Felurile lacrimilor

Trebuie stiut ca lacrimile sunt un bun medicament pentru toate bolile sufletului nostru. Ele sunt de trei feluri : a) lacrimile firesti ; b) lacrimile tristetii sfinte ; c) lacrimile bucuriei lumesti sau duhovnicesti. Faptul ca sunt mai multe feluri de lacrimi este explicat de catre Parintele Arhimandrit Cleopa Ilie prin faptul ca fiind acest dar foarte mare diavolul intervine ca sa faca !adarnica lacrima omului in ru"aciune ca aceasta din urma sa nu mai fie primita de #umne!eu. $acrimile cele adevarate care i!vorasc din dra"ostea de #umne!eu atata putere au % spune &f. 'ri"orie de (a!ian! % incat i!vorul lacrimilor de dupa )ote! este mai mare decat insusi )ote!ul. Lacrimile firesti. *mul plan"e cu lacrimi firesti atunci cand o ruda sau vreun prieten trece catre #omnul sau cand patesc orice fel de nenorocire. Pentru ca sunt rodul unei tristeti irationale ele sunt cu totul nefolositoare si nu aduc roade. Lacrimile tristetii sfinte. Cu lacrimile tristetii sfinte plan" oamenii pacatosi atunci cand se pocaiesc. Aceste lacrimi sunt foarte folositoare pentru ca spala omul de orice necuratie care ii murdarea trupul si sufletul aducandu%i iertarea pacatelor si atra"and spre el mila lui #umne!eu caci il fac vrednic de curatia raiului. Lacrimile bucuriei lumesti. Cu lacrimile bucuriei lumesti plan" cei fara minte care dobandesc dintr%o data si fara sa fi nada+duit vreun lucru de pret dar vremelnic. Lacrimile bucuriei duhovnicesti. Cu lacrimile bucuriei duhovnicesti plan" cei care prin puterea lui #umne!eu simt inlauntrul lor harul prealuminos si preadulce al #uhului &fant. Plansul duhovnicesc este dovada a tariei noastre in lupta impotriva pacatelor si a patimilor. Cel care a dobandit plansul duhovnicesc aflam de la &fantul Petru #amaschinul ca se face intarit ca o stanca si nu mai e clintit de nici un vant sau val al vietii ci e pururea la fel in prisosinta si in lipsa in bunastare in cinste si in ocara... El cunoaste cu buna patrundere ca toate trec si cele dulci si cele dureroase si ca viata aceasta este cale spre veacul viitor si chiar daca nu vrem noi se fac cele ce se fac si in !adar ne tulburam si ne pa"ubim de cununa rabdarii si ne aratam potrivnici voii lui #umne!eu fiindca toate cate le face #umne!eu sunt foarte bune si noi suntem nestiutori. Tipolo"ia pre!entata anterior nu este sin"ura de acest fel. In "eneral in spiritualitatea filocalica aflam referiri la numeroase cate"orii de lacrimi care se reduc la trei feluri : dracesti sau demonice trupesti naturale sau sen!uale si duhovnicesti sau in limba+ filocalic : diavolesti firesti sau naturale si duhovnicesti sau harismatice. &fantul Ioan &cararul vorbeste mai intai despre plansul si lacrima firii necuvantatoare. Astfel el delimitea!a ,lacrima fara inteles , care este proprie firii necuvantatoare si nu celei cuvantatoare dar de care din nefericire se apropie de multe ori omul prin obisnuinta patimii care datorita irationalitatii ei si a intunecarii fiintei noastre pe care o produce are ceva animalic in ea antinatural ilo"ic. Total diferite de primele doua cate"orii - cele diavolesti % i!vorate din viclesu"ul diavolesc si cele ale firii ) sunt lacrimile duhovnicesti. Aceste lacrimi se dobandesc pe masura curatirii si

