Am fost operata in 2002 de cancer col uterin fiind efectuata histerectomie totala largita.

Nu am facut nici iradiere si nici chimioterapie.In 2007 a recidivat fiind diagnosticata cu tumoare pelvina dreapta care a invadat partea dreapta a vezicii, a matului gros, nervului iliac drept si a strangulat ureterul.Am fost la Cluj si am facut raze Priamus si raze aturn si apoi am urmat ! luni de chimioterapie cu inta"el. In august 2007 am efectuat #$N la %imisoara ,iar rezultatul a fost fara recidiva pelvina. $a simt &ine, am reluat activitatea la serviciu, dar ma confrunt cu o pro&lema si va rog sa'mi dati un sfat daca se poate si ce tratament as putea urma. angerez la contact se"ual, doar atunci, dupa aceea se opreste. Am efectuat testul citologic si rezultatul a fost C(. In vagin se resimte cicatricea, care la efectuarea unei ecografii ) * nu prezinta pro&leme. +a rog sa'mi dati un sfat. 0

#2

madalina _
Crin

,rup- Advanced Member $esaje- !2. Inregistrat- 27'/cto&er 00

cris (1 $arch 200. ' (0-1. A$ Cred ca un moderator ar tre&ui sa stearga interventiile de mai sus, total lipsite de &un simtz... sau sa le mute la tampenii roportaliene. sneji, la $ar (2 200., 01-)( P$, a spusAm fost operata in 2002 de cancer col uterin fiind efectuata histerectomie totala largita. Nu am facut nici iradiere si nici chimioterapie.In 2007 a recidivat fiind diagnosticata cu tumoare pelvina dreapta care a invadat partea dreapta a vezicii, a matului gros, nervului iliac drept si a strangulat ureterul.Am fost la Cluj si am facut raze Priamus si raze aturn si apoi am urmat ! luni de chimioterapie cu inta"el. In august 2007 am efectuat #$N la %imisoara ,iar rezultatul a fost fara recidiva pelvina. $a simt &ine, am reluat activitatea la serviciu, dar ma confrunt cu o pro&lema si va rog sa'mi dati un sfat daca se poate si ce tratament as putea urma. angerez la contact se"ual, doar atunci, dupa aceea se opreste. Am efectuat testul citologic si rezultatul a fost C(. In vagin se resimte cicatricea, care la efectuarea unei ecografii ) * nu prezinta pro&leme. +a rog sa'mi dati un sfat. 2una 3sneji, imi pare rau de pro&lemele pe care le ai, sau poate mai &ine zis de pro&lemele pe care le'ai avut, poate ca totul se va termina aici, iti doresc asta. %re&uie sa tii legatura cu medicii terapeuti care iti cunosc cazul, e greu de dat un sfat, dar poate ca vei gasi pe cineva care sa stie

mai multe. Cred ca ceea ce sta in puterea ta este sa ai un regim de viata normal si echili&rat, cu o alimentatie &ogata in in sucuri de fructe si legume proaspete, &ogate in vitamina C, se pare ca vitamina C este cel mai &un antio"idant pentru organismele noastre si care impiedica aparitia radicalilor li&eri. Apoi, sa ai o stare psihica &una, psihicul ajuta foarte mult. 4 &ine daca esti in activitate si ca te simti &ine. $ulta sanatate5 Aceasta postare a fost editata de madalina_- (1 $arch 200. ' (0-)) A$ 0

#3

florina15
2o&oc

,rup- 6ull $em&ers $esaje- 21 Inregistrat- (0'April 0. cris (0 April 200. ' ((-02 A$

Am fost operata in noiem&rie 2007de carcinom ovarian gr 1,mi s'a dat ma"imum !luni de trait eu nu prea constientizam lucrul asta.Ai mei in schim&, au inceput sa caute leacuri alternative.am iceput sa maninc fara sare,fara zahar,nici o farima de CA#N4 numai legume si fructe f multe.*imineata maninc grau incoltit sau hrisca de la plafar cu nuca,stafide si un pic de miere,&eau f multe sucuri de fructe si de legume7morcov,sfecla mar &rocolli,telina,conopida.etc8.$incarea gatita fara prajeala si doar cu ulei de maslinesi &inenteles fara sare dar cu tot felul de condimente.2rinza de capra este f &una.Ca medicamente am luat de la 6orever 9iving Products-la 2 &idoane de aloe vera gel ( sticla de pomesteen7in com&inatie cate 100 ml zilnic8.%ot de la ei am luat antio"idanti naturali puternici-A'2eta care,6orever 9:cium,fields of greens,A&sor&ant C7vitamina C86orever 4chinaceea,si Pro&iotic.*e la farmacia 4nerg:: plus am luat un medicament chinezesc intr'adevar f scump dar care m'a pus pe picioare si a meritat fiecare &anut. e numeste %I4N ; I4N 9I<=I*,fiole de (0 ml pe care le &eam la ore fi"e7!,>,(2,(0,(.,2(8.*oua luni am &aut ! fiole pe zi,doua ) fiole pe zi7>,(0,2(,18,iar doua

luni 2 fiole pe zi7> 2(8.Am facut si ! sedinte de chiometarpie dar cu ajutorul acestor fiole la mine chiometarapia nu a avut nici un efect secundar7fara varsaturi,fara dureri a&solut nimic8*upa cele ! sedinte doc chirurg avea de gand sa faca o noua operatie dar la analize au iesit marcarii tumorali in valori normale,ecografia a iesit fara recidiva si toote organele in parametrii normali .$ai am de facut si un C%dar doctorii au spus ca sint in momentul de fata nu f &ine ci P4C%AC=9/ ./ foarte mare importanta o are si starea sufleteasca pe care tre&uie sa o avem.Am +#=% sa ma fac &ine si cu ajutorul lui *'zeu A$ #4= I%. de acum inainte stiu ce am voie sa maninc sa &eau si cum sa imi traiesc viata.6iecare clipa este pretioasa si nu tre&uie ratata.Nu mai fac nici chimio nici operatie iar doctorii au spus ce am facut pana acum sa fac si de acum inainte. ucces si sa aveti incredere in *umnezeu si in voi ca veti reusi. 0

#4

ralucab
2o&oc

,rup- 6ull $em&ers $esaje- 21 Inregistrat- (0'*ecem&er 07

cris (! April 200. ' ((-11 P$ 6lorina(0, felicitari 5 4sti prima persoana pe care o cred cand spune ca a folosit medicina alternativa si s'a facut &ine. Ai riscat si a meritat. 4u una nu m'as fi incumetat . 6elicitari pentru tot. $ulta sanatate. 0

#5

florina15
2o&oc

,rup- 6ull $em&ers

$esaje- 21 Inregistrat- (0'April 0. cris (7 April 200. ' 00-)1 P$

Iti multumesc pentru felicitarisi sper ca cei care intradevar vor sa se faca &ine sa ma creada si sa incerce si ei ca si mine.Cu multa vointa se poate reusi ,dar si cu ajutorul celor din jur.*oamne ajuta. 0

#6

pensiunea_maxim
,hiocel ,rup- $em&ers $esaje- 2 Inregistrat- 20'August 0!

cris (2 $a: 200. ' 0.-01 P$ Am gasit %I4N ; I4N 9I<=I* la ((00 #/N se foloseste pentru inceput ! pe zi adica in doua zile tre&uie sa mai dai inca ((00 ron. Pe luna daca inmultesti cu (7(000 ron. Ce se poate face daca nu avem acesti &ani? Astept raspuns pe ma"im.iulian3gmail.com $=9%=$4 5

florina(0, la Apr (0 200., ((-02 A$, a spusAm fost operata in noiem&rie 2007de carcinom ovarian gr 1,mi s'a dat ma"imum !luni de trait eu nu prea constientizam lucrul asta.Ai mei in schim&, au inceput sa caute leacuri alternative.am iceput sa maninc fara sare,fara zahar,nici o farima de CA#N4 numai legume si fructe f multe.*imineata maninc grau incoltit sau hrisca de la plafar cu nuca,stafide si un pic de miere,&eau f multe sucuri de fructe si de legume7morcov,sfecla mar &rocolli,telina,conopida.etc8.$incarea gatita fara prajeala si doar cu ulei de maslinesi &inenteles fara sare dar cu tot felul de condimente.2rinza de capra este f &una.Ca medicamente am luat de la 6orever 9iving Products-la 2 &idoane de aloe vera gel ( sticla de pomesteen7in com&inatie cate 100 ml zilnic8.%ot de la ei am luat antio"idanti naturali puternici-A'2eta care,6orever 9:cium,fields of greens,A&sor&ant C7vitamina C86orever 4chinaceea,si Pro&iotic.*e la farmacia 4nerg:: plus am luat un medicament chinezesc intr'adevar f scump dar care m'a pus pe picioare si a meritat fiecare &anut. e numeste %I4N ; I4N 9I<=I*,fiole de (0 ml pe care le &eam la ore fi"e7!,>,(2,(0,(.,2(8.*oua luni am &aut ! fiole pe zi,doua ) fiole pe zi7>,(0,2(,18,iar doua luni 2 fiole pe zi7> 2(8.Am facut si ! sedinte de chiometarpie dar cu ajutorul acestor fiole la mine chiometarapia nu a avut nici un efect secundar7fara varsaturi,fara dureri a&solut nimic8*upa cele ! sedinte doc chirurg avea de gand sa faca o noua operatie dar la analize au iesit marcarii tumorali in valori normale,ecografia a iesit fara recidiva si toote organele in parametrii normali .$ai am de facut si un C%dar doctorii au spus ca sint in momentul de fata nu f &ine ci P4C%AC=9/ ./ foarte mare importanta o are si starea sufleteasca pe care tre&uie sa o avem.Am +#=% sa ma fac &ine si cu ajutorul lui *'zeu A$ #4= I%. de acum inainte stiu ce am voie sa maninc sa &eau si cum sa imi traiesc viata.6iecare clipa este pretioasa si nu tre&uie ratata.Nu mai fac nici chimio nici operatie iar doctorii au spus ce am facut pana acum sa fac si de acum inainte. ucces si sa aveti incredere in *umnezeu si in voi ca veti reusi. 0

#7

alinaoradea
,hiocel ,rup- $em&ers $esaje- ( Inregistrat- 00'$a: 0>

cris 00 $a: 200> ' 00-00 P$ va rog daca se poate sa ma ajutati si pe mine. in 2001 mama mea a fost operata la cluj de cancer la colul uterin si i s'a facut histerectomie totala. dupa interventia chirurgicala aurmat si tratamentul oncologic. sa pare ca acum are o tumoare la vezica urinara insa pana in prezent nu stim daca este o recidiva a tumorii uterine sau

este o tulpina nou de tumopare vezicala. daca puteti sa 'mi recomandati un doctor &un la oradea sau cluj va rog frumos sa ma ajutati. adresa mea de mail este alina.flitea3gmail.com multumesc 0

#8

Mag 2
9alea

,rup- 6ull $em&ers $esaje- (0( Inregistrat- 20'@ul: 07

cris 2> *ecem&er 200> ' 00-00 P$ 2una ziua tuturor. Am cautat pe tot forumul si nu am gasit nimic referitor la acest tip de cancer. *in pacate, am nevoie de ajutorul si sprijinul celor care au trecut prin asa ceva. As dori sa stiu cat mai multe despre aceasta &oala. Cum se poate trata, cand este cazul de operatie, care sunt medicamentele care se folosesc pt. chimioterapie sau care sunt metodele de tratament. *eocamdata nu am nici eu prea multe detalii. *oar diagnosticul pt. moment, rezultatele anali:elor si a &iopsiei peste vreo 2 saptamani. Pana atunci vreau sa stiu a&solut tot ce ar putea sa salveze viata. 0

#!

florianb
Cactus

,rup- "ilver Member $esaje- ).1)2 Inregistrat- 0!'@anuar: 0.

cris 2> *ecem&er 200> ' 00-0! P$ *in pacate doar in engleza, sper sa te descurci cu ea, materialul e destul de complethttp-AAen.BiCipedia....CervicalDcancer

Aceasta postare a fost editata de florianb- 2> *ecem&er 200> ' 00-0! P$ 0

#1#

$ingo25
/rhidee

,rup- Advanced Member $esaje- (.0>1 Inregistrat- 02'*ecem&er 0.

cris 2> *ecem&er 200> ' 07-1) P$ $omentan nu tre&uie sa faci nimic, ci doar sa astepti sa iti vina rezultatele testelor, dupa care pe &aza lor o sa incepi un tratament. Asta in caz ca se confirma cancerul. *ar sper sa nu fie in cazul tau.
Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate. Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii. In omania apar anual apro!imativ "#$$ de noi cazuri, %&$$-%'$$ decese si peste %& $$$ de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in omania ultimilor ani a fost cuprinsa intre "%,"( o)oooo (%(($) si "4,*4 o)oooo (%(('), ceea ce situeaza omania pe locul doi in +uropa. In acelasi timp omania ocupa primul loc in +uropa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col. Intre %('% si %((' s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la *,(( o)oooo la %,,# o)oooo), in special la varste cuprinse intre "& si ,4 ani (crestere continua dar permanenta) 4& si &4 ani, && si '4 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). ata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de $,%& o)oooo pe an. Colul uterin se poate e!amina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul $), care sunt vindecabile in proportie de %$$%. -in nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare. .a ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in sc/imb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in 0

a)factorii ce apartin mediului b) factorii ce tin 2ajoritatea acestor factori actioneaza comple!, concomitent sau succesiv

inconjurator de

1 gazda.

+!amenul 3apanicolau

Citologia e!foliativa cervico-vaginala 4 -iagnostic morfologic 2etodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei, c/iar in absenta unor date clinice concludente. 5ictor 6abes si Constantin -aniel comunica in %("#, la 7ocietatea de 8iecologie din 6ucuresti, lucrarea 3osibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri, semnand astfel actul de nastere al e!amenului citologic, care va fi insa lansat in practica curenta abia in %(4, de catre 3apanicolau si 9raut. :cestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. 3otrivit sc/emei preconizate de 3apanicolau, celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase, dupa gradul de deviere citologica de la cel normal0

%&A"A C9A A I C9A A II

%'&(&A)*+A+'A ,)-+*(&(* Celule normale Celule cu modificari atipice &enigne Ecelule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie, P$N, limfocite, histiocite, etc.F

C9A A III Citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate Efrotiu suspectF C9A A I+ C9A A + Citologie puternic sugestiva pentru malignitate Eprezente celule tumorale maligne in numar redusF Citologie concludenta pentru malignitate Eprezente celule maligne in placardeF

3rin urmare, unul din obiectivele majore ale e!amenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. :cesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor, carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos, se dezvolta la jonctiunea endo-e!ocol si este frecvent asociat cu cervicita, displazia severa sau un carcinom in situ, leziuni cu o lunga durata de evolutie). In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive, punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare, diagnosticabile prin mijloace paraclinice. In vederea intelegerii secventei leziunilor, trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale, ce pot apare la nivelul colului uterin0 ; hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative1 intregul epiteliu este ingrosat, frecvent apare /iper<eratoza si para<eratoza, fara anomalii citologice1 ; hiperplazia celulelor bazale0 celulele stratului bazal sunt /iperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar1 celulele bazale sunt dispuse in ung/i drept fata de suprafata1

; proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala, se pot instala pe suprafata cervi!ului, ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. In stadiile initiale, proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila, discret vacuolizata, cu nuclei ovali si cromatina fina1 in stadiile tardive, numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. 3entru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de /iperplazie. ; Metaplazia0 termen prin care se intelege sc/imbarea de forma. 2etaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat, adult, de un anumit tip, intr-un alt tip de tesut bine diferentiat, ca raspuns al unor situatii normale. =enomenul trebuie diferentiat de /eterotropia de dezvoltare sau /eteroplazia, in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere. 2etaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin1 in aceasta forma, epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. 2etaplazia pavimentoasa este o continuare a /iperplaziei celulelor de rezerva, cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei1 se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in ung/i drept fata de membrana bazala, cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata. 2etaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme0 ; incompleta - peste celulele de rezerva /iperplaziate, dispuse pe mai multe straturi, se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu1 ; completa - epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. >oul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase, cu stratificare incompleta. =ormarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. +!ista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica, bipotentiala, care completeaza stratul celular columnar (cilindric), dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. ? teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare, care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la sc/imbarile inconjuratoare. +ste totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. +ctropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. :sa cum s-a aratat anterior, rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. ; Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpig/ian, cu cresterea numarului de celule de tip bazal. 3erturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. :ceste anomalii celulare si ar/itecturale se produc in tesuturile adulte, in faza de reparare. 9ermenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. +le pot fi multa vreme reversibile, dar sunt potential maligne, descriindu-se mai multe grade de displazie, de la % la ,. -istinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este, uneori, foarte dificila. >umeroase lucrari clinice si e!perimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. -e aceea ic/art propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala, CI> - cervical intraepit/elial neoplasia. Displazia usoara (CI> I) se caracterizeaza prin anomalii celulare, localizate in %), profunda a epiteliului. 7tratificarea celulara este pastrata si e!ista mitoze tipice la acest nivel, relativ frecvent. Displazia moderata (CI> II) intereseaza "), din grosimea epiteliului. 7e pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. 7tratificarea se mentine la suprafata. Displazia severa (CI> III) - modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. -e multe ori, acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. 3olaritatea celulara este absenta, celulele fiind dispuse dezordonat. >ucleii sunt /ipercromi, mari, cu numeroase mitoze tipice si atipice. Citoplasma este bazofila, fiind, in general, redusa cantitativ. In straturile superficiale se remarca, alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime, celule cu maturare bizara, prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. 2itozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial.

9oate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea 3apanicolau, astfel0

/$ *isplazie usoara *isplazie moderata *isplazie severa

#IC;A#% CIN I CIN II CIN III

PAPANIC/9A= Clasele II'III Clasele III'I+ Clasele I+'+

In anul %((% a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervicovaginale mult mai detaliata0 ; -escrierea modificarilor benigne (infectii cu tric/omonas, fungi, virusuri)1 ; -escrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia, atrofia, iradierea, -I51 ; 2odificari anormale ale celulelor epiteliale0 ; :7CU7celule scuamoase atipice1 ; .7I.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus1 ; @7I.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt. ; :lte neoplasme. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea0 ; .7I.analog cu CI> I si modificarile celulare asociate cu @351 ; @7I. - analog cu CI> II si CI> III. 9oate aceste aspecte fac din e!amenul citologic o metoda simpla, e!pediativa, ieftina, fiabila si un e!celent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU, avand nu numai o ridicata valoare intrinseca, dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. 9otusi, certitudinea diagnostica este realizata e!clusiv de catre e!amenul /istopatologic, ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic.

Programul de control periodic pentru depistarea cancerului de col uterin (screening) trebuie continuat
Vaccinarea cu SILGARD nu nlocuiete testele Papanicolaou (screening-ul pentru depistarea cancerului de col uterin). Continua i procedurile i conduita local!" cu pri#ire la e$ectuarea testului Papanicolaou. %ste do#edit $aptul c! testul Papanicolaou sal#ea&! #ie i. 'estul Papanicolaou ur(!rete depistarea celulelor anor(ale de la ni#elul epiteliului colului uterin" nainte de apari ia le&iunilor pre-canceroase sau a cancerului de col uterin. Cu c)t ano(aliile celulare sunt (ai pronun ate" cu at)t este (ai pro*a*il! apari ia n #iitor a cancerului de col uterin. +n test Papanicolaou anor(al nu constituie un (oti# de panic! , re&ultatul unui ast$el de test nu este se(ni$ic! ntotdeauna riscul pentru apari ia cancerului de col uterin" sau pre&en a in$ec iei cu #irusul papillo(a u(an. Informaii importante referitoare la SILGARD 'ipurile -. i -/ de #irus papillo(a u(an stau la originea a 012 dintre ca&urile de cancer de col uterin" iar tipurile . i -- stau la originea a 312 dintre ca&urile de papiloa(e genitale. %ste posi*il ca SILGARD s! nu o$ere protec ie tuturor persoanelor #accinate" i nu pre#ine toate tipurile de cancer de col uterin" de aceea este i(portant s! continua i progra(ul o*inuit de screening pentru depistarea cancerului de col uterin.

4u se reco(and! ad(inistrarea #accinului la persoanele care sunt alergice la co(ponentele SILGARD. 4u se ad(inistrea&! SILGARD $e(eilor gra#ide. SILGARD nu tratea&! aceste *oli i nu o$er! protec ie (potri#a *olilor pro#ocate de alte tipuri de #irus papillo(a u(an. SILGARD se ad(inistrea&! prin in5ectare" n 6 do&e" pe parcursul a . luni i poate pro#oca durere" tu(e$ac ie" prurit i erite( la ni#elul locului de ad(inistrare" precu( i $e*r!" grea ! i a(e eli.

Cum se ia virusul papilloma uman?

Virusul papillo(a u(an a$ectea&! at)t persoanele de se7 $e(inin" c)t i pe cele de se7 (asculin. 8rice persoan! care ntre ine acti#it! i se7uale de orice tip" care i(plic! contacte la ni#el genital" cu o persoan! in$ectat!" poate lua #irusul papillo(a u(an , penetrarea nu este o condi ie necesar!. 9ulte persoane care pot $i in$ectate cu #irusul papillo(a u(an pot s! nu pre&inte nici un se(n sau si(pto(" ast$el nc)t pot trans(ite #irusul $!r! ca (!car s! $ie contiente de acest lucru. Virusul papillo(a u(an se trans(ite cu uurin !. Centrul pentru Controlul :olilor i Pre#en ie din Statele +nite (CDC)" esti(ea&! c! n anul ;11< in Statele +nite e7istau ;1 de (ilioane de persoane in$ectate cu #irusul papillo(a u(an. Potri#it acestor centre" singura (etod! de prote5are total! (potri#a #irusului papillo(a u(an este e#itarea oric!rei acti#it! i se7uale care i(plic! un contact genital. 'ipurile ." --" -. i -/ de #irus papillo(a u(an sunt r!spun&!toare pentru (a5oritatea a$ec iunilor clinic (ani$este datorate in$ec iei cu #irusul papillo(a u(an. Se esti(ea&! c! 0=2 dintre cele . (ilioane de noi ca&uri de in$ec ii genitale cu #irusul papillo(a u(an> ce se nregistrea&! anual n Statele +nite" apar la persoanele din categoria de #)rst! -< , ;= de ani. > 4u(!r ce repre&int! peste 61 de tipuri de #irus papillo(a u(an genital" nu nu(ai tipurile ." --" -. i -/. Veti bune Vaccinarea cu SILGARD nainte de a intra n contact cu o persoan! care are #irusul papillo(a u(an poate a5uta la prote5area (potri#a ?PV tipurile ." --" -. i -/. Informaii importante referitoare la SILGARD 'ipurile -. i -/ de #irus papillo(a u(an stau la originea a 012 dintre ca&urile de cancer de col uterin" iar tipurile . i -- stau la originea a 312 dintre ca&urile de papiloa(e genitale. %ste posi*il ca SILGARD s! nu o$ere protec ie tuturor persoanelor #accinate" i nu pre#ine toate tipurile de cancer de col uterin" de aceea este i(portant s! continua i progra(ul o*inuit de screening pentru depistarea cancerului de col uterin. 4u se reco(and! ad(inistrarea #accinului la persoanele care sunt alergice la co(ponentele SILGARD. 4u se ad(inistrea&! SILGARD $e(eilor gra#ide. SILGARD nu tratea&! aceste *oli i nu o$er! protec ie (potri#a *olilor pro#ocate de alte tipuri de #irus papillo(a u(an. SILGARD se ad(inistrea&! prin in5ectare" n 6 do&e" pe parcursul a . luni i poate pro#oca durere" tu(e$ac ie" prurit i erite( la ni#elul locului de ad(inistrare" precu( i $e*r!" grea ! i a(e eli.

Deci, ce se poate face n ziua de azi?

Iat! = lucruri pe care le pute i $ace pentru a #! asigura c! a#e i gri5! de s!n!tatea du(nea#oastr! i" de ase(enea" c! a5uta i pe cine#a la care ine i.

Ce putei face Discutai cu medicul dumneavoastr

Cancerul de col uterin" celulele anor(ale de la ni#elul colului uterin" papiloa(ele genitale i leg!tura lor cu #irusul papilo(a u(an (?PV) pot s! duc! con$u&ia ter(enilor i a st!rilor (en ionate. De aceea" una din cele (ai *une surse de in$or(are este (edicul du(nea#oastr!. Adresa i orice $el de intre*are pe aceast! te(!" care #! trece prin (inte. Pentru ur(!toarea #i&it! la (edic s-ar putea s! #re i s! #! $ace i o list! de ntre*!ri" cu( sunt cele de (ai 5os" pentru ur(!toarea #i&it! la (edic. ntrebri pe care s le adresai medicului dumneavoastr Sunte i gata s! #or*i i cu (edicul du(nea#oastr! despre ?PV i leg!turile sale cu cancerul de col uterin" celulele anor(ale de la ni#elul colului uterin i papiloa(ele genitale@ La ur(atoarea #i&it! la (edic" lua i aceste ntre*!ri cu du(nea#oastr!" pentru a a#ea un punct de pornire al con#ersa iei. -. Cu( pot ti dac! a( ?PV@ ;.C)t de $rec#ent ar tre*ui s! $ac testul Papanicolaou@ 6.Cu( poate testul Papanicolaou s! a5ute la pre#en ia cancerului de col uterin@ ntrebri pe care s le adresati medicului fiicei dumneavoastr A$larea tuturor in$or(a iilor posi*ile de la (edicul du(nea#oastr! (sau de la (edicul $iicei du(nea#oastr!) poate conta $oarte (ult pentru s!n!tatea ei n #iitor. La ur(!toarea #i&it! la (edic" lua i aceste ntre*!ri cu du(nea#oastr!" pentru a a#ea un punct de pornire al con#ersa iei. -. C)nd ar tre*ui s!-i $ac! $iica (ea pri(ul test Papanicolaou@ ;.Cu( poate testul Papanicolaou s! a5ute la pre#en ia cancerului de col uterin@ 6.Ce altce#a ar tre*ui s! tiu despre ?PV@

Ce putei face estai!v

9ulte $e(ei care au #irus papilo(a u(an (?PV) pot s! nu pre&inte se(ne sau si(pto(e. De aceea" controalele ginecologice a(!nun ite #! pot a5uta pe du(nea#oastr! i pe (edicul du(nea#oastr! s! depista i e#entuale pro*le(e nainte de apari ia oric!ror si(pto(e. 'estul Papanicolaou $ace parte din e7a(enul ginecologic. Acesta este o procedur! si(pl!" ce se e$ectuea&! n ca*inetul (edicului" i care poate a5uta la detectarea celulelor anor(ale de la ni#elul colului uterin" nainte ca acestea s! de#in! pre-cancer sau cancer de col uterin. Dac! sunt depistate precoce" aceste celule anor(ale pot $i tratate. De aceea este i(portant s! ur(a i reco(and!rile (edicului du(nea#oastr! n ce pri#ete testul Papanicolaou. Ce este testul "apanicolaou# 'estul Papanicolaou este un test de rutin! care se poate $ace n ca*inetul (edicului" i care caut! celule anor(ale la ni#elul epiteliului colului uterin. An ti(pul e7a(in!rii" (edicul #a prele#a o pro*! (ic! de celule de la ni#elul colului uterin (partea in$erioar! a uterului prin care acesta se leag! cu #aginul). Aceste celule #or $i apoi e7a(inate pentru orice anor(alit! i i dac! ast$el de anor(alit! i apar" pot $i reco(andate teste supli(entare. +n test Papanicolaou nu tre*uie niciodat! s! #! sperie sau s! #! dea o stare de ner#o&itate , este o procedur! si(pl! care" n scBi(*" #! poate sal#a #ia a.

Ce putei face ratai!v

CBiar dac! nu e7ist! trata(ente pentru in$ec ia cu #irus papilo(a u(an (?PV)" n ca&ul celor (ai (ulte persoane" #irusul este eli(inat de la sine. Anu(ite tipuri de ?PV pot deter(ina cancer de col uterin sau celule anor(ale la ni#elul epiteliului colului uterin care c)teodat! e#oluea&! c!tre cancer. Alte tipuri pot deter(ina papiloa(e genitale i (odi$ic!ri *enigne (anor(ale" dar necanceroase) la ni#elul colului uterin. Cu c)t aceste a$ec iuni sunt depistate (ai precoce" cu at)t pot $i tratate cu o (ai (are rat! de succes. Acu( c! ti i aceste lucruriCspune i-le i altcui#a.

Cancerul de col uterin Cancerul de col uterin poate $i tratat n (ai (ulte (oduri. Indi$erent de trata(entul ales" ansele de recuperare sunt (ai *une n ca&ul n care cancerul a $ost depistat precoce. %ste i(portant s! a#e i (ereu n #edere c! $iecare persoan! este unic! i c! $iecare r!spunde di$erit la trata(ent. Ce este e$icient pentru o persoan!" poate s! nu $ie e$icient i pentru alta. Dac! #e i a#ea ne#oie de unul dintre aceste trata(ente" (edicul du(nea#oastr! #a lua n considerare toate riscurile i reac iile ad#erse" c)t i *ene$iciile.

Acum c ti i aceste lucruri ! a"uta i#v prietenele$prietenii s le cunoasc i ele$ei %

$tiai despre cancerul de col uterin c poate fi cau%at de unele tipuri ale unui virus frecvent &nt'lnit# Se nu(ete #irusul papilo(a u(an (?PV) i (ilioane de persoane l au de5a. CBiar i du(nea#oastr! l pute i a#ea $!r! s! ti i. An ca&ul celor (ai (ulte dintre $e(ei" ?PV dispare de la sine. Dar n ca&ul unora" poate deter(ina apari ia cancerului de col uterin. Antre*a i-#! (edicul despre i(portan a testului Papanicolaou. Cancerul cer#ical este cau&at de un #irus. Acu( pentru c! ti i" spune i i altcui#a.

Ce este colul uterin? Colul uterin sau cervix-ul este partea inferioara a uterului, cea care face legatura cu vaginul.

Ce este cancerul de col uterin? Cancerul este determinat de aparitia si inmultirea unor celule anormale la nivelul colului uterin, celule care si-au modificat structura si functiile. Cu cat aceste celule sunt mai diferite decat cele normale, cu atat exista mai mult posibilitatea de dezvoltare in viitor a cancerului de col uterin.

In majoritatea cazurilor acest lucru dureaza mai multi ani, dar uneori se poate intampla si in decurs de un an. Aceste modificari pot fi detectate prin teste de laborator Babes-Papanicolau inca din stadii initiale. Aceste teste pot stabili daca exista sau nu posibilitatea de aparitie a cancerului.

Situatia cancerului de col uterin in ROMANIA In Romania se inregistreaza anual .!!! de cazuri noi si un total de "!.!!! de femei care au diagnosticul de CA#C$R %$ C&' ()$RI#. In lume cancerul de col uterin se situeaza pe locul doi ca frecventa, cu aproximativ *!!.!!! de cazuri noi in fiecare an, ocupand in acelasi timp locul al treilea in ceea ce priveste mortalitatea cauzata de cancer la femei, dupa cancerul de san si cel pulmonar .

%in cele aproximativ *!!.!!! de cazuri noi de cancer de col uterin diagnosticate in fiecare an, aproape !+ se inregistreaza la femei cu varste cuprinse intre ,* si "" de ani.

In $uropa, la fiecare 18 minute o femeie moare de cancer de col uterin. Romania se situeaza pe primul loc din $uropa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col uterin, de -, ori mai mult decat media tarilor din (niunea $uropeana. Prevenire Screening Cancerul de col uterin poate fi prevenit!

$xamenul citologic al colului uterin .prin testare de laborator Babes Papanicolau/permite depistarea precoce a leziunilor precanceroase care au potentialul de a evolua spre cancer. Riscul aparitiei cancerului de col scade atunci cand femeile sunt examinate periodic, in cadrul programelor de depistare precoce. Cu toate acestea, depistarea precoce nu poate preveni infectia cu 0P1 si nici nu poate identifica toate leziunile.

Prevenirea cancerului de col uterin se poate face prin vaccinare, aceasta fiind principala masura prin care prevenim infectia, asigurand un grad mare de protectie. accinare Multe state au de!voltat programe nationale de vaccinare anti"#P

Comitetul Consultativ Pentru 1accinare din 2tatele (nite a evaluat impactul vaccinarii si a recomandat vaccinarea adolescentelor ca obiectiv primar. In acest moment, multe tari din lume, majoritatea din (niunea $uropeana, au implementat 2trategii #ationale de vaccinare impotriva infectiei cu 0P1 si numarul lor este in continua crestere.

accinarea anti #P si e$amenul citologic duc la o scadere de pana la %&' a riscului de cancer de col uterin

1accinarea poate impiedica aparitia a cel putin 3!+ din cazurile de cancer de col uterin4 prin urmare, vaccinarea reduce riscul de aparitie a acestui tip de cancer. Cu toate acestea, pentru ca ramane un risc de pana la !+ datorat infectiei cu alte tulpini de 0P1 sau exista posibilitatea unei infectii cu 0P1 deja prezente, este importanta efectuarea periodica a examenului citologic al colul uterin, Babes 5 Papanicolau, ceea ce duce la o reducere cumulata a riscului de cancer de col uterin cu 6"+.

Si pentru femeile care si"au inceput de(a activitatea se$uala vaccinul asigura protectie) daca nu au fost inca infectate

2tudiile clinice asupra vaccinarii au inclus si mii de femei care isi incepusera deja activitatea sexuala, iar vaccinul a prevenit leziunile pre-canceroase cauzate de infectia cu tulpinile oncogene ,- si ,7 de 0P1. Cu toate acestea, vaccinarea nu asigura vindecarea in cazul in care exista deja infectia cu tulpinile oncogene ,- si ,7 de 0P1. %e aceea, este important sa se foloseasca toate metodele disponibile de prevenire ale cancerului de col uterin.

Raspunsul sistemului imun dupa vaccinarea anti"#P a fetitelor de 1* " 1+ ani este foarte ,un- de aceea) aceasta este considerata o varsta foarte indicata pentru administrarea vaccinului #P

2tudiile au aratat ca la fetitele din grupa de varsta ,!-,* ani raspunsul imun al organismului la vaccinarea anti-0P1, masurat prin nivel de anticorpi specifici anti-0P1, este de doua ori mai ridicat decat la fetele si femeile din grupa de varsta ,--8* de ani. 'uand in considerare si faptul ca este de preferat ca vaccinarea anti-0P1 sa se realizeze inainte de debutul vietii sexuale pentru a preveni o eