METODE NUMERICE

CUPRINS

1.

Generalitati

2.

Analiza numerica in sistemele informatice de monitorizare a mediului

3.

Monitorizarea factorului de mediu: Apa

GENERALITATI

tiina mediului se ocup de caracteristicile mediului i de studiul interaciunii ntre om i mediu, ceea ce necesit un spectru larg de tiine ale naturii i exacte ca: biologia, chimia, fizica, etc , nelegerea proceselor biologice, chimice i fizice ale mediului !e asemeni, deciziile politice sunt de mare importan n managementul ecologic "rin tiina mediului se urmrete s se interconecteze cunotinele din diferite ramuri ale tiinelor naturale i exacte, pentru a rezol#a problemele de mediu, pentru a nelege cum omul influeneaz #iaa pe "m$nt tiina mediului nu este o acumulare de cunotine disparate, ea de#ine o tiin care se bazeaz pe cuceririle altor tiine, pe care le unete ntr%un instrument pentru a rezol#a anumite probleme de mediu &n problemele tratate nu se #a considera i influena tiinelor socio%economice asupra tiinei mediului, deoarece n etapa actual ar necesita prea multe calcule !ei, tiina mediului are un caracter pluridisciplinar, ea nu studiaz cazurile izolate, ea se concentreaz asupra principiilor folosite n rezol#area problemelor de mediu n cadrul creat de tiinele naturale 'tudiul separat al unor cazuri izolate, ar duce la o perimare rapid a cunotinelor acumulate i deci numai cunoaterea principiilor comune, care pot fi particularizate i care gu#erneaz diferite e#enimente, permite soluionarea diferitelor probleme de mediu 'copul acestui curs este de a descrie metodele i principiile care sunt folosite n nelegerea proceselor de mediu i de a arta cum sunt acestea folosite pentru rezol#area unor probleme noi ale mediului, care de#in tot mai complexe odat cu extinderea i di#ersificarea tehnologiilor industriale mediu ( 1.1.1. Relaia ntre tiina me i!l!i i te"n#l#$ie% mana$ement% e&#l#$ie i m# elare )elaia ntre tiina mediului i ecologie este prezentat n fig * Management de mediu + ,ehnologia fabricrii .M/0 Modele ecologice

-cosisteme

1ig *

tiina mediului % 2mpactul naturii asupra omului '%a artat c tiina mediului este un domeniu multidisciplinar care se ocup cu studiul influenei acti#itilor umane asupra proceselor de mediu 2nfluena omului asupra mediului se numete poluare -cologia este definit ca studiul corelaiilor ntre organismele #ii i mediu, sau n sens mai general cu studiul structurilor i funciilor naturii, cunosc$nd c omul este o parte a naturii Modelele ecologice sau sistemele ecologice ofer posibilitatea de a alege metodele cele mai bune pentru controlul polurii i reprezint circuitul de reacie din fig * -cosistemele sunt de mare complexitate i nu pot fi luate toate problemele n stadiul de management, ns pentru o problem dat este posibil s se fac un model simplificat al ecosistemului i ale proceselor sale Aceste modele au la baz principiile conser#rii masei i conser#rii energiei i reprezint ecuaii difereniale /n ecosistem se poate adapta la acti#itile distructi#e ale omului, ns numai ntr%o anumit msur !eci, este necesar s se neleag natura ecosistemului pentru a putea pre#edea consecinele impactului acti#itilor umane asupra mediului, pentru a menine o anumit calitate a ci#ilizaiei umane "entru a putea diminua efectul acti#itii umane asupra mediului este necesar s se studieze relaia ntre acti#itate i efecte prin intermediul tiinei mediului i de a limita impactul omului asupra ecosistemului !ez#oltarea tehnologiilor de fabricaie a mrit impactul omului asupra ecosistemelor , dar noile tehnologii care rezol# problemele polurii pot fi aplicate simultan i pot reduce aceste efecte !e exemplu au fost dez#oltate noi tehnologii de purificare i recirculare a poluanilor i sunt ncercri chiar de a schimba tehnologiile de fabricaie pentru a reduce poluarea Managementul de mediu 3 ambiental ( este scump, dar n multe cazuri poate de#eni economic prin recuperarea unor materii prime, rezult c pentru fiecare tehnologie trebuie aleas o soluie ecologic 1.1.2. Prin&i'iile tiinei me i!l!i 4iaa pe "m$nt este dependena de prezena unui numr de elemente ntr%o anumit form i concentraie i de mersul proceselor de creare a #ieii !ac aceste condiii nu se ndeplinesc atunci #iaa ori este imposibil ori este deteriorat "rincipiile de baz ale conser#rii masei i energiei reflect echilibrul care trebuie s existe n orice acti#itate uman !e exemplu, orice organism #iu necesit anumite condiii de mediu, i e dependent de rata de nmulire i de temperatura ambiental ce reflect anumite condiii optime ale #ieii )ezult c un ecosistem reacioneaz la #ariaiile condiiilor de mediu

