CSR RESPONSABILITATE SOCIAL CORPORATIV

GUVERNANA CORPORATIV

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV

Istoric Evoluie - Iniiativa de Raportare Global Definire Experiena Romneasc Raportarea Social Studiu de Caz Tendine n Practica CSR Bibliografie

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL A CORPORAIILOR/ CORPORATIST/CORPORATIV

Geneza

Este un concept care se refer la o prezumtiv datorie pe care companiile (ca actori sociali) ar avea-o fa de toate prile implicate n desfurarea aciunilor presupuse de activitatea lor economic. Conceptul se refer la toate categoriile de companii, de la microntreprinderi pn la multinaionale. Prin datorie se nelege faptul c respectiva companie trebuie s acioneze n conformitate cu obligaiile pe care le are fa de prile implicate i respectnd nite principii morale acceptate de-a lungul tradiiei

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV Istoric

ANTICHITATE WW II

1953 1971 S.U.A. in anii 1980 1997 26 iulie 2000.

2006

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV

ANTICHITATE

Aciune responsabil din punct de vedere social

WW II

Conceptul, aprut dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, odat cu creterea economic i cu exacerbarea rolului jucat de companiile mari n societate, trebuie delimitat de acela de aciune responsabil din punct de vedere social. Acest din urm concept a aprut cu mult naintea secolului XX i se refer mai degrab la un punct singular din strategia unei companii vizavi de prile implicate, fr fi necesar vreun angajament fa de acestea sau fa de valorile sociale preexistente. Prin contrast, responsabilitatea social corporativ reprezint tocmai un angajament luat fa de societate i prile implicate n ceea ce privete aciunile din sfera activitii economice.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV 1953

In context american, paternitatea conceptului de CSR este atribuita lui Howard Bowen, in 1953, in lucrarea Social Responsabilities of the Businessman.
1971

Definitia responsabilitatii sociale presupune decizii si actiuni efectuate de conducatori pentru ratiuni economice sau tehnice. Comitetul pentru Dezvoltarea Economica (CED) aprofundeaza conceptul de CSR, inca din 1971 si face referinta la trei aspecte:
1. primul cuprinde responsabilitatile bazate pe indeplinirea functiilor esentiale ale intreprinderii, relative la productie, locuri de munca si crestere economica; 2. al doilea inglobeaza pe primul, include notiunea extinsa de responsabilitate, cu o sensibilitate la evolutiile societatii si ateptarile cu luarea in consideratie a problemelor de protectie a mediului, relatiilor sociale sau a informatiilor privind consumatorii; in fine, 3. al treilea tine seama de exercitarea responsabilitatilor care apar si conduc la ameliorarea mediului, cum ar fi: tintele pentru locurile de munca in favoarea populatiilor defavorizate.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV 1980 1980

Conceptul de responsabilitate societala a intreprinderii (Corporate Social Responsability) a aparut in S.U.A. in anii 1980, in timp ce, in Europa, utilizarea sa este mai recenta.
1999

n cuvntul su adresat participanilor la Forumul Economic Mondial, la data de 31 ianuarie 1999, fostul secretar general al Organizaiei Naiunilor Unite Kofi Annan a lansat o provocare liderilor economiei mondiale de a se altura iniiativei Global Compac Initiative , iniiativ ce i propune s reuneasc companii, agenii ale Naiunilor Unite, organizaii sindicale i ale societii civile, n jurul susinerii principiilor universale cu privire la societate i mediul nconjurtor .

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV 26 iulie 2000

Faza operaional a acestei iniiative ncepe la data de 26 iulie 2000.La aceasta au aderat companii, organizaii sindicale internaionale, organizaii ale societii civile avnd drept scop principal n promovarea celor 10 principii universale din sfera drepturilor omului, proteciei mediului i anticorupiei
Prin fora aciunii collective, iniiativa Global Compact, urmrete promovarea ceteniei corporatiste responsabile, astfel nct, sectorul de afaceri s devin parte a soluiilor provocrilor ridicate de fenomenul globalizrii. Cele zece principii universale promovate de Global Compact Initiative deriv din Declaraia Universal a Drepturilor Omului, Declaraia Organizaiei Mondiale a Muncii asupra Principiilor fundamentale i a Drepturilor de Munc, Declaraia de la Rio asupra dezvoltrii i proteciei mediului nconjurtor i Conveniei Naiunilor Unite mpotriva Corupiei. Global Compact Initiative, cere companiilor s adopte, s susin i s aplice n sfera lor de influen, un set de valori n domeniul drepturilor omului,standardelor de munc, protejrii mediului i anticorupiei:

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV INIIATIVA DE RAPORTARE GLOBAL- PREZENTARE GRI

nceput ca un proiect CERES n anul 1997, GRI promoveaz viziunea c raportrile companiilor asupra performanelor economice,sociale i de mediu trebuie s reprezinte o rutin comparabil cu cea a raportrilor de tip financiar. Misiunea GRI const n creterea comparabilitii i credibilitii rapoartelor asupra dezvoltrii sustenabile la nivelul companiilor din ntreaga lume. n realizarea viziunii sale, GRI a dezvoltat i mbuntit Cadrul de Raportare asupra Dezvoltrii Durabile, al crui instrument principal se constituie ntr-un ghid de raportare asupra aspectelor dezvoltrii durabile.Ghidul , sub forma unor principii i indicatori, este disponibil ca bun public. Pentru asigurarea unui nalt grad al calitii tehnice,al credibilitii i relevanei, Cadrul de Raportare este mbuntit n mod continuu printr-un efort multipartit.Peste 1000 de organizaii n peste 60 de ri, folosesc acest cadru n raportrile anuale asupra performanelor economice,sociale i de mediu.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV 1999 1999 n anul 1999 Programul Naiunilor Unite pentru Mediu devine partener GRI,asigurnd acesteia o platform global.Consiliul de conducere CERES decide n 2001 ca GRI s devin o instituie independent, iar din 2002 aceasta este relocat n Olanda. Iniiativa Global Compact i GRI au n comun importante similitudini: abordarea multipartit cu luarea n considerare a intereselor tuturor prilor interesate;ambele iniiative sunt aspiraionale, au un caracter voluntar, menite s vin n completarea cadrului de reglementare i nu s l nlocuiasc, gsindu-i rdcinile n conveniile internaionale sociale sau de protecie a mediului . 2006 Cea de-a treia generaie a ghidului de raportare este propus n anul 2006.Pe lng acesta , sunt date publicitii o serie de suplemente sectoriale la acest ghid, menite s nuaneze cadrul de raportare n domeniile mineritului, industriei automobilelor,sectorului bancar, al ageniilor publice etc. Un alt element al Cadrului de raportare l constituie aa numitele Protocoale - reprezint reeta fiecrui indicator i include termenii cheie, metodologiile de prelucrare a datelor, sfera de cuprindere.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV 2006 - GRI FRAMEWORK

CSR Responsabilitate Social Corporativ

CADRUL DE RAPORTARE - Principii de raportare

a. Materialitatea Informaiile cuprinse n rapoartele asupra dezvoltrii durabile trebuie s cuprind indicatori care s reflecte impactul economic,social i de mediu al organizaiei respective sau care pot influena aprecierea i deciziile prilor interesate. Materialitatea nseamn aprecierea msurii n care un subiect, respectiv un indicator devine semnificativ i relevant pentru a fi inclus n raport. n rapoartele financiare, materialitatea reprezint pragul informaional ce determin sau influeneaz deciziile economice ale investitorilor.n cazul rapoartelor de dezvoltare durabil, materialitatea nu se rezum doar la cuprinderea n acestea a aspectelor financiare ci presupune considerarea aspectelor economice, sociale i de mediu, respectiv abilitatea respectivei organizaii de a-i atinge obiectivele fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a i le atinge pe ale sale. Pentru a determina materialitatea unui raport se utilizeaz o combinaie de factori interni i externi, incluznd misiunea , valorile organizaiei, strategia competitiv,factori critici pentru succesul organizaiei,factori de risc, preocuprile exprimate n mod direct de ctre prile interesate, ateptrile de ordin social mai largi, precum i influena exercitat de respectiva organizaie asupra furnizorilor i asupra clientilor. Rapoartele trebuie s sublinieze performana organizaiei vis a vis de subiectele ,respectiv indicatorii care raspund cel mai bine principiului materialitii.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

