsi'icarea monedei )!tut! de domnitor$

3'0')' Infraciunile contra vieii ?$>$=$;$ +morul 6Hmoarte de om5& Hucidere57 consta %n suprimarea "ie#ii unui om sau a mai multor oameni (i a 'ost considerat! o in'rac#iune ,ra"!& Ho 'apt! mare5& moti" pentru care& competen#a de a2l 0udeca re"enea %n e*clusi"itate domnului$ ?$>$=$=$ Paricidul consta %n suprimarea "ie#ii p!rin#ilor& copiilor sau a 'ra#ilor so#iei$ Era considerat! o in'rac#iune deose)it de ,ra"! (i pedepsit! prin ardere de "iu$ 3'0'0' Infraciuni contra integritii corporale 3n aceast! cate,orie intrau rnirile simple cu palma sau cu toiagul& precum (i sluirile de orice 'el$ 3'0'3' Infraciuni contra proprietii ?$>$?$;$ =urtul 6H'urti(a,5& H'urtu(a,57 consta %n luarea unui mo)il din posesia altei persoane %n scopul %nsu(irii pe nedrept/ aceasta a 'ost in'rac#iunea cea mai 'rec"ent! %n E"ul Mediu$ Nu se pedepsea furtul de consumaie momentan 6furtul cu burta7 din li"e i sau "ii$ 3n sc.im)& era mai ,ra" pedepsit H'urtul de 'a#!5$ ?$>$?$=$ Tlhria 6H0a'5& H0ac5& Htl.u(a,57 este 'urtul prin "iolen#!$ Datorit! ,ra"it!#ii se pedepseau (i ,a dele celor care s!"r(eau ast'el de 'apte& %n situa#ia %n care cuno(teau %mpre0urarea c! cei ,! dui#i comit ast'el de in'rac#iuni$ ?$>$?$>$ @nclcarea hotarelor consta %n distru,erea& mutarea (i nesocotirea semnelor de .otar$ ?$>$?$?$ Incendierea caselor i holdelor sse pedepsea deseori numai pecuniar prin plata du)l! sau tripl! a pa,u)ei$ 3'0'4' Infraciuni $mpotriva moralei ?$>$I$;$ 9pirea de fat sau de femeie$ Consta %n lipsirea e'ecti"! a acesteia de li)ertate prin transportarea "ictimei dintr2un loc %n altul (i Hnecinstirea5 6"iolarea7 "ictimei$ ?$>$I$=$ Seducia consta %n scopul %ntre#inerii de raporturi se*uale$ ?$>$I$>$ Sodomia consta %n raporturi se*uale %ntre persoane de acela(i se*/ in'rac#iune rar! %n istoria medie"al! a poporului nostru$ ?$>$I$?$ Curvia sau desfrnarea$ 1tt rela#iile con0u,ale din a'ara c!s!toriei ct (i cele din a'ara concu)ina0ului notoriu& care era un 'apt imoral dar totu(i nesanc#ionat de societate& erau considerate ca in'rac#iuni (i pedepsite ca atare$ Erau mai aspru pedepsite 'emeile$

?$>$I$I$ Incestul 6Hamestecare de sn,e57 consta %n rela#ii se*uale 'ire(ti %ntre persoane care potri"it o)iceiului p!mntului nu se puteau c!s!tori& datorit! ,radului de rudenie$ 3'0'5' Infraciuni care $mpiedicau $nfptuirea justiiei ?$>$E$;$ 2icleugul sau $nelciunea consta %n 'alsi'icarea %nscri2surilor prin pl!smuirea sau alterarea acestora %n scopul de a produce di'erite consecin#e 0uridice$ Era pedepsit (i u ul de 'als& respecti" utili area unor %nscrisuri 'alse$ ?$>$E$=$ Neascultarea consta %n nesupunerea la e*ecutarea unei .ot!rri 0udec!tore(ti& a poruncilor domne(ti cu "aloare 0urisdic#ional!$ >$E$>$ 1urmntul mincinos 6Hm!rturia strm)!5& Hlim)a strm)!57 consta %n 'apta martorului care d!dea declara#ii mincinoase ori nu spunea tot ce (tie %n le,!tur! cu o)iectul procesului %n care era c.emat ca martor$ Se pedepsea cu H,loa)a5& respecti" 'iecare martor mincinos era o)li,at la predarea a trei )oi$ >$E$?$ 2rjitoria consta %n practicarea de procedee oculte sau de ma,ie$ Era pedepsit! nu numai dac! prin ea se aducea atin,erea intereselor de stat& ori reali a Hstric!ciunea5 oamenilor$ 3'0'>' Infraciunile $ndreptate $mpotriva religiei ?$>$C$;$ (re/ia consta %n a)aterea con(tient! de la preceptele Bisericii o'iciale$ 3ns! 'irea romnului 'iind lipsit! de 'anatism reli,ios 6B$ P$ B1MDEU7& nu s2au constatat ca uri de ere ii sanc#ionate/ dimpotri"!& e*ista toleran#! 'a#! de alte reli,ii$ ?$>$C$=$ !posta/ia repre enta p!r!sirea condi#iei de c!lu,!r (i reintrarea %n "ia#a laic!$ ?$>$C$>$ Ierosilia sau sacrile,iul %nsemna pro'anarea "alorilor )iserice(ti- 'urturile din )iseric!& %mpreunarea trupeasc! %n )iseric!& %ntre#inerea de raporturi intime cu cinul mona.al$ ("(" Rspunderea" Rspunderea colecti7 3n mentalitatea popular! ideea 0usti#iei pri"ate& nu e*ista$ N!scut popor cre(tin& (i2a 'undamentat e*isten#a pe precepte )i)lice$ Pasul 'undamental %n &&etati area5 0usti#iei l2a constituit incriminarea la ni"elul o)(tilor a 'aptelor ,ra"e$ Dup! constituirea statelor 'eudale acest proces s2a ampli'icat '!r! %ns! a 'ace a)strac#ie de re,ulile sta)ilite pe cale cutumiar!$ Urmare a %n#ele,erii prin plata unei sume de )ani sau a trans'erului de )unuri mo)ile ori imo)ile din proprietatea '!ptuitorului c!tre "ictim! sau rudele sale& se r!scump!r! "ina (i ast'el are loc e*onerarea de r!spundere$ Compo/iia s2a practicat pe scar! lar,! %n istoria

dreptului romnesc$ 3n e"ul mediu romnesc se cunosc dou! 'orme de r!spundere penal! colecti"!r!spunderea solidar! a o)(tii (i r!spunderea 'amilial!$ 3'3'*' 9spunderea solidar a obtii 3nceputurile o'iciali !rii 0usti#iei s2au datorat mai %nti ideii de solidaritate& n!scut! la ni"elul o)(tii %n primul rnd din necesit!#i de autoap!rare a colecti"it!#ii$ O)iceiul p!mntului a cons'in#it principiul c! sarcina descoperirii autorilor necunoscu#i care au comis 'apte penale re"enea colecti"it!#ii$ 3n ca ul %n care autorii nu erau descoperi#i (i prin(i& era antrenat! r!spunderea penal! solidar! a %ntre,ii colecti"it!#i& prin o)li,area acesteia la plata duegubinei 6o amend! su)stan#ial!7$ Principiul o)li,ati"it!#ii descoperirii (i prinderii in'ractorilor& precum (i predarea lor autorit!#ilor s2a do"edit 'oarte e'icace& %n unele one cum ar 'i Moldo"a sau Oltenia& e*tin ndu2se asupra a ;= sate "ecine cu locul unde s2a comis in'rac#iunea$ 1utoritatea statal! 'iind interesat! %n identi'icarea autorilor& a acceptat aceste norme cutumiare relati"e la r!spunderea colecti"!& (i de(i principiul nu a 'ost preluat %n pra"ile& el s2a aplicat constant ,enerali ndu2se la %ntre, teritoriul #!rilor inclusi" %n Transil"ania$ 3'3')' 9spunderea familial Din necesit!#i politice& pentru consolidarea puterii domne(ti (i pentru e"itarea tr!d!rilor& %n )a a prero,ati"elor a)solute pe care le a"eau unii domni (i2au permis c.iar %mpotri"a o)iceiului p!mntului ca %n ca ul s!"r(irii unor in'rac#iuni de tr!dare s! pedepseasc! nu numai persoana care a comis aceast! in'rac#iune& ci %ntrea,a 'amilie$ C.iar dac! ast'el de ca uri au 'ost multe& o)iceiul p!mntului (i le,iuirile scrise au cons'in#it re,ula r!spunderii penale indi"iduale$ 3'3'0' 9spunderea personal Un aspect important al e"olu#iei dreptului penal este aplicarea indi"idual! a pedepselor& principiu consacrat de dreptul cutumiar romnesc$ 1ceast! trecere de la sistemul penal primiti" %n care erau pedepsite ,rupuri de persoane& 'amilii& rude& pentru 'apta unui sin,ur "ino"at arat! pro,resul 'undamental %n dreptul penal$ Dac! la aceasta mai ad!u,!m trecerea la le,alitatea pedepsei& a"em ima,inea clar! a e"olu#iei dreptului penal %n ,eneral$ Istoria le,alit!#ii pedepsei poate 'i pri"it! din perspecti"a a dou! aspecte importante- %n primul rnd su) aspectul preci !rii ei %n norme de

incriminare (i %n al doilea rnd su) aspectul indi"iduali !rii ei$ Su) primul aspect& sunt necesare urm!toarele preci !ria7 Nu %ntotdeauna normele cutumiare sau le,ile 'eudale au pre"! ut cum anume se pedepsesc anumite cate,orii de in'rac#iuni$ 1lt'el spus& pedepsele erau l!sate la latitudinea celui a)ilitat s! 0udece ast'el de 'apte$ )7 Multe din pedepsele pre"! ute erau e*cesi"e& nee*istnd un raport ec.ita)il %ntre 'apt! (i pedeaps!$ 1(a& de e*emplu& simplul 'urt sau adulterul puteau 'i pedepsite cu moartea$ c7 Pedepsele pre"! ute de cutume sau pra"ile erau di'erite %n multe ca uri %n 'unc#ie de situa#ia social! a '!ptuitorului$ Su) cel de al doilea aspect al indi"iduali !rii pedepselor& nici cutumele (i nici pra"ilele scrise nu preci au criterii %n 'unc#ie de care s! se 'ac! indi"iduali area %n concret a pedepselor 6%n a'ar! de condi#ia social! a '!ptuitorului7$ (")" Pedepsele 3'4'*' Pedepsele corporale ?$I$;$;$ Pedeapsa cu moartea$ Dintre modalit!#ile pedepsei cu moartea pentru )oieri cele mai utili ate au 'ost spn urarea (i decapitarea$ ?I$;$=$ "utilarea& 'orm! de pedeaps! receptat! din dreptul )i antin %n dreptul nostru cutumiar& consta %n scoaterea oc.ilor& t!ierea minilor& picioarelor& lim)ii& nasului sau a or,anului se*ual$ ?$I$;$>$ @nfierarea consta %n %nsemnarea "ino"atului cu 'ierul ro(u& pe di'erite p!r#i ale corpului$ ?$I$;$?$ .taia mai era cunoscut! (i su) numele de Hcertare a trupului5& era una dintre cele mai 'rec"ente pedepse$ Uneori se aplica pe uli#a satului$ 3'4')' Pedepse privative de libertate ?$I$=$;$ +cna consta %n munc! silnic! %n saline$ Pedeapsa cu ocna putea 'i pe timp limitat sau pe "ia#!$ ?$I$=$=$ Temnia consta %n pri"area dreptului de proprietate %n locuri de deten#ie special amena0ate$ ?$I$=$>$ :rosul era o %nc.isoare %n care #ineau aresta#i pre"enti" 6%nainte de a 'i 0udeca#i7$ Boierii aresta#i pre"enti" erau #inu#i %n "isterie sau c!m!rile domne(ti pentru mai mult! si,uran#!$ ?$I$=$?$ Surghiunul consta %n i ,onirea '!ptuitorului din localitatea sa de domiciliu&

putndu2i2se sta)ili e"entual un domiciliu 'or#at 6de e*emplu la o mn!stire7$ 3'4'0' Pedepse pecuniare ?$I$>$;$ uegubina$ 3ncepd cu secolul al 89II2lea& no#iunea %nsemn! pedeaps! pecuniar! se aplica unei colecti"it!#i$ ?$I$>$=$ :loaba consta %ntr2o amend! care se pl!tea domniei 'ie %n )ani& 'ie %n natur!$ Ea se mai numea Hcertare cu )ani sau cu do)itoc5$ ?$I$>$>$ Confiscarea era o pedeaps! ce se materiali a %n scoaterea din patrimoniul "ino"atului& a unor )unuri& ori c.iar totalitatea acestora (i pierderea lor %n patrimoniul domniei sau al "ictimei$

