Sunteți pe pagina 1din 9

Cap 4 Structura de productie a unei intreprinderi este definite de totalitatea componentelor sistemului si a conexiunilor dintre component ce conditioneaza desfasurarea

proceselor tehnologice de fabricare si control tehnic, a proceselor de manipulare, transport intern si depozitare a produselor. Structura de fabricare esre partea de baza a structurii de productie fiind definite de totalitatea componentelor ce asigura fabricarea precum si a conexiunilor dintre aceste component. Structura de fabricare functionala, pe grupe de posture (utilaje sau locuri de munca omogene tehnologic). Se aplica eficient la productia individuala si uneori la serie mica. Structura de fabricare celulara are mai multe posture de fabricare, manipulare, control, transport, depozitare, amplasate intr-un spatiu de productie compact. Se aplica la productia de serie mica si mijlocie.

4.1.2. Conceptul Kaizen A fost aplicat pentru prima data in Japonia contribuind la rezultatele foaret bune obtinute de economia japoneaza. Se bazeaza pe urmatoarele: Managementul calitatii totale Robotii industriali Cercurile de calitate Automatizarea proceselor de productie Sistemele de stimulare a creativitatii Just in Time Zero defecte Lucrul in echipa Ameliorarea productivitatii

Conceptual Kaizen se compune din trei elemente principale: Conceptele, repr modul de gandire, de abordare a problemei Sistemele, repr modul de lucru Uneltele, repr modul de dezvoltare a problemelor

Acest concept presupune progresul permanent, imbunatatirea continua, bazandu-se pe niste concept care pun dorintele clientului pe primul loc.

4.1.3. Situatia actuala in Romania Tipul de organizare si conducere a productiei se bazeaza pe metoda Juat in Case, acesta avand si conditii specifice cum ar fi: 1. Dificultatea gasirii unor materii prime si materiale de baza in momentul in care este nevoie de ele. 2. Inflatia care este relative mare, duce ireversibil la cresterea preturilor. 3. Transportul in tara noastra este deficitar, pe de o parte datorita insuficientei mijloacelor de transport, iar pe de alta parte datorita cailor de rulare si a infrastructurii acestora care sunt deficitare. 4. Neexistenta unor evidente exacte privind stocurile din depozite, gestionarii acestora preferand sa aiba in exces unele material, chiar daca unele dintre ele au o miscare foarte lenta. 5. Calitatea materialelor nu este intotdeauna cea mai buna, de aceea se incearca prin compensarea cu comenzi mai mari decat este necesar.

4.2. Dimensionari in domeniul manipularii si a transportului intern

Manipularea este o activitate de o anumita complexitate care presupune deplasarea unui obiect sau unitati de inacarcatura in raza locului de munca sau in apropierea lui. Manipularea se realizeaza prin preluarea obiectului, ridicarea, deplasarea pe orizontala sau pe vertical si depunerea obiectului. Transportul intern este transportul ce se realizeaza intre sectii si sectoare de activitate, spatii de depozitare, puncte de primire si de expeditie, cu ajutorul unor mijloace de transport intern specifice ( electricare, robocare, eletro si motostivuitoare, tractoare). Activitatile de manipualre si transport intern, ca si componente ale sistemului logistic intern, au un rol important in buna desfasurare a procesului de productie. 4.2.2. Dispozitive si echipamente utilizate la manipulare si transport intern Principalele dispozitive si echipamente specifice utilizate la manipularea transportului intern sunt: 1. Dispozitive simple ce permit alunecarea marfurilor : - Planul inclinat ( utilizat la manipularea materialelor de constructii, cerearelor, marfurilor ambalate) - Jgheaburi si tuburi ( utilizate pentru manipularea marfurilor in vrac) 2. Parghiile, lanturile si elementele cu role - Parghiile se folosesc pentru deplasarea marfurilor grele pe distante scurte sau in interiorul mijloacelor de transport. - Lanturile cu role se folosesc la manipularea marfurilor grele si voluminoase, a tevilor pe distante mici sau in interiorul unor mijloace de transport acoperite. - Elementele cu role portante sunt folosite in special pentru incarcarea transcontainerelor la micii beneficiari care nu dispun de macarale adecvate. 3. Carucioarele , pot fi cu 2, 3 sau 4 roti. Se folosesc la manipularea greutatilor relative mici. 4. Transpaletele marfurile paletizate din interiorul magazinelor. Deplasarea se face prin tragere sau impingere. 5. Podestele, platformele si rampele, se utilizeaza pentru incarcarea si descarcarea marfurilor in mijloacele de transport. 6. Cricurile si vinciurile, sunt mecanisme simple utilizate la diverse operatii de manipulare , in special in produsele de fabricatie. 7. Palanele si electropalanele sunt aparate destinate manipularii diverselor sarcini la inaltimi mici si mijlocii. 8. Electrocarele, motocarele si remorcile adaptate acestora se utilizeaza la transportul intern al diferitelor piese/produse, fiind usor de manevrat. 9. Electrostivuitoarele si motostivuitoarele se utilizeaza in sectiile de productie si depozite. 10. Macaralele si podurile rulante se folosesc pt manipularea sarcinilor relative mari. 11. Autovehiculele, tractoarele si remorcile rutiere se utilizeaza in cadrul intreprinderilor cu suparfata mare.

