Antroposofia

Istoric "Societatea antroposofica", intemeiata in anul 1913, este foarte strans legata, in aparitia si evolutia ei, de viata si opera lui Rudolf Steiner. R. Steiner s-a nascut la 27 februarie 18 1 in oraselul !ral"evec de la granita #mperiului austroungar din vremea aceea. $rei sunt trasaturile principale care l-au marcat pe tanarul Steiner inca din anii copilariei sale. #n primul rand, acesta manifesta multe trairi cu un caracter ocult, ca si relatii cu spirite ale celor decedati si ale naturii. #n al doilea rand, se remarca atractia sa foarte puternica fata de catolicism, dar mai ales fata de limba latina cultica si cult in general. % a treia trasatura esentiala a constituit-o interesul sau mare fata de stiintele naturii si te&nica. 'stfel, el considera ca geometria repre(inta argumentul si "ustificarea acelor "lucruri invi(ibile", intrucat "cu a"utorul geometriei se poate cunoaste tot ceea ce doar sufletul e)peria(a, prin propriile sale forte si capacitati"* prin intermediul ei, spune el mai departe, se simte indreptatit sa vorbeasca in aceeasi masura despre lumea spirituala traita de el insusi si de lumea materiala, simtuala. +e altfel, inca din perioada anilor de scoala,. R. Steiner s-a straduit sa demonstre(e unitatea acestor doua lumi. #n acest sens, el pretinde ca i-au fost de mare a"utor mai ales operele lui !ant, ,egel, -ic&te si scrierile morfologice ale lui .oet&e. /entru a putea edita intreaga opera a lui .oet&e in domeniul stiintelor naturii, in anul 1890, R. Steiner se muta de la 1iena la 2eimar, unde va incepe un nou capitol in viata sa. 'ici are posibilitatea de a cunoaste o serie de personalitati foarte influente din sfera vietii sociale si stiintifice. #n acelasi an, la -acultatea de filosofie a 3niversitatii din Rostoc4, isi depune te(a de doctorat si devine doctor in filosofie cu o lucrare avand ca tema teoria cunoasterii. 5ucrarea a fost dupa aceea publicata sub titlul 'devar si stiinta 618927. /e langa editarea acelor lucrari ale lui .oet&e, R. Steiner coordonea(a si editarea lucrarilor unor clasici 6Sc&open&auer. 8ean /aul, 2ieland, 3&land7. +e asemenea, el insusi scrie cateva lucrari, dintre care cea mai. importanta este -ilosofia libertatii 618997, +e fapt, aceasta ultima lucrare este inaintata de catre Steiner -acultatii de filosofie a 3niversitatii din 8ena ca lucrare de abilitare pentru o cariera universitara. :a a fost insa respinsa de catre 3niversitate, asa incat intentia sa de a deveni profesor universitar a fost compromisa pentru totdeauna. +upa ce esuea(a si in incercarea de a ocupa un post in redactia-feuilleton a unui cotidian viene(, R. Steiner preia in anul 1897, impreuna cu %.:. ,artleben, editarea unei reviste de literatura. Revista aceasta, pe care o va conduce pana in 1900, se intitulea(a ";aga(in pentru literatura". /entru a o conduce, in anul 1897, se muta de la 2eimar la <erlin, unde in 1898 cunoaste o vaduva foarte bogata, 'nna :uni4e, cu care se casatoreste. 3rmea(a in continuare primele sale contacte cu teosofia, cand o cunoaste pe ;arie von Sivers, casatoria sa trecand intr-un plan secundar. ;arie devine cea mai apropiata colaboratoare si confidenta a sa, iar dupa ce 'nna :uni4e 6Steiner7 moare in anul 1911, in 1919 se va casatori cu aceasta. inca inainte de aceasta a doua casatorie, are loc convertirea sa la teosofie, fapt absolut surprin(ator pentru toti prietenii si colaboratorii sai. in urma catorva prelegeri tinute in casa contelui <roc4dorf si a altor cateva contacte ulterioare, R. Steiner accepta functia de secretar general al nou-infiintatei sectii germane a Societatii teosofice. 'ceasta misiune o preia impreuna cu ;arie von Sivers. $otusi, nu dupa multa vreme, datorita incercarilor sale de a transfera accentul de pe mostenirea &induiste-budista, agreata de '. <essant, pe o &ristosofie sui generis, despre care vom vorbi putin mai incolo, este e)clus din Societatea teosofica in anul 1913. #n acelasi an intemeia(a Societatea antroposofica, fiind urmat de cei mai multi dintre teosofii germani. =&iar in anul fondarii noii societati, R. Steiner incepe construirea cladirii centrului mondial al antroposofiei, cunoscut sub numele de .oet&eanum, la +ornac& - :lvetia. #n mare, cladirea a fost

