Al treilea oras ca marime din Statele Unite ale Americii, Chicago se afla n nordul teritoriului american , pe tarmul sud

- vestic al Lacului Michigan , la 176 metri altitudine a soluta, intr-o !ona de c"mpie stra atuta de r"urile Chicago si Calumet# Cu o populatie de peste $%1&''' locuitori si o suprafata de circa ()() *m + , Chicago este considerat o metropola americana , densitatea - $66,& locuitori . *m + / # Marea metropola americana are o istorie relativ recenta # 0inutul apartinea tri urilor de indieni# 1rimii europeni care a2ung aici , n 167% sunt e3ploratorii france!i Louis 4olliet si 4ac5ues Mar5uette# 1rimii colonisti sositi pe aceste meleaguri gasesc un pam"nt neprimitor, mlastions, cu lacuri mici si numeroase, r"uri sovaitoare si vecinatatea unei mari cu apa dulce 6-7 Lacul Michigan , )7'16 *m + , +)6 m ad"ncimea ma3ima /# 8n ciuda acestor realitati aparent neprimitoare ei construiesc n 1$'% fortul 9ear on , cu scopul principal de a-i apara mpotriva indienilor, dar acestia reusesc sa-l distruga n 1$1+ : fortul este reconstiuit n 1$16 si va fi permanent locuit p"na n 1$%' # 0"nara ase!are prindea contur destul de lent, putinele case din lemn care s-au ridicat n 2urul fortului erau destinate locuirii, dar mai ales comertului# 9upa 1$1$ , c"nd 8llinois este cunoscut ca stat, noua ase!are continua sa l"nce!easca# Comertul a fost p"rgia ce a propulsat viitoarea metropola, portul de la tarmul Lacului Michigan devenind din ce n ce mai activ# Un eveniment de mare nsemnatate pentru viitorul micii ase!ari se leaga de deschiderea canalului ;rie, n 1$+), prin care <ceanul Atlantic a nceput sa comunice cu Marile Lacuri, deci inclusiv Lacul Michigan, statele cu iesire la ocean din estul Statelor Unite ale Americii fiind astfel puse n legatura cu !ona lacurilor nord = americane # Mai mult , acest canal modifica directia de deplasare a emigrantilor de pe a3a ce o forma valea r"ului <hio catre nord , Chicago devenind principalul loc de popas pe drumul lung al cuceririi > ?estului Sal atic > # 8n 1$%7 Chicago este declarat oras , av"nd &+'' locuitori # La nceput orasele au aparut n 2urul unui element favori!ant al unei regiuni geografice - o intersectie , un loc fortificat , un nucleu administrativ,o resursa naturala , un port , Chicago , Moscova , @oma , 4ohannes urg , @otherdam /# ;le erau produsul organic al mediului ncon2urator , repre!entau o concentrare de oameni cu o anumita capacitate de munca , de productie , dar si cu anumite nevoi de e3igente , pentru a caror satisfacere tre uiau sa se organi!e!e si sa efectue!e schim uri # Comertul creste vertiginos , solicit"nd o intensificare a transporturilor # 0raficul naval de pe Lacul Michigan devine insuficient , desi sporeste foarte mult # Apar noi cai de comunicatii- se construiesc canalele Chicago si 8llinois n 1$&$ care fac legatura cu sistemul naviga il al fluviului Mississippi : liniile de cale ferata se nmultesc n asa masura nc"t n 1$)6 orasul devine principalul nod de cale ferata al S#U#A# : n 1$6( este de2a deservit de linii transcontinentale feroviare si rutiere # Aceasta de!voltare a transporturilor si comertului are urmari imediate asupra aspectului ur anistic # Aumarul populatiei creste rapid , ceea ce declansea!a o crestere a spatiului construit pentru care este caracteristic lemnul# Aceasta este si cau!a care amplifica de!astruosul incendiu din

AAUL 1$)' 1$$' 1()' 1($'

Aumar de locuitori specific anului %'#''' locuitori )''#''' locuitori &#(&)#''' locuitori $#%1&#''' locuitori