spirituali!arii firii noastre si sunt un semn al pre!entei si lucrarii dumne!eiesti in inima noastra. Aceste lacrimi ca de altfel si pocainta si plansul duhovnicesc din care i!vorasc au doua directii : o privire spre un trecut pacatos patimas si o intoarcere catre un viitor plin de nade+dea iertarii si dobandirii man"aierii si fericirii vesnice. #e aceea ele sunt la inceput amare iar pe masura pocaintei si dobandirea iertarii devin tot mai dulci. Inmultirea si indulcirea lor constituie ,un aspect al transfi"urarii totale a persoanei umane prin harul indumne!eitor,. &fantul Isaac &irul vorbeste despre ,lacrimi care ard, si despre ,lacrimi care in"rasa,. Cele care ard sunt lacrimi de pocainta de strapun"ere adevarata a sufletului nostru. Aceste lacrimi i!vorasc pe o prima treapta din frica de #umne!eu si de pedepsele pentru pacatele noastre din frica de moarte si de +udecata la care vom fi supusi dupa moarte. Ele usuca si ard trupul slabindu%i partea poftitoare si irascibila sau cum se exprima Eva"rie Ponticul ele inmoaie salbaticia sufletului si conduc spre pocainta si iertare. Cele care in"rasa cur" nesilit de la sine; ele infrumusetea!a si in"rasa sufletul si duc la tara bucuriei. Ele nu mai sunt lacrimi de teama de frica lacrimi i!vorate din frica de pedeapsa lacrimi de robi ci lacrimi de alesi ai lui #umne!eu lacrimi de bucurie care hranesc si inmiresmea!a viata duhovniceasca a credinciosului. $acrimile de pocainta curatitoare devin astfel pe treptele superioare ale ru"aciunii lacrimi de bucurie de coplesire de smerenie in fata maretiei si bunatatii divine. $acrimile din ru"aciune sunt un semn al milei lui #umne!eu ca pocainta noastra a fost primita. &fantul Isaac &irul vorbeste despre un anume pro"res sau urcus duhovnicesc real prin lacrimi catre patimirea indumne!eirii. Initial expresie a pocaintei sufletesti lacrimile devin apoi lacrimi de multumire de recunostinta si smerenie si se prelun"esc in cei daruiti de #umne!eu cu acest dar in lacrimi duhovnicesti harismatice. Acest pro"res este abia sesi!abil la inceput si dureros pentru ca apoi sa se a+un"a la lacrimile sufletesti neincetate dulci premer"atoare ale vederii tainelor lui #umne!eu. Potrivit &fantului Ioan &cararul dupa plansul sau si dupa felul lacrimilor sale cerdinciosul poate sa%si dea seama de treapta de induhovnicire pe care se afla sub indrumarea unui duhovnicesc incercat. #intre roadele diferitelor trepte ale plansului duhovnicesc si ale lacrimilor duhovnicesti &fantul Ioan &cararul mentionea!a ca la cei ce au inceput vietuirea imbunatatita ele duc la infranare si tacerea bu!elor. Celor inaintati le daruieste netinerea de minte a raului iar celor desavarsiti % smerita cu"etare setea de necinstiri foame neca! de bunavoie neosandirea celor ce pacatuiesc impreuna%patimirea. $a cei incepatori lacrimile sunt ascetice curatitoare purificatoare lacrimi de pocainta. Pe masura inaintarii in lucrarea virtutilor acestea se spirituali!ea!a tot mai mult devenind lacrimi mistice contemplative harismatice lacrimi ce exprima bucuria desavarsita a unirii cu #umne!eu. In "eneral trecerea de la cele dintai lacrimi la cele de al doilea fel este considerat a fi semnul trecerii de la starea trupeasca la cea duhovniceasca de la omul cel vechi si exterior al pacatului la omul launtric cel nou duhovnicesc. $a inceput lacrimile vin rar "reu si sunt putine pentru ca inima din care pornesc ele este asemenea unui pamant arid nedestelenit si parasit din care nu rasar decat spinii si buruienile pacatelor si patimilor. Precum dintr%un astfel de pamant nu pot rasari flori frumos pastelate si mirositoare pentru ca spinii patimilor le inabusa tot astfel dintr%un suflet patimas nu pot i!vori fapte virtuoase si chiar si putinele fapte bune sunt facute intr%un scop patimas si spre slava desarta. #oar pe masura curatirii pamantului sufletului de spinii si palamida patimilor pe acest pamant curatit si in"ri+it se pot cultiva florile frumoase ale virtutilor udate de roua duhovniceasca a lacrimilor. #e aceea la inceput lacrimile vin rar si "reu pentru ca in dobandirea lor sufletul are de luptat cu pamantul nein"ri+it para"init de pacatele personale de dupa )ote! si devenit loc al taberei celei rele. In lupta de purificare a sa omul trebuie sa lupte in mod paradoxal cu el insusi cu omul cel trupesc si vechi al pacatului catre statura sfantului crestin si tot in mod paradoxal

trebuie sa se biruie pe sine. Cand va reusi sa%si curete inima de pacate vor rasari florile virtutilor sub roua dulce ocrotitoare si man"aietoare a lacrimilor duhovnicesti. $upta pentru dobandirea plansului si a lacrimilor duhovnicesti are o pronuntata dimensiune ascetica si pastrea!a insusirile fundamentale ale oricarei lucrari ascetice : de de!radacinare destramare faramitare si pierdere a patimilor pentru sadirea si de!voltarea in locul lor a virtutilor. Inaintarea in viata duhovniceasca constituie in acelasi timp un pro"res proportional de spirituali!are a fiintei pana la taina materiei induhovnicite cand #uhul &fant va fi tuturor toate intru totul. Plansul dupa #umne!eu are asadar acelasi caracter dinamic ca intrea"a viata duhovniceasca purtand in sine dorul ontolo"ic al omului dupa Creatorul sau. El e definit de &fantul Ioan &cararul ca o tristete a sufletului o simtire a inimii indurerate care cauta pururea nebuneste pe Cel dupa care insetea!a ; iar nea+un"andu%$ Il urmareste cu osteneala si se tan"uieste cu durere aler"and dupa El . $acrimile duhovnicesti sunt expresia ru"aciunii interioare facuta cu participarea intre"ii noastre fiinte. Ele marturisesc despre un suflet curatit de pacate si patimi devenit transparent lucrarii harului divin. #e aceea in spiritualitatea ortodoxa ,darul lacrimilor, este le"at de darul discernamantului duhovnicesc si al ru"aciunii curate. &fantul 'ri"orie Palama arata valoarea deosebita a lacrimilor duhovnicesti in atin"erea ru"aciunii desavarsite spunand ca aceste lacrimi iubitoare de #umne!eu ,intraripea!a ru"aciunea luminea!a ochii mintii pastrea!a harul )ote!ului iar daca se pierde il readuc,. .n semn al acestei spirituali!ari a naturii umane este si imputinarea cuvintelor si inmultirea lacrimilor. Pe treptele cele mai inalte ale contemplatiei ale theoriei in ,ru"aciunea mai presus de orice lar"ime, in ,ru"aciunea mai presus de ru"aciune, cand toata firea tace contempland extatic tainele divine lacrimile iau locul cuvintelor. In locul cuvintelor prin care se invoca iertarea care totusi pastrea!a in ele ceva exterior trupesc contemplativul participa in actul de metanoia cu intre"a sa fiinta expresia acestei participari depline inte"rale constituind%o lacrimile. Cand orice cuvant tace despre pocainta si dra"ostea noastra de #umne!eu vorbesc doar lacrimile. &i daca tacerea este taina vietii si a veacului viitor cum spune &fantul Isaac &irul atunci lacrimile sunt o arvuna o pre"ustare din fericirea celor viitoare si vesnice. Adevaratele lacrimi duhovnicesti sunt asemenea lacrimilor /antuitorului si conduc catre indumne!eirea fiintei umane. Ele sunt nedespartite de ru"aciune si duc spre unirea cu #umne!eu. Plansul si lacrimile celor desavarsiti sunt sfinte ca oricare lucrare a lor. Acestora plansul si lacrimile le devin daruri cu care #umne!eu a binevoit sa le impodobeasca viata spre o mai buna cunoastere acestei vieti a persoanei lor si a vocatiei sfinte a fapturii umane. Parintele Cleopa propune urmatoarea clasificare pentru lacrimi orientandu%se dupa invatatura &fintilor Parinti clasificare pe care o vom cita si noi in cele ce urmea!a : Lacrimile sunt de opt feluri dupa Sfintii Parinti. $acrimi din dra"oste de #umne!eu cand omul se "andeste la frumusetea creatiei dumne!eiesti. Acestea formea!a cel mai inalt plans numit plans de bucurie si de dor dumne!eiesc. $acrimile dra"ostei in"rasa pe om. $acrimi din frica de #umne!eu. Acestea au mai mica putere decat cele dintai pentru ca plansul din dra"oste de #umne!eu este plansul fiului catre Tatal iar plansul din frica este al slu"ii care mereu se teme sa nu supere pe &tapanul sau. Plansul din frica mi+loceste la #umne!eu iertarea pacatelor si este inaintemer"ator al celui dintai. Plansul din frica usuca pe om asemenea clestelui care se arde in foc.

$acrimi din mila si dra"oste pentru aproapele pentru cei bolnavi din spitale pentru saraci vaduve copii orfani pentru cei flaman!i "oi si straini pentru toti oamenii din suferinta. Aceste lacrimi sunt sfinte si mantuitoare asemenea celor dintai. $acrimi din frica mortii si a muncilor iadului. Acestea sunt lacrimi bune mantuitoare ca si cele dintai si aduc roada de pocainta. $acrimi din fire sau firesti adica ale sotilor ale rudelor ale parintilor pentru fii si ale fiilor pentru parinti. Acestea nu sunt nici bune nici rele. Ele se pot vedea uneori si la animale. $acrimi din slava desarta. Acestea sunt foarte periculoase pentru ca pe lan"a lacrimile cele bune mantuitoare si smerite pune diavolul lacrimi de slava spre a fi va!uti si laudati de oameni. *r plansul cel duhovnicesc trebuie sa fie totdeaun ascuns si nestiut de nimeni afara de #umne!eu si de duhovnic. $acrimi de de!mierdare care i!vorasc din pofta din betie din manie din aducere aminte a celor rele etc. Al optulea fel sunt lacrimi pentru pa"ube din saracie din durerea ranelor pentru tot felul de boli. Primele patru feluri de lacrimi sunt mantuitoare ; cele firesti nu sunt nici bune nici rele ; iar ultimele trei feluri de lacrimi sunt nefolositoare si aducatoare de osanda. &fantul Ioan &cararul vorbeste in &cara sa despre doua feluri de strapun"ere ale inimii : una mincinoasa draceasca si una adevarata duhovniceasca. Exista de asemenea si lacrimi care in aparenta sunt bune insa ele sunt inselatoare dracesti. #espre acestea i!vorate chiar si in timpul ru"aciunii vorbeste &fantul I"natie )riancianinov in #espre inselare astfel : ,Pocainta duhul infrant plansul sunt semne care dau marturie despre nevointa cu bunacuviinta in ru"aciune; lipsa lor este un semn al abaterii spre o directie "resita semn al ama"irii sau al sterpiciunii. .na sau cealalta adica inselarea sau sterpiciunea -lipsa de roade) alcatuiesc o urmare cu neputinta de ocolit a indeletnicirii cu ru"aciunea intr%un chip nepotrivit iar indeletnicirea cu ru"aciunea in chip nepotrivit este nedespartita de ama"irea de sine. Cel mai prime+dios dintre felurile de ru"aciune nepotrivita este atunci cand cel ce se roa"a alcatuieste prin puterea inchipuirii sale na!ariri sau himere luandu%le la aratare din &fanta &criptura iar de fapt % din propria lui stare din caderea sa din pacatosenia sa; prin aceste inchipuiri isi ma"uleste parerea de sine slava desarta cu"etarea semeata trufia se ama"este pe sine insusi. &e poate vedea lesne ca toate alcatuirile inchipuirii firii noastre ca!ute schimonosite de cadere nu sunt adevarate % ele sunt nascocire si minciuna -...) . 0isatorul odata cu primul pas facut pe calea ru"aciunii iese din taramul adevarului paseste pe tarimul minciunii pe taramul satanei se supune de bunavoie inrauririi satanei. &fantul &imeon (oul Teolo" !u"raveste astfel ru"aciunea visatorului si roadele ei: ,El ridica spre cer mainile ochii si mintea isi inchipuie in mintea sa sfaturile #umne!eiesti bunatatile cele ceresti cinurile sfintilor in"eri locasurile in"erilor; pe scurt aduna in inchipuirea sa toate cele au!ite din #umne!eieasca &criptura le cercetea!a in vremea ru"aciunii cauta la cer; prin toate acestea isi starneste sufletul sau catre dumne!eiasca dorire si dra"oste; cateodata varsa lacrimi si plan"e. In acest chip inima lui se trufeste incetul cu incetul fara a pricepe el aceasta cu inima; i se pare ca cele savarsite de el sunt rodul harului #umne!eiesc spre man"aierea lui si roa"a pe #umne!eu ca sa%l invrednicesca a petrece pururea in aceasta lucrare. Acesta este semnul inselarii,. /a"dalena #obra