terminata inainte de i(bucnirea primului ra(boi mondial. 'mena"area interioara s-a facut in timpul anilor de ra(boi, in c&ip ciudat, cu participarea inclusiv a colaboratorilor din acele tari aflate in conflict. #naugurarea oficiala a centrului a fost facuta in anul 1920. 'ici isi va incepe activitatea "3niversitatea 5ibera pentru Stiinta spirituala". #nsa, c&iar in noaptea de Revelion 61922-19237, aceasta constructie artistica din lemn cade prada unui incendiu, fiind distrusa in totalitate. =omunitatea antroposofica este marcata profund de acest eveniment, fapt ce il determina pe discipolul si biograful lui R. Steiner, Rudolf ;e>er, sa scrie despre o asa-numita "proba de foc" a Societatii antroposofice, similara cumva "probei de foc" pe care trebuie sa o treaca orice novice pe parcursul initierii sale oculte. R. Steiner nu va mai putea asista la reconstructia celui de-al doilea .oet&eanum. Reuseste doar sa intocmeasca proiectul cladirii din beton, in locul celei initiale din lemn, dupa care moare. #n paralel cu ridicarea noii cladiri a centrului mondial al antroposofiei, se constata o anumita sectari(are a Societatii antroposofice, evidenta pana asta(i. Sub impactul prabusirii societatii secolului al ?#?-lea intr-un ra(boi cu urmari imprevi(ibile mai inainte, R. Steiner de(volta sau sc&itea(a conceptul unui nou tip de societate. #n vi(iunea sa, contradictiile de genul capitalismsocialism trebuie depasite. 'stfel, el pledea(a pentru instituirea unei "structuri tridimensionale", asa incat cele trei domenii, politica, economia si cultura sa devina independente. +esi fondea(a o ";iscare pentru structura tridimensionala", aceasta nu gaseste totusi suficienta re(onanta, datorita &atisurilor revolutionare de dupa 1919. ;ai tar(iu, anumite fundatii antroposofice, cum ar fi Scolile 2aldorf, camine etc, vor incerca sa puna in practica acest tip de structura. #mediat dupa sfarsitul primului ra(boi mondial, in 1919, R. Steiner fondea(a prima Scoala 2aldorf, finantata de catre adeptul sau :mil ;olt, proprietarul fabricii de tutun 2aldorf din Stuttgart. #nitial, aceasta a fost intemeiata pentru copiii anga"atilor fabricii. 'semenea tuturor scolilor 2aldorf pana asta(i, aceasta scoala aplica o pedagogie de(voltata de insusi R. Steiner, structurata pe conceptul acestuia despre evolutia omului. +atorita conflictelor interne aparute intre membrii comunitatii antroposofice, R. Steiner se vede obligat sa desfiinte(e Societatea antroposofica si, in anul 1923, sa intemeie(e o noua societate, si anume "Societatea generala antroposofica", pe care o va conduce el insusi. #n pofida acestui fapt, dupa moartea sa, survenita la 30 martie 192@ la +ornac&, vor continua toate aceste dispute interne in interiorul comunitatii. Au se cunoaste nici asta(i cau(a mortii sale, desi anumiti adepti sustin ca ar fi fost otravit. Succesorul lui R. Steiner la conducerea Societatii antroposofice a fost numit 'lbert Steffen. #n .ermania, intre anii 193@-199@, antroposofia a fost inter(isa. #n pre(ent, alaturi de +ornac&, centrul antroposofiei este considerat orasul Stuttgart. +e prin anul 1970, mai ales in randul tinerilor antroposofi, a aparut un fel de "antroposofie alternativa". /ornind de la premisa acelei "structuri tridimensionale sociale" a lui Steiner, aceste cercuri "uvenile, aflate partial in competitie, isi desfasoara activitatea in special in domeniul politico-social-ecologic. Doctrina Antropologia 'ntropologia si cosmologia antroposofica se afla intr-o relatie de interdependenta, data fiind convergenta e)istenta a macrocosmosului si microcosmosului. Sferelor cosmice le corespund diferitele invelisuri corporale care, la fel ca in antropologia indiana, infasoara nucleul sau esenta personala 6atma7B $erminologia antroposofica este similara celei teosofice, care si-a insusit o parte dintre denumirile indiene, in vreme ce alte notiuni au primit o semnificatie proprie. $otusi, R. Steiner nu vorbeste despre atma. Ramanand consecvent conceptului apusean de supraevaluare a individualitatii omului, el se contrapune conceptului budist de de(individuali(are. #n conceptia sa despre o "viata pamanteasca ciclica", trei sunt invelisurile corporale care infasoara eul spre e)terior. :ste vorba, mai intai, de trupul astral, asa-numitul sediu al poftelor si patimilor, deasupra caruia se plasea(a trupul eteric, care cuprinde in sine temperamentele si trasaturile de caracter, si in cele din urma trupul fi(ic. 'ceasta conceptie isi lasa amprenta asupra modului in care trebuie