CADRUL DE RAPORTARE - Principii de raportare

b. Contextul dezvoltrii durabile

Informaiile privind performanele unei organizaii trebuie incluse n contextul dezvoltrii durabile. Obiectivul constant al raportrilor l constituie modul n care o organizaie raspunde sau intenioneaz s contribuie n viitor la mbuntirea sau deterioarea condiiilor economice,sociale i de mediu.Pentru a testa dac o organizaie rspunde acestui principiu, se verific dac: -prezint modul n care este nelege conceptul dezvoltrii durabile i ii fixeaz obiective n acest sens; -organizaia i prezint preformanele n contextul larg al dezvoltrii durabile, din perspectiva recunoscut la nivelul sectorului economic n care i desfoar activitatea. -performanele sunt comunicate ntr-o manier care s surprind impactul activitilor sale n contextul geografic n care este prezent. -raportul descrie modul n care problemele sustenabilitii se relaioneaz cu strategia pe termen lung a organizaiei, cu riscurile,oportunitile i aspectele reelelor de furnizori.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

CADRUL DE RAPORTARE - Principii de raportare

c. Abordarea participativ

Organizaia trebuie s identifice prile interesate n activitile sale i s explice cum ntelege s se adreseze intereselor i nevoilor lor legitime.Msura n care organizaia rspunde acestui deziderat este dat de urmtoarele: -aceasta identific i definete prile interesate fa de care se consider responsabil; -raportul conine aspecte legate de procesele prin care prile interesate sunt angajate n activitile curente, precum i n procesele specifice raportului asupra dezvoltrii durabile;

CSR Responsabilitate Social Corporativ

CADRUL DE RAPORTARE - Principii de raportare

d. Completitudinea

Abordarea aspectelor i indicatorilor ce dau caracterul de materialitate a unui raport,definirea limitelor (entitilor de tipul subsidiarelor, subcontractorilor) acestuia sunt menite s asigure reflectarea aspectelor relevante ale impactului economic,social i de mediu, permitnd tuturor prilor implicate s evalueze performanele unei organizaii n perioada de raportare. Acest aspect este verificat prin: -raportul a fost elaborat lundu-se n considerare ntregul lan al entitilor constituit din furnizori i clieni,acoper i prioritizeaz toate informaiile relevante n raport cu principiile enunate; -raportul include toate informaiile relevante referitoare la toate entitile asupra crora i exercit controlul. informaiile din raport reflect toate evenimentele i aciunile semnificative din perioada de raportare i estimri rezonabile ale impactului unor evenimente din trecut care ar putea fi de neevitat sau ireversibile; -din raport nu sunt omise informaii relevante care ar putea informa sau influena evaluarea i deciziile diverselor pri interesate, sau care au un puternic impact economic,social sau de mediu.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Definirea CSR
Necesitate

Modelul clasic economic al firmelor a pus n principal, accentul pe: productie, exploatarea resurselor, interesele individuale, un interes minor al guvernului si o viziune generala a business-ului ca un sistem nchis. Modelul socio-economic accentueaza atentia care trebuie acordata calitatii vietii, conservarii resurselor, intereselor societatii si priveste business-ul ca pe un sistem deschis.
Ce reprezint responsabilitatea sociala a corporatiei (CSR) ??

filantropie din partea unei corporatii, adica actiuni cu caracter umanitar menite sa "ndulceasca" impactul activitatii sale? simpla respectare a legislatiei existente, adica minimum obligatoriu pentru ca firma respectiva sa poata exista ? politica de "Public Relations", adica nca un instrument "formal" prin care o companie si asigura un loc n competitia economiei de piata ?

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Definirea CSR
Definiie

Definitie: modalitatea n care o firm si desfasoara activitatea n cadrul sistemului legislativ si a reglementarilor stabilite de societate, n conformitate cu drepturile universale ale omului.

CSR reprezint un concept prin care companiile integreaz,voluntar, preocuprile de ordin social i de protecie a mediului in operaiunile lor de zi cu zi, precum i n relaiile cu prile interesate (stakeholders), pe msur ce acestea sunt tot mai contiente c un comportament responsabil conduce la un succes de durat n afaceri. Principala funcie a unei companii este aceea de a crea valoare prin producerea de bunuri i servicii n funcie de nevoile pieei,genernd astfel,profit pentru proprietari/acionari. Presiunile sociale i ale pieei au condus la o schimbare a valorilor i orizonturilor la care acestea se raporteaz .

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Definirea CSR
Provocri

Fenomenul globalizrii a creat noi oportuniti pentru companii, dar, totodat a condus la creterea complexitii organizaionale,companiile trebuind s-i asume noi responsabiliti, mai ales n rile n curs de dezvoltare. Considerentele legate de imagine i reputaie capt o importan tot mai mare, pe msur ce consumatorii i organizaiile neguvernamentale au nevoie de informaii asupra modului n care companiile i gestioneaz impactul eonomic,social i de mediu,n definirea comportamentului pe care l au fa de un produs/serviciu. Identificarea factorilor de risc,a factorilor de succes,presupune ca pe lng raportrile de tip financiar,s fie completate cu informaii/rapoarte ce merg dincolo de raportrile tradiionale. Pe msur ce cunoaterea i inovarea devin tot mai importante pentru competitivitatea companiilor, acestea sunt interesate n atragerea i meninerea unei fore de munc competente.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

ABORDAREA ROMNEASC
Programul CSR Romnia

cuprinde trei componente : 1. popularizarea unui domeniu cvasi-necunoscut, lipsit de critic i analiz n mass media romnesti: concepte, teorii, modele de CSR, dezbateri actuale producerea de analiz, iniierea unor programe de cercetare care s ofere o imagine real a pieei romnesti a investiiilor sociale precum si a practicilor companiilor romnesti n relaiile cu grupurile cointeresate oferirea de servicii n domeniul eticii n afaceri: seminarii, training, consultan.

2.

3.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

ABORDAREA ROMNEASC
Studiu

ntr-un studiu efectuat de ctre CSR Romnia, asupra practicilor de responsabilitate social n rndul companiilor romneti, relev o situaie de fapt oarecum ngrijortoare, dar i un puternic potenial de sinergie cu practicile n domeniu, la nivel global:
61% dintre respondeni susin c firmele lor nu sunt auditate social i nu public rapoarte sociale. 24% dintre companii sunt auditate social. Dintre companiile auditate social predomin multinaionalele. 37% dintre respondenii spun c firmele lor public rapoarte sociale. (cu toate acestea, marea majoritate a acestor companii nu au publicate rapoarte sociale pe site-uri.) 16,7% dintre oamenii de afaceri nu au auzit de companii romneti care raporteaz social. 76%, oamenii de afaceri afirm c firmele lor au coduri etice 35% dintre respondeni mrturisesc c firma lor nu evalueaz programele de investiii sociale Principalele metode de evaluare a investiiilor sociale sunt, n ordinea importanei, bugetul investit (70%), articole de pres (55,6%) i raportri ale ONG-urilor partenere n proiecte sociale (48%)

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Recomandare de introducere legislativ

Corelaii

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Studiu de caz RAPORTAREA SOCIAL

Studiu

Daca vorbim despre responsabilitatea sociala a companiilor, inevitabil vorbim si despre raportarea sociala. Cele doua sunt strans legate, fiind parti ale aceluiasi sistem: managementul de etica si conformitate. Insa, asa cum avem o multitudine de feluri in care se face CSR, la fel difera si modul in care se face raportare sociala.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Model standardizat versus model propriu de raportare

Studiu de caz RAPORTAREA SOCIAL

Exista eforturi de a standardiza ori reglementa cadrul de raportare sociala. Franta, de exemplu, a introdus o reglementare prin care companiile sunt obligate sa raporteze masurile pe care le iau cu privire la consecintele sociale si de mediu ale activitatii lor. Punctele 2 si 3 ale articolului 148 din Decretul Nr. 221 din 20 Februarie 2002 specifica destul de clar care sunt informatiile care trebuie sa apara intr-un astfel de raport. In 2007, Guvernul francez a decis abrogarea punctului 2 din respectivul articol, dar presiunea pentru raportare sociala asupra companiilor franceze continua sa-si faca simtita prezenta. Danemarca, spre deosebire de Franta, a preferat sa adopte in luna mai a anului 2008 un Plan de Actiune pentru CSR, care continua politica Guvernului danez privind dezvoltarea sustenabila si care traseaza in mod explicit liniile de raportare. Nu este o lege, dar are forta unei legi pentru toti cei care doresc sa se alinieze politicii responsabile a Guvernului danez.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Model standardizat versus model propriu de raportare