Seciunea II INSTITUFIILE DREPTULUI PRI91T Capitolul * PERSO1NELE Conceptul de personalitate 0uridic! : capacitatea 0uridic! ,eneral! a persoanei de a a"ea drepturi (i o)li,a#ii : a(a cum este de'init %n ilele noastre este re ultatul unei e"olu#ii istorico20uridice$ Con#inutul s!u a 'ost indisolu)il cone* cu muta#iile ce s2au produs la ni"elul societ!#ii 6muta#ii dislocatoare ,enerale7$ #"#" Categoriile sociale Mi din perspecti"a conceptului de capacitate de 'olosin#!& 'orma#iunea social economic! a 'eudalismului a repre entat un pro,res 'a#! de societatea antic! %ntruct s'era capacit!#ii de 'olosin#! a 'ost mult mai mare$ Dreptul cutumiar romnesc a recunoscut capacitatea de 'olosin#! tuturor oamenilor& cu toate c! %n Fara Romneasc! (i Moldo"a a e*istat cate,oria social! a ro)ilor& a c!ror capacitate de 'olosin#! a 'ost redus! 'oarte mult& 'iind apropiat! din punct de "edere 0uridic cu cea a scla"ilor$ Re#inem %ns! c! no#iunea de om ca indi"id social a 'ost aceea(i cu cea de persoan! %n sens 0uridic 6cu capacitatea de a 'i su)iect cu drepturi (i o)li,a#ii7$ 1(adar %n principiu tuturor oamenilor li s2a recunoscut capacitatea de 'olosin#!$ Ca principiu %ns! re#inem ca o prim! di'eren#iere a capacit!#ii de 'olosin#! a persoanelor& criteriul apartenen#ei la o anumit! cate,orie de stare social!& %n 'unc#ie de dimensiunile mi0loacelor de produc#ie pe care le a"eau %n proprietate$ Distin,em ast'el di'erite po i#ii 0uridice %n 'unc#ie de %ntinderea capacit!#ii de 'olosin#!: No)ilii 'eudali$ : Clerul$ : Or!(enii$ : F!ranii li)eri$ : Io)a,ii (i 0elerii$ *'*'*' Nobilii feudali DboieriiE Cate,oria social! a no)ililor 'eudali 6)oierii7 %(i are sor,intea %nc! din perioada 'eudalismului timpuriu& %nainte de constituirea statelor 'eudale romne& prin

desprinderea din rndul mem)rilor o)(tilor$ Ei sunt acei maiores terr% 6%n Fara Romneasc!7& potentes viri 6%n Moldo"a7 ori nobiles %n Transil"ania atesta#i documentar %n ;=?C %n iploma cavalerilor ioanii$ Erau de 'apt 'runta(ii primelor or,ani a#ii politice2teritoriale romne(ti& a c!ror proprietate se "a transmite din ,enera#ie %n ,enera#ie$ Cate,oria cea mai "ec.e de )oieri a 'ost a acelora de dinaintea constituirii statelor 'eudale$ Dup! constituirea statelor 'eudale num!rul )oierilor a crescut prin crearea acestora de c!tre puterea central! ca urmare a daniilor '!cute de domnitor sau re,e$ Mi %n ca ul acestei cate,orii calitatea de )oier se do)nde(te prin na(tere (i mo(tenire ca (i situa#ia )oierilor ori,inari& cu proprietatea mo(tenit!$ 3n dreptul nostru consuetudinar nu s2au constatat dispo i#ii 'oarte precise %n ce pri"e(te statutul 0uridico2politic al )oierilor& conceptul de )oier %n sine 'iind lipsit de ri,oarea de'ini#iilor 0uridice$ Ierar.i !rile )oierilor sunt relati"e& pentru c! ran,ul acestora este di'erit de la o etap! la alta dar (i pentru c! situa#ia politico20uridic!& pri"ile,iile au 'ost di'erite %n 'unc#ie de autoritatea domneasc!$ Su) domni mai sla)i autoritatea )oiereasc! a 'ost mai mare& (i in"ers$ Prin re'ormele lui CONST1NTIN M19ROCORD1T s2a dat un statut aparte )oierimii$ 1u 'ost considera#i )oieri numai cei a'la#i %n dre,!torii sau care 'useser! %n dre,!torii& precum (i descenden#ii lor& 'iind %mp!r#i#i %n trei cate,orii$ ;$ Primii ;= dre,!tori& pn! la vel#comis 6cel care %nso#ea pe domn cnd se deplasa c!lare7$ =$ Dre,!torii de la marele serdar 6primul su)altern al marelui sp!tar7& pn! la clucer 6cel care strn,ea eciuiala7$ >$ "a/ilii' Raportnd condi#ia social economic! a no)ilimii 'eudale la cate2,oria 0uridic! a capacit!#ii de 'olosin#!& putem lesne constata c! acesteia i se recuno(tea o lar,! capacitate de 'olosin#!$ Ca st!pni de p!mnturi& ca dre,!tori& no)ililor2)oierilor li s2 au recunoscut toate drepturile pu)lice (i toate drepturile pri"ate$ *'*')' (piscopatul (piscopatul 6%naltul clerul7 a"ea acelea(i drepturi pu)lice ca (i )oierii& participnd su) di"erse 'orme la conducerea statului 6ca mem)ri ai s'atului domnesc& (i ai adun!rii #!rii& ai consiliului re,al7& )ene'iciau de pri"ile,ii 0urisdic#ionale& att ca p!r#i %n proces& ct (i ca 0udec!tori %n pro)leme de 'amilie& in'rac#iuni contra reli,iei etc$ 3n Transil"ania statutul 0uridic al clerului romnesc ortodo* a 'ost in'erior celui care slu0ea reli,iile recepte 6acceptate7& reli,ia ortodo*! 'iind doar tolerat!$

*'*'0' +renii &ocuitorii oraelor se )ucurau (i ei de o situa#ie pri"ile,iat!& drepturilor lor pu)lice erau consemnate %n pri"ile,ii speciale& iar cele pri"ate erau statornicite de c!tre cutume care preci au actele de comer# pe care puteau s! le 'ac! (i pri"ile,iile lor comerciale ce constau %n ta*ele pe care le percepeau la intrarea m!r'urilor %n ora(e 6vama mare7 (i cu oca ia "n !rilor 6vama mic7& ta*e care se %mp!r#eau %ntre domnie (i comunitatea or!(eneasc!$ 3n Transil"ania& pri"ile,iile or!(ene(ti "ariau dup! cate,oria din care '!ceau parte respecti"ele ora(e/ cele li)ere a"eau repre entan#i %n dieta #!rii& cele no)iliare erau supuse 0urisdic#iei comitatelor din care '!ceau parte& iar cele ta*aliste erau o)li,ate s!2 (i pl!teasc! pri"ile,iile$ 3n ,eneral popula#ia romneasc! p!trundea cu mare ,reutate %n ora(ele transil"!nene (i c.iar (i %n aceste situa#ii era men#inut! %n po i#ie de ple)e or!(eneasc!& ma0oritatea pro"enind din rndurile io)a,ilor$ *'*'3' ;ranii ;ranii liberi dispuneau de o proprietate pe care o mo(teneau din mo(i2str!mo(i %n de"!lm!(ie& din care puteau ie(i cernd partea lor Hct se "a ale,e5$ P!mntul de"!lma( constituia la ori,ine o pro2prietate alodial mo(tenit! din str!mo(i sau una donativ& pe care %ns! urma(ii donatarului urmau s! o st!pneasc! %n indi"i iune& asemenea propriet!#ilor mo(tenite$ Numele su) care #!ranii li)eri sunt cunoscu#i %n documente este "ariat- moneni& r/ei& judeci& megiei& cne/i etc$& dar ori,inea lor este unitar!& e*plicndu2se prin trans'orm!rile o)(tilor s!te(ti care %n parte au reu(it s!2(i p!stre e independen#a %n lupt! cu p!tura de st!pnitori 'eudali %n continu! ascensiune$ Dac! %n perioada 'eudalismului timpuriu #!r!nimea li)er! din o)(tile s!te(ti era ma0oritar! 'a#! de #!r!nimea aser"it!& %n perioada 'eudalismului de "oltat raportul se in"ersea !- #!r!nimea dependent! de"ine ma0oritar!$ Denumirile p!turii aser"ite sunt multiple- vecini& rumni& rani& iobagi& sraci& slugi& erbi& jeleri& poslujici& coloni$ Dreptul pe care proprietarul %l a"ea asupra (er)ului se transmite (i asupra urma(ilor acestuia %n paralel cu des'iin#area posi)ilit!#ii de str!mutare a (er)ilor de pe un domeniu pe altul$ 1cest drept de strmutare se materiali a din punct de "edere 0uridic %n prero,ati"a st!pnului de a2(i re"endica (er)ii (i descenden#ii lor oriunde s2ar 'i re'u,iat$ F!ranii dependen#i se puteau c!s!tori %n mod le,al& 'emeia lund po i#ia so#ului& c!s!toria nu era condi#ionat! de asentimentul st!pnului de mo(ie$ 3n materie de capacitate patrimonial!& (er)ul a"ea asupra p!mn2tului pe care %l lucra& numai un drept de 'olosin#! (i nu de proprietate& dar a"ea o)li,a#ii %n natur!& munc! (i uneori %n )ani 'a#! de proprie2tarii domeniilor pe care lucrau$ F!ranii dependen#i a"eau un drept de proprietate personal! asupra ,ospod!riei sale (i asupra %m)un!t!2#irilor '!cute pe sesia lucrat!- moara pe care a construit2o& li"ada pe care a

s!dit2o& locul pe care l2au cur!#it etc$ Bucata de p!mnt pe care o lucrau (er)ii se numea %n Moldo"a (i Fara Romneasc! delni& iar %n Transil"ania sesie/ cei care posedau o su)di"i iune mic! de sesie& a"eau o situa#ie precar!& (i 'ormau o p!tur! deose)it! a #!r!nimii aser"ite& aceea a jelerilor 6inFuilini7$ 3n m!sura %n care io)a,ul a"ea un drept de proprietate personal! i se recuno(tea capacitatea de e*erci#iu corespun !toare pentru a putea participa la tran ac#iile cotidiene- "n area produselor& cump!rarea uneltelor de care a"ea ne"oie$ Starea de dependen#! a (er)ilor era perpetu!& dar st!pnul putea s!2i eli)ere e %n sc.im)ul unei sume de )ani$ Ea mai putea lua s'r(it prin c!derea %n ro)ie a io)a,ului& %n care ca o stare mai rea 6capitis deminutio ma-imaE se su)stituia celei anterioare$ *'*'4' 9obii P!tura cea mai de 0os a popula#iei aser"ite o 'ormea ! ro)ii& sunt considera#i mai mult o)iecte dect su)iecte de drept$ 3n Fara Rom2neasc! (i Transil"ania ro)ii erau numi#i #i,ani& iar %n Moldo"a att #i,ani ct (i t!tari 6ro)i %n Moldo"a pn! %n secolulal 892lea7$ 3n Transil"ania pn! %n secolulal 8III2lea p!tura ro)ilor numi#i %n documente servi ancill%& era alc!tuit! din cele mai de 0os elemente ale #!ranilor aser"i#i& iar dup! n!"!lirea t!tarilor& #i,anii adu(i de ace(tia au a"ut o po i#ie care oscila %ntre cea de #i,an (i scla"$ Pri"i#i ca lucruri ei sunt %n ,eneral considera#i imo)ile prin destina#ie& do"ada re ult! din 'aptul c! %n documentele din Transil2"ania& ro)ii sunt pomeni#i al!turi de celelalte )unuri nemi(c!toare 6mo(ii& "ii& p!duri7& iar %n Fara Romneasc! (i Moldo"a %nstr!in!rile de ro)i erau supuse dreptului de preempiune$ Ro)ii care s!"r(eau delicte puteau 'i preda#i de st!pnii lor p!r#ii "!t!mate printr2 un 'el de abandon no-al& iar dac! un ro) omora un altul era 'ie dat %n sc.im)ul acestuia& 'ie condamnat la moarte dac! era recidi"ist$ 3n ca ul %n care delictele s!"r(ite de ro)i pre entau o ,ra"itate deose)it!& erau 0udeca#i %n s'atul domnesc$ 3n 'apt& situa#ia ro)ilor nu se deose)e(te prea mult de cea a scla"ului antic& cu e*cluderea dreptului st!pnului de a omor% scla2"ul$ Ei puteau 'i "ndu#i2cump!ra#i sau sc.im)a#i de c!tre st!pn& cu sau '!r! 'amilie '!r! a se putea opune unor asemenea tran ac#ii$ De(i teoretic ro)ii se puteau c!s!tori& %n 'apt uniunea lor nu a"ea o "aloare le,al! (i de aceea copiii de ro)i puteau 'i desp!r#i#i de p!rin#ii lor& iar so#iile de so#$ Ro)ii puteau 'i eli)era#i de c!tre st!pn prin acte$ #"!" Incapacit1ile E*erci#iul capacit!#ii 0uridice cuno(tea unele limit!ri& datorit! "rstei& se*ului& st!rii mentale etc$ 3n sistemul cutumiar romnesc& incapacitatea datorat! "rstei lua s'r(it odat! cu c!s!toria& cnd tinerii intrau %n rndul oamenilor$ Pu)ertatea (i nu)ilitatea nu

erau sta)ilite la o anumit! "rst!& ci ca (i %n concep#ia sa)inian! se 'i*a de la ca la ca & e*isten#a lor materiali ndu2se %n dreptul de a lua parte la .ora satului ce desc.idea posi)ilitatea ale,erii partenerului de "ia#!$ 2rsta %naintat! nu constituia o diminuare a capacit!#ii 0uridice$ Persoanele incapa)ile din cau a st!rii mentale se a'lau su) supra"e,.erea p!rin#ilor (i %n lipsa acestora %n tutela )unicilor sau a 'ra#ilor mai mari$ De(i potri"it cutumelor romne(ti 'emeia era socotit! in'erioar! )!r)atului& totu(i dac! aceasta do"edea capacit!#i aprecia)ile sau era mai )o,at! dect so#ul& se situa pe acela(i plan social cu acesta$ Dreptul cutumiar '!cea (i o alt! deose)ire re'eritoare la capaci2tatea 0uridic!- %ntre pmnteni L oamenii pmntului L romni (i strini$ Cu toate acestea cutumele romne(ti s2au ar!tat 'oarte umane 'a#! de str!ini& recunoscndu2le li)ertatea cultului reli,ios (i dreptul de a 'ace comer#$ Strinii puteau o)#ine %mp!mntenirea prin )oierire ca urmare a unor ser"icii aduse statului sau prin c!s!toria cu o p!mntean!& dup! ce %n preala)il %m)r!#i(ase reli,ia "iitoarei so#ii$ Dup! do)ndirea %mp!mntenirii str!inii do)ndeau toate drepturile ci"ile (i politice$ Str!inilor li se aplica le,ea lor na#ional!& dar dup! ct se pare& %n lips! de descenden#i& succesiunea re"enea statului$ #"&" Nu ele Printre criteriile 'undamentale de identi'icare a persoanelor& nu2mele (i domiciliul de#in %ntietate$ Numele persoanei este elementul de identi'icare a omului %n 'amilie (i societate& din cele mai "ec.i timpuri$ Prenumele a 'ost elementul ini#ial de identi'icare& pentru c! patronimicul : numele de 'amilie& a 'ost 'olosit doar %n acte de stare ci"il!& adic! este 'olosit %n dreptul modern$ Re,imul onomastic pri"ind 'ilia#ia le,itim! din perioada predomin!rii numelui mic este atestat documentar prin 'rec"en#a e*presiilor- H'iul lui $$$5& H'iica lui P5$ 3n ce pri"e(te domiciliul& el se identi'ic! cu locuin#a sta)il!& de re,ul! locurile de na(tere$ Re,ula ,eneral! a 'ost c! so#ia se muta la domiciliul )!r)atului& dar a 'ost cunoscut! (i situa#ia Hm!rit!rii )!r)atului5$ Documentar& numele apare unit cu locul de domiciliu 6de e*- +RKFILK din Mu"i#a& B1RBUL din Mu,ure(ti$$$7$ Capitolul II OBLIA1FIILE !"#" Considera1ii generale Sc.im)ul de produse dintre persoane& circula#ia )unurilor& %ndeo2se)i dup! descompunerea o)(tilor s!te(ti& (i cristali area propriet!#ii pri"ate au 'ost realit!#i ce