educat copilul si asupra pedagogiei in generalB in primii sapte ani de viata, se configurea(a trupul fi(ic, de la 7 pana la 19 ani temperamentul si caracterul 6trupul eteric7, iar intre 19-21 ani poftele si patimile 6trupul astral7. -inalitatea vietii omului nu se reduce, insa, la aceasta, ci consta in evolutia eului si a dimensiunilor spirituale superioare. #n vi(iunea lui Steiner, trupul fi(ic face legatura dintre om si domeniul mineralic* el este tot ceea ce apare ca vi(ibil, perceptibil si cuantificabil in om. :l nu se poate conserva, nu poate supravietui fara o legatura cu alte domenii sau structuri fiintiale superioare. $ocmai de aceea, cand acestea il parasesc, la moarte, el se de(integrea(a. $rupul eteric ar putea fi definit si ca trup al vietii, intrucat aici isi au sediul functiile vitale, cum ar fi metabolismul, respiratia etc. 'cesta il leaga pe om de domeniul vegetal. 3rmatoarea structura superioara a fiintei umane o repre(inta, dupa cum am spus, trupul astral sau trupul sufletesc, care-l pune pe om in legatura cu domeniul animal. 'ici, cunoasterea este asemanatoare unui somn plin de vise. -oarte pre(ente in aceasta structura sunt diferitele afecte, precum iubirea si ura, mania, teama si groa(a, ca si instincte si impulsuri interioare. $otusi, structura suprema a fiintei, pe care doar omul o primeste pe pamant, o repre(inta eul, constiinta. 'ceasta il face, practic, pe om sa fie om si sa se simta om, facandu-i legatura cu domeniul spiritual si divin. :ul acesta coboara de undeva din sferele spirituale, se "incarnea(a", si nu face acest lucru doar o singura data, ci de mai multe ori pe parcursul evolutiei sale. +omiciliul sau este in lumea spiritelor, de fiecare data se intoarce acolo in intervalul dintre reincarnari, aici ocupa locul cel mai de "os in-randul ierar&iilor fiintelor spirituale. Steiner pre(inta, in acest sens, c&iar o succesiune ierar&ica detaliata a fiintelor spirituale, pornind de la ingeri si ar&ang&eli pana la &eruvimi si serafimi. +aca cele trei structuri fiintiale inferioare 6trupul fi(ic, eteric si astral7 sunt mostenite de catre copii de la parinti, eul in sc&imb-coboara de fiecare data, la o noua nastere, pe pamant din sferele spirituale, respectiv patrunde in planul fi(ic, unde va fi invaluit intrun nou corp. +oar omul in(estrat cu un eu, cu o constiinta si individualitate este responsabil pentru faptele si actiunile sale, pentru ca eul este cel care produce si acumulea(a 4arma. #mpovarat de aceasta 4arma, de bilantul plusminus al intregii vieti, eul actual va fi obligat sa se reincarne(e mai tar(iu, primind o noua e)istenta, in fapt, bilantul e)istentei anterioare configurea(a e)istenta actuala. !arma prestabileste, in mod evident, conditiile cadru pentru e)istenta viitoare, aptitudinile, capacitatile si predispo(itiile, dar si anumite nenorociri, cum ar fi boala, &andicapul sau c&iar moartea prematura. /rin urmare, destinul omului nu este nici opera &a(ardului si nici lucrarea unui. +umne(eu, ci consecinta unei rationalitati stricte, a unui conditionism absolut, a unei relatii implacabile intre cau(a si efect. /otrivit conceptiei antroposofice, totusi aceasta realitate nu poate fi perceputa decat prin intermediul "stiintei spirituale", prin mi"loace "suprasen(oriale". /entru cei din afara sferei antroposofice, in sc&imb, 4arma nu este altceva decat o fictiune, o "evolutie fictiva de ordin cosmic". #n acceptiunea lui Steiner, tot raul asumat si acumulat de cineva pe parcursul unei e)istente sau alteia trebuie ispasit, consumat pe parcursul e)istentelor ulterioare. Au e)ista nici un +umne(eu ispasitor sau iertator, de unde re(ulta ca antroposofia se inscrie pe linia acelor miscari religioase care propun eliberarea sau mantuirea omului prin sine insusi. Cosmologia si evolutia omului R. Steiner refu(a sa atribuie lumii un inceput. +e aceea, o eventuala intrebare privind problema creatiei devine inutila. +e asemenea, cosmogonia lui Steiner nu cunoaste nici un sfarsit. 'stfel, lumea nu parcurge un traseu dinspre inceput spre un sfarsit, determinat de +umne(eu =reatorul, asa cum se intampla in. crestinism. =osmologia lui Steiner este similara mai degraba unei spirale, in cadrul careia, in permananta, se de(volta noi lumi, care se contopesc, se separa si