12. Mijloacele de transport intern pe cai ferate ( locomotive si vagoneti ) se utilizeaza in intreprinderile mari. 13. Transportoarele continue, manipularea se face pe orizontala sau inclinata. 14. Utilaje specifice manipularilor etajate sunt destinate numai pentru manipularea pe verticala a marfurilor. 15. Instalatii speciale de transport intern. 16. Robotii industriali sunt utilizati in intreprinderile mecanizate sau automatizate total sau partial. 17. Liniile automate de asamblare sunt utilizate in industria electronica.

4.2.3. Dimensionarea elementelor component a manipularii si transportului intern Dimensionarea unui sistem logistic consta in determinarea elementelor componente ale sistemului, in ceea ce priveste tipul si numarul lor, performantele, amplasarea, personalul de desrvire, costurile acestora si oricaror alte elemente care sunt necesare. Metodologia de calcul care se va utiliza in acest caz presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Definirea corecta a problemei de rezolvat. Se va preciza care este scopul urmarit prin dimensionarea manipularii si transportului intern. 2. Culegerea datelor necesare la dimensionare. Se vor culege toate datele necesare pentru o buna dimensionare. 3. Analiza critica a situatiei existente. In cazul redimensionarii unei situatii existente, se vor examina critic toate datele de care dispunem, determinand cauzele dificultatilor care pot aparea utilizand procedee diferite de la caz la caz. 4. Dimensionarea manipularii si a transportului intern A. Elaborarea graficelor de analiza generala si a graficelor de analiza detaliata a proceselor de productie. B. Dimensionarea efectiva a manipularii transportului intern. C. Calculul necesarului de personal pentru utilajele de manipulare si de transport intern Np. D. Stabilirea timpilor proceselor tehnologice in flux continuu.

4.3. Dimensionari in domeniul aprovizionarii si depozitarii 4.3.1. Elemente de baza ale dimensionarii Aprovizionarea repr activitatea prin care se asigura resursele de materii prime, material, servicii, necesare consumului productiei, in volumul si structura care sa asigure o activitate cu o profitabilitate maxima a agentului economic. Depozitarea repr activitatea de stocare a obiectelor pe un interval mai mic sau mai mare. Depozitarea se poate face in spatii special amenajate, la platformele si

rampele de incarcare-descarcare sau in depozite special in functie de tipul, natura, si forma obiectelor ce vor fi depozitate. Principalele etape care formeaza activitatea complexa de aprovizionare sunt: a). stabilirea necesarului b). intocmirea specificatiilor din punct de vedere tehnico-economic si dimensionarea consumurilor. c). identificarea sursei de aprovizionare. d). evaluarea sursei de aprovizionare e). negocierea contractelor cu posibilele surse f). evaluarea negocierilor g). incheiera acordului h). derularea contractului Clasificarea depozitelor se face dupa mai multe criterii: 1. Dupa destinatie: depozite din sfera productiei, depozite din sfera circulatiei, depozite mixte. 2. Dupa natura produselor depozitate: - Depozite de materiale si semifabricate - Depozite pentru dispositive, scule si piese de schimb - Depozite de produse finite 3. Dupa destinatia materialelor: - Depozite de materii prime si material - Depozite de material pentru constructii - Depozite de carburanti - Depozite de ambalaje 4. Dupa felul materialelor care se pastreaza si se manipuleaza: - Depozite universale, de pastreaza marfuri diferite - Depozite specializate, depozitarea unui singur fel de produs sau grup de material. 5. Dupa sistemul constructive: - Depozite deschise fara acoperis - Depozite deschise de tip sopron sau copertina - Depozite inchise 6. Dupa modul de folosire al spatiului: - Depozite pe orizontala - Depozite per verticala sau pe inaltime 7. Dupa gradul de mecanizare al miscarii materialelor:

Depozite manual Depozite cu mica mecanizare Depozite cu mecanizare complexa Depozite partial automatizate Depozite automatizate La alegerea modului de depozitare trebuie sa se tina seama de urmatoarele considerante: -organizarea depozitelor se face in functie de destinatia materialelor depozitate, iar caracteristicile sistemelor de depozitare sunt determinate de carcateristicile materialelor si produselor depozitate. -depozitarea trebuie sa aiba o functie regulatoare de absorbtie a diferentelor de capacitate dintre productie si consum. -criteriile economice sunt elemental determinant pentru alegerea solutiilor tehnice si origanizatorice ale sistemelor de depozitare -metodele de studio ale depozitarii sunt metodele studiului muncii Depozitarea poate fi de doua feluri: Fara palate: in stiva sau in bloc; in rafturi sau stelaje Paletizata: in stiva sau in bloc pe palate suprapuse; in mobilierul tehnologic

4.3.2. Metode de detrminare a necesarului de aprovizionat si de gestiune a stocurilor Principalele cazuri care pot aparea in aprovizionare sunt urmatoarele: 1. Consum uniform (gestiune cu cerere constanta la interval egale de timp) 2. Lipsa vremelnica de stoc (perioada detrminata si cerere constanta cu posibilitati de ruptura a stocului: 3. Cerere aleatorie (variabila) la intervale egale. 4. Cerere constanta la interval variabile 5. Cerere variabila la interval variabile 6. Determinarea necesarului si dimensionarea stocurilor prin metoda ABC

4.3.3. Dimensionarea depozitelor Se face tinanad cont de: - Tipul intreprinderii - Tipul, natura si cantitatea materialelor si a unitatilor de incarcatura ce vor fi depozitate - Sistemul de organizare al productiei (Just in Time, Just in Case) - Tipul productiei ( individuala, serie au masa) - Frecventa de intrare-iesire a marfurilor din deposit Etapele privind dimensionarea depozitelor: 1. Culegerea datelor necesare privind depozitul (amplasament, tip, materiale utilizate) 2. Determinarea suprafetei depozitului. Elementul de baza il cosntituie cantitatea anuala de marfuri care se depoziteaza. 3. Analiza utilizarii suprafetelor si volumului depozitelor.

4.4. Dimensionari in domeniul distributiei si a transportului extern 4.4.1. Consideratii generale privind distributia si transportul extern Disributia cuprinde toate activitatile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri de la producator la comsumator. Are ca scop legarea productiei de consum. Transportul extern se refera la deplasarea materiilor prime, materialelor si produselor finite, putandu-se face pe distante medii si lungi cu mijloace de transport adecvate cantitatillor de marfuri necesare aprovizionarii sau distributiei. Acesta poate fi: Transport rutier, se face cu autocamioanele, autotrenurile, autovehiculele de tonaj mic. Transport feroviar, se face cu vagoanele grupate in garniture de tren. Transport aerian, se face cu ajutorul avioanelor si elicopterelor.

4.4.2. Probleme specifice privind dimensionarea distributiei si a transportuluui extern Dimensionarea distributiei se refera in principal la alegerea unui tip anume de canal de distributie in functie de urmatoarele elemente: Caracteristicile pietei sau ale cumparatorului Caracteristicile producatorului Caracteristicile mediului economic Caracteristicile produsului

In ceea ce privetse dimensionarea transportului extern, aceasta se refera in special la urmatoarele: Alegerea mijloacelor de transport adecvate in functie de tipul marfurilor ce vor fi transportate, de tipul productiei si de tipul de organizare si conducere a productiei Utilizarea acestor resurse mijloace de transport la intreaga lor capacitate Calcularea unor rute optime de deplasare

Ponderea principal in transporturi o au transporturile rutiere. Principalele avantaje ale transporturilor rutiere sunt: Viteza de deplasare ,are Sistemul de autostrazi, sosele si drumuri este foarte dezvoltat Diversitatea mare de capacitate de transport Sisteme de incarcare foarte simple nefiind necesare dotari special Costul relative redus

Transporturile feroviare sunt inca destul de utilizate desi ponderea lor a scazut. Avantajele principale sunt: Capacitate mari de transport Viteza de deplasare mare Sunt nepoluante

Transporturile maritime se utilizeaza in general pentru rute lungi, fiind utilizate in special in cazul imposibilitatii utilizarii altor mijloace de transport. Avantaje principale: Costuri reduse pe unitatea transportata Capacitati foarte mari de transport

Transporturile fluviale sunt utilizate destul de putin, datorita faptului ca spatial in care ele se pot desfasura sunt destul de reduse ca distante in tara noastra. Avantajele acestui tip de transport:

Cost redus Poluare redusa Capacitati de transport medii

Transporturile aeriene se utilizeaza doar in cazuri deosebite, fiind axate in special de transporturile de persoane. Principalul avantaj al acestora este viteza mare de transport. Transporturile prin conducte se folosesc doar pentru anumite tipuri de materii prime si material, avand avantajul siguranteo si a randamentului ridicat in exploatare.