tre)uiau s! se ,!seasc! (i %n drept$ Tot %n ideea de ec.itate s2a n!scut (i institu#ia delictului sau c"asidelictului ca i "or al o)li,a#iei& %n sensul c! dac! printr2o 'apt! a omului 6direct! sau indirect!7 se cau ea ! altuia un pre0udiciu& atunci acela care a cau at pre0udiciul la cererea celui pre0udiciat este o)li,at la repararea lui$ 1(adar di'eritele %ntmpl!ri& 'apte (i le,!turi dintre oameni& "oite (i ne"oite& de o anumit! importan#! (i cu anumite consecin#e %ncep s! do)ndeasc! semni'ica#ii 0uridice& de"enind raporturi 0uridice$ Dup! cum am rele"at supra& o)li,a#ia este raportul de drept %n care o persoan! numit! creditor& are posi)ilitatea de a pretinde celeilalte p!r#i& numit! de)itor& s! e*ecute presta#ia de a da& a 'ace& sau a nu 'ace& iar %n ca ul nee*ecut!rii ei s! recur,! la 'or#a de constrn,ere a statului$ 3n dreptul nostru cutumiar& i "oarele o)li,a#iilor au 'ost contrac# tul (i delictul$ !"!" Ele entele constituti7e ale contractului =$=$;$ SUBIECTELE Su)iecte ale contractului de "n are2cump!rare puteau 'i orice persoane care a"eau capacitatea 0uridic! necesar!& %ntre care s! se reali e e acordul de "oin#e& dar potri"it dreptului cutumiar& %n ca ul "n !rii unui p!mnt al casei p!rinte(ti& %n )a a dreptului de preemiune 6protimisis7 era ne"oie (i de consim#!mntul preala)il al rudelor (i "ecinilor$ 3n ca contrar ace(tia puteau cere anularea contractului& restituind pre#ul cump!r!torului 6Haruncarea banilor57$ =$=$=$ OBIECTUL CONTR1CTULUI O)iectul contractului puteau 'i att )unuri imo)ile& ct (i mo)ile& dar cum principala )o,!#ie era p!mntul& ma0oritatea contractelor a"eau acest o)iect$ O)iectul contractului tre)uia s! 'ie un )un in comercium& adic! s! poat! 'ace o)iectul comer#ului$ Mi %n E"ul Mediu erau lucruri care nu puteau 'ace o)iectul comer#ului 6e*$ teritoriul #!rii& sceptrul domnitorului7$ Bunurile 'urate (i apoi "ndute& de re,ul!& se restituiau proprie2tarului& mai ales cnd era "or)a de )iserici& iar cump!r!torii de rea credin#! erau sanc#iona#i$ +biectul contractului& indi'erent de natura lui& tre)uia s! 'ie determinat sau determina)il$ Criteriile 'olosite nu erau %ns! %ntot2deauna precise (i in"aria)ile$ =$=$>$ PREFUL Un alt element al contractului este preul$ 1cesta putea 'i sta)ilit %n )ani& %n lucruri sau %n )ani (i lucruri$ +aptul este lesne de %n#eles& dac! a"em %n "edere %mpre0urarea c!

%n acea "reme moneda& c.iar dac! e*ista& era totu(i o raritate& nu era un )un a'lat %n casa 'iec!ruia$ =$=$?$ CONSIMFKMNTUL PKRFILOR 3n 'ine& un alt element al contractului era consimmntul prilor$ 1cesta tre)uia s! 'ie ne"iciat de dol& eroare sau "iolen#!& o'erta "n !rii (i acceptarea ei tre)uind s! se reali e e %n deplin! cuno(tin#! de cau !$ 1(a se e*plic! 'aptul c!& %n c.ip stereotip& %n documentele "remii& apar preci !rile c! "n area s2a '!cut H fr $mpresurare sau asuprire5& ori Hde bun voie i nesilit de nimeni5$ =$=$I$ PROBIBIFII L1 9N41RE Tot la 'el& contractul de "n are2cump!rare era %n,r!dit de unele pro.i)i#ii& cum ar 'i: %n Transil"ania era necesar (i consimmntul membrilor de familie pentru reali area "n !rilor de imo)ile/ : era necesar consimmntul rudelor i vecinilor& %n situa#ia %n care 'iin#a dreptul de preem#iune/ : moiile nu puteau 'i "ndute '!r! #!ranii dependen#i/ : se inter icea cump!rarea bunurilor furate/ : %n ca ul unor )unuri de "aloare era necesar consimmntul domnului sau al regelui& dup! cum am preci at la capitolul dreptului eminent al su"eranului 6 ius eminens7$ =$=$E$ +ORM1 CONTR1CTULUI Ct pri"e(te 'orma contractului de "n are2cump!rare& acesta era considerat "ala)il %nc.eiat prin simplul acord de "oin#! al p!r#ilor& ne'iind necesar! 'orma scris! a acestuia sau %nc.eierea %n 'a#a auto2rit!#ilor$ Dar pentru a se putea 'ace do"ada acestuia ori cnd era necesar consim#!mntul domnului 6re,elui7& actele constatatoare ale contractului se %nc.eiau de o)icei %n 'a#a autorit!#ilor su) 'orma %nscrisurilor su) semn!tur! pri"at! %nt!rite cu pece#ile martorilor$ =$=$C$ PUBLICIT1TE1 Publicitatea contractului de "n are2cump!rare& ca de alt'el a tuturor cate,oriilor de contracte pe care le "om preci a mai 0os& se reali a prin aldma& adic! a unei petreceri cu )!utur! la care participau martori anume ale(i ori %ntmpl!tori& pentru a se p!stra mai )ine %n amintire %nc.eierea contractului (i prin darea minii$

=$>$ 3NCBIRIERE1 De(i nu a a"ut r!spndirea contractului de "n are2cump!rare& contractul de $nchiriere a 'ost pre ent %n "ia#a economic! medie"al!& cutumele romne(ti re,lementndu2l su) in'luen#a dreptului roman$ Contractul de %nc.iriere se pre enta su) di'erite 'orme- %nc.irierea lucrurilor& a 'or#ei de munc! sau a unor lucr!ri %n sensul contractelor de antrepri !$ O alt! 'orm! a contractului de %nc.iriere (i cu o aplica)ilitate mai 'rec"ent! era contractul de arend$ Se arendau di'erite )unuri& cum ar 'i- terenuri ara)ile& li"e i& p!(uni& cr(me$ Boierii sau persoanele arendau drepturi re,aliene 6domne(ti7 cum ar 'i- minele& ocnele& "!mile$ =$?$ CONTR1CTELE RE1LE Dintre contractele reale& adic! acele contracte pentru a c!ror 'or2mare pe ln,! acordul de "oin#! al p!r#ilor este necesar! (i remiterea material! a lucrului& care este o)iectul presta#iei uneia dintre p!r#i& 'olosite %n E"ul Mediu (i re,lementate de cutum!& men#ion!m- contractul de depo it& %mprumutul (i contractul de sc.im)$ +rec"ent practicat era contractul de depo/it$ E*plica#ia r!spndirii lui re id! %n incertitudinile (i nesi,uran#ele societ!#ii medie"ale datorat! pericolelor de tot 'elul$ 1cesta era (i moti"ul pentru care pieirea )unurilor prin 'or#! ma0or!& ca 'ortuit nu implica nici o r!spundere din partea depo itarului (i nici a mo(tenitorului acestuia$ 3n sc.im)& era inter is depo itarului s! 'oloseasc! ori s! consume )unul l!sat %n depo it& r!spun nd de riscurile pieirii acestuia din culpa sa$ Contractul de schimb& constnd %n trans'erul propriet!#ii unui )un %n sc.im)ul altui )un de la o parte contractant! la alta& a 'ost utili at %n E"ul Mediu romnesc$ Cutuma i2a dat o re,lementare asem!n!2toare contractului de "n are2cump!rare$ 3n ,eneral& o)iectul con2tractului de sc.im) consta %n terenuri& mo(ii& sate& ro)i& pr!"!lii& #!rani dependen#i etc$ Erau determinate de necesit!#i economice pentru o mai )un! administrare a acestora$ Contractul de $mprumut 6comodat7 s2a practicat 'rec"ent odat! cu apari#ia monedei$ 3mprumuturile de )ani %nso#ite de stipularea unei do)n i erau strns le,ate de acumularea capitalului comercial (i c!m!t!resc$ O particularitate a contractului de %mprumutului de )ani era aceea c! restituirea se putea 'ace (i %n ec.i"alent& adic! prin )u2nuri imo)ile ori mo)ile& raportndu2se "aloarea la sumele de )ani %mprumutate$ O)iceiul p!mntului nu a pla'onat cuantumul do)n2 ilor$ Contractul de donaie este un contract cu titlu ,ratuit prin care una dintre p!r#i transmite un drept din patrimoniul s!u %n patrimoniul celeilalte '!r! a primi un ec.i"alent$ 1(adar o parte %(i m!re(te patrimoniul s!u& iar cealalt! %(i diminuea ! patrimoniul 6s!r!ce(te7$ Dup! cum am mai preci at& li)eralit!#ile erau 'rec"ente %n E"ul Mediu$ Ele se '!ceau de c!tre conduc!torul statului sau de c!tre persoane particulare& a"nd ca

o)iect att )unuri imo)ile& ct (i )unuri mo)ile$ 1u 'ost situa#ii %n care o)iectul unui ast'el de contract erau patrimonii %ntre,i$ Speci'icul li)eralit!#ilor consta %n aceea c! %n ,eneral acestea se reali au %n scopul 'idelit!#ii depline (i pentru slu0)e credincioase ori pentru ser"icii militare$ !")" Delictele Mi %n societatea 'eudal! pentru aceste 'apte era antrenat! r!spunderea$ Nu este "or)a despre o r!spundere contractual!& deci %n )a a unui contract %nc.eiat %ntre p!r#i& ci de o r!spundere e*tracon2tractual! numit! r!spundere delictual!$ Re"enind la delicte ca i "or al o)li,a#iilor& putem rele"a situa#iile %n care pentru uciderea sau sc.ilodirea unei "ite se ducea alta %n sc.im) sau se pl!tea %n )ani& pentru incendierea unei case din ne,li0en#a 'ocului '!cut pentru cur!tur! "ino"atul era o)li,at la de d!unare$ Tot la 'el& %n ca de "!t!mare din culp! a unei persoane& autorul era o)li,at la de d!unarea celui "!t!mat$ 3n ce pri"e(te r!spunderea contractual!& potri"it cutumelor rom2ne(ti& aceasta era redus! la damnum emerges& 6repararea pa,u)ei e'ecti" produs!7& nu (i la lucrum cessans 6)ene'iciul nereali at7$ 9spunderea delictual "i a (i ea repararea pa,u)ei& dar cum %n aceast! materie nu putea 'i "or)a numai de pa,u)! material!& ci (i de pa,u)e morale& cuantumul& %ntinderea acesteia& era l!sat! de re,ul! la %n"oiala p!r#ilor$

!"*" 9aran1ia o0liga1iilor 3n "ederea e*ecut!rii o)li,a#iilor %ntocmai (i la timpul stipulat %n contract& contractele erau %nt!rite de di'erite ,aran#ii$ 3n dreptul 'eu2dal ,aran#iile erau de dou! 'eluri- personale (i reale$ :araniile reale& ca de alt'el (i cele personale& d!deau o si,uran#! c! de)itorul "a e*ecuta contractul a(a cum a 'ost conceput$ Ele a"eau ca o)iect di'erite )unuri imo)ile sau mo)ile ce ser"eau drept ,a0& %n "ederea asi,ur!rii e*ecut!rii contractului$ Pe ln,! terenuri& sate etc$ erau considerate ca (i ,aran#ii reale (i 'amilii de io)a,i$ 3n situa#ia %n care la scaden#! contractul nu se onora& )unul ,a0at 6)unul ,arantat7 trecea %n proprietatea creditorului$ :araniile personale erau acele ,aran#ii prin care se ,aranta de c!tre ter#e persoane numite c.e a(i care se an,a0au %n numele de)ito2rului 'a#! de creditor c!& %n situa#ia %n care acesta nu putea e*ecuta contractul& ele personal se o)li,au la e*ecutarea contractului$ E*plica#ia ,aran#iilor personale o ,!sim %n sentimentul de solidaritate ce caracteri a di'erite 'amilii (i %n E"ul Mediu$

Capitolul III RUDENI1$ +1MILI1$ MOMTENIRE1 &"#" Rudenia Principial& rudenia ca le,!tura e*istent! %ntre dou! sau mai multe persoane& era sta)ilit! %n 'unc#ie de apartenen#a la un anumit neam$ 1ceasta se '!cea 'ie pe cale natural! prin na(tere& 'ie pe cale arti'icial! prin %n'iere$ Unele aspecte deose)ite pre enta rudenia spiritual ,enerat! de actele sacramentale$ Linia de rudenie este (irul de persoane %ntre care e*ist! rudenie$ Ea se poate pre enta su) dou! 'orme- dreapt! (i colateral!$ 0'*'*' 9udenia natural Rudenia natural! sau rudenia &&de sn,e5 era sta)ilit! patriliniar- %n principal dup! tat!& &&apoi dup! mam! (i numai %n lipsa tat!lui opera doar rudenia dup! mam!5$ Nu tre)uie s! se %n#elea,! prin aceasta c! rudenia dup! mam! era ocultat! 6" $ impedimentele la c!s!torie7& ci c! %n comunitate descenden#ii se de'ineau drept 'ii 6'iicele7 lui G $ Aradele de rudenie ce se socoteau ca apropiate& deci cu e'ecte %n ceea ce pri"e(te impedimentele la c!s!torie (i "oca#ia succesoral!& erau pn! la cel de2al (aptelea sau c.iar al optulea$ 3n linie dreapt! ,radul se calculea ! dup! num!rul na(terilor inter"enite& iar %n linie colateral! tot dup! acela(i criteriu& %ns! se &&urc!5 pn! la ascendentul comun (i se co)oar! de la acesta pn! la cel care interesea !$ Rudenia %n linie colateral! este le,!tura de rudenie dintre dou! persoane care& '!r! de a depinde una de alta& au un autor comun$ Sunt %n rudenie colateral! 'ra#ii %ntre ei& "eri(orii primari %ntre ei etc$ 3n canoanele )iserice(ti& iar apoi %n cele pra"ilele laice 6care le2au a"ut ca reper pe cele dinti7& au 'ost anali ate %ntr2un mod minu#ios %nrudirile posi)ile& preocupare ce a a"ut ca reper sta)ilirea pro.i)i#iilor la c!s!torie$ 0'*')' 9udenia prin alian Rudenia prin alian#! sau a'initatea este determinat! de c!s!torie$ So#ii cu toate c! nu sunt rude& %ntre 'iecare %n parte (i rudele celuilalt sau %ntre rudele lor se creea ! o anumit! le,!tur!& o apropiere cu e'ecte %n plan moral (i reli,ios$ 1st'el& cu titlu de

e*emplu& socrii erau asimila#i cu p!rin#ii 6L$ P$ M1RCU7$ 0'*'0' @nfierea Se mai numea (i luare de suflet$ 3n'ierea ca &&imitare a 'irii5& a 'ost %n perioada medie"al! destul de restrns 'olosit! %ntruct 'amiliile a"eau un num!r mare de copii$ 3n principal dou! moti"e st!teau la )a a acestei 'orme de %ntre,ire a 'ilia#iei- lipsa mo(tenitorilor (i caritatea celor mai %nst!ri#i 6'a#! de "reo rud! mai s!rac!& de re,ul!7$ Copiii %n'ia#i se )ucurau de acelea(i drepturi (i o)li,a#ii ca (i cei re ulta#i din c!s!torie& ne'!cndu2se nici cea mai mic! deose)ire %ntre e'ectele 'ilia#iei naturale (i cele arti'iciale$ 3n Transil"ania %n'ierea era numit! adopiune/ identic! %n esen#! cu cea e*istent! %n celelalte dou! #!ri romne(ti 6L$ P$ M1RCU7$ 0'*'3' @nfrirea Constituia tot o 'orm! de rudenie arti'icial! (i %m)r!ca di"erse 'orme cu e'ecte multiple$ Biserica a mani'estat mereu opo i#ie la anumite tipuri de %n'r!#ire& de a"uarea '!cndu2se att prin canoane& ct (i prin le,iuirile laice$ Moti"ele care au stat la )a a inter icerii %n'r!#irii erau ,enerate de 'aptul c! pe de o parte presupunea ritualuri 6c"asi7p!,ne& iar pe de alt! parte cei &&%n'r!#i#i5 nesocoteau 'aptul c! de"eniser! ast'el rude (i se c!s!toreau %ntre ei$ Cu toat! %ntemeiata opo i#ie eclesial!& aceast! 'orm! de rudenie arti'icial! a cunoscut o mare popularitate %n e"ul mediu$ Ca 'orme& amintim %n'r!#irea- de moie& de cruce& /iuatecilor& lunatecilor$ @nfrirea de moie presupunea "oca#ie succesoral! reciproc! (i eludarea dispo i#iilor protimisisului& totodat! a"ea consecin#e (i %n pri"in#a retractului succesoral (i este atestat! documentar$ Celelalte 'orme sunt pre entate doar %n 'olclor (i tradi#ii- fria de cruce era speci'ic! .aiducilor 6A.$ CRONF7/ /iuatecii sunt cei n!scu#i %n aceea(i i& iar lunatecii cei n!scu#i %n aceea(i lun!$ E'ectele erau deci att patrimoniale& cei %n'r!#i#i a"nd "oca#ie succesoral! unii 'a#! de al#ii& ct (i spirituale su) 'orma interdic#iilor la c!s!torie 6L$ P$ M1RCU7$

0'*'4' 9udenia spiritual Este ,enerat! de %mp!rt!(irea unor Taine ale Bisericii- Bote ul (i Nunta$ Mai precis& intrarea %n comunitatea cre(tin! se '!cea prin )ote are& pentru credin#a neo'itului

depunnd m!rturie na(ii& care de"eneau p!rin#i spirituali$ Rudenia aceasta determina le,!turi 'oarte puternice& superioare c.iar paternit!#ii 'ire(ti& naturale$ O prim! consecin#! este %n planul la %nc.eierii c!s!toriei& calculul ,radelor de rudenie ce atr!,eau impedimente 'iind acela(i cu cel de la rudenia natural!$ Paternitatea spiritual! impunea ri,ori att na(ilor 6ocrotirea& %ndrumarea celor )ote a#i ca (i )ote area copiilor 'inilor7& ct (i 'inilor 6ascultare& cadorisire7$ +orme minore de %n'r!#ire& nere,lementate o'icial& au 'ost fria de cristelni 6copiii )ote a#i %n aceea(i ap! erau considera#i 'ra#i7 (i fria de lapte 6copii al!pta#i de aceea(i doic!7 6L$ P$ M1RCU7/ %ns! ele nu a"eau nici o rele"an#! 0uridic! sau spiritual!$ Se poare o)ser"a arm!tura de rudenii care le,a persoana %n societate$ Scopul di"erselor %nrudiri era dat de necesitatea omului ar.aic de a nu 'i %ncon0urat de du(mani$ &"!" Fa ilia +amilia p!stra o structur! ar.aic!& de tip indo2european& a"ea urm!toarele caractere;$ &&.utuc5$ =$ patrilocal$ >$ patrilinear$ S2a o)ser"at c! structura pre entat! a 'ost o particularitate a 'amiliei romne(ti& 'iind determinat! de "ia#a a,rar2pastoral! medie"al! (i era deose)it! de comunitatea casnic! patriar.al!& /adruga& o)i(nuit! %n unele one la popula#ia sud2dun!rean!$ +amilia se %ntemeia %n urma c!s!toriei& care %n toat! perioada de la antic.itatea tr ie (i pn! %n epoca modern! s2a %nc.eiat %n e*clusi"itate %n 'orm! reli,ioas! prin s!"r(irea Tainei Nun#ii$ 3n concep#ia romneasc!& ca de alt'el la alte popoare& c!s!toria era o component! a ciclului "ie#ii& o)li,atorie asemenea mor#ii$ Din punct de "edere 0uridic& c!s!toria era re,lementat! de re,ulile canonice ortodo*e$ Considerat! o Tain! 6sacramentum7& c!s!toria c!dea su) inciden#a le,ii )iserice(ti care de alt'el re,lementa toate raporturile 'amiliale$ C!s!toria se %nc.eia& su) in'luen#a Bisericii& de re,ul! pe "ia#!$ 3n con'ormitate cu %n"!#!tura cre(tin!& doar prima cununie este o Tain! 6adic! #ine de sacralitatea uniunii con0u,ale7& a doua (i a treia sunt %n,!duite pentru neputin#a 'irii omului& %ns! nunta cea de a patra &&este dup! mora"urile porce(ti5 6S'$ 91SILE CEL M1RE7$ Raporturile dintre so#i& de(i erau dominate de principiul ine,alit!#ii se*elor& ar,umentat %n mod eronat (i reli,ios& nu erau despotice$ E*ista doar o preeminen#! a )!r)atului- &&C sunt datori cei dup lege luai $n cstorie a avea unul ctre altul

deopotriv dragoste i credin $ntre dnii, $ns brbatul a fi cu otcrmuirea i muerea cu supunerea5 6pitac domnesc& ;@;I& " $ PC& p$ =D=7$ +amilia romneasc! a pre entat o deplin! unitate de re,im 0uridic %n toate pro"inciile istorice datorit! aplic!rii acelora(i norme& cuprinse %n nomocanoanele (i pra"ilele pe care Biserica Ortodo*! din toate aceste pro"incii le2a 'olosit pentru re,lementarea pro)lemelor le,ate de "ia#a de 'amilie$ 0')'*' Impedimentele la cstorie Impedimentele la c!s!torie sunt %mpre0ur!ri a c!ror e*isten#! %mpiedic! %nc.eierea c!s!toriei$ O)ser"area lor era de datoria clericului %n 'a#a c!ruia se %nc.eia c!s!toria$ 3nc.eierea unei c!s!torii %n pre en#a impedimentelor era sanc#ionat! cu anularea c!s!toriei$ Necercetarea st!rii "iitorilor so#i (i a e"entualelor impedimente conducea la sanc#ionarea clericului prin normele %n materie cu o pedeaps! "aria)ila %n 'unc#ie de ,ra"itatea consecin#elor unei ast'el de casatorii& anume& de la )anala amend! pn! la pedeapsa caterisirii 6e*cluderii din cler7 sacerdotului$ Impedimentele la c!s!torie se %mpart %n mai multe cate,orii& %n 'unc#ie de o)iectul lor$ O prim! cate,orie are %n "edere ,radul de %nrudire al "iitorilor so#i& e*istnd prin urmare impedimente ca rudenia natural! sau rudenia spiritual!& starea )isericeasc!& c!s!toria a patra& consim#!mntul p!rin#ilor& reli,ia& etnia$ 9udenia natural era impediment in linie dreapt! la in'init& iar %n linie colateral! pn! la ,radul al optulea inclusi"$ Cercet!rile ,enetice relati" recente au do"edit posi)ilitatea ridicat! de produ2cere de accidente ,enetice %n ca ul %n care %ntre p!rin#i e*ista o %nrudire apropiat! 6pn! la ,radul opt Q7$ 1ccidentele pot a"ea ca urm!ri 'ie di"erse mal'orma#ii anatomice& 'ie a'ec#iuni )iolo,ice ori psi.ice$ 3n'ierea 'iind &&imitare a 'irii5 d!dea na(tere la raporturi %ntre %n'ietori (i %n'ia#i ca %ntre ascenden#i (i descenden#i %n linie dreapt!$ 9udenia spiritual 6n!(ia la )ote sau la cununie7 era pri"it! de multe ori ca 'iind mai important! dect cea trupeasc! 6Sinodul de la Trullan& canonul I>7$ Aradele rudeniei spirituale se calculau %ntocmai ca (i cele ale rudeniei naturale$ 0')')' &ogodna 3nainte de %nc.eierea c!s!toriei putea s! ai)! loc lo,odna 6numit! $ncredinare7& care presupunea o arvun (i ritualuri speci'ice ce atr!,eau aten#ia asupra 'aptului c! aceasta a"ea "aloarea unei promisiuni de cstorie$ Ruperea lo,odnei determina plata unei desp!,u)iri pentru ne%nc.eierea c!s!toriei (i consta de cele mai multe ori %n

restituirea du)lului ar"unei primite la %nc.eierea lo,odnei$ Pn! la %nc.eierea c!s!toriei& lo,odnicii o)i(nuiau s! se "i ite e 6H"ederea %n 'iin#!57& s! discute planurile de "iitor 6Hurmarea de "or)!57$ Raporturile intime erau pro.i)ite pn! la do)ndirea st!rii de c!s!torit$ Cu aceast! oca ie se sc.im)au inelele& urma o petrecere& iar uneori lo,odnicul d!dea 'etei sau 'amiliei acesteia cpara& o suma de )ani amintit! supra cu "aloare de ar"un! menit! s! c.e !(uiasc! %nc.eierea c!s!toriei$ 0')'0' Hestrea Patrimoniul dat la %nc.eierea c!s!toriei %n posesia (i u u'ructul )!r)atului cu scopul sus#inerii sarcinilor c!s!toriei %l constituia estrea$ Un alt mod de de'inire 6(i de aici corte,iul de consecin#e7 e*ista %n sistemul cutumiar& %n care dota repre enta dreptul la partea de a"ere p!rinteasc! dat att de transmiterea patrimoniului %n 'amilia #!r!neasc!& ct (i de munca depus! %n ,ospod!ria p!rin#ilor& dar (i o evaluare economic a rosturilor c!sniciei cu o persoan! 6M$ 1$ ABERM1N7$ Liti,iile pri"itoare la succesiuni erau ast'el ine*istente %ntruct %mp!r#irea a"erii a"ea loc %nainte de decesul p!rin#ilor& cnd ace(tia erau %nc! %n putere$ 3n estrarea 'etei de c!tre p!rin#i o e*cludea de la mo(tenire& neputndu2se raporta dota la masa succesoral! : testat! ori nu : pentru a )ene'icia al!turi de ceilal#i succesori de o %mp!r#ire e,al! a patrimoniului de'unctului p!rinte$ 3n acest ca dota constituia partea de mo(tenire ce i s2ar 'i cu"enit 'etei$ Totu(i ea era c.emat! la succesiune %n lipsa 'ra#ilor$ +bligaia de a %n estra re"ine- p!rin#ilor& 'ra#ilor 6%n situa#ia predeced!rii celor dinti7& r!pitorului 'etei 6'emeii7& "ino"atului de siluire$ Era constrns s! %n estre e (i cel care se '!cea "ino"at de ceea ce numim ast! i seduc#ie/ totu(i& des'rul li)er (i inten#ionat al 'etei nu atr!,ea responsa)ilitatea )!r)atului$ 3n cutuma popular!& 'amiliile "iitorilor so#i contri)uiau deopotri"! la %ntemeierea noului c!min$ Se pare c! %n estr!rile erau e,ale/ nu era e*clus ca uneori )!iatul primeasc! un 'ond de o "aloare mai mare dect 'ata$ Din anali a comparati"!& de2a lun,ul timpului con#inutul estrei este acela(i$ P!mntul constituia o)iect al estrei& %ns! cu anumite particularit!#i$ Boierii %n estrau i cu bunuri imobiliare$ F!ranii d!deau numai %n unele re,iuni 'etelor un 'ond 'unciar/ din secolul al 8I82lea are loc ,enerali area o)iceiului ca (i 'etele s! 'ie %n estrate cu p!mnt& %ncepnd cu secolul 88 aceasta de"ine o re,ul!$ 3n sistemul popular 6credem c! nu numai #!ranii au procedat ast'el7& cu ct 'ata de m!ritat era mai urt!& cu att estrea era mai mare/ %n e"ul mediu european apusean se spunea c! formosa virgo, dimidium dotis $ De remarcat 'aptul c! nu tinerii %(i sta)ileau propor#ia estrei din totalul