Studiu de caz RAPORTAREA SOCIAL

Pe de o parte, exista o tendinta globala printre marile companii in a apela la un model standardizat. Pornind de la ideea ca este nevoie de acelasi model la nivel global pentru o cat mai mare transparenta si eficienta, aceste companii apeleaza la sistemul GRI G3 dezvoltat de Global Reporting Initiative. Pe de alta parte, sunt companii care prefera sa foloseasca un model propriu, special realizat pentru a corespunde standardelor SA 8000 sau AA 1000. Dincolo de beneficiile pe care cu siguranta ca le introduce un sistem standardizat de raportare, exista si un posibil dezavantaj: organizatiile care adopta un astfel de sistem ar putea deveni interesate doar sa bifeze la capitolul "raportare, in loc sa evalueze programele de CSR si ulterior sa comunice performantele. Dintr-o responsabilitate asumata, raportarea sociala ar putea deveni o nevoie de piata care mentine un jucator economic in cadrul definit de cei care folosesc un anumit sistem (indiferent ca este vorba de GRI G3, SA 8000, AA 1000 sau altul). Dorinta companiilor de a deveni cat mai bune in ceea ce fac ar putea disparea treptat, singura lor preocupare fiind aceea de a raspunde unor structuri rigide.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Scopul raportarii sociale

Studiu de caz RAPORTAREA SOCIAL

Raportarea sociala, pe langa faptul ca asigura evaluarea si comunicarea modului in care lucreaza companiile, contribuie si la construirea credibilitatii. Nu e suficient sa renunti la becurile obisnuite sau sa le oferi angajatilor posibilitatea sa munceasca fara a-si face griji pentru siguranta copiilor. Este necesar ca stakeholderii (de la actionari si angajati pana la ONGuri si comunitate) sa fie convinsi ca repectivele actiuni asigura dezvoltarea durabila a companiei si a comunitatii.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Cum se realizez CSR ?

Studiu de caz RAPORTAREA SOCIAL

De regula, componentele unei raportari sociale decurg din strategia companiei. Daca aceasta include aspecte de etica si conformitate, atunci va furniza o mare parte din indicatorii relevanti pentru raportarea sociala. In cazul in care o organizatie doreste sa inceapa de la zero un proces de raportare sociala, lucrurile sunt mai complicate: este nevoie de un audit de etica si conformitate, care sa evalueze starea de sanatate organizationala si sa identifice potentialele riscuri. Urmeaza apoi crearea acelor mecanisme (politici interne, coduri de conduita pentru angajati, structuri de monitorizare si reglementare, training-uri specifice pentru constientizarea schimbarii culturii organizationale de catre toti angajatii, masuri de greening) pentru a putea avea ce sa se raporteze.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Raportarea sociala nu e totuna cu raportul de CSR

Studiu de caz RAPORTAREA SOCIAL

Desi multi le confunda, aceste doua concepte sunt diferite. Raportarea este intregul proces de evaluare si de comunicare a rezultatelor acestei evaluari. Raportul de CSR este in schimb documentul final prin care se prezinta concluziile procesului de raportare. Distinctia intre cele doua concepte este importanta pentru ca ea face diferenta intre cei care practica raportarea sociala pentru ca vad in ea un beneficiu si cei care o fac doar ca sa comunice. Pentru a intelege mai bine diferenta, ne putem gandi la doua companii americane: Wall-Mart si ENRON. Ambele au sau au avut programe de etica si conformitate. In schimb, Wall-Mart chiar a actionat. A renuntat la colaborarea cu acele companii din Asia care foloseau copii drept muncitori, chiar daca asta i-a adus pierderi. ENRON in schimb a vopsit gardul astfel incat sa dea impresia ca totul este in regula in interior si a raportat performante financiare si sociale false

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Paii Raportrii Sociale

1. Auditul de etica si conformitate

Auditul de etica si conformitate se adreseaza in mod special managementului organizatiilor si are avantajul ca identifica potentiale riscuri si propune posibile solutii. Pe de alta parte, aceasta evaluare trebuie sa fie realizata exclusiv de auditori externi pentru a respecta principiile independentei si integritatii. Rezultatul auditului de etica si conformitate, impreuna cu strategia organizatiei ofera o lista de indicatori de urmarit in cadrul raportarii sociale

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Paii Raportrii Sociale

2. Stakeholder Analysis

Acest tip de analiza e menit sa identifice acei stakeholderi relevanti pentru o organizatie si impactul asupra lor. De exemplu, pentru o companie care produce ciment, mediul constituie un stakeholder extern. In schimb, pentru o companie de consultanta cu 500 de angajati, mediul nu mai este un stakeholder la fel de important ca, de exemplu, proprii angajati. Asta nu inseamna ca mediul dispare dintre stakeholderii companiei respective, ci doar ca ponderea pe care o are in raportare va fi mai mica. O clarificare: mediul este un stakeholder, dar nu unul care poate contribui in mod direct la misiunea de raportare pentru ca, logic, nu poate comunica. Ong-urile care se ocupa cu protectia mediului reprezinta ceea ce eu am numit stakeholderi rationali si, ca atare, pot participa in mod direct la procesul de raportare.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Paii Raportrii Sociale

