1. Tendine n dezvoltarea Societii Informaionale. Aspecte privind managementul de Informaie Geografica 1.1.

Rezumat Acest articol este o sinteza a activitilor desfurate n ultimii ani n dezvoltarea Societii Informaionale la nivel european dar si n dezvoltarea Societii Informaionale Glo!ale si a materialelor rezultate. "r a avea pretenia de originalitate acest articol acoper n cele cinci capitole n care este structurat urmtoarele aspecte. #n primul capitol sunt prezentai termenii cu care se opereaz pe parcursul ntregului articol precum si importanta lor pentru ca n urmtoarele doua capitole sa se creioneze conte$tul general si conte$tual politic care a stat la !aza acestei sinteze. %rmtorul capitol se concentreaz pe prezentarea activitii de standardizare cu particularizare la managementul informaiei geografice ocup&ndu'se de su!iecte cum ar fi( ce se standardizeaz n managementul de informaie geografica si Geograp)ic Information S*stems +GIS, care sunt organismele europene si internaionale care se ocupa de standardizare n general si de domeniu care este locul interopera!ilitii si la ce se refera ea care sunt cele mai importante standarde n domeniu. -u meniunea ca n Rom&nia nu se poate vor!i despre activiti de adoptare.adaptare.dezvoltare de standarde privind managementul de informaie geografica la nivel naional dei activitatea de dezvoltare de aplicaii care utilizeaz informaia geografica este n plina efervescenta ultimul capitol prezint c&teva concluzii si recomandri precum si punctul de vedere al -omisiei /uropene e$primat cu ocazia 0ile Internaionale a Standardelor. -uvinte c)eie( pu!lic sector information +1SI, informatie geografica +GI, spaial data infrastructures +S2I, e'government I3S1IR/ standardizare interopera!ilitate. 1.4. Introducere 2ezvoltarea Societii Informaionale a fost unul dintre cele mai importante scopuri ale politicii %niunii /uropene de c&nd Tratatul de la 5aastric)t din 1667 a dat %niunii /uropene responsa!ilitatea integrrii reelelor transeuropene n transporturi energie si telecomunicaii. Termenul de Societate Informaionala si'a propus de la nceput sa nglo!eze mulimea de politici iniiative si investiii necesare trasrii creterii economice si a competitivitii si sa spri8ine dezvoltarea unei societi puternice !azata pe crearea si utilizarea de cunotine produse si servicii. A!ordarea europeana a dezvoltrii Societii Informaionale depinde n esena de doua aspecte ale li!eralizrii sectorului de telecomunicaii pentru a spori accesul fizic la reele si servicii si 9li!eralizarea9 sectorului pu!lic de informaii +pu!lic sector information : 1SI, pentru a facilita reutilizarea si pentru a crea o piaa si o industrie de informaii pentru a furniza servicii mult mai eficiente si pentru a spri8ini participarea pu!lica. Informaia geografica +Geograp)ic Information : GI, este recunoscuta ca fiind o componenta c)eie a 1SI din doua motive( GI are o valoare economica semnificativa. Acest aspect a fost !ine evideniat n unul dintre studiile fcute pentru -omisia /uropeana ;1<= n care s'a estimat valoarea economica a 1SI n /uropa la ><'?< de miliarde de /uro pe an din care mai mult de 8umtate provenind din GI +servicii cartografice amena8area teritoriului si proprietate servicii meteorologice date despre mediu,.