patrimoniului p!rintesc& ci p!rin#ii erau aceia care per'ectau %n#ele,erea &&economic!5$ Dac! a(a se petreceau lucrurile %n secolul 88& nu alt'el tre)uia s! se %ntmple %n "eacurile anterioare& mult mai patriar.ale (i paternaliste$ Inaliena)ilitatea estrei este o caracteristic! a "ec.iului drept$ De aici re ult! caracterul imprescriptibil al 'ondului dotal 6D$ 1LE81NDRESCO7$ Restituirea estrei se anali ea ! %n 'unc#ie de culpa re#inut! la des'acerea c!s!toriei$ 9ino"atul de destr!marea c!s!toriei era sanc#ionat (i ci"il- culpa )!r)atului determina restituirea dotei 6uneori (i a darurilor de nunt (i a beneficiului /estrei7& %n "reme ce "ina 'emeii atr!,ea pierderea estrei (i darurile primite de la so#ul ei/ principiul se poate urm!ri de la dreptul cutumiar pn! la cel scris& cuprin nd pre"ederi c"asiidentice$ 0')'3' ivorul De(i c!s!toria era pri"it! ca o uniune indisolu)il! de c!tre cutumele romne(ti& totu(i& di"or#ul era admis %n ca uri ,ra"e& iar spre 'inele E"ului Mediu$ Odat! cu des'acerea c!s!toriei& )unurile do)ndite %n timpul c!s!toriei erau %mp!r#ite 'ie pe cale amia)il!& 'ie %n 'a#a instan#elor de 0udecat!$ 9ecstorirea& %n special a "!du"ei& de(i nu era )ine "! ut! de o)iceiul p!mntului& era totu(i tolerat!$ &"&" :o-tenirea 0'0'*' :eneraliti Mo(tenirea era ,u"ernat! de acelea(i dispo i#ii indi'erent de cate,oria social!- nu se cunosc norme aparte care s! ,u"erne e aparte mo(tenirea pentru no)ili sau pentru #!rani$ Dreptul o)i(nuielnic a sta)ilit re,uli care au reu(it s! asi,ure cointeresarea mem)rilor 'amiliei la m!rirea (i consolidarea patrimoniului str!mo(esc$ Urm!rind s! cree e ceea ce mai tr iu se "a numi bunul de familie& cutumele romne(ti sta)i2lesc regula ultimogeniturii- casa p!rinteasc! re"enea 'iului cel mai mic& care %ns! era o)li,at s! contri)uie la construc#ia caselor 'ra#ilor mai mari (i s!2i %n,ri0easc! (i s!2i %nmormnte e pe p!rin#i$ De cele mai multe ori patrimoniul p!rin#ilor era %mp!r#it %nainte de decesul acestora$ 1cest sistem& care producea e'ecte cnd antecesorii erau %nc! %n putere& conducea la de multe ori la ine*isten#a sau la tran(area '!r! pro)leme a liti,iilor pri"itoare la succesiuni$

Cum am preci at de0a& mo(tenirea a"ea re,uli unitare att pentru proprietarii 'eudali& ct (i pentru #!ranii li)eri& ale c!ror propriet!#i nu se deose)eau de ale celor dinti& prin ori,ine& ci doar prin supra'e#ele st!pnite& ct (i pentru #!ranii din o)(tile aser"ite& cu deose)irea c! 'ondul 'unciar st!pnit de ace(tia din urm! nu constituia un drept de proprietate& ci unul de 'olosin#! 6un 'el de ius utendi7$ De cele mai multe ori patrimoniul p!rin#ilor era %mp!r#it %nainte de decesul acestora$ 1cest sistem& care producea e'ecte cnd antecesorii erau %nc! %n putere& conducea la de multe ori la ine*isten#a sau la tran(area '!r! pro)leme a liti,iilor pri"itoare la succesiuni$ Deose)it de ceea ce se l!sa ca patrimoniu succesi)ililor era partea sufletului& care constituia cota din mo(tenire l!sat! pentru %mplinirea datoriilor cre(tine(ti dup! moarte- pomeniri (i pomeni$ Mo(tenirea putea 'i le,al! sau testamentar!$ 0'0')' "otenirea legal "otenirea legal desemna succesiunea care se '!cea %n lipsa "reunui testament al de'unctului 6ab intestat7$ 3n aceste condi#ii erau c.ema#i la s! culea,! patrimoniul lui de cuius %n urm!toarele clase de mo(tenitoria7' "otenitori legitimi< I descendeni I ascendeni I colaterali Descenden#ii sunt cei co)ortori %n linie direct! din acela(i autor comun$ 3ntre ei& cei mai apropia#i trec %naintea celor mai %ndep!rta#i$ Dar& dac! un descendent de primul ,rad a murit %naintea lui de cuius& copiii lui "in prin repre entare& %n concurs cu unc.ii (i m!tu(ile$ Descenden#ii %(i %mp!r#eau )unurile per capitas& iar dac! unul din ei decedase anterior lui de cuius& (i l!sase urma(i& mo(tenirea se %mp!r#ea pe tulpini prin repre entare (i apoi pe capete$ Copilul din afara cstoriei 6copilul natural7 "enea numai la succesiunea mamei sale (i a rudelor acesteia 6(i reciproc7& nu (i a tat!lui$ @nfiatul se )ucura de acelea(i drepturi ca (i copilul re ultat din c!s!torie$ 1scenden#ii 6p!rin#ii& )unicii (i str!)unicii de'unctului7 %nl!turau %n ,eneral pe colaterali de la mo(tenire$ Colateralii cu "oca#ie succesoral! erau att cei pri"ile,ia#i 6'ra#ii (i surorile7& dar (i cei ordinari pn! la ,radul I9 6"eri(orii primari7$ b7' Soul supravieuitor$ Drepturile succesorale ale so2#ului supra"ie#uitor nu pot 'i pre entate cu preci ie$ Cota ce %i re"enea "aria %ntre R (i S din masa succesoral!$ c7' !utoritatea public 6domnul7 cule,ea mo(tenirea %n lipsa testamentului sau a rudelor lui de cuius$ Mo(tenirea '!r! succesori de"enea desherent& adic! trecea %n patrimoniul

domnului& ulterior al domniei$ 3n principiu nu se '!cea deose)ire %ntre se*e& dar %n Fara Romneasc! (i %n re,iunea +!,!ra(ului 6%ntre secolul89 (i secolul89II7 re,ula e,alit!#ii se*elor a 'ost atenuat! de pri"ile,iul masculinit!#ii$ Privilegiului masculinitii impunea ca descenden#ii de se* masculin s! mo(teneasc! mo(ia p!rinteasc!& iar 'etele urmau s! 'ie %n estrate 'ie de p!rin#i sau dup! moartea acestora de c!tre 'ra#i$ Principiul 'eudal al masculinit!#ii putea 'i %ns! eludat prin practica $nfririi de moie : institu#ie des %ntlnit! %n Fara Romneasc!& pre ent! uneori (i %n Transil"ania$ Pentru e"itarea prdalicii 6trecerea succesiunii pe seama domniei %n lipsa urma(ilor de se* masculin7 se recur,ea la 'ic#iunea 0uridic!& solicitat! domnului& a preschimbrii 'etei %n )!iat$ Uneori se recur,ea la H$nfrirea5 descenden#ilor de se* di'erit& tat!l H%n'r!#ea 'etele cu 'eciorii5 Hca s! 'ie 'ra#i la un loc nedesp!r#i#i5& ceea ce a"ea drept e'ect crearea unui drept e,al la succesiunea p!rin#ilor$ Dac! de'unctul l!sa %n urma sa copii din mai multe c!s!torii& succesiunea se %mp!r#ea %ntre to#i copiii s!i$ Mo(tenirea le,al! a erbilor a"ea ca o)iect %n toate cele trei F!ri Romne numai )unurile mo)ile (i amelior!rile 6"ii& planta#ii& mori etc$7 pe care ei le aduseser! mo(iei pe care ace(tia lucraser!/ 'ondul 'unciar apar#inea proprietarului 'eudal$ Mo(tenirea (er)ului era %mp!r#it! dup! re,ulile dreptului comun& iar %n ca ul %n care acesta murea '!r! urma(i& patrimo2niul s!u re"enea st!pnului de mo(ie$ De(i dreptul cutumiar nu cuno(tea alte re,uli de succesiune pentru no)ili (i altele pentru #!ranii li)eri& totu(i %n Transil"ania dup! cucerirea ma,.iar! au ap!rut pe cale cutumiar! unele norme speci'ice 'eudale& reluate apoi de dreptul scris& ce urm!reau conser"area 'ondului 'unciar mo(tenit %n st!pnirea 'amiliilor no)iliare (i asi,urarea transmiterii pe linie masculin! a )unurilor donati"e primite de la re,e %n "ederea %ndeplinirii unor ser"icii militare$ De aceea& se impune pe o scar! lar,! %n materie succesoral! principiul masculinit!#ii& 0usti'icat mai ales prin considerente militareHfemeile i fetele nu obinuiesc i nu pot s osteasc cu armele i s lupte cu dumanii5$

0'0')' "otenirea testamentar Succesiunea testamentar apare dup! consolidarea propriet!#ii indi"iduale %n cadrul o)(tilor s!te(ti& iar 'olosirea testamentului pe scar! din ce %n ce mai lar,! mer,e paralel cu procesul de descompunere a o)(tii (i a disolu#iei treptate a propriet!#ii de"!lma(e$ Un 'actor care a in'luen#at e*tinderea 'olosirii testamentelor a 'ost cel reli,ios& care %ndemna pe credincio(i s! lase danii l!ca(urilor de cult& %n special mn!2 stirilor& %n scopuri spirituale : slu0)e pentru iertarea p!catelor (i odi.na su'letului$

De(i principiul li)ert!#ii de a dispune de patrimoniu re ulta din normele dreptului cutumiar& totu(i uneori el este rea'irmat cu oca ia 0udec!rii unor procese de c!tre domn sau de c!tre episcopat& %nt!rindu2i ast'el e'icacitatea (i pe cale de precedent 0udiciar$ Testamentul era cunoscut %n documente su) numele de carte& /apis& diat$ Cele mai "ec.i testamente s2au '!cut pe cale oral!& Hcu lim)! de moarte5$ Testamentul putea 'i %ntocmit (i %n scris ca un act solemn& 'ie 'a#! de martori& al c!ror nume "aria& 'ie %naintea autorit!#ii de stat 6domnul& "oie"odul Transil"aniei& s'atul domnesc7 sau )iserice(ti$ Din dorin#a de a p!stra )unurile de 'amilie& testatorul 'olosea adesea substituia fideicomisar prin care persoana instituit! ca mo(tenitoare era o)li,at! s! p!stre e )unurile primite (i la moartea sa s! le transmit! unei ter#e persoane numit! su)stituit$ Jerbii puteau s!2(i %ntocmeasc! un testament numai cu pri"ire la )unurile casnice& '!r! prea mare "aloare economic!& (i la in"entarul lor a,ricol& de %m)un!t!#irile aduse de ei mo(iei 6case& planta#ii& "ii etc$7 (i asupra c!rora a"eau un drept de 'olosin#!$ Ei nu puteau dispune %n 'a"oarea unor ter#i deoarece %n acest 'el ar 'i adus un pre0udiciu proprietarului 'eudal$ 3n sc.im)& asemenea amelior!ri treceau %n temeiul dreptului cutumiar succesorilor lor le,ali pentru c! %n ast'el de situa#ii interesele st!pnului de mo(ie nu erau (tir)ite$ 0'0'3' "otenirea monahilor Mo(tenirea mona.ilor constituia o e*cep#ie de la re,ula c! mo(tenirea se desc.ide mortis causa$ Ruperea de lume care o presupunea mona.ismul determina moartea civil$ 9l!dicilor 6episcopi& ar.iepiscopi& mitropoli#i7& '!cnd o)li2,atoriu parte din cinul mona.al& li se aplicau (i lor aceste dispo i#ii& cu preci area c! succesiunea re"enea scaunului ar.ieresc ultima dat! ocupat$ 1ceste pre"ederi nu erau altele dect cele sta)ilite de canoanele Bisericii Ortodo*e (i le,iuirile )i antine$

Titlul III DE L1 CUTUMK L1 PR19ILK

&egea ca "oca)ul! era u itat! c.iar %nainte de apari#ia codi'ic!rilor& %n paralel cu cea de obicei 6sau drept& dreptate7$ Unitare ca sens& cele dou! cu"inte a"eau etimolo,ii di'erite- cel dinti pro"ine din latinescul le-& %n "reme ce cel de2al doilea este sla"on$ 1)ia %n secolul al 89II2lea codurile de le,i o'iciale proprii #!rilor romne(ti$ Pro)lema ine*isten#ei dreptului nu se poate pune 6 ubi societas, ibi ius Q7 c!ci este (tiut c! %naintea le,ilor scrise apare o)iceiul 0uridic$ De altminteri documentele timpului atest! e*isten#a unui ius valahicum dup! care se crmuiau raporturile sociale sau liti,iile dintre oameni$ Ne"oia codi'ic!rii : de tip )i antin : s2a impus dato2rit! mai multor 'actori- social2 politici& )iserice(ti& ,eo,ra'ici (i culturali$ Dac! dreptul )i antin receptat prin pra"ile "enea %n con'lict cu dreptul "ec.i nescris& acesta din urm! a"ea pre"alen#!- && giudeul giudec cteodat i $mpotriva pravilei, pentru acest obicei al locului''' ' &ucrurile se fac dupre cum iaste obiceiul locului, mcar de are fi $mpotriva pravilei P O$ Pentru Transil"ania& situa#ia este mai comple*! %ntruct pe teritoriul "oie"odatului s2au aplicat %n paralel mai multe sisteme de drept$ De su)liniat c! 'ormele (i 'ondul 0uridic ale dreptului o)i(nuielnic romnesc au 'ost acelea(i %n toate pro"inciile locuite de romni$ Pn! la adoptarea codurilor auto.tone au 'ost 'olosite manualele de drept )i antin ca (i cule,erile de nomocanoane& care au in'luen#at "ec.iul drept romnesc pn! %n secolul al 8I82lea$ Celor mai "ec.i le,iuiri scrise& att celor )iserice(ti propriu2 ise ct (i celor nomocanonice ori laice& su) in'luen#a sla"! li s2au spus de c!tre romni pravile$ ;$ SINT1AM1 1L+1BETICK 1 LUI M1TEI 9L1ST1RES& La te*tul ori,inal al Sintagmei& di'eri#i copi(ti& c.iar romni& au mai ad!u,at (i alte piese le,islati"e& precum (i comentarii$ Manuscrise ale Sintagmei& att %n lim)a ,reac!& ct (i %n lim)a sla"!& se p!strea ! (i ast! i %n di'erite )i)lioteci din #ara noastr!$ =$ PR19IL1 S+INFILOR 1POSTOLI MI S+INTELOR SOBO1RE MI 1LTOR S+INFI PKRINFI Este un nomocanon alc!tuit %n ,reac!& tradus %n sla"! (i %n romn!/ a circulat su) 'orm! de manuscrise& care s2au p!strat la noi numai %n lim)a sla"! (i sunt cunoscute su) di'erite nume dintre care men#ion!m>$ +R1AMENTE DE PR19ILK 3N LIMB1 SL19K Sunt cunoscute mai multe manuscrise ale acestei cule,eri$ Pra"ila de la 1cademie

poart! titlul de Nomocanon& adic! H%ndrept!tor de le,e5& cuprin nd pe scurt Pravilele ale S'in#ilor 1postoli& ale S'ntului 91SILE CEL M1RE (i ale S'intelor Sinoade$ ?$ NOMOC1NONUL LUI M1NUIL M1L18OS are ca autor pe notarul mitropoliei din Te)a Boe#iei (i este alc!tuit %n anul ;IE;$ Caracteristica manuscriselor acestui nomocanon const! %n marea lor di"ersitate& c.iar (i a celor ,rece(ti$ I$ BE81BIBLUL LUI CONST1NTIN B1RMENOPULOS ILOR& ;>?I a 'ost alc!tuit la ;>?I& la Tesalonic& de c!tre un 0udec!tor$ 1cest nomocanon s2a r!spndit repede %n %ntre, Imperiul Bi antin& 'iind apoi tip!rit la ;I?C& la Paris (i NTln& pentru ca apoi la ;@>D s! de"in! le,e a statului ,rec$ 1 'ost tradus inte,ral (i %n lim)a romn! la %nceputul secolulal 8I82lea$ E$ Pra"ilele tip!rite Prima pra"il! tip!rit! %n secolulal 89I2lea este Pravila de la Ieud 6Maramure(7$ Se consider! c! a 'ost tip!rit! la Bra(o" de c!tre diaconul CORESI %n anul ;IE>$ Secolul al 89II2lea se e"iden#ia ! %n mod cu totul aparte prin tip!rirea marilor pra"ile romne(ti& %n principal laice$ 3n ;E?D este tip!rit! Pravila de la :ovora 6a 'ost tip!rit! %n mn!stirea cu acela(i nume7 sau Pravila cea "ic& o traducere %n lim)a sla"on! reali at! de MIB1IL MO81 6MO81LIE7$ Poart! denumirea de repttoriu de lege$ Este de 'apt o le,iuire )isericeasc!/ re,lementea ! Spo"edania (i 3mp!rt!(anie& C!s!toria etc$ Iat! (i care sunt i "oarele 0uridice scrise ale materiei;$ ST1TUTELE FKRII +KAKR1MULUI& ;ID@ Codi'icarea cunoscut! su) acest nume a 'ost ,enerat! de r!scoalele romnilor din teritoriul omonim 6;ID>& ;ID@7 (i care %ntre altele au cerut e*pres dreptul de a codi'ica le,ile cutumiare$ Redactate %n lim)a latin!& lim)a o'icial! a cancelariei transil"ane& ceea ce do"ede(te 'aptul c! ele nu au 'ost necesare popula#iei romne(ti care %(i cuno(tea dreptul cutumiar& ci pentru a 'i 'olosite de dre,!tori$ Cuprind %ntr2o 'orm! nesistemati at! di'erite ramuri de drept 6ci"il& penal& de procedur!7$ Terminolo,ia asem!n!toare cu cea 'olosit! %n Fara Romneasc! denot! caracterul unitar al "ec.iului drept rom2nesc$ =$ TRIP1RTITUL LUI UERBVC4I& ;I;C Oper! a unui no)il ma,.iar$ Tip!rit la 9iena& %n anul ;I;C& este unul din r!spunsurile no)ilimii la r!scoala lui A.eor,.e DOG1 6W ;I;?7& din care cau ! s2a spus c! a 'ost scris cu Hsn,e de io)a,5$ Este compus din trei p!r#i& de unde %i "ine (i

numele$ Din punctul de "edere al dreptului romnesc este deose)it de important! partea a treia& care cuprinde dreptul scris (i o)iceiurile din Transil"ania$ La ;II> acest monument 0uridic a 'ost supus unei modi'ic!ri& reali ate de pro'esorul de la 9iena& Martin BODEN1RIUS& tripartitul de"enind Xuadrupartit$ Marii 'eudali au a"ut tot interesul s! %i %ntr ie intrarea %n "i,oare %ntruct prin Tripartit li se limitau prero,ati"ele$ De alt'el& codul a 'ost considerat doar o simpl! cule,ere cu caracter pri"at$ La ;E;< se reali ea ! prima codi'icare de drept procesual %n Transil"ania& oper! a lui Aa)riel BETBLEN- Iuridici procesus specimen$ >$ C1RTE ROMNE1SCK DE 3N9KFKTURK& ;E?E Titlul complet al le,iuirii este Carte romneasc de $nvtur de la pravilele $mprteti i de la alte giudee $ Rod al am)i#iilor imperiale ale domnitorului moldo"ean 91SILE LUPU 6;E>?:;EI>7& repre int! cea dinti le,iuire laic! rom2 neasc!& p!strnd %ns! un caracter reli,ios datorat epocii 6competen#a instan#elor eclesiastice de a 0udeca 'elurite pricini pri"itoare la 'amilie& incriminarea penal! a ere iilor (i a "r!0itoriei etc$7$ Dup! documentele p!strate& aplicarea ei s2a '!cut %n 'oarte pu#ine ca uri$ Cu toate acestea este de remarcat r!spndirea ei pe %ntre, teritoriul locuit de romni& aspect "ala)il (i pentru IL$ 3ntre sc!derile primelor dou! le,iuiri romne(ti& IL (i CR& men#ion!m c! ele sunt doar ni(te traduceri de le,i str!ine$ Din acest moment asist!m& pn! ast! i& la eroarea adopt!rii de le,i nepotri"ite$ ?$ 3NDREPT1RE1 LEAII& ;EI= Titlul complet al le,iuirii este @ndireptarea legiei cu umne/eu care are toat judecata arhierKsca i $mparatKsca de tLte vinele preoeti i mireneti $ Contemporan (i ri"al al lui 91SILE LUPU& M1TEI B1S1R1B 6;E>=:;EI?7 : una dintre 'i,urile cele mai impun!toare ale "oie"o ilor romni& a tip!rit %naintea omolo,ului s!u moldo"ean o pra"il! )isericeasc!& insu'icient! %ns! pentru re,lementarea "ie#ii societ!#ii 'eudale romne(ti- Pravila de la :ovora& amintit! supra$ IL apare ca o replic! la CR& %ns! tre)uie remarcat! 'idelitatea cu care %i reproduce con#inutul- ;=I> din cele ;=I? de articole$ Spre deose)ire de CR& IL are un caracter mult mai pro'und reli,ios dat de pre"ederile sale care includ (i re,lement!ri tipice )iserice(ti/ de aceea se mai nume(te (i Pravila cea "are$ Dup! documentele ce ne2au par"enit& IL s2a %n destul de pu#ine ca uri$ 3ns! circula#ia ei las! %n um)r! aplicarea$ Este demn de su)liniat 'aptul c! pra"ila este %nc! par#ial %n "i,oare %n le,isla#ia )isericeasc! ortodo*! prin anumite pre"ederi care de 'apt reproduc canoane Bisericii R!s!ritene$

I$ CONSTITUFIILE 1PROB1TE& ;EI> CONSTITUFIILE COMPIL1TE& ;EE< La ;EI> dieta Transil"aniei edictea ! !pprobat% constitu#tiones regni Transilvani% et partium 7ungari% 6le,ile adoptate %ntre ;I?D (i ;EI>7$ 1ceea(i diet! la ;EE< edictea ! Compilat% constitutiones regni Transilvani% et partium 7ungari% 6le,ile adoptate %ntre ;EI> (i ;EE<7$ E$ DIPLOM1 LEOPOLDINK& ;E<; Dat! %n ;E<;& consacr! 'aptul c! le,ile ce ,u"ernau principa2tul r!mn %n "i,oare (i su) noua st!pnire& austriac!& a Transil"aniei$ +ire(te& s2au introdus modi'ic!ri %n consonan#! cu interesele .a)s)ur,ice %n ceea ce pri"e(te or,ani area politico2 administrati"!& introducndu2se institu#ii ca- ,u"ernatorul 6%n locul principelui7& Au)erniul& Cancelaria aulic!& Te auriatul$ C$ SOBORNICESCUL BRISO9& ;C@I Edictat de 1le*andru C$ M19ROCORD1T& Heste cel mai important act normati" intern pn! la Codul Calimach$ Cele dou! p!r#i ale te*tului tip!rit au la )a ! dou! ana'orale de S'at de o)(te 6so)or& de unde denumirea de So)ornicescul .riso"7$ Or,ani ea ! un nou re,im al sc.im)urilor (i !lo,irilor de mo(ii& cu o m!sur! 'oarte important!- inter icerea daniilor de la s!raci la )o,a#i (i puternici5 cu e*cep#ia ca urilor %n care se do"edea o le,!tur! de rudenie$ De asemenea& a re,lementat Hdin nou YPZ statutul c!s!toriei ro)ilor %ntre ei (i cu oamenii li)eri5$ Se poate spune c! acest Briso" &&constituia o re'orm! a Domniei luminate %n acord cu )oierii repre enta#i prin S'atul de o)(te l!r,it5$ @$ PR19ILNICE1SC1 CONDICK& ;C@D Oper! a interesului re'ormator al domnitorului 'anariot de ori,ine ,reac! 1le*andru IPSIL1NTI 6;CC?:;C@=& ;C<E:;C<C& Fara Romneasc!/ ;C@E:;C@@& Moldo"a7$ 3n ea se amestec! o)iceiul p!mntului cu dispo i#ii )i antin$ Este o le,iuire tipic 'eudal!& dar se %ntre"!d %n cuprinsul ei (i ,ermenii noilor principii de drept (i politolo,ie care se "e.iculau prin Europa& respecti" ideile lui MONTES[UIEU (i BECC1RI1$ Le,ea %ns! este %n principal de inspira#ie cutumiar!$ Ea ap!r! proprietatea 'eudal!& re,lementea ! %n mod am!nun#it di0ma (i claca$ Monopolurile senioriale se )ucur! de o aten#ie deose)it!$ Din punct de "edere al institu#iei mo(tenirii& a consacrat principiul masculinit!#ii$ Documentar s2a do"edit c! ea a 'ost aplicat! doar %n trei ca uri$ Teoretic a r!mas %n "i,oare pn! %n anul ;@;@& cnd a 'ost a)ro,at! de Codul Caragea$

<$ LEAIURE1 C1R1AE1& ;@;@ &&Re%noie(te mai pe lar, procedeul lui IPSIL1NTI (i amestec! dreptul )i an#ului (i o)iceiul p!mntului5$ &&Este tot un cod ,eneral YPZ %n care se 0u*tapun patru coduri speciali ate- ci"il& penal& procedur! ci"il! (i procedur! penal!5$ Moment important al culturii 0uridice romne(ti& tr!dea ! s'r(itul perioadei 'eudale$ 1lc!tuit! din elemente de drept )i antin& dar (i din multe elemente de cutum! romneasc!$ Lund e*emplul Moldo"ei& domnitorul C1R1AE1 a dispus ca patru )oieri Hcu (tiin#! (i pra*is la ale pra"ilelor5 s! se preocupe de %ntocmirea unei le,iuiri ct mai )une pentru ca s! se 'ac! cu des!"r(it! %ntre,ime (i cu )un! deslu(ire$ Dintre ace(tia& doi au 'ost ,reci (i doi romni$ Dup! %ntocmire a 'ost citit! cu aten#ie de domn& iar prin pitacul din ;@;C s2a con"ocat s'atul #!rii pentru a o anali a$ S2a tip!rit att %n ,rece(te& ct (i %n romne(te$ 1 r!mas %n "i,oare pn! la ;@EI& cnd a 'ost pus %n "i,oare Codul ci"il romn$ Le,iuirea Cara,ea este o reali are deose)it! pentru "oca)ularul 0uridic romnesc& %ntruct s2au depus str!duin#e mari pentru o traducere ct mai e*act! a te*tului ,rec %n care a 'ost conceput!$ 1tt te*tul romnesc& ct (i cel ,recesc s2au p!strat %n manuscrisele o'iciale$ Laconismul cu care tratea ! anumite pro)leme re'lect! %ntru totul mentalitatea "remii dar (e poate e*plica (i prin aceea c! %n esen#a lor acele c.estiuni erau cunoscute$ ;D$ CODUL C1LIM1CB& ;@;C 1 'ost pe nedrept cali'icat drept o &&oper! cu des!"r(ire )i antin!& '!r! de amestec de o)iceiuri 0uridice romneY(tiZ5$ 1ceast! oper! le,islati"! a 'ost considerat! a 'i o traducere %n lim)a ,reac!& cu toate c! s2a preluat numai sistemati area Codului ci"il austriac din ;@;;$ Codul lui Calimach intr! %n "i,oare la ;@;C& %n Moldo"a& su) domnia lui Scarlat C1LIM1CB$ 1 cunoscut o sin,ur! edi#ie (i aceea %n lim)a ,reac!& str!in! deci %n cea mai mare parte& att %mpricina#ilor& ct (i 0udec!torilor$ 1 'ost %n "i,oare pn! la ;@EI$ ;;$ REAUL1MENTUL ORA1NIC& ;@>;:;@>= Re,ulamentul Or,anic a 'ost conceput de c!tre )oierimea auto.ton! su) stricta supra"e,.ere a ocupantului rus de la ;@=@:;@>? 6Pa"el NISELE++& comandantul trupelor ruse(ti 'usese direct implicat7$ Introdus %n la un inter"al de un an %n cele dou! principate romne(ti : Fara Romneasc! 6;@>;7& Moldo"a 6;@>=7 : a 'ost pn! %n ;@I< o "erita)il! constitu#ie$ 1ceast! le,e 'undamental! &&a contri)uit la moderni area (i omo,eni area structurilor sociale& economice& administrati"e (i politice5 %ncepute %n decadele precedente$

