Romania se afla astazi in plin proces de armonizare si normalizare a sistemului sau contabil cu normele contabile internationale.

Armonizarea contabila este considerata un proces ireversibil, fiind determinate de nevoia de comparabilitate a situatiilor financioare impusa de mondializarea economiilor, cu predilectie a pietelor financiare. Nevoia de armonizare si convergenta in contabilitate presupune adaptarea si desfasurarea unor activitati riguros organizate ce pot fi asimilate dreptului contabil international; concretizate in obiective de normare a contabilitati si, respectiv, de normalizare a contabilitati. Un prim pas spre armonizarea contabilitatii romanesti l-au facut societatile mari, cotate la Bursa de Valori Bucuresti, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national, precum si unele categorii specifice de unitati ce opereaza pe piata de capital, care indeplinesc doua criterii economico-financiare prevazute. In acest sens, s-a emis Ordinul ministrului finantelor nr. 403/1999 care apoi a fost inlocuit cu OMFP nr. 94/2001. Procesul amonizarii contabilitatii romanesti s-a extins si la unitatile mici si mijlocii, dar armonizarea si convergenta contabilitatii acestora urmeaza sa se faca doar cu directivele europene de profil. In aceasta privinta s-au conceput Reglementari contabile simplificate, compatibile cu Directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 306/2002, aplicate de la 1.01.2003. Adevarata consolidare a reformei contabile romaneste se produce odata cu armonizarea acesteia cu Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate (OMFP nr. 403/1999) respective armoniarea acesteia numai cu Directivele Europene (OMFP 306/2002). Asadar, potrivit acestor reglementari se realizeaza o armonizare la doua nivele: 1. la nivel European, cazul intreprinderilor mici si mijlocii, la care armonizarea se fundamenteaza pe Directivele CEE, respective Directiva a IV-a, a VII-a si a VIII-a; 2. la nivel international, cazul entitatilor mari si foarte mari, la care armonizarea se fundamenteaza pe IAS/IFRS. Directivele Europene au fost elaborate in scopul armonizarii sistemelor de contabilitate ale statelor member. Elaborarea unor norme europene a fost motivate de nevoia de comparabilitate a informatiilor financiare si de apropiere intre informatiile furnizate de situatiile financiare din diferite state. Directiva a IV-a din 25 iulie 1978 a vizat coordonarea dispoziitlor nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raportului de gestiune, in special pentru societatile cu responsabilitate limitata si societatile pe actiuni. Directiva a VII-a din 13 iunie 1983, a avut ca obiect armonizarea intocmirii si publicarii conturilor consolidate. Directiva a VIII-a din 10 aprilie 1984, a vizat cu predilectie calificarea profesionala a expertilor contabili. Nevoia de armonizare si uniformitate in contabilitate impune normalizarea sa. Pentru realizarea procesului de normalizare este nevoie de o institutie a normalizrii, care are ca principale obiective: elaborarea si mentinerea la zi a cadrului contabil general, a normelor contabile nationale, a planului de conturi general, a practicilor contabile si a dictionarelor contabile. La noi aceast institutie este statal si este reprezentat de Ministerul Finantelor prin Directia General a Legislatiei Contabile asistat de Colegiul Consultativ al Contabilittii. La nivel international Institutia prin care se realizeaza normalizarea contabila este Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate (I.A.S.B.). Efortul de normalizare dar si produsul acesteia se concretizeaza in : a)definirea de concepte, principii si norme contabile bazate pe o terminologie precisa si indentica pentru

toti producatori si utilizatorii de informatii contabile; b)aplicarea practica a celor de mai sus in vederea organizarii comparabilitatii informatiilor contabile in timp si spatiu. In majoritatea tarilor, contabilitatea este supusa procesului de normalizare. Prin acesta se garanteaza utilizatorilor externi o informare financiara de calitate. In plus, lucrarile de normalizare sunt un prilej de reflectii, care stimuleaza si imbunatatesc atat practica cat si gandirea contabila, contribuind, astfel, la perfectionarea contabilitatii. Reforma contabila fiind o componenta importanta a reformei economice din tara noastra s-a considerat necesara analiza mediului economic de ansamblu n cadrul caruia s-au desfasurat principalele etape ale procesului de transformare a sistemului contabil national. n acest sens analiza a fost orientata n doua directii, care au vizat, pe de o parte, studiul inflatiei ca fenomen marcant al economiei romnesti, iar, pe de alta parte, principalele repere ale reformei sistemului national de contabilitate. n ceea ce priveste studiul reformei sistemului romnesc de contabilitate precizam faptul ca aceasta s-a desfasurat initial printr-o abordare retrospectiva a realitatii, ceea ce ne-a permis efectuarea unei analize a primei etape a reformei contabile din tara noastra, iar ulterior a vizat reliefarea cauzelor care au dus la producerea celei de a doua etape a reformei contabile, precum si studiul celor mai importante elemente ce caracterizeaza aceasta etapa a reformei, aflata, de altfel, n plina desfasurare. n acest context au fost analizati factorii care au determinat initial alegerea sistemului continental de contabilitate, iar ulterior a unui sistem prin care se urmareste armonizarea contabila att n plan european, ct si international, n care intruziunea elementelor specifice contabilitatii anglo-saxone a devenit evidenta. Fara ndoiala, programul de dezvoltare a sistemului national de contabilitate reprezinta un important pas nainte pentru evolutia contabilitatii romnesti. Cu toate acestea, nu trebuie neglijate controversele pe care le genereaza acest proces de armonizare a contabilitatii, motiv pentru care au fost evidentiate cteva dintre principalele contradictii aparute odata cu declansarea programului romnesc de armonizare contabila.