GI are o valoare politica deoarece permite evaluarea integrata a politicilor n diferite sectoare +agricultura transporturi dezvoltare regionala mediu,. Recunoaterea importantei GI la nivelul politic s'a dezvoltat m&na n m&na cu interesele pentru dezvoltare dura!ila care au fost incluse n Tratatul de la Amsterdam din 166? ca fiind unul dintre scopurile importante ale %niunii /uropene. #n acelai timp un numr de 2irective europene referitoare la mediu cer colectarea integrarea si analizarea informaiilor geografice pentru evaluarea impactului monitorizare si revizuire. #n 4<<1 cei trei -omisari responsa!ili cu mediul cercetarea si dezvoltarea economico'financiara si /%R@STAT au semnat un 5emorandum of %nderstanding n vederea spri8inirii crerii unei infrastructuri de informaie spaiala +Infrastructure for Spatial Information in /urope : I3S1IR/,. 1.7. -oncluzii 2in referirea la evaluarea preA3AIB ;6= a proiectelor de cercetare C dezvoltare e$istente se poate spune ca /uropa este n ntregime anga8ata n dezvoltarea de standarde de interopera!ilitate si e$ista o comunitate de cercetare C dezvoltare care s'a orientat pe cercetarea care conduce direct la produs cu estimri de loc negli8a!ile n ceea ce privete minimizarea riscului menion&nd faptul ca standardele sunt capa!ile sa defineasc piaa de produse. Te)nologiile de interopera!ilitate sunt dezvoltate mai rapid economic si cu risc economic redus prin intermediul Interopera!ilit* 1rogramme +I1, al lui @G-. A8utat de catre @G- IS@.T- 411 a creat 3eD EorF Items pe msura ce se completeaz unele e$istente. /$ista un gol ntre standardele cerute de /uropa n particular pentru ca necesita investigarea interopera!ilitii semantice si ontologice mult mai n detaliu dec&t cele conduse de programul de interopera!ilitate din S%A. Acum e$ista suficiente standarde de interopera!ilitate pentru a lucra foarte !ine dar este necesara o stimulare pe msura implementrii. /ste prefera!il ca at&t programele -omisiei /uropene c&t si cele de la nivel naional i.sau regional sa includ programe de aciuni comune referitoare la interopera!ilitate care vor tre!ui sa testeze com!inarea de standarde si sa cerceteze capacitatea de construire. Acestea se pot referi la programul e'-ontent care pune accentul pe necesitatea de reunire a organizaiilor pu!lice si private dar cu acordarea unei atenii deose!ite interopera!ilitii. #n consecina este necesara o definiie a ceea ce nseamn un proiect !un de interopera!ilitate. Sunt necesare metodologii model +G2I 3RE este un e$emplu %G Invest to Save este de asemenea valida, pentru astfel de proiecte si o inserie de standarde si proiecte de contientizare care sa spri8ine aceasta aciune. /Te5II ;4= nu las sa se neleag ca o!inerea interopera!ilitii s'ar !aza doar pe crearea de standarde mai degra! s'ar putea !aza pe cooperarea instituionala g)idata de GI3I/ ;H= si spri8inita de aciuni te)nice si programe. -ercetarea si dezvoltarea din domeniul GI din /uropa va tre!ui sa se orienteze pe o!iective de prestandardizare nu neaprat cu intenia de a iei pe piaa C conduse de AGIB/ dar cu industria pe post de utilizator C precum si pe proiecte pilot de interopera!ilitate.

Interopera!ilitate este o metoda de standardizare. Adoptarea de standarde pentru spri8inirea implementrii interopera!ilitii este o piatra de )otar pentru administrarea infrastructurii informaionale. -u toate ca metadatele reprezint o a!ordare cruciala a accesului la datele geografice parta8area si actualizarea datelor si spri8inirea diversitii multilingvistice implementarea IS 1611I va accelera dezvoltarea altor standarde geospaiale asociate. /Te5II ;4= considera ca sta!ilirea consensului n ceea ce privete interopera!ilitate n GI este o caracteristica dezira!il importanta n dezvoltarea Infrastructurii de Informaie Geografica +Geograp)ical Information Infrastructure : GII,. 1rovocrile si oportunitile cu care se confrunta implementarea unei infrastructuri de informaie geografica europeana continua sa fie e$trem de comple$e. Adevratul motiv nu se afla doar n te)nologie ci si n necesitatea de a clarifica cerina reala sursele de finanare si politica. 2iferitele a!ordri de la nivel naional si regional tre!uie reconciliate si tre!uie discutat si lansat un nou plan educaional pe termen lung pentru contientizarea valorii interopera!ilitii. 1e !aza e$perienei din diferite conte$te de lucru se pot formula urmtoarele recomandri( termenii si condiiile de accesare si de utilizare a informaiei geografice tre!uie proiectai pentru a facilita si promova utilizarea ei la ma$im de ctre indivizi si organizaii si se va defini clar ceea ce se va accesaJ termenii si condiiile de utilizare a tuturor informaiilor geografice din sectorul pu!lic tre!uie sa fie pu!lice si li!er disponi!ile ca parte a serviciului de metadate ;4= ;>=J va tre!ui ca 1SI inclusiv GI sa fie vzut gratuit la punctul de accesJ utilizarea GI va tre!ui sa fie ma$imizata prin stimulente care sa promoveze parta8area de dateJ se vor dezvolta regimuri financiare inovatoare care sa ma$imizeze producia dura!ila i.sau costul.eficiena si utilizarea de informaie geografica +de e$emplu cofinanarea, compati!ile cu statutul datelor +date de referina date de interes general date orientate tematic s.a., ;4= ;H= ;6=. condiiile de liceniere si drepturile de utilizare vor tre!ui sa se armonizeze cu cele de la nivel europeanJ armonizarea drepturilor si a licenelor va tre!ui sa fie nceput prin consultarea principalilor furnizori si utilizatoriJ principiile de nediscriminare transparenta si de respectare a regulilor vor fi ncura8ate si vor face su!iectul unor reglementari clare av&nd ca scop( asigurarea faptului ca factorii dominani nu a!uzeaz de poziia lor si ca se menine nivelul de domeniu pentru modul n care 98oaca9 diferiii operatoriJ asigurarea faptului ca furnizorii pun la dispoziie informaie de mare acuratee despre produsele si serviciile lorJ recunoaterea faptului ca privatizarea unei activiti din sectorul pu!lic tre!uie sa ai! n vedere drepturile la informaie care au fost de8a sta!iliteJ furnizarea de consultanta independenta pentru a media si a ar!itra ntre diferitele niveluri de guvernare si ntre sectorul pu!lic si cel privat atunci c&nd este necesar.