insumea(a in ele insele fiinte spirituale aflate pe nivele si trepte dintre cele mai diferite, actionand in directia unei evolutii etapi(ate. +umne(eu este asimilat spiritualului care actionea(a in aceasta lume, care stimulea(a evolutia, el este parte a intregului cosmos, fiind simultan materie si spirit* pentru el, materia vi(ibila repre(inta un invelis, asemenea trupului fi(ic pentru omul spiritual. #n acest sens, el priveste astrii ca pe "o manifestatie spirituala a astralului cosmic", prin care fortele spirituale actionea(a asupra pamantului. #nclusiv soarele si luna nu sunt altceva decat forte spirituale. #n primele fa(e ale evolutiei acestui sistem cosmic, soarele, luna si pamantul erau inca nedespartite* abia dupa ce omul si-a inc&eiat perioada de viata constienta pe luna, acesti trei astri s-au separatB ceea ce este transparent a constituit soarele, grosierul, luna, iar elementul intermediar intre acestea a format pamantul. 'ceste fa(e distincte in evolutia cosmosului repre(inta, in vi(iunea lui Steiner, incarnari diferite ale pamantului. /e parcursul aceleiasi evolutii, pamantul devine planeta 8upiter, 1enus si, in cele din urma, 1ulcan. +e asemenea, R. Steiner sublinia(a ca, intre aceste etape de evolutie, ar e)ista lungi "intreruperi, care ar putea fi comparate cu noaptea aflata totdeauna intre doua (ile". :volutia omului nu incepe pe planeta /amant, ci pe Saturn. Stramosii omului terestru erau niste fiinte cu o constiinta confu(a. %mul saturnal se caracteri(ea(a prin faptul ca poseda un trup fi(ic, apropiat de sfera mineralului. 3rmatoarea treapta de evolutie este "viata pe planeta Soare", unde omul primeste trupul sau eteric, simturile, apropiinduse de sfera vegetalului. =ea de-a treia etapa a constiintei este desemnata de catre R. Steiner drept "viata pe luna", cand constiinta omului este similara unui "semn incarcat de vise", cand omul este pus in legatura cu domeniul animal. +upa inc&eierea acestei fa(e, omul isi incepe viata pe pamant, acolo unde, pe o scara evolutionista consacrata se va integra progresiv in cele sapte "rase" sau "varste cosmice". #n primele doua, cea "polara si "&iperboreica" omul este incatusat in invelisul unui trup fi(ic grosier. #nitial, el era constituit doar din substante transparente, eterice, putand fi va(ut doar de catre un veritabil vi(ionar. #n aceasta etapa, omul are inca o constitutie androgina. %data cu separarea se)elor, apare rasa lemurienilor. =aracteristica lor deosebita este capacitatea, ignorata asta(i, privind stapanirea vointei si cultivarea potentialului imaginativ. R. Steiner remarca educatia grosolana a copiilor, frecventa in epoca lemuriana. 3rmatoarea etapa sau perioada este cea atlantica, in cadrul careia oamenii nu dispuneau de nici o gandire logica, similara contemporanilor nostri, dar aveau o memorie e)ceptional de evoluata. $recerea de la perioada atlantica la cea ariana, respectiv la umanitatea contemporana, s-a caracteri(at prin diverse dificultati, prin nenumarate obstacoleB pe la mi"locul epocii atlantice, secretele celor initiati au devenit accesibile celor neinitiati. 'stfel, anumite cunostinte si e)periente tainice au intrat in posesia celor patimasi, umanitatea a degenerat, iar prin intermediul anumitor cone)iuni secrete au fost descatusate diferite "forte nocive ale naturii". =onsecinta a constat in felurite catastrofe atmosferice si acvatice. /opulatia atlantica a trebuit sa emigre(e, asa incat au fost populate :uropa, 'sia, 'frica si 'merica. 'u emigrat inclusiv cei initiati. 'cestia au fondat in noile teritorii in care s-au stabilit oracole, dar, din nefericire, cu a"utorul celor neinitiati si al celor care au tradat secretele initiatice, fortele raului au inceput sa-i influente(e pe oameni. :ste vorba despre 5ucifer si '&riman. #n acest fel, oamenii s-au adaptat "lumii fi(ico-sen(oriale". +oar cativa initiati in oracolul solar, in oracolul &ristic, spune R. Steiner, au reusit sa pastre(e intacte vec&ile cunostinte esoterice. #n alte locuri s-au conservat anumite reminiscente ale vec&ii constiinte si s-a transmis e)perienta lumilor suprasen(oriale. =ea de-a doua epoca culturala postatlantica o repre(inta perioada persana primordiala. ;arele ei initiat a fost Carat&ustra, reincarnat mai tar(iu in unul dintre cei doi ,ristosi #isus. #n a treia epoca culturala, cea egipto-c&aldeana-babiloniana, eul s-a constituit intr-un suflet sen(itiv. =unoasterea spiritualului si perceptia acestuia, dincolo de sen(orial, a permis aparitia astrologiei si geometriei. % a patra epoca sau perioada de evolutie o repre(inta cea greco-latina, al carei mandat a fost

acela de a facilita constituirea sufletului rational si de a conduce, totodata, la tre(irea eului constient. /rin arta, reglementari de ordin public si "ustitiar, grecii si romanii au incercat sa e)prime spiritualul prin sen(orial. 'sta(i, noi traim intr-o a cincea epoca culturala 6din 19137, a carei finalitate este constituirea sufletului constient, de(voltarea deplina a eului. /ana in pre(ent, aceasta perioada a condus la cea mai serioasa individuali(are a omului, necesara in evolutia spre libertate* in acelasi timp, insa, omul a fost impins de catre fortele a&rimanice spre cel mai acerb materialism. /rin antroposofie, care se considera o calau(a spre cea de-a sasea perioada, omul devine liber si constient. #n a sasea epoca culturala, sufletul se desc&ide sufletului spiritual, iar omul isi poate aminti in mod constient de incarnarea sa. +upa a saptea epoca culturala, a celei de-a cincea "varste" postatlantice, urmea(a inca cel de-al saselea si al saptelea ev terestru sau pamantesc, constand in configurarea sinelui spiritual si spiritului vital in om. Starea actuala in care se afla omul pe aceasta treapta, insa, nu este decat un stadiu intermediar pe lunga scara a evolutiei. :tapa urmatoare vietii pe pamant este starea de constiinta "8upiter", in care dispare trupul fi(ic, iar omul va accede in ierar&ia ingerilor. Sub aceasta treapta isi incep activitatea acele fiinte aflate in ciclul starii de constiinta "Saturn". #n conclu(ie, antroposofia il pre(inta pe om intr-o sc&ita evolutionista cosmica, in cadrul careia acesta porneste de la statutul de element mineral si a"unge pana la treapta de serafim, avand atat deasupra sa cat si mai "os de el alte fiinte, toate aflate intr-un du-te-vino ciclic. 5umea spirituala apare, in acest conte)t, ca un univers structurat foarte comple), in cadrul caruia toate ierar&iile actionea(a in acelasi sensB spre desavarsire. +in aceasta perspectiva, lumea vi(ibila, fi(ica repre(inta doar un segment, o particica din acest intreg, insufletita si strabatuta de toate fiintele spirituale. in acest fel, sistemul propus de catre R. Steiner nu se dovedeste a fi altceva decat un fel de metafi(ica clasica, avandu-si radacinile intr-o multitudine de filosofii. Calea spre cunoasterea "lumilor superioare" +esigur, asa cum s-a putut observa, mesa"ul lui R. Steiner este unul de tip esoteric. :l propune un alt tip de antropologie, un alt tip de cosmologie, o forma noua de evolutie a omului. #ntrebarea care se pune, in mod firesc, intr-o atare situatie, este de unde si cum a a"uns sa cunoasca Steiner toate acestea. #n replica, el pretinde ca a reusit sa reali(e(e cunoasterea "lumilor superioare" si ca, in fine, poate descrie si altora calea care conduce spre aceasta cunoastere. #n mod clar, R. Steiner se detasea(a de "mediumismul" si de "vi(ionarismul atavic", pre(ent la spiritistii si teosofii din vremea sa. ;etoda "stiintifico -initiatica" propusa de el se fundamentea(a pe cultivarea capacitatii de imaginatie si intuitie a omului. =a si altii, el priveste somnul ca pe un frate geaman al mortii sau, cel putin, ca pe o ruda a acesteiaB in ambele stari, trupul astral se separa de trupul eteric si de cel fi(ic, pornind-o in cercetarea lumilor superioare. $ocmai din acest motiv, Steiner acorda o mare atentie momentului tre(irii din somn, momentului reintoarcerii in trup a sufletului impreuna cu e)perientele acumulate privind sferele superioare. +e asemenea, pe aceeasi linie a cunoasterii lumilor superioare, un rol deosebit il "oaca diferitele forme de meditatie. =alea spre aceasta, desemnata si ca o "cale rosicruciana", nu este altceva, spune el, decat "o cale crestina in conditii moderne, o cale intermediara intre cea crestina propriu-(isa si calea Doga". #ntrucat, asemenea tuturor esotericilor, porneste de la ideea e)istentei unei corespondente absolute intre macrocosmos 6lume7 si microcosmos 6om7, R. Steiner afirma, ca macrocosmosul poate fi cunoscut prin cufundarea in propriul trup, prin contemplarea acestuia, respectiv prin meditatia asupra acelor locuri cunoscute in traditia indiana sub numele de "c&a4ras". =unoasterea si intelepciunea dobandita in acest mod are pentru Steiner caracterul unei cunoasteri obtinute in urma unei cercetari empirice, dar mult superioara cercetarii si cunoasterii stiintifice conventionale. +esi pretinde un anume monopol si o anume e)clusivitate a teoriei sale privind cunoasterea sferelor superioare, R. Steiner nu contesta, totusi, ca in e)perientele spiritiste si teosofice se descopera, de asemenea, lumea spirituala, dar numai acele sfere inferioare ale acesteia si intr-o forma impura.

Hristosofia sau cei doi "Hristosi Iisus" 'firmatiile lui R Steiner despre +umne(eu sunt pe cat de numeroase, pe atat de derutante. #n general, el vorbeste foarte putin despre +umne(eu, preferand sa faca tot felul de speculatii despre "+umne(eu", despre "divin", "divino-spiritual", despre "marele +umne(eu solar", despre "+umne(eulumina" etc. -ondatorul antroposofiei corelea(a fiintele sau entitatile cosmice cu +umne(eul 1ec&iului $estament si cu ,ristos insusi. #n vi(iunea sa, fiintele solare nu repre(inta doar simple entitati solare superioare, ci sunt acei ":lo&im" din 1ec&iul $estament, desemnati in referatul biblic despre creatie in calitate de =reator absolut. 5aolalta, ei repre(inta 5ogosul, =uvantul creator al lui +umne(eu, despre care se aminteste in prologul :vang&eliei Sfantului #oan. :ste vorba de sase ":lo&im", care constituie "entitatea-,ristos", intrupata ulterior in #isus. ,ristos, in calitatea Sa de "+umne(eu solar", ca -iinta suprema, ca suma a acelor ":lo&im", se plasea(a, prin urmare, in conceptia. antroposofica, mai presus de #a&ve, care este perceput ca pregatitor sau ca reflector al "5uminii" &ristice. #n acest punct, antroposofia ne aminteste de doctrina gnostica despre +emiurg, despre +umne(eul inferior al creatiei si materiei, inlocuit aici de ,ristos ca +umne(eu al iubirii. +upa cum se stie, <iserica primara a respins aceasta conceptie gnostica din primele secole si a facut cunoscuta unitatea dintre +umne(eul vec&itestamentar si cel nou-testamentar. 'laturi de #a&ve apar alte numeroase fiinte spirituale, ingeri si forte spirituale, intr-o structura ierar&ica bi(ara, fiecare avand insusiri si misiuni speciale. R. Steiner se refera in mod deosebit la ar&ang&eli, - pe care ii pre(inta ca "+umne(ei superiori" si despre care ar dori sa fie informati toti cei care frecventea(a cursurile scolilor 2aldorf. /entru a-si "ustifica propriile conceptii esoterice, R. Steiner acorda o semnificatie limitata si limitativa <ibliei si, in special, celor patru :vang&elii, carora le contrapune o asa-numita "a cincea :vang&elie", respectiv o "noua revelatie". +e fapt, o relativi(are a <ibliei se resimte in intreaga opera a lui Steiner. +e fiecare data, este subliniata distinctia dintre <iblie si "noua revelatie" ca absolut necesaraB "+aca ,ristos trebuie sa traiasca asta(i impreuna cu noi, atunci avem nevoie de o noua forma, de o forma actuala a revelatiei sale". =and se refera la #isus ,ristos, R. Steiner vorbeste de regula de ",ristosul #isus", prin folosirea acestei forme articulate a numelui dorind sa scoata in evidenta separatia intre #isus si ,ristos, ,ristosul intrupat in #isus. =and doreste sa sublinie(e semnificatia lui #isus ,ristos, Steiner utili(ea(a cu predilectie foarte vaga denumire de "mister al .olgotei" sau "impulsul &ristic", preferand aceste notiuni abstracte in locul numelui /ersoanei care actionea(a. #n realitate, antroposofii il scindea(a pe #isus ,ristos in #isus si ,ristos. 'stfel, #isus din Aa(aret repre(inta, in conceptia steineriana, doar o tema marginala, intelegerea acestuia este numai un prestadiu al adevaratei cunoasteri, acumulate in timp. #n opinia sa, din :vang&elii ar reiesi ca nu s-ar fi nascut doar un copil #isus, ci doi asemenea copii #isus. +espre neamul si nasterea unuia vorbeste, spune Steiner, evang&elistul ;atei, iar despre cel de-al doilea vorbeste 5uca. /rimul este "#isus solomonia" si al doilea "#isus natania", in functie de genealogia care porneste de la cei doi fii ai lui +avid, Solomon si Aatan. 