Capitolul 1.

Cerine ale realizrii aplicaiilor informatice distribuite Rezumat: Obiectivul lucrrii este identificarea cerinelor pentru analiza, dezvoltarea si implementarea aplicaiilor informatice distribuite. Sunt prezentate structuri de aplicaii informatice distribuite de tipurile out of the paper i onl addin! cu identificarea cerinelor de realizare a securitii, "n cadrul derulrii interaciunilor. #$emplificrile vizeaz tipolo!ii lar! rsp%ndite de aplicaii distribuite. Cuvinte cheie: sisteme distribuite &out of the paper&, securitate informatic', dezvoltarea sistemelor informatice, sisteme &onl addin!&, m(aplicatii. 1.1. )plicaii informatice distribuite *n domeniul tehnolo!iei informaiei, sistemele informatice distribuite s(au impus datorit' avanta+elor pe care le ofer utilizatorilor finali. ,n sistem distribuit este o colecie de pro!rame si procese peste o reea de echipamente electronice -"n care fiecare nod are autonomie local' . propriul ceas si propria memorie intern', iar nodurile, "n ansamblul lor, sunt transparente pentru utilizator "n ideea realizrii obiectivului urmrit de sistemul distribuit/, care coopereaz "n rezolvarea anumitor probleme. ,n sistem distribuit este omo!en c%nd componentele din care este construit -componente hard0are si soft0are/ sunt de acelai fel. Cel mai adesea, "n practic', se "nt%lnesc sistemele distribuite etero!ene -neomo!ene/, ale cror componente -hard0are . echipamentele electrice si electronice fizice, soft0are . pro!ramele de reea si procese care formeaz sistemul distribuit sunt fcute "n diverse limba+e de pro!ramare, sistemele de operare din nodurile reelei etc., si componente conceptuale . topolo!ia reelelor care intr' "n alctuirea sistemului distribuit, modul de comunicare, sincronizare si coordonare "ntre procese etc./ sunt diferite. 1ecesitatea proiectrii unor sisteme informatice distribuite este motivat' de c%teva avanta+e specifice. Cele mai importante dintre aceste avanta+e sunt: schimbul de informaii . creterea masiv' a cantitii de informaie si necesitatea de a schimba rapid informaii "ntre diferitele puncte aflate "n locuri !eo!rafic deprtate fac necesar' conectarea "ntre calculatoare autonome2 parta+area resurselor . o or!anizaie prefer' s' cumpere mai multe calculatoare mai ieftine si de puteri rezonabile dec%t s' cumpere unul sin!ur, mult mai puternic, dar mult mai scump2 "n acest mod, devine necesar' interconectarea acestor calculatoare mai mici "ntre ele, eventual cu un numr redus de calculatoare mai puternice ale cror resurse -memorie, putere a procesorului, periferice de capaciti mari/ s' fie parta+ate "ntre acestea2 costul mririi capacitii unei astfel de reele este mult mai mic dec%t "n cazul resurselor conectate la un sin!ur calculator, fie el c%t de puternic2 si!urana mrit "n funcionare . dac' un sistem de calcul este format dintr(un sin!ur calculator, defectarea acestuia face imposibil' utilizarea "ntre!ului sistem2 la proiectarea unui sistem distribuit, se tine seama, "n foarte mare msura, de si!urana "n funcionare a acestuia2 astfel, cderea unui nod nu perturb' funcionarea celorlalte, ci acestea preiau, "n multe cazuri, sarcinile celui czut2 performante mrite . prezenta mai multor procesoare "ntr(un sistem distribuit face posibil' reducerea timpului de realizare a unui calcul masiv2 acest fapt este posibil prin "mprirea sarcinilor "ntre diferite procesoare, colectarea ulterioar' a rezultatelor pariale si determinarea rezultatului final2 acest procedeu este cunoscut sub numele de paralelizare a calculului2