$.( octom rie 1$71, ale carui urmari nefaste au nsemnat distrugerea completa a unui perimetru de 11,% *m + ce cuprindea peste )''' de cladiri si unde locuiau circa 1''#''' de oameni # Acest incendiu a avut si alte urmari - populatia ramasa fara locuinte a format noi comunitati in apropierea orasului sporind numarul su ur iilor , al oraselor satelit - ;vanston , Binnet*a , La*e Corest etc# 1e de alta parte , edilii au declansat reconstructia orasului pe a!a unui plan riguros de sistemati!are # Arhitecti ca - 4ennD , @oot , Eurnham , Sullivan , Alder si-au legat numele de marile edificii ale orasului # 8n 1$(' sunt ane3ate numeroase su ur ii ce du lea!a suprafata si numarul populatiei , 1#1''#''' locuitori / # ;fercenta construirii de noi cladiri culminea!a cu aparitia primilor !g"rie - nori , premiera mondiala a soluta , ce schim a aspectul oraselor lumii , nalt"ndu-le pe verticala , atri uind acesti uriasi de otel si sticla stilului american , indiferent de meridianele pe care sunt construiti # Compania Home Insurance Building , construita n 1$() , construieste n urmatorii +1 de cladiri cu 1+ si 16 eta2e # 0ot acum se conturea!a principalele !one functionale ale orasului - Loop , numita asa din 1$(' / , !ona centrala , situata la sud de varsarea r"ului Chicago , concentrea!a comertul , finantele si o parte a locuintelor celor avuti , care se sta ilesc n cea mai mare masura pe Fold Coast , Coasta de Aur / , o !ona de parcuri ntinse , vile ultraelegante presarate pe tarmul Lacului Michigan# Legatura ntre !onele Loop si Fold Coast se face printr-un frumos ulevard , Michigan Avenue , amena2at n 1(+' # Gonele industriale se concentrea!a n 2urul r"ului Chicago , n !ona Calumet , in lungul liniilor de cale ferata , form"nd areale ine delimitate n sud si sud-est # Gonele muncitoresti ncon2oara pe cele industriale , fiind masate si n nord si vest , n su ur ii dar si n !ona comple3ului portuar de la tarmul Lacului Michigan # ; drept ca simplitatea configuratiei oferea numeroase avanta2e , intre care si posi ilitatea sistemati!arii anticipate dar, n acelasi timp , a dus la o mare monotonie ur anistica , tiparul respectiv fiind multiplicat de mai multe ori # 9e fapt , acest tipar su forma de patrulater taiat n lung si lat de stra!i perpendiculare - 5uadrate = este cel al @omei Antice #;l a fost adoptat de multe tari europene , dar mai ales n America de marile orase , printre care este si Chicago , AeH Ior* , Euenos Aires , Javana , 1hiladelphia , Ciudad de MK3ico / # 9upa 1()' se construieste foarte mult , !ona comerciala este e3tinsa la vest de Loop , iar dupa 1(7' spre Aear Best Side # Cladirile ridicate n Chicago sfidea!a naltimile - John Hancock Center cu 1'' de eta2e , construit dupa 1(6' / , The Sears Tower cu 11' eta2e la vest de Loop , nceputa n 1(7' / = cea mai nalta cladire din lume &&% m - un alt comple3 de !g"rie - nori la A; de Loop care include Standard Oil cu $' eta2e , Water Tower Place cu 7& eta2e # Aceasta aglomeratie ur ana se confrunta cu o multitudine de pro leme # ;vident , cea mai acuta a fost si ram"ne concentrarea e3cesiva de oameni, mo!aicul de populatii originare din tarile celor sase continente# 9e!avanta2ul cel mai evident al marilor concentrari ur ane este congestionarea traficului ur an , Chicago, AeH Ior* , 0o*io , 1aris , Ciudad de Me3ico /# Ca urmare, deplasare n metropole devine foarte anevoioasa, cu nume -roase puncte de strangulare a circulatiei, iar !iua de lucru a salariatilor se lungeste cu orele pierdute pentru a a2unge de la locul de munca acasa# S-au adoptat c"teva soluti cu eficienta partiala - construirea unor noi autostra!i pentru usurarea transportului celor ce