'mbii #isus au drept parinti o ;aria si un #osif. #isus pre(entat in :vang&elia lui ;atei este o intrupare a lui Carat&ustra, pe cand cel descris de 5uca o intrupare a lui <udd&a. =ei doi copii #isus s-au nascut la un interval de cateva luni unul de celalalt. +aca cel din :vang&elia lui ;atei era unic la parinti, celalalt avea mai multi frati si mai multe surori. =ei doi copii si-au petrecut copilaria impreuna, date fiind mai ales relatiile de prietenie intre parintii lor. /ana la varsta de 12 ani nu se produce nimic special in viata lor. 5a aceasta varsta, parintii din :vang&elia lui 5uca isi iau fiul si se duc la #erusalim. 'colo, copilul pleaca de langa parinti, fiind gasit de catre acestia in mi"locul invatatilor si discutand cu ei. +upa ce-l regasesc, spune Steiner, parintii nu-l mai recunosc si nu mai intelegeau despre ce vorbeste. #n urma acestui eveniment, apar lucruri deosebite in ambele familiiB dupa ce tatal sau murise cu mai mult timp in urma, moare acum si "#isus solomonic"* murind si mama celuilalt, parintii ramasi in viata ai celor doi se casatoresc aparand astfel familia "singurului" #isus pe care-l intalnim in evang&eliiB o familie

compusa din #osif, ;aria, #isus si fratii sai, care insa nu sunt copiii trupesti ai ;ariei ramase inca in viata. :vang&eliile nu mai amintesc nimic despre cele intamplate in viata lui #isus in intervalul de viata dintre 12-30 ani, cand #isus primeste bote(ul lui #oan, motiv pentru care R. Steiner ne propune ca i(vor de inspiratie propria sa "revelatie", "=ronica a4as&a". 'ici, Steiner sustine ca, intre 12-18 ani, #isus traieste in interiorul sau o lupta dificila cu tot felul de idei marete si impulsuri morale. #n aceeasi perioada, intre altele, #isus calatoreste mult in interiorului e)teriorul /alestinei, fiind initiat, de asemenea, in cultul mit&raic. #n anii urmatori, pana la bote(ul lui #oan, se va integra si initia in ordinul esenienilor, cand se va intalni si cu <udd&a si Sf. #lie. +aca bote(ul primit de la #oan este asimilat de catre R. Steiner unui fel de act de conceptie, de (amislire, in cadrul caruia #isus primeste in sine esenta &ristica, tot la fel prin moartea lui #isus se naste ,ristos. #n momentul mortii pe cruce, iar in alte locuri c&iar inainte de aceasta, esenta sau substanta &ristica se va separa din nou de trupul lui #isus. +in aceasta perspectiva, "misterul de pe .olgota" nu este nimic altceva decat separarea dintre #isus si ,ristos* acest punct al istoriei marc&ea(a, in fapt, nasterea lui ,ristos. ,ristos, spiritul solar, devine acum spiritul intregii noastre planete. 'cest eveniment este pre(ent, in vi(iunea lui R. Steiner, in istoria patimilor lui #isus din :vang&elia lui #oan, mai precis in momentul in care soldatii romani impung cu sulita coasta Sa, cand tasneste sangele, pentru ca atunci ,ristos se uneste cu pamantul. +in aceasta clipa, "impulsul &ristic" va actiona in toate evenimentele ma"ore care se vor petrece pe mai departe pe pamant. Evaluare #n pofida numarului relativ mic de adepti, "Societatea antroposofica" e)ercita asupra multora o mare forta de atractie. Repre(entantii antroposofiei sustin ca aceasta conceptie despre viata ar putea fi de mare a"utor, in multe privinte, omului modern prin e)ercitiile de meditatie pe care le propune. "%ferta" ei incearca sa depaseasca gandirea mecanicista contemporana, acordand o mai mare atentie spiritualului in fata materialului. #n acelasi timp, antroposofia se straduieste sa contrapuna diversificarii stiintelor contemporane un sistem de gandire globala, un sistem universal bine structurat, in cadrul caruia stiintele naturale si spirituale, omul si intreaga planeta, trecutul, pre(entul si viitorul se constituie intr-un intreg perfect. in plus, sustin mentorii acestei societati, oculte, antroposofia este singura cale care ar permite omului accesul spre sferele suprasen(oriale. +upa cum am va(ut, antroposofia include si anumite elemente biblice in structura ei. +etasanduse de teosofie, R. Steiner pretinde ca, in centrul conceptiei sale despre lume se afla ,ristos.#n ba(a "impulsului &ristic" pe care il primesc, umanitatea si cosmosul isi pot atinge scopul. +esigur, intr-un fel, acest lucru suna po(itiv, ca si aprecierea ca vec&ile religii nu sunt decat o preistorie a lui ,ristos, o pregatire sau pedagogie pentru venirea lui ,ristos. :)ista, insa, multe puncte divergente intre credinta crestina si gandirea antroposofica. 'stfel, pentru crestini, +umne(eu este creatorul "tuturor celor va(ute si neva(ute", care poate fi e)perimentat de catre creatura, prin credinta, ca un $u personal. #n sc&imb, in conceptia antroposofica, nu e)ista nici o relatie de tipul =reator-creatura, ci o relatie in genul spiritualmaterial. +upa cum s-a putut observa, accesul omului spre spiritual trebuie reali(at de el insusi, etapi(at, prin asa-numita cunoastere a "lumilor superioare". #storia relatiei lui +umne(eu cu omul repre(inta, in conceptia biblica, un dialog permanent intre =reator si creatura. 'ceasta relatie isi atinge apogeul si finalitatea in intruparea =uvantului lui +umne(eu, in #isus ,ristos. Repre(entantii antroposofiei privesc, dimpotriva, istoria omului ca o materiali(are progresiva, dupa care, odata cu venirea lui ,ristos, urmea(a spirituali(area acestuia. Aoul $estament repre(inta marturia principala in ce-5 priveste pe #isus ,ristos, omul din Aa(aret si -iul lui +umne(eu, =are a facut cunoscuta iubirea c&ematoare si plina de iertare a lui

+umne(eu, a"unsa la plinatate prin moartea si invierea lui ,ristos insusi. #n vi(iunea lui R. Steiner, insa, #isus era doar o "entitate" bi(ar si comple) constituita, in care s-a incarnat o scurta perioada de timp, pe pamant, acel "spirit solar superior", numit ",ristos". #n acelasi plan, intruparea, viata si moartea lui ,ristos se constituie in punctul central al istoriei umanitatii si cosmosului, ca si in cotitura evolutionala spre lumea spirituala. 'parent, semnificatia unica a lui ,ristos in istoria omenirii capata un accent deosebit. Si, la fel de aparent, antroposofia incearca sa accepte domnia lui ,ristos cel inviat asupra intregii creatii. $otusi, conceptele antroposofice au mai degraba un caracter ontologic decat unul soteriologic. ";antuirea" nu se reali(ea(a prin intermediul vreunui +umne(eu, ci prin fortele proprii, prin sine insusi. 'ntroposofia elimina doctrina biblica despre pacat si &arul divin, aducand in prim plan notiunile de 4arma si reincarnare. %mul urmea(a sa a"unga la desavarsire, pe parcursul unui ciclu nedefinit de reincarnari, fara interventia vreunui a"utor divin. :ste vorba de o autoeliberare. /e de alta parte, autoritatea <ibliei, in calitatea sa de =uvantul lui +umne(eu, nu este perceputa ca o marturie inegalabila despre /ersoana si lucrarea lui #isus ,ristos, ci este pusa, prin semnificatia ei, in ceea ce priveste cunoasterea "spiritualului", intr-o relatie paralela cu autoritatea pe care a avut-o la inceputul epocii moderne "vec&ea carte", a lui 'ristotel, pentru cercetarea naturii. +upa cum conclu(iile lui 'ristotel in aceasta privinta au fost depasite in urma unei cercetari directe a fenomenelor naturale, tot la fel acum, in conceptia lui R. Steiner, cele afirmate in <iblie sunt depasite si trebuie reinterpretate in conte)tul "cercetarii" stiintifico-spirituale a spatiului suprasen(orial, a domeniului divino-spiritual. +aca avem in vedere faptul ca "noua revelatie" propusa de catre Steiner este facuta accesibila prin pretinsa "cercetare a spiritului" si prin decriptarea "=ronicii -a4as&a", nu trebuie sa ne surprinda deloc faptul ca vec&ea revelatie, <iblia, este inteleasa ca o scriere secreta, consacrata in sensul ei cel mai profund doar celor initiati. #n aceeasi masura, nu trebuie sa fim surprinsi de faptul ca R. Steiner nu recunoaste lucrarile de e)ege(a ale teologilor <isericii, ci le respinge ca pe unele lipsite de importanta, cu o tenta materialista si prea putin utile. Pr. Prof. Nicolae Achimescu