BIBLIOAR1+IE

IH2+!9( ;$ =$ >$ ?$ I$ !cte judiciare din ;ara 9omneasc D*>>4 I*>?*E& ed$ A$ Cron# e' a$& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<C>$ C1NTEMIR& Dimitrie& escrierea "oldovei& trad$ Petre Pandrea& Ed$ Miner"a& Bucure(ti& ;<@;$ Carte romneasc de $nvtur I*535& ed$ crit$& Ed$ 1cademiei R$ P$ R$& Bucure(ti& ;<IE$ Codul Calimach& ed$ crit$& Ed$ 1cademiei R$ P$ R$& Bucure(ti& ;<I@$ Constituiile !probate ale Transilvaniei& Yed$ a II2aZ& trad$ 1l$ Berlea& 9$ Motropa& Ioan N$ +loca& Ed$ Dacia& Clu0& ;<<C$ E$ Crestomaie pentru studiul istoriei statului i dreptului 9' P' 9$& "ol$ II& =eudalismul I& Ed$ 1cademiei R$ P$ R$& Bucure(ti& ;<I@$ C$ DICULESCU& 9l$& 2iaa cotidian a ;rii 9omneti $n documente' *?MM I*?3?& Ed$ Dacia& Clu02Napoca& ;<CD$ @$ ocumenta 9omaniae 7istorica, 1 D"oldovaE& I "ol$/ B D;ara 9om# neascE& C "ol$/ C DTransilvaniaE& ; "ol$/ Bucure(ti& ;<EE :;<CC$ <$ ocumente privind istoria 9omniei, 1 D"oldova7& ;; "ol$/ B D;ara 9omneasc7& ;> "ol$/ C DTransilvaniaE& E "ol$/ Bucure(ti& ;<I;:;<ED$ ;D$ @ndreptarea legii I*54)& ed$ crit$& Ed$ 1cademiei R$ P$ R$& Bucure(ti& ;<I=$ ;;$ &egiuirea lui Caragea& ed$ crit$& Ed$ 1cademiei R$ P$ R$& ;<II$ ;=$ "anualul juridic al lui !ndronache onici& ed$ crit$& Ed$ 1cademiei R$P$R$& Bucure(ti& ;<I<$ ;>$ "anualul legilor sau aa numitele Cele ase cri adunat de pretutin# deni i prescurtat de vrednicul de cinstire pstrtorul de legi i judector $n Salonic Constantin 7armenopulos& trad$ Ion Peret & Ed$ Cartea Romneasc!& Bucure(ti& ;<=;$ ;?$ Pravila cea mic Dde la :ovoraE& %n "ol' Colleciune de legiuirile vechi i cele noui care sNaO promulgat de la * ianuarie *?>4 i pn la finele anuluP *??4& "ol$ III& ed$ %n,ri0$ Mi.ai Bu0oreanu& Tipo,ra'ia 1cademiei Romne 6La)oratori\ Romn\7& Bucuresc\& ;@@I$ ;I$ Pravila ritorului &ucaci& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<C;$ ;E$ Pravilniceasca condic& ed$ crit$& Ed$ 1cademiei R$ P$ R$& Bucure(ti& ;<IC$ ;C$ Te-te romneti din secolul al Q2I#lea' Pravila lui Coresi& ed$ crit$& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<@=$ C69S69I, T9!T!T(, ;$ =$
IC;I+N!9(, !9TIC+&(, "+N+:9!=II

1A1PIE& 9$& Problema jurtorilor la romni& Ia(i& ;<><$ 1LE81NDRESCO& Dimitrie& (-plicaiunea teoretic i practic a dreptu# lui civil romn& tomul 9III& partea I& Conveniile matrimoniale& ed$ a II2a& re"$& corect$ (i m!rit!& Ed$ Socec R Co$& Bucure(ti& ;<;E$ >$ BENE9ISTE& ]mile& 2ocabularul instituiilor indo#europene& "ol$ I& (conomie, rudenie, societate& trad$ Dan Slu(ansc.i& Ed$ Paideia& Bucure(ti& ;<<<$ ?$ BERECBET& Ar$& reptul bi/antin i influena lui asupra legislaiei vechi romneti& Ia(i& ;<>; :;<>=$ I$ Idem& &egtura dreptului bi/antin i romnesc& "ol$ I& partea I& I/voadele& 9aslui& ;<>C$ E$ BERECBET& Ar$ Mt$& Particularitile conjurtorilor la romni dup documentele slave& C.i(in!u& ;<=I$ C$ BOC1& ierom$ 1rsenie& Crarea @mpriei& Ed$ Episcopiei 1radului& 1rad& ;<<I$ @$ BOLO91N& Sorina Paula& =amilia $n satul romnesc din Transilvania' ! doua jumtate a secolului al QIQ#lea i $nceputul secolului QQ& Centrul de Studii Transil"ane R +unda#ia Cultural! Romn!& Clu02 Napoca& ;<<<$ <$ BRKDE1NU& Sal"ator 1$& Noiuni introductive la materia succesiunilor' 9egimurile i conveniile matrimoniale, '$ ed$& '$ loc$& ;<?C$ ;D$ C1RREL& 1le*is& +mul, fiin necunoscut& trad$ L$ Busuioceanu& Ed$ Tedit +$ 4$ B$& Bucure(ti& '$ a$ ;;$ CNDE1& 9ir,il 6coord$7& 6n veac de aur $n "oldova D*530I*>30E& 3ntreprinderea Editorial2Poli,ra'ic! Mtiin#a R Ed$ +unda#iei Culturale Romne& C.i(in!u : Bucure(ti& ;<<E$ ;=$ CERNE1& Emil& MOLCUF& Emil& Istoria statului i dreptului romnesc& Casa de Editur! (i Pres! &&Mansa5 S$ R$ L$& Bucure(ti& ;<<E$ ;>$ CIULEI& A.eor,.e& CIULEI& A.eor,.e A$& reptul romnesc $n .anatul medieval& Ed$ Banatica& Re(i#a& ;<<C$ ;?$ COSTKCBEL& 9$& P1N1ITESCU& P$ P$& C141CU& 1$& 2iaa feudal $n ;ara 9oneasc i "oldova Dsecolele QI2 IQ2IIE& Ed$ Mtiin#i'ic!& Bucure(ti& ;<IC$ ;I$ CRONF& A.eor,.e& reptul bi/antin $n rile romne' Pravila "oldovei din *535& %n &&Studii5& anul I8& nr$ I L ;<I@$

;E$ CRONF& A.eor,.e& Instituii medievale romneti' @nfrirea de moie' 1urtorii& Editura 1cademiei& ;<E<$ ;C$ D1NIELOPOLU& Aeor,e& (-plicaiunea Institutelor lui Iustinian& "ol$ ;& Imprimeria Statului& Bucuresci& ;@<<$ ;@$ D19IDOALU& Lasc!r& 9epertoriu de formulare juridice& ed$ a III2a re"$& ad$ (i complet$& Ed$ +orum& Bucure(ti& '$ a$ ;<$ DENSUMI1NU& Nicolae& acia preistoric& Yed$ a II2aZ& Ed$ Meridiane& Bucure(ti& ;<@E$ =D$ DIMITRESCU& A.$ D$& ota $n vechile noastre legiuiri& %n 1+DB& anul I9& nr$ ; := L ;<?=$ =;$ DGU91R1& Nea,u& @ntre +rient i +ccident' ;rile romne la $nceputul epocii moderne D*?MM I*?3?E& trad$ Maria Carpo"& Ed$ Bumanitas& Bucure(ti& ;<<I$ ==$ EMERIT& Marcel& &a femme en 2alachie pouvait#elle hKriter S& RBSEE& I92^me an_e& ` ; :> L 0an"ier2mars ;<=C$ =>$ E9DONIMO9& Paul& Taina iubirii' Sfinenia unirii conjugale $n lumina tradiiei ortodo-e& ed$ a II2a re"! & trad$ A$ Moldo"eanu& Ed$ &&C.ristiana5& Bucure(ti& ;<<<$ =?$ +IROIU& Dumitru 9$& Istoria statului i dreptului romnesc& Ed$ +unda#iei &&C.emarea5& Ia(i& ;<<=$ =I$ +LOC1& ar.id$ Ioan N$& in istoria dreptului romnesc& "ol$ II& Carte romneasc de $nvtur de la pravilele $mprteti i de la alte giudeae, Iai, *535& Si)iu& ;<<>$ =E$ Idem& +riginile dreptului scris $n .iserica +rtodo- 9omn Dstudiu istoric#canonicE& Si)iu& ;<E<$ =C$ Idem& Canoanele .isericii +rtodo-e& Si)iu& ;<<>$ =@$ +OTINO& Aeor,e& Influena bi/antin $n vechiul drept romnesc& %n "ol$ +magiu prof' C' Stoicescu& e*tras& &&Buco"ina5 I$ E$ Torou#iu& Bucure(ti& ;<?D$ =<$ Idem& 1ustinian $n lumina vechii culturi juridice romneti& %n 1+DB& anul II& nr$ = :? L;<?D$ >D$ Idem& Pagini din istoria dreptului romnesc& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<C?$ >;$ AEORAESCU& 9alentin 1l$& Preemiunea $n istoria dreptului romnesc' reptul de protimisis $n ;ara 9omneasc i "oldova&Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<EI$ >=$ Idem& .i/anul i instituiile romneti pn la mijlocul secolului al Q2III#lea& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<@D$ >>$ AEORAESCU& 9alentin 1l$& STRIB1N& Petre& 1udecata domneasc $n ;ara 9omneasc i "oldova' *5** I*?0*& partea I& +rgani/area judectoreasc& "ol$ I& *5** I*>3M& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<C<$ >?$ ABEORABIU2BRKDET& Ion& Istoria dreptului romnesc& ed$ a II2a re"i $ (i ad!u,$& Ed$ Tipocart& Bra(o"& ;<<?$ >I$ AIR1RD& Paul +r_d_ric& "anuel KlKmentaire de droit romain& C2me _d$& re"$& au,m$& Paris& Li)raire 1rt.ur Rousseau& ;<=?$ >E$ ARISELINI& +rancesco& @ncercare de istorie politic i natural a .anatului Timioarei& pre'$& trad$& note Costin +ene(an& Ed$ +acla& Timi(oara& ;<@?$ >C$ B1NA1& 9ladimir 6resp$ de "ol$7 e' a$& Istoria dreptului romnesc& "ol$ I& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<@D$ >@$ Idem& reptul cutumiar& Ed$ +unda#iei HC.emarea5 Ia(i& ;<<>$ ><$ Idem& rept privat roman' Tratat& Ed$ Didactic! (i Peda,o,ic!& Bucure(ti& ;<CC$ ?D$ Idem& &e roit :Kto# ace& %n :esselschaft und 9echt im griechisch#rTmischen !lterum& teil =& 1aademie29erla,& Berlin& ;<E<$ ?;$ B1UDRb& Gean& Indoeuropenii& trad$ 1urora Pe#an& Ed Teora& Bucure(ti& ;<<@$ ?=$ BERLE1& 1le*andru& Studii de istorie a dreptului& "ol$ II& reptul de proprietate& Ed$ Dacia& Clu02Napoca& ;<@I$ ?>$ BOPRTE1N& Doina& Cstoria i obiceiurile ei pe 2alea !mpoiului& %n &&1pullum5& nr$ =C:>D L ;<<D:;<<>$ ??$ IORA1& N$& Sfaturi pe $ntunerec' Conferine radio D*A05I*A0?E& "ol$ II& Ed$ Miner"a& Bucure(ti& ;<<E$ ?I$ IORA1& Nicolae& Istoria romnilor& "ol$ I& partea a II2a& Sigiliul 9omei& Ed$ Mtiin#i'ic! (i Enciclopedic!& Bucure(ti& ;<@@$ ?E$ M1CRE1& M$& 2iaa $n acia roman& Bucure(ti& ;<E<$ ?C$ M1RCU& Li"iu P$& Istoria dreptului romnesc& Ed$ Lumina Le*& Bucure(ti& ;<<C$ ?@$ M1RI1N& S$ +l$& Nunta la romni' Studiu etnografico#comparativ& ed$ crit$& Ed$ &&Arai (i Su'let : Cultura Na#ional!5& Bucure(ti& ;<<I$ ?<$ M18IM& Iancu& (tnogene/a romnilor i a altor popoare europene privite prin prisma geografiei istorice& Ed$ Moldo"a& Ia(i& ;<<I$ ID$ MOLDO91N& pr$ Ilie& Teologia iubirii& = "ol$& Ed$ Episcopiei 1l)a Iuliei& ;<<E$ I;$ MOTOTOLESCU& Dumitru D$& arurile dinnaintea Nunii $n dreptul 2echiu romnesc comparat cu cel 9omano# .i/antin i Slav& Tipo,ra'ia &&Con"or)iri Literare5& Ia(i& ;<=;$ I=$ MUNTE1NU& Eu,en& MUNTE1NU& Lucia2Aa)riela& Uterna latinitas' "ic enciclopedie a gndirii europene $n e-presie latin& Ed$ Polirom& Ia(i& ;<<E$ I>$ NOIC1& Constantin& 9ostirea filosofic romneasc& Ed$ Mtiin#i'ic! (i Enciclopedic!& Bucure(ti& ;<CD I?$ ONIMOR& 9ictor& Istoria dreptului romn pentru anul I' al facultii de drept, Dcurs de licenE& ed$ a II2a& Tipo,ra'ia +ondul C!r#ilor +unduare& Clu0& ;<=I$ II$ ORO9E1NU& Mi.ai T$& Istoria dreptului romnesc i evoluia instituiilor constituionale& Ed$ Cerma& Bucure(ti& ;<<=$ IE$ P1SCU& Mte'an& 2oievodatul Transilvaniei& "ol$ I& Ed$ Dacia& Clu02Napoca& ;<@E