specializarea nodurilor . proiectarea unui sistem de calcul autonom, cu mai multe funcionaliti, poate s' fie foarte dificil' si, din motive practice2 aceast' proiectare poate s' fie simplificat' prin "mprirea sistemului "n module, fiecare modul implement%nd o parte din funcionaliti si comunic%nd cu alte module. 3ificultatea construirii unor astfel de sisteme apare "n momentul elaborrii al!oritmilor de prelucrare ce sunt folosii "n astfel de sisteme. )l!oritmii utilizai "n sistemele distribuite -ca de altfel "n toate sistemele/ trebuie s' fie coreci, fle$ibili si eficieni. 3ezvoltarea unui al!oritm distribuit difer, esenial, de dezvoltarea unui al!oritm centralizat datorit', "n principal, particularitii sistemelor distribuite . lipsa cunotinelor despre starea !lobal', lipsa unui timp !lobal, nedeterminismul etc. 1.4. Concluzii 1oile tehnici si metode de analiz', proiectare, pro!ramare si testare a sistemelor informatice trebuie s' dezvolte acele funciuni "n care imprimarea s' fie "nlocuit' cu succes de toate celelalte modaliti de prezentare, conservare si protecie a informaiei. )plicaii distribuite &out of the paper& cu un !rad ridicat de securitate al informaiilor manipulate sunt redate "n 546 si 576. *ntr(un conte$t mai !eneral, pentru eliminarea documentelor imprimate, trebuie s' acioneze factorii decizionali din interiorul or!anizaiei, fiind motivai de efectele pozitive de antrenare multipl', pe care le !enereaz procedurile de folosire e$clusiv' a documentelor "n format electronic. Securitatea "n cadrul sistemelor distribuite reprezint un lucru esenial, deoarece, prin sisteme distribuite, se implementeaz aplicaii de comer electronic, aplicaii bancar( financiare si multe alte tipuri de aplicaii "n care confidenialitatea, autenticitatea si nerepudierea sunt absolut necesare. 8imitarea curent' a tehnolo!iei "n sistemele distribuite -chiar si "n sistemele dedicate/, dar mai ales "n 9nternet, este parado$al'. 3ei e$ist' instrumente cripto!rafice puternice pentru asi!urarea confidenialitii, inte!ritii, autenticitii si a nerepudierii at%t din cate!oria cifrurilor cu chei secrete -simetric' . Ri+ndael, :0ofish, ;lo0fish, serpent, RC<, 3#S, 73#S, 93#)/, c%t si a cifrurilor cu cheie public' -asimetric' . RS), 3S), #l =ammal, >?O@ Scheme/, totui, rsp%ndirea acestor tehnolo!ii este obstrucionat' de forte de pia, care fac presiuni puternice asupra companiilor de a realiza noi si noi produse, noi si noi aliane. *n aceste condiii, chiar dac' al!oritmii, protocoalele si mecanismele de securitate sunt suficient de puternice "n teorie, calitatea standardelor -"n practic'/ si, mai ales, a implementrilor -de multe ori, simplificate inadecvat/ fac ca tehnolo!iile de criptare folosite "n sistemele si aplicaiile distribuite s' aib unele slbiciuni inacceptabile 5A6. O alt' problem' le!at' de pia o reprezint lipsa unor standarde unanim acceptate, privitoare la securitatea tranzaciilor si a comunicaiilor "n sisteme distribuite -implicit etero!ene/. 3ou' tehnolo!ii, SS8 -Securit SocBet 8a er/ si S(C::D -Secure C::D/, au primit o oarecare acceptare "n ultimii ani c%nd @9S), ?asterCard si ?icrosoft au intrat "n competiie. )stzi, divizarea pieei "n productori si utilizatori de mainframe(uri, DC(uri, telefoane mobile si D3)(uri, echipamente de telecomunicaii, smartcarduri etc., a creat interese deosebite "n elaborarea de standardelor, a condus la unele practici a!resive, "n special, la !i!ani "n domeniul hard0are si soft0are ca 9;?, Sun ?icros stems sau ?icrosoft. *n comunitatea DC(urilor -si nu numai, chiar si "n telefonie mobil'/, "n cadrul creia opereaz ma+oritatea utilizatorilor, securitatea a fost

si este "nc mult i!norat'. Sistemele de securitate ale acestor tipuri de echipamente electronice au serioase -si cunoscute/ bree de securitate. Chiar dac' sistemele de operare ale reelelor "n care sunt conectate DC(urile au implementate m'suri sofisticate de securitate, ele nu "nltura vulnerabilitatea mainilor conectate, care induce reelei o anumit' insecuritate. :rei lumi &culturale& deosebite, DC(urile, mainframe(urile si dispozitivele mobile, conver! pe 9nternet si "n dezvoltarea de sistem si aplicaii distribuite dedicate, "ntr(un moment "n care securitatea tranzaciilor, comunicaiilor si a datelor a crescut "n contiina utilizatorilor care cer m'suri din ce "n ce mai eficiente "n acest domeniu. 9storia su!ereaz c', "n acest caz, viitorul aparine unor standarde deschise, care s' nu fie blocate de drepturi de proprietate inhibitorii. ,ltimii ani au subliniat viitorul deosebit al unei arhitecturi de securitate deschis', intens cercetat' si discutat' la ora actual', care s' fie liber' de ta$e de licena si care s' stea la baza standardelor de securitate 9nternet ce vor fi folosite si "n sisteme distribuite si "n comerul electronic. Capitolul 4 Cerine ale realizrii aplicaiilor 0eb 4.1. )bordri metodolo!ice 9n!ineria Eeb este un domeniu nou al in!ineriei soft0are, care pune accent pe dezvoltarea sistemelor Eeb. 3ei utilizarea unor metodolo!ii de proiectare nu este "nc o practic uzual "n domeniul in!ineriei Eeb, necesitatea unor abordri sistematice ce trebuie adoptate atunci c%nd se dezvolt sisteme comple$e este astzi lar! acceptat. 3ezvoltarea aplicaiilor Eeb are c%teva caracteristici care difer de dezvoltarea altor tipuri de aplicaii. De de o parte, "n procesul de dezvoltare particip diferite tipuri de actori -staBeholders/: analiti, utilizatori, desi!neri, e$peri "n marBetin!, multimedia i securitate etc. De de alt parte, principalele caracteristici ale acestor sisteme sunt structura de navi!are, interfaa cu utilizatorul i capacitatea de personalizare. Structura necesit un !hid intuitiv pentru a evita ca utilizatorul s se piard "n spaiul de navi!are. Droiectarea interfeei cu utilizatorul trebuie s ia adesea "n calcul aspecte multimedia i de marBetin!. *n Rom%nia, e$ist foarte mult literatur de specialitate care abordeaz aspecte ale proiectrii interfeei cu utilizatorul i interfeei !rafice a siturilor Eeb, dar mai puin despre metodolo!iile de proiectare a acestora. 3e aceea am considerat necesar o trecere "n revist a acestor abordri. *n ultimii ani, au fost propuse c%teva abordri pentru dezvoltarea sistemelor Eeb. )ceste metode ofer elemente de modelare specifice pentru analiz i proiectare, multe dintre ele definesc o notaie proprie utilizat pentru reprezentarea !rafic a elementelor. )proape toate propun procese specifice pentru a spri+ini dezvoltarea sistematic sau semi(automat a aplicaiilor Eeb. #scalona i >och -4FFG/ arat c doar c%teva dintre metodolo!iile Eeb e$istente -13: ( 1avi!ational 3evelopment :echniHues, OOC3? ( Ob+ect( Oriented C permedi 3esi!n ?ethod, ,E# ( ,?8(based Eeb #n!ineerin!, E4FFF/ "ncep ciclul de dezvoltare cu o analiz detaliat a cerinelor. )lte abordri analizate de autori propun tehnici clasice pentru analiza cerinelor Eeb sau i!nora aceast faz a procesului de dezvoltare. )naliza cerinelor este considerat de toate abordrile in!ineriei

soft0are ca fiind un pas cheie "n dezvoltarea unor sisteme soft0are de succes. #fortul investit "n analiza cerinelor reduce "n mod considerabil deficientele "n fazele ulterioare ale dezvoltrii. Specificarea cerinelor const "n realizarea unei descrieri a cerinelor utiliz%nd diferite tehnici: de la descrierea te$tual informal la specificaia formal "n limba+e precum limba+ul I. #scalona i >och -4FFG/ au dezvoltat un metamodel comun pentru reprezentarea conceptelor i relaiilor in!ineriei cerinelor Eeb -Eeb reHuirements en!ineerin! -EebR#/. ?etodolo!iile de proiectare a aplicaiilor Eeb disponibile "n