lociesc n afara metropolei :noi !one industriale au fost amplasate direct in su ur iile celor mai ndeparta-te : s-au construit comple3e comerciale uriase n afara orasului # Un rol deose it a revenit si construirii aeroportului OHare , printre cele mai mari din Statele Unite ale Americii , care a angrenat amena2area a foarte multe ane3e n 2urul sau cre"nd locuri de munca pentru !eci de mii de oameni : amplasarea comple3elor de cercetari nucleare la Argonne Aational La oratorD si l"nga Eatavia# Spatiul ur an a nghitit suprafete uriase - orasul propriu - !is are )(',$ *m + , iar Chicago Standard Metropolitan Statistical rea - S#M#S#A# = ocupa ()() *m + : de la su ur ia ;vanston , n nord , care nu este ultima / si p"na la FarD , care nici el nu ncheie lantul su ur iilor / sunt peste 7' *m # 9ar metropola detinea si recorduri dintre cele mai detesta ile - crima organi!ata , gangsterii lui Capone e#t#c# Asta!i , alte triste recorduri se adauga celor enumerate - crimele si 2afurile n plina !i , consumul ridicat de droguri , conflictele rasiale ,mii de oameni morti su rotile celor 1)'' de autoturisme ce se scurg ntr-un minut pe cele mai multe stra!i ale orasului , aerul poluat # 1o!itia geografica a avanta2at foarte mult de!voltarea economica a orasului pe Lacul Michigan se aduceau cu navele minereu de fier si car une : pe caile ferate era adus cocsul din Appalachi : pe canale , cai ferate si sosele se aduceau din sud gr"nele si vitele preriei # Aceasta a ncura2at de timpuriu de!voltarea industriei - prima otelarie apare n 1$$' , construita la varsarea r"ului Calumet n Lacul Michigan , urmata n 1('' de altele n 8ndiana Jar or si , n 1('6 , de otelariile de la FarD # Chicago a devenit o renumita piata de gr"ne si de vite a atoarele au dominat viata economica p"na dupa anii 1(6' : paien2enisul cailor de comunicatii pe care nu l egalea!a nici o alta metropola a lumii # Chicago , situat n !ona agricola Middle Best si n cea ur an - industriala Aortheast , cu cele 1)#''' de intreprinderi pe care le detine , da 6 L din productia industriala a S#U#A# # 1rintre principalele ramuri si produse industriale se numara siderurgia , u!ine la FarD si Calumet / , aparata2ul electrotehnic si utila2ul electronic , trustul Genith / , automo ile , masini agricole , Mc# Cormic* , una din marile u!ine de tractoare din S#U#A# /, vagoanele si locomotivele electrice , trustul 1ullman / , utila2e grele , concernul 8nternational Jarvester /, comple3ele petrochimice , rafinariile , instalate la Bhiting , ;ast Chicago , FarD , Calumet cu o capacitate totala de )),& milioane tone / , aparatele electrocasnice ,principalul producator al Statelor Unite ale Americii / , industria carnii , mari a atoare n sud / , prelucrarea lemnului , moraritul , confectiile , ncaltamintea , tipariturile # <rasul este o renumita piata a gr"ului , a comertului cu vite , comerciali!are de cele ra Chicago Union Stoc* Iards / , ca si un mare centru financiar si comercial , sediul marilor anci , Continental 8llinois , Cirst Aational Ean* / , al urselor de marfuri si valori , MidHest Stoc* ;3change , Chicago Mercantile ;3change / , al unor puternice corporatii comerciale , Sears @oeleuc* , Marcor , 4eHel Companies / # Ca nod al cailor de comunicatii se remarca prin - %( de linii de cale ferata, ( aeroporturi , <MJare , MidHaD , Jarlem , AortherlD 8sland e#t#c# /: cel mai mare cople3 portuar pe ape interioare din S#U#A# cu un trafic de &'#'''#''' tone pe an : metroul inaugurat n 1$(+ , cu o retea de 1&% *m , din care 17 su teran : numeroase autostra!i # Chicago este un mare cetru de cultura si arta - universitati , UniversitD of 8llinois = 1$(7 , UniversitD of Chicago , Chicago State UniversitD , LoDola UniversitD , AorthHestern UniversitD / , mu!ee , Mu!eul de arta contemporana , Mu!eul stiintei si al industriei , Mu!eul de istorie naturala / , teatre , edituri # <rasul are o gradina otanica , acvariu , planetarium , parcuri ntinse , Frant , Milton Lee , <live , Euruham , Lincoln , Farfield / # 1rin aceste caracteristici , Chicago este considerat de specialisti o mare metropola americana #