IC$ PR91N& 9asile& :etica' + protoistorie a aciei& ed$ %n,ri0$& note& com$ (i post'$ Radu +lorescu& Ed$ Meridiane& Bucure(ti& ;<@=$ I@$ PERET4& Ion& Curs de drept bi/antin& partea I& I/voarele bi/antine& Ed$ Socec R Co$& Bucure(ti& ;<;D$ I<$ Idem& Curs de istorie a dreptului romn& edi#ia II2a& "ol$ II& ;<=@$ ED$ PETRU& D$& Conceptul de etnie& Ed$ Mtiin#i'ic! (i Enciclopedic!& Bucure(ti& ;<@D$ E;$ PLOPU& Aeor,iu& Pri alese din dreptul privat ungar' I I reptul familial material' II I reptul ereditar& Tipo,ra'ia +ondul C!r#ilor +unduare& Bucure(ti& ;<=?$ E=$ POPESCU& 1nicu#a& Instituia cstoriei i condiia juridic a femeii $n ;ara 9omneasc i "oldova $n secolul Q2II& %n &&Studii$ Re"ist! de istorie5& tom =>& nr$ ; L ;<CD$ E>$ POPO9ICI& Paul& 9egimul matrimonial al bunurilor soilor din secolul Q2III pn la Codul civil& %n &&Studia Uni"ersitatis 9asile Aoldi(5& nr$ ;D L =DDD$ E?$ Idem& 9egimul juridic matrimonial $n lumina pravilei lui 2asile &upu& %n &&Teolo,ia5 nr$ > L =DDD$ EI$ Idem& 9egimul matrimonial al bunurilor soilor $n lumina pravilelor secolului Q2II& comunicare (tiin#i'ic!& 1rad& =DDD$ EE$ Idem& ota $n dreptul bi/antin& %n curs de pu)licare$ EC$ Idem& Hestrea $n ius valahicum& %n curs de pu)licare$ E@$ Idem& =amilia $n vechiul drept romnesc& %n curs de pu)licare$ E<$ Idem& e la cutum la pravil& %n curs de pu)licare$ CD$ PRED1& Constantin 6coord$7& (nciclopedia arheologiei i istoriei vechi a 9omniei& "ol$ II& I&& Ed$ Enciclopedic!& Bucure(ti& ;<<E$ C;$ RUSSU& I$ I$& &imba traco#dacilor& ed$ a II2a re"! $ (i ad!u,$& Ed$ Mtiin#i'ic!& Bucure(ti& ;<EC$ C=$ RKDULESCU& 1ndrei& Pagini inedite din istoria dreptului romnesc& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<<;$ C>$ Idem& Norme privitoare la adunarea materialului pentru cunoaterea vechiului drept nescris& %n &&Buletin Mtiin#i'ic& C& Mtiin#e istorice& 'iloso'ice (i economico20uridice& (tiin#a lim)ii& literatur! (i art!5& tom I& nr$ = L;<?<$ C?$ Idem& !semnri $ntre ideile primitive ale poporului din .retania i ale poporului romn& %n &&Memoriile sec#iunii istorice Yale 1cademiei RomneZ5& seria III& tom 8I& mem$ II& Re,ia M$ O$& Imprimeria Na#ional!& Bucure(ti& ;<>;$ CI$ S1CERDOFE1NU& 1$& Sarcinile tiinelor au-iliare ale istoriei& %n &&Re"ista ar.i"elor5& nr$ ; L ;<EE$ CE$ S1CBEL1RIE& O"id& "otenirea monahilor $n vechile noastre ornduiri juridice& %n re"$ &&Alasul Bisericii5 CC$ S1CBEL1RIE& O"id& STOICESCU& Nicolae 6coord$7& Instituii feudale din rile romne' icionar& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<@@$ C@$ SCURTU& Ioan& BU41TU& A.eor,.e& Istoria romnilor $n secolul QQ D*A*?I*A3?E& Ed$ Paideia& Bucure(ti& ;<<<$ C<$ ST1BL& Benri B$& Contribuii la studiul satelor devlmae romneti& ed$ a II2a re"! $& "ol$ II& Structura intern a satelor devlmae libere& Ed$ Cartea Romneasc!& Bucure(ti& ;<<@$ @D$ ST1BL& Paul B$& Triburi i sate din sud#estul (uropei' Structuri sociale, structuri magice i religioase& trad$ 9iorica Nicolau& Ed$ Paideia& Bucure(ti& =DDD$ @;$ ST1NCIU& Laura& Cstorie, moralitate i condiia femeii $n vi/iunea colii ardelene& %n &&1p"ll"m$ 1cta M"sei 1pullensis5& nr$ >? L ;<<C$ @=$ STKNILO1E& pr$ Dumitru& Teologia dogmatic ortodo-& "ol$ III& Ed$ Institutului Bi)lic (i de Misiune al Bisericii Ortodo*e Romne& Bucure(ti& ;<C@$ @>$ MOTROP1& 9aleriu& Introducere i bibliografie la istoria dreptului romnesc& Tipo,ra'ia &&Cartea Romneasc!5& Clu0& ;<=C$ @?$ MTREMPEL& Aa)riel& Copiti de manuscrise romneti pn la *?MM& Bucure(ti& ;<I<$ @I$ TODER1MCU& Ion& 6nitatea romneasc medieval& "ol$ ;& Ed$ Mtiin#i'ic! (i Enciclopedic!& Bucure(ti& ;<@@$ @E$ FIABILIU& Iolanda& Societate i mentalitate in ;ara 9omneasc i "oldova' Secolele Q2 IQ2II& Ed$ Paideia& Bucure(ti& ;<<C$ @C$ 9G1& A.eor,.e& Instituii de drept din ;ara =graului $n secolul Q2I& te ! dr$& Clu02Napoca& ;<C<$ @@$ 9ULCKNESCU& Romulus& (tnologie juridic& Ed$ 1cademiei R$ S$ R$& Bucure(ti& ;<CD$ @<$ 8ENOPOL& 1$ D$& Istoria romnilor din acia roman& ed$ a I92a& "ol$ I& acia anteroman , acia roman i nvlirile barbare' 4*0 $nainte de 7r' I*)AM& "ol$ I9& ed$ 1 I92a& Istoria modern Dde la "atei .asarab i 2asile &upu pn la fanarioi, *500 I*?)*E& ed$ a I92a& Ed$ Enciclopedic!& Bucure(ti& ;<@I& ;<<>$ <D$ 4OTT1& Const$ Ar$& 9KITE1NU& Emanoil R$& =ormular#agend $n materia actelor de notariat i a aciunilor judiciare cu formularele respective G & Ed$ Remus Cio'lec& Bucure(ti& ;<?E$

CUPRINS
Arad, 2002 $0iectul istoriei dreptului ro 4nesc Necesitatea studierii istoriei dreptului ro 4nesc Periodi%area istoriei dreptului ro 4nesc DREPTUL GETO-DAC
#"#" Conte;tul istorico-politic #"!" $rganele centrale ale statului dac #"&" Institu1ii juridice

; ! ! ! 3 & ( ( ? I I 6 E E E C C C @ @ @ 9 / < < ;D ;D ## ;; ;; ;; ;= ;= ;= ;= ;> ;> ;> ;> #( ;? ;?

;$>$;$ Proprietatea la ,eto2daci ;$>$=$ Capacitatea 0uridic! a persoanelor ;$>$>$ +amilia DUALISMUL JURIDIC N DACIA =$;$ Or,ani area central! =$=$ Or,ani area local! =$>$ Sistemele de drept din Dacia roman! =$?$ Capacitatea 0uridic! a persoanelor =$I$ Dreptul succesoral =$E$ Gudecata =$C$ +amilia (i c!s!toria =$@$ Proprietatea =$<$ O)li,a#iile FORMAREA DREPTULUI ROMNESC
&"#" Pre isele

>$;$;$ P!r!sirea Daciei de c!tre romani >$;$=$ 3ncre(tinarea daco2romanilor >$;$>$ In'luen#a cre(tinismului asupra dreptului cutumiar >$;$?$ Daco2romanii (i epoca mi,ra#iilor &"!" 'iste ul nor ati7 7icinal >$=$;$ Ori,inea dreptului cutumiar romnesc >$=$;$;$ Teoria ori,inii tracice a dreptului cutumiar romnesc >$=$;$=$ Teoria ori,inii latine a dreptului cutumiar romnesc >$=$;$>$ Teoria ori,inii daco2romane a dreptului cutumiar romnesc >$=$=$ Principalele institu#ii 0uridice >$=$=$;$ Conducerea comunit!#ilor "icinale >$=$=$=$ Rudenia >$=$=$>$ +amilia >$=$=$?$ Proprietatea >$=$=$I$ Sistemul pedepselor >$=$=$E$ Gudecata
&"&" Legea <rii =ius valahicum> &"&"#" I%7oarele dreptului 3eudal

>$>$=$ Semni'ica#ia no#iunii ius valachicum >$>$>$ Caracterele lui ius valahicum

INSTITUIILE DREPTULUI PUBLIC Do nul" 6oie7odul8 Principele -i 9u7ernatorul Transil7aniei ;$;$ Domnia : institu#ie central! a dreptului cutumiar romnesc ;$;$;$ Caracteristicile domniei ;$;$=$ Succesiunea la tron ;$;$>$ 1socierea la domnie ;$;$?$ Re,en#a (i locotenen#a domneasc! ;$;$I$ Prero,ati"ele domniei ;$;$I$;$ Prero,ati"ele le,iuitoare ;$;$I$=$ Prero,ati"ele e*ecuti"e ;$;$I$>$ Prero,ati"ele 0udec!tore(ti ;$=$ 9oie"odul& principele& ,u"ernatorul Transil"aniei ;$=$;$ 9oie"odul ;$=$=$ Principele ;$=$>$ Au"ernatorul $rgani%area teritorial-ad inistrati7 =$;$ Or,ani area administrati"2teritorial! a Transil"aniei =$;$;$ Or,ani area romnilor =$;$=$ Or,ani area sa(ilor (i a secuilor =$;$=$;$ Scaunele S!se(ti =$;$=$=$ Scaunele Secuie(ti =$;$>$ Or,ani area un,urilor =$=$ Re(edin#a domneasc! =$>$ Tr,urile (i ora(ele 1dministra#ia ora(elor =$?$ Satele Cate,orii de sate $rgani%area 3iscal >$;$ Tr!s!turile ,enerale ale sistemului 'iscal >$=$ Institu#iile 'iscalit!#ii >$>$ Cate,oriile de d!ri +usti1ia ?$;$ Or,ani area 0udec!toreasc! ?$;$;$ Gusti#ia (i sarcinile ei ?$;$=$ Or,ani area 0udec!toreasc! ?$;$>$ Instan#ele ecle iastice ?$=$ Procedura de 0udecat! ?$=$;$ O)iectul procesului ?$=$=$ P!r#ile din proces ?$=$>$ C.emarea %n 0udecat! ?$=$?$ +i*area termenului de 0udecat! ?$=$I$ Citarea ?$=$E$ Sistemul pro)ator ?$=$C$ Martorii ?$=$@$ 3nscrisurile ?$=$<$ Bot!rrile instan#ei ?$>$ In'rac#iuni (i pedepse ?$>$;$ In'rac#iuni %ndreptate %mpotri"a conduc!torului statului ?$>$=$ In'rac#iunile contra "ie#ii ?$>$>$ In'rac#iuni contra inte,rit!#ii corporale ?$>$?$ In'rac#iuni contra propriet!#ii ?$>$I$ In'rac#iuni %mpotri"a moralei ?$>$E$ In'rac#iuni care %mpiedicau %n'!ptuirea 0usti#iei

15 #) ;I ;I ;E ;E ;E ;C ;C ;C ;C ;C ;C ;@ ;@ #. ;< ;< ;< =D =D =D =; =; == == => !( =? =? =I !, =C =C =C =< >D >D >D >; >; >; >= >= >> >> >> >? >? >I >I >I >E

?$>$C$ In'rac#iunile %ndreptate %mpotri"a reli,iei ?$?$ R!spunderea$ R!spunderea colecti"! ?$?$;$ R!spunderea solidar! a o)(tii ?$?$=$ R!spunderea 'amilial! ?$?$>$ R!spunderea personal! ?$I$ Pedepsele ?$I$;$ Pedepsele corporale ?$I$=$ Pedepse pri"ati"e de li)ertate ?$I$>$ Pedepse pecuniare

>E >E >C >C >@ >@ >@ >< >< 40 (? ?D ?; ?= ?= ?= ?? ?I ?I (* ?E ?C ?C ?C ?C ?C ?@ ?@ ?@ ?@ ?< ID I; )# I; I= I= I= I> I> I? II IE IE I@ I@ I@ I< E; E=

INSTITUIILE DREPTULUI PRIVAT Persoanele ;$;$ Cate,oriile sociale ;$;$;$ No)ilii 'eudali 6)oierii7 ;$;$=$ Episcopatul ;$;$>$ Or!(enii ;$;$?$ F!ranii ;$;$I$ Ro)ii ;$=$ Incapacit!#ile ;$>$ Numele $0liga1iile =$;$ Considera#ii ,enerale =$=$ Elementele constituti"e ale contractului =$=$;$ Su)iectele =$=$=$ O)iectul contractului
=$=$>$

Pre#ul

=$=$?$ Consim#!mntul

p!r#ilor =$=$I$ Pro.i)i#ii la "n are =$=$E$ +orma contractului =$=$C$ Pu)licitatea =$>$ 3nc.irierea =$?$ Contractele reale
=$I$ Delictele =$E$ Aaran#ia o)li,a#iilor Rudenia" Fa ilia" :o-tenirea >$;$ Rudenia >$;$;$ Rudenia natural! >$;$=$ Rudenia prin alian#! >$;$>$ 3n'ierea >$;$?$ 3n'r!#irea >$;$I$ Rudenia spiritual! >$=$ +amilia >$=$;$ Impedimentele la c!s!torie >$=$=$ Lo,odna >$=$>$ 4estrea >$=$?$ Di"or#ul >$>$ Mo(tenirea >$>$;$ Aeneralit!#i >$>$=$ Mo(tenirea le,al! >$>$=$ Mo(tenirea testamentar! >$>$?$ Mo(tenirea mona.ilor

DE LA CUTUM LA PRAVIL ;$ Statutele F!rii +!,!ra(ului& ;ID@ =$ Tripartitul lui Uer)Tc i& ;I;C >$ Carte romneasc! de %n"!#!tur!& ;E?E ?$ 3ndreptarea le,ii& ;EI= I$ Constitu#iile apro)ate& ;EI> Constitu#iile compilate& ;EE< E$ Diploma leopoldin!& ;E<; C$ So)ornicescul .riso"& ;C@I @$ Pra"ilniceasca condic!& ;C@D <$ Le,iurea Cara,ea& ;@;@ ;D$ Codul Calimac.& ;@;C ;;$ Re,ulamentul Or,anic& ;@>;:;@>= BIBLIOGRAFIE

63 E? EI EI EE EE EE EE EC EC EC E@ E@ 69