literatura de specialitate i care vor fi prezentate pe scurt "n pa!inile urmtoare pot fi clasificate conform prerii lui 3istante et al. -4FFJ/ dup cum pun accent pe &ce& se cere s fac aplicaia -proiectare conceptual "n domeniul problemei/ sau pe &cum& poate satisface aplicaia cerinele i cum poate implementa ceea &ce& se cere s fac aplicaia -proiectarea lo!ic "n domeniul soluiilor/. ,E)( ,biHuitous Eeb )pplication, OOC3?, OOES ( Ob+ect(Oriented Eeb Solution i OO(C ( Ob+ect(Oriented C permedia ?ethod se "ncadreaz "n prima cate!orie, "n timp ce ,E# i Eeb?8 ( Eeb ?odelin! 8an!ua!e pot fi considerate ca fiind metodolo!ii hibride, deoarece acoper at%t proiectarea conceptual c%t i proiectarea lo!ic. ?etodolo!iile de proiectare conceptual fac abstracie de detaliile de implementare i ofer o privire de ansamblu asupra sistemului, din punctul de vedere al utilizatorilor. ?odelarea conceptual este punctul de plecare pentru implementarea sistemelor comple$e. :otui, distana mare "ntre modelul conceptual al unei aplicaii Eeb i implementarea sa face ca utilizarea proiectrii conceptuale s fie insuficient pentru dezvoltarea unei aplicaii Eeb. 3ac nu e$ist niveluri de proiectare intermediar pentru translatarea specificaiilor conceptuale "n proiectarea implementrii, atunci activitile de implementare a unei aplicaii Eeb pot s aib loc independent de proiectarea conceptual, ceea ce ar conduce la o risipire a efortului. :endina unor cunoscute metodolo!ii de proiectare este de a se dezvolta spre abordri inte!rate, care s acopere "ntre! ciclul de via al aplicaiilor Eeb. Drintre metodolo!iile care urmeaz aceast direcie se numra OO(C, OOES, ,E# i OOC3?. 4.4 Concluzii ?etodolo!ia DRO(91C8,S9@ face o distincie clar "ntre proiectare -care nu conine detalii de implementare/ i implementare, care ia "n considerare limba+ul de implementare folosit, !ruparea "n pa!ini, folosirea meniurilor, le!aturile statice i dinamice. 3istincia este similar cu distincia fcut "n proiectarea bazelor de date "ntre schema conceptual i schema lo!ic -de e$emplu, schema relaional/. ?etodolo!ia Dro(9nclusiv propune urmtoarele faze de dezvoltare a aplicaiilor Eeb: Specificarea cerinelor2 ?odelarea informaiilor2 Droiectarea navi!rii2 Droiectarea prezentrii2 9mplementarea2 :estarea i evaluarea2 *ntreinerea i dezvoltarea. Kiecare dintre aceste faze conine mai muli pai, unii obli!atorii, alii necesari doar pentru aplicaiile foarte comple$e. )plicarea metodolo!iei este e$emplificat pe o aplicaie 0eb destinat persoanelor "n v%rst i cu dizabiliti. 9n cadrul acestei etape este

prezentat structura funcional -arhitectura/ a aplicaiei, structura de date i soluia de implementare. ;iblio!rafie Schneier, ;.: )pplied Cr pto!raph , second edition, #ditura Lohn Eile M Sons, 1NN<. 9van, 9:, D. Docatilu, C. :oma, )l. 8eau: ?(applications: e7(com. *n: 9nformatic' #conomic' 1r. 7-1N/O4FF1, ;ucuresti, 4FF1. 9van, 9., D. Docatilu, ?. Dopa, C. :oma: Semn'tura electronic' si securitatea datelor "n comertul electronic. *n: 9nformatic' #conomic' 1r. 7O4FF4, ;ucuresti, 4FF4. 9van, 9., D. Docatilu, ?. Dopa, C. :oma, 8. ;reda: Kiabilitatea m(aplicatiilor bazate pe tranzactii. *n: Revista Rom%n' de 9nformatic' si )utomatic', vol. 17, 1r. 4, ;ucuresti, 4FF7. :anenbaum, ).S.: 3istribuited Operatin! S stems, #ditura Drentice Call, 1e0 PorB, 1NNQ. Datriciu, @.@.: Cripto!rafia si securitatea retelelor de calculatoare cu aplicatii "n C si Dascal, #ditura :ehnic', ;ucuresti, 1NNG. Datriciu, @.@., 9. ;ica, ?. #ne(Dietroseanu: Securitatea 9nformatic' "n ,19R si 9nternet, #ditura :ehnic', ;ucuresti, 1NNA. Datriciu, @.@., 9. ;ica, ?. #ne(Dietroseanu, C. @'duva: Securitatea comertului electronic, #ditura ;9C )88, ;ucuresti, 4FF1.