1.1.3. Prin&i'iile te"n#l#$iil#r e me i! ( am)ientale * tiina mediului st la baza tehnologiilor de mediu deoarece alegerea unei tehnologii necesit cunoaterea profund a multor probleme 'oluiile oferite de tehnologiile de mediu trebuie s fie: eficiente, funcionale i de capacitate dorit5 s nu perturbe procesul5 s aibe o arie clar de utilizare5 influena asupra mediului s nu creeze alte probleme 'e disting trei grupe de probleme pentru tehnologiile de mediu: poluare ape5 poluare aer5 poluare reziduuri solide "entru aceste domenii, pentru cazuri concrete, n prezentul manual, se #or prezenta tehnologii de mediu

1igura 6 1.1.+. Re,#l-area 'r#)lemel#r e me i! !iagrama care ilustreaz procedura care poate fi utilizat pentru a gsi o soluie la emisia de mase i energie care influeneaz mediul este prezentata in fig 6 2ngineria ecologic se refer la soluii care se ntreprind n ecosistem ,ehnologiile de mediu 3ambientale( reduc sau dilueaz emanaiile n mediu, adic pre#in poluarea 1.1... Prin&i'ii a'li&ate n re,#l-area 'r#)lemel#r e me i! &ntr%o problem de mediu trebuie gsit sursa de poluare i determinat distribuia poluanilor n timp i spaiu n ecosfer i n ecosistem !ac poluantul este #tmtor pentru animale, trebuie calculat ni#elul de toxicitate i dac acesta particip n procese chimico%biologice, dac se acumuleaz n organe, n ecosistem i care este efectul general asupra omului

P#l!area aer!l!i "roblemele de poluare ale aerului pot a#ea efecte globale sau locale 7a exemplu de efect global se menioneaz creterea concentraiei de 7. 6 n atmosfer, cu efectul de ser, cu reducerea transparenei atmosferei 7a exemple de efecte locale se dau emanaiile de 8. x, unde x este ntre * i 6, ale a#ioanelor cu reacie, care pot forma guri n stratul de ozon 7ei mai importani poluani gazoi sunt: Ga,!l S!r/a E0e&t Ni-el &#n&entraie 9 9:6; *9 % <=ppm 9 *= mg+m: /niti ppm ?699 g+m:

7.6 7. '.6, '.: 8.x 7arbon h>dride 7hlorine, chloride

7ombustibili fosili 4ehicule 7ombustibili fosili 4ehicule 4ehicule, comb, ind 2nd , ardere "47

&nclzirea atmosferei ,oxic ,oxic, corozi# ,oxic Aparat respirator ,oxic

Pe/ti&i e i ali &#m'!i t#1i&i "esticidele ser#esc pentru distrugerea insectelor 3insecticide(, buruienilor 3herbicide(, peti 3piscicide(, ciuperci 3fungicide( 8umai n '/A se produc anual * miliard de tone de pesticide "esticidele atac sistemul ner#os al insectelor, cauz$nd paralizii, con#ulsii i moartea, iar la plante schimb metabolismul 7aracteristic pentru pesticide este persistena, care poate fi de ordinul zilelor sau anilor i aciunea asupra omului i animalelor, care poate fi @oas sau nalt 7ele mai utilizate pesticide sintetice sunt 3A,A,7 B insecticide, ! B herbicide( E1em'le Cidrocarbon clorinat 1osfai organici 7arbomate Cerbicide phenoxe !!,, !!!iazinon "arathion 7arbil, Maneb 6, D B ! 6, D, = B , A&i!ne 'istem ner#os central 'istem ner#os central 'istem ner#os central 'chimb metabolism Re,i/ten2 6B*= ani *B*6 spt *B6 spt *B6 spt T#1i&itate a/!'ra #m!l!i @oas nalt @oas B nalt @oas

Pr#)lema metalel#r $rele 7ele mai periculoase metale sunt "b, Cg, 7d !ei 7d nu este un metal greu, el este inclus n aceast grup datorit efectelor sale noci#e asupra mediului /nele metale sunt #itale pentru #ia n concentraii mici, dar de#in toxice n concentraii mari 7a exemplu se menioneaz ,hailanda, unde s%a mutat industria @aponez de pesticide !ac n *EF< n pete era o concentraie de mercur de

9 9<ppm, n *EG9 era de 9 :: Fppm !eci problema polurii s%a exportat din rile dez#oltate n cele subdez#oltate !atorit crizei petrolului a fost accelerat producia de crbune, care ns are concentraii mari de metale grele, ce de exemplu: Cg 39 * =9mg+Hg(, "b 3*9 <999mg+Hg(, 7d 3* 699mg+Hg( Pr#)lema '#l!2rii a'el#r !e#ersarea reziduurilor organice biodegradabile consum oxigen din procesul de mineralizare !e#ersarea de nutrieni prin fertilizatori poate produce eutroficarea apelor !e#ersarea hidrocarburilor n ecosistemul marin 3poluarea cu petrol( aduce daune ntregului ecosistem, fiind necesari muli ani pentru restabilirea echilibrului, deoarece perturb transferul de energie termic ntre ocean i atmosfer, schimbul de oxigen ntre acestea, crete pericolul de cancer !e#ersarea de pesticide duce la apariia de substane toxice P#l!area /#n#r2 Igomotele asalteaz locuitorii oraelor Igomotele pot fi: sunete de intensitate mic, sunete neplcute, sunete ocante 2ntensitatea sunetului se msoar n dA &ns, deoarece frec#enele nalte deran@eaz mai mult, a fost introdus o scar logaritmic i pentru frec#ene, folosind o funcie de pondere, mai mare pentru frec#ene mari i mai mic pentru frec#ene mici, notat dbA 7a exemple de surse de poluare sonor se citeaz: decolarea i aterizarea a#ioanelor, discoteci, maini, tractoare, transportul urban, trenuri, maini de splat, etc 7a efecte negati#e asupra omului se citeaz: senzaii neplcute, spargere timpan, #tmare serioas a sistemului auditi#, etc P#l!area &! re,i !!ri /#li e &n rile dez#oltate cantitatea medie de reziduuri pe cap de locuitor este de 69 de tone pe an, din care F99 Hg din producia direct, ca de exemplu: 2nd h$rtiei i produselor din h$rtieJJJJJJJ6F9 HG+loc an 2nd sticleiJJJJJJJJJJJJJJJJ *:9 Hg+loc an 'ubstane organice 3exclusi# h$rtia(JJJJJJJF9 Hg+loc an 2ndustria metalelorJJJJJJJJJJJJJ *:9 Hg+loc an 7a exemple de reziduuri din producia indirect n industrie i agricultur: Minerit i reziduuri mineraleJJJJJJJJJ G999 Hg+loc an )eziduuri n agriculturJJJJJJJJJJJ F=99 Hg+loc an

!intre toate reziduurile, numai o parte sunt tratate biologic, i n special cele organice, *9% *=; sunt incinerate, *9; n depozite colinare sanitare, 6D; nu sunt colectate, etc 1oarte important este c n problemele de mediu, prin unele metode se rezol# o problem, dar simultan se creeaz altele

ANALI3A NUMERICA IN SISTEMELE IN4ORMATICE DE MONITORI3ARE A MEDIULUI

STRUCTURA GENERAL5 A UNUI SISTEM DE MONITORI3ARE A MEDIULUI "entru adoptarea unor msuri corecte de control al polurii si de refacere a mediului se implementeaz /i/teme in0#rmati&e e m#nit#ri,are a me i!l!i. Acestea sunt sisteme de supraveghere, prognoz, avertizare (alarmare) si intervenie ce au n #edere e#aluarea sistematic a dinamicii caracteristicilor calitati#e ale factorilor de mediu, n scopul cunoasterii strii de calitate si semnificaiei ecologice a acestora, a e#oluiei si implicaiilor sociale ale schimbrilor produse, urmate de msuri care se impun 'istemul de monitorizare a mediului este un sistem integrat care realizeaz supra#egherea continu a strii mediului si furnizeaz date pri#ind toate componentele structurale ale mediului

3aer, ap, sol, biocenoze( !atele achiziionate sunt prelucrate prin metode statistice, iar informaiile finale astfel obinute sunt utilizate pentru e#aluarea impactului asupra mediului, pentru a#ertizare si alarmare, precum si pentru controlul calitii mediului "entru msurarea global a efectelor polurii s%au pus la punct proceduri de e-al!are a im'a&t!l!i a/!'ra me i!l!i care constau n cuantificarea efectelor acti#itii umane si a proceselor naturale asupra mediului, a sntii si securitii omului, precum si a bunurilor de orice fel "entru proiectarea unui sistem informatic de monitorizare integrat a mediului trebuie luate n considerare c$te#a caracteristici principale: organizarea la scar spaial astfel nc$t s fie surprins eterogenitatea ecosistemelor #ariabilele de stare ale mediului supuse monitorizrii s fie dintre cele mai sensibile indicatorii sintetici de calitate, specifici pentru fiecare ecosistem, trebuie alesi astfel nc$t s se in seama at$t de componentele abiotice c$t si de cele biotice metodele de monitorizare s fie comparabile si integrate la scar naional sau chiar internaional 3msurtori, comparaii date, erori de predicie etc ( si s existe un sistem de control al calitii datelor 'istemul de monitorizare este structurat la ni#el local, naional si internaional 3global( pe factorii de mediu si pe forme de poluare !eoarece sistemele de monitorizare sunt organizate pe factori de mediu, exist subsisteme de monitorizare a aerului, apei, solului si a structurii si funciilor biocenozei 'ubsistemul de monitorizare a biocenozei mai este denumit pe scurt biomonitoring si se ocup de monitorizarea componentelor biologice ale sistemelor ecologice, fiind integrat n subsistemele de monitorizare a aerului, apei si solului

'tructura unui sistem de monitorizare este prezentat n figura urmatoare !up stabilirea #ariabilelor care sunt monitorizate, n funcie de obiecti#ele monitorizrii, trebuie stabilite proceduri de prele#are a probelor si de fixare a punctelor de msurare 3metode, senzori, aparatur(

4ariabilele supuse monitorizrii #or fi analizate off%line 3cu o anumit frec#en( sau #or fi msurate automat, on%line, prin utilizarea sistemelor moderne de achiziie a datelor

!atele obinute prin prele#area probelor si msurarea automat a unor #ariabile trebuie procesate pentru aprecierea global a calitii apei, aerului sau solului, e#aluarea propagrii unui e#entual poluant, precum si pentru luarea deciziilor de a#ertizare, alarmare si control &n cadrul sistemelor de monitorizare se realizeaz analiza statistic a datelor, analiza si prezentarea grafic precum si generarea de rapoarte pentru factorii decizionali, astfel nc$t s se poat dez#olta un management de monitorizare si control pe termen lung "rima etap care trebuie parcurs dup obinerea datelor de monitoring este aceea a -eri0i&2rii atel#r 'e realizeaz o #erificare primar a calitii datelor prin detectarea unor erori, care apar n special n cazul analizei off%line a datelor -rorile pot fi nt$mpltoare 3erori de transcriere, ncurcarea unor probe, erori de calcul etc ( sau sistematice 3datorate unor etalonri gresite etc ( !up #erificarea corectitudinii datelor se poate trece la etapa de intr# !&ere a atel#r n sistemul informatic si crearea )a,el#r e ate &n sistemele moderne de monitorizare, datele obinute din probe prele#ate sau din msurtori automate 3aici inter#in sistemele de achiziii de date( sunt introduse n sistemele de calcul numeric 'uportul logistic al transmiterii datelor spre reeaua de calculatoare este asigurat fie prin sisteme clasice 3telefonie analogic, radio%comunicaii(, fie prin sisteme moderne 3telefonie digital si G'M, 2nternet, 2'!8 etc (

-tapa urmtoare este etapa propriu%zis de 'rel!&rare a atel#r "relucrarea datelor este realizat prin utilizarea unor pachete softKare care pot fi grupate n mai multe categorii: % softKare de achiziie, care conine si toolbox%uri de prelucrare a datelor: analiz statistic, analiz spectral, generare de rapoarte 3exemple: Matlab, 0ab42-L, 0abLindoKs etc ( % softKare dedicat pentru analize statistice 3Mathematica etc ( % softKare pentru baze de date 3.racle, Access, 'M0 etc ( % softKare de proiectare asistat 3AutodesN( % sisteme integrate de tip G2' B Geographical 2nformation '>stems 3GeoMedia 2ntergraph, ArcG2'+-')2 etc ( "achetele G2' sunt n plin dez#oltare si sunt sisteme de transmitere la distan a datelor geografice Aceste sisteme realizeaz o prezentare a datelor coroborate cu coordonatele geografice si le transform n hri operati#e suprapuse Astfel se obin hri care indic poluarea unui r$u suprapuse peste hri cu reeaua de drumuri si ci ferate din zon etc 1actorii decizionali beneficiaz de o serie de rapoarte predefinite, accesibile la distan, precum si de o serie de proceduri stocate pentru situaiile de urgen !in punct de #edere informatic, un sistem integrat de monitorizare a mediului conine: sursele de date, ser#er de date si ser#er de aplicaii, si acti#itatea de generare+distribuire de rapoarte ctre factorii decizionali 3'istemul informatic( 'ursele de date ale sistemului pot fi grupate n mai multe categorii: date directe de la furnizorii de informaii 3#alori ale #ariabilelor monitorizate introduse sub form A'722(, date de la sisteme de tip G2', baze de date conectate la baza de date a sistemului de monitorizare, date pro#enite de la sistemele de proiectare asistat 37A! 7omputer Aided !esign(, date furnizate de sistemele de achiziie prin intermediul softKare%ului de aplicaie "rintre furnizorii direci de informaii pot fi enumerate )egia Autonom Apele )om$ne, "rimriile, 7onsiliile Oudeene, 2nspectoratele de "rotecie 7i#il, "refecturi, "oliie, "ompieri, uniti sanitare etc Acti#itatea de administrare a ser#erelor sistemului poate fi partiionat n administrarea ser#erului pentru baza de date si n administrarea unui ser#er de aplicaii, care asigur printre altele conecti#itatea sistemului cu alte reele 3Keb, 0A8( 1actorii decizionali 3prefect, conducerea comisiilor tehnice pe specialiti( au la dispoziie o ntreag gam de rapoarte sub form de grafice, hri, proceduri de inter#enie etc

!atele obinute dup aplicarea di#erselor proceduri de prelucrare sunt stocate n bazele de date "entru analiza calitii mediului si pentru luarea de decizii operati#e si corecte, datele sunt comparate cu /tan ar e specifice pentru calitatea apei, a aerului si a solului 2nformaiile obinute si prelucrate prin intermediul sistemelor de monitorizare trebuie con#ertite n forme de prezentare grafic sau rapoarte astfel nc$t s poat fi analizate de ctre factorii decizionali Pre,entarea $ra0i&2 a rezultatelor permite raportarea eficient a datelor monitorizate 'e utilizeaz mai multe tipuri de grafice, cum ar fi histogramele, grafice statistice de tip pie%chart, bi% dimensionale sau tridimensionale 3spaiale(, grafice de tip scatter 3date mprstiate( etc Ra'#rtarea in0#rmaiil#r si rezultatelor trebuie s realizeze o sintez a datelor colectate, care s ofere o pri#ire de ansamblu pentru factorii decizionali 3administrati#, manageri( si pentru public 3populaie( )aportarea mbrac dou aspecte, unul legat de generarea rapoartelor si cel de%al doilea de distribuirea acestora 3mi@loace de comunicare si destinatari( &n sistemele informatice de monitorizare a mediului se utilizeaz mai multe tipuri de rapoarte, care cuprind di#erse informaii, de la descrierea zonei de monitorizare, la obiecti#e si la rezultatele msurtorilor !intre tipurile principale pot fi enumerate: % raportul planului de studiu, care defineste obiecti#ele sistemului de monitorizare, strategia de prele#are a probelor, resursele disponibile

% raportul protocolului si metodelor descrie detaliat metodele si echipamentele utilizate 3modul de colectare a probelor, analiza acestora, conser#area probelor pe teren, analize efectuate pe teren, nregistrarea datelor, prelucrarea datelor pe calculator etc ( % raportul datelor este utilizat pentru prezentarea datelor brute % raportul interpretati# realizeaz o sintez a datelor si permite conturarea aciunilor #iitoareP 'tructura rapoartelor trebuie s conin elemente comune, cum ar fi rezumat, obiecti#e si termeni de referin, descriere zon monitorizat, metode si proceduri, rezultate si analiza acestora, semnificaia rezultatelor, recomandri si surse de informare /tilizarea pachetelor softKare de tip G2' permite realizarea rapid de rapoarte, fie predefinite, fie la cerere Aceste rapoarte sunt nsoite de hri de lucru acti#e 3cu afisarea datelor n timp real( orientate pe di#erse acti#iti 3de exemplu harta de lucru a subcomisiei pentru poluri accidentale, harta de lucru a subcomisiei pentru incendii n mas etc ( &n multe aplicaii G2' exist si proceduri si protocoale stocate care permit inter#enii standard n caz de urgene

MONITORI3AREA 4ACTORULUI DE MEDIU6 APA

Pr#ie&tarea /i #)ie&ti-ele /i/tem!l!i e m#nit#ri,are

'istemul de monitorizare a calitii apei este un subsistem al sistemului general demonitorizare a mediului "entru dez#oltarea unui astfel de sistem se realizeaz un studiu le crui elemente principale sunt: stabilirea obiecti#elor monitorizrii descrierea zonei ce #a fi supus monitorizrii tipul de informaii necesare si modul de obinere a acestor informaii 3#ariabilele care #or fi msurate, tipuri probe, locul de recoltare, amplasare senzori pentru msurri automate etc ( frec#ena de recoltare a probelor si timpul necesar efecturii analizelor offline estimarea necesarului de resurse 3umane, financiare etc ( planuri, proceduri si metode pentru controlul calitii si pentru situaii de urgena Monitorizarea calitii apei este un proces de analiz, interpretare si comunicare ctre factorii decizionali si ctre populaie a proprietilor fizico%chimice, biologice si microbiologice ale apei 'istemul de monitorizare trebuie s fie flexibil si adaptat n funcie de necesitile locale, naionale sau globale 2nformaiile obinute prin intermediul sistemului de monitorizare trebuie s rspund la o serie de ntrebri, cum ar fi: care sunt cerinele utilizatorilor pentru calitatea si cantitatea apei dac standardele stabilite pentru calitatea si cantitatea apei sunt respectate n ce mod calitatea apei este influenat de procesele naturale care este capacitatea apei de asimilare a reziduurilor fr a depsi ni#elul admis de poluare dac deseurile descrcate 3de#ersate( de ctre di#erse uniti sunt n limitele prestabilite sau n locurile prestabilite care sunt #ariabilele fizice, chimice sau biologice care fac apa nepotri#it pentru utilizare care sunt limitele peste care anumite substane de#in toxice pentru om sau pentru ecosisteme dac deseurile sunt biodegradabile si care este inter#alul de timp necesar descompunerii dac exist msuri de control pentru pre#enirea polurii sau mbuntireacalitii apei si dac acestea au efectul scontat care sunt tendinele de modificare a calitii apei 3n sens poziti# sau negati#( n funcie de modificarea acti#itii umane din zona monitorizat cum se modific sntatea omului ca urmare a calitii sczute a apei % care sunt efectele pe care poluarea apei le are asupra celorlalte fiine #ii

&n funcie de informaiile disponibile, anumite sisteme si programe de monitorizare sunt concepute pentru a funciona pe termen lung si pentru a oferi un #olum larg de rezultate, altele sunt concentrate pe un singur obiecti# si pentru o perioad scurt de timp "entru a conferi claritate si eficien unui sistem de monitorizare, este necesar precizarea obiecti#elor de monitorizare .biecti#ele pot fi generale, fr o detaliere iniial a sub%obiecti#elor, sau detaliate "entru a stabili obiecti#ele unui sistem de monitorizare a calitii apei trebuie s fie precizate urmtoarele chestiuni: locul de realizare a monitorizrii scopul realizrii monitorizrii: pentru informaii de baz, de planificare, informaii operaionale, de management, pentru elaborarea de standarde, pentru depistarea surselor de poluare5 care sunt informaiile pri#ind calitatea apei pentru fiecare folosin a apei5 care sunt #ariabilele ce trebuie msurate si cu ce frec#en care sunt resursele umane si financiare necesare pentru monitorizare si cine este responsabil pentru fiecare element sau subsistem al sistemului de monitorizare cui sunt destinate datele si informaiile obinute prin monitorizare si cum #or fi folosite aceste date 3pentru decizii de control al polurii, pentru elaborare de standarde, pentru a#ertizare B alarmare, pentru completarea bazei de cunostine( O)ie&ti-ele tipice ale unui sistem de monitorizare sunt: identificarea condiiilor fundamentale care trebuie respectate n ecosistemul respecti# detectarea semnelor de deteriorare a calitii apei localizarea maselor de ap din ecosistemul supra#egheat care nu ndeplinesc standardele pri#ind calitatea apei identificarea zonelor contaminate estimarea concentraiei si cantitii de poluani preluat de ctre ecosistemul monitorizat determinarea dispersiei si a efectelor unui anumit poluant sau deseu e#aluarea metodelor de control al calitii apei dez#oltarea si completarea continu a standardelor de calitate a apei dez#oltarea legislaiei si regulamentelor pri#ind reziduurile si poluarea apei dez#oltarea si implementarea unor programe de a#ertizare%alarmare n caz de poluare si a unor programe si metode de control al polurii Actualmente sunt n plin dez#oltare sistemele de monitorizare cu mai multe obiecti#e, care con#erg ctre programe de monitorizare naionale, care trebuie s in seama de modul actual si de

perspecti# de utilizare a apei la ni#el naional, de surse de poluare actuale si de perspecti#, de modaliti globale de control al polurii, de condiiile geologice si de categoriile de ap etc Aceste programe de monitorizare naionale sunt nglobate la r$ndul lor n programe internaionale, cum ar fi de exemplu "rogramul .8/ pentru Mediu 3/8-"( &n /8-", care este organizat pe baza principiilor 'istemelor 2nformaionale Geografice 3Geographical Information Systems B G2'(, sunt incluse si sistemele de monitorizare a mediului din )om$nia 'istemul naional de monitorizare cuprinde ca subsisteme: 'istemul Global pentru Monitorizarea Mediului 3G-M'% )o: Global Environment System Romania( si Monitoringul de 1ond Global 2ntegrat 32GMA)o: Integrated Global Background Monitoring Romania( )eeaua naional de monitorizare realizeaz supra#egherea urmtoarelor categorii de ape: a'e &!r$2t#are% a'e /t2t2t#are% a'e marine e lit#ral% a'e /!)terane% a'e !,ate 3#na e m#nit#ri,are% 'rele-area 'r#)el#r% -aria)ile m#nit#ri,ate 3#na e m#nit#ri,are "entru dez#oltarea si implementarea sistemului de monitorizare trebuie n primul r$nd realizat o descriere a zonei pentru care se doreste monitorizarea calitii apei Iona de monitorizare trebuie s fie suficient de clar precizat prin: precizarea coordonatelor geografice ale zonei, a limitelor si #ecinilor realizarea unui studiu cu condiiile de mediu existente n zon, precum si cu procesele naturale si antropice care pot afecta calitatea apei descrierea categoriilor si maselor de ap din zon str$ngerea de informaii meteorologice si hidrologice ale zonei respecti#e modul de utilizare ale apelor din zona monitorizat 3potabil, industrial etc ( 2nformaiile referitoare la masele de ap sunt deosebit de utile pentru sistemul de monitorizare ,rebuie realizat o descriere a lacurilor din bazinul hidrografic: mod de formare, suprafa, ad$ncime, #olum, compoziie, surse de alimentare, puncte de de#ersare a reziduurilor 3permanente sau posibile B accidentale( 2nformaiile despre r$uri si p$r$uri se refer la lungime, traseu, ad$ncime, tipul rocilor albiei, profilul albiei etc 3harta tridimensional a bazinului hidrografic( !e asemenea, sunt utile informaiile despre construcii 3bara@e, diguri, lacuri de acumulare(, drumuri si ci ferate Modul de utilizare al apei din zona de monitorizare trebuie precizat prin indicarea folosinelor de ap potabil, pentru irigaii, industrial etc Acestea constituie iesiri de ap din sistem si trebuie calculat sau estimat cantitatea de ap precum si calitatea necesar

Prele-area 'r#)el#r !up realizarea unei analize sistematice a zonei de monitorizare 3care face obiectul unui raport detaliat( trebuie alese punctele de msurare a calitii apei B '!n&tele fie sunt dotate cu senzori pentru o supra#eghere on-line, automat, a calitii apei Alegerea punctelor de prele#are se face prin selectarea zonei sau seciunii de prele#are 3seciune trans#ersal prin bazin( si apoi prin stabilirea punctului sau staiei din seciunea de prele#are Alegerea punctelor de prele#are se face n funcie de obiecti#ele sistemului de monitorizare "rele#area probelor se poate face pentru: e#aluarea calitii apei ntr%un bazin de recepie, determinarea capacitii unui curs de p sau lac pentru utilizarea n agricultur sau pentru pescuit, determinarea capacitii unui curs de ap pentru apro#izionarea cu ap potabil, pentru sporturi nautice etc , e#aluarea impactului exploatrii solului asupra calitii apei, studiul efectelor produse de de#ersri de deseuri, studiul efectelor produse de lucrrile de hidroamena@are etc 'electarea punctelor 3staiilor( de prele#are a probelor se face n mod distinct pentru r$uri, lacuri si ape subterane 7aria)ile m#nit#ri,ate "entru realizarea sistemelor de monitorizare trebuie fixate anumite #ariabile care #or fi msurate si care #or permite calculul unor indicatori specifici si comparaii cu #alorile permise ale acestora Mediile utilizate pentru monitorizare sunt apa, materia sub form de particule si organismele #ii din ap 7alitatea apei si a particulelor se stabileste prin metode fizico%chimice, iar organismele #ii se analizeaz prin di#erse metode specifice Apa este cel mai utilizat mediu pentru monitorizare .rganismele #ii sunt frec#ent utilizate pentru e#aluarea toxicitii apelor poluate si pentru monitorizarea chimic a substanelor poluante 7alitatea apei poate fi apreciat n funcie de obiecti#e prin utilizarea c$tor#a #ariabile sau a unei combinaii de peste *99 de #ariabile, dar pentru obiecti#ele curente se folosesc aproximati# 6= de parametri fizici, chimici si biologici Aceste #ariabile sau combinaii ale acestora se mai numesc indicatori de calitate, si au anumite #alori permise n funcie de destinaia apei 3potabil, irigaii, industrii specifice( !e exemplu, una din combinaiile minimale de #ariabile monitorizate este format din temperatur p! conductivitate electric o"igen di#olvat si totalitatea solidelor suspendate &n funcie de #ariabilele monitorizate, pentru culegerea datelor se utilizeaz senzori si aparate de msurat specifice 3de exemplu pentru temperatur: traductoare de temperatur, termometre( e 'rele-are a 'r#)el#r "unctele de prele#are sunt folosite fie pentru recoltare de probe pentru analize off-line,

&n tabelul * sunt prezentate #ariabilele msurate pentru staiile de baz n cadrul programului G-M'%)o, n funcie de localizarea punctelor de prele#are