3. Evaluarea dimensiunilor raportarii sociale

Acest pas consta in stabilirea perioadei de timp acoperite de raportare, in construirea scheletului pe baza caruia se va realiza analiza, precum si in stabilirea factorilor care vor contribui la acest proces. De regula, raportarile sociale acopera o perioada de un an. In functie de domeniul de activitate (petro-chimie, de exemplu) acestea pot acoperi si o perioada de 6 luni (atat cat dureaza semestrul fiscal, astfel incat sa coincida cu raportarile financiare si sa ofere investitorilor o imagine mai clara asupra performantei organizationale).

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Paii Raportrii Sociale

4. Exercitiul de raportare

Exercitiul de raportare (Social Reporting Mission) presupune mai mullte aspecte: analiza indicatorilor anterior identificati; monitorizarea lor pe o perioada determinata; colaborarea cu stakeholderii rationali pentru a face corectii si pentru a preintampina eventuale conflicte intre interesele lor (Stakeholder Management). De fapt, acesta este pasul cel mai important pentru raportarea sociala.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Paii Raportrii Sociale

5. Comunicarea raportului final

Ultimul pas il constituie aprobarea de catre management a raportului final, publicarea acestuia pe site-ul organizatiei si transmiterea lui tuturor stakeholder-ilor relevanti. Raportul final include informatii despre masurile adoptate, despre cum s-a facut monitorizarea lor si despre cum a fost transpusa viziunea organizatiei in acele masuri. Apoi se reia procesul de raportare. Fara a mai insista asupra detaliilor, beneficiul cel mai important pe care il ofera raportarea sociala este ca o companie devine credibila in fata stakeholderilor. Afirmatiile gratuite despre responsabilitate, pe care au inceput sa le faca din ce in ce mai multe companii, sunt eliminate. Locul lor e luat de o comunicare trasparenta si permanenta cu stakeholderii. Portofoliul de clienti creste atunci cand acestia simt ca sunt implicati in procesul prin care le este oferit un serviciu sau un produs. E un fel de garantie ca acel serviciu sau produs este mai bun decat altul fiindca si tu ai contribuit la cum a fost realizat

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Tendinte in practica CSR

Impact

E vorba de o etapa in care responsabilitatea sociala si de mediu poate aduce avantaje decisive pentru constructia de brand si pentru strategia de marketing a unei companii. In consecinta, organiyatiile care aplica CSR - inseamna organizatii care creeaza un impact pozitiv in viata oamenilor, la trei niveluri:
la nivel individual - ajuntand indivizii sa-si satisfaca nevoile, obiectivele sau aspiratiile personale; la nivelul comunitatilor - ajuntand dezvoltarea unor miscari culturale, sustinand cauze, realizand conexiuni; la nivel global - gasind solutii pentru amenintarile la adresa mediului, stimuland stiluri de viata mai verzi etc.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Tendinte in practica CSR

1. De la presiunea exercitata de sus in jos, la motoarele alimentate de puterea consumatorilor

Din ce in ce mai mult, consumatorii ocolesc stucturile institutionale si formale de afaceri, pentru a-si construi propriul mod de a face lucrurile. O mare parte din aceasta tendinta este stimulata de dezvoltarile din domeniul tehnologiei digitale.

2. De la a educa, la a face posibil 3. De la "munca in silozuri", la practicile colaborative

4. De la ce spui, la ce faci 5. De la raportarea de CSR, la un comportament transparent al brandului

Concluzii In toate aceste tendinte, tehnologia digitala si, in particular, social media au un rol extrem de important de jucat. CSR-ul si social media sunt niste aliati naturali; acest lucru macar este sigur. Ambele vorbesc despre responsabilitate, transparenta si implicare.

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Bibliografia
Legislatie relevanta

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Bibliografia
Cri i rapoarte statistice relevante

CSR Responsabilitate Social Corporativ

Bibliografia
Web site-uri din Romnia

www.responsabilitateasociala.ro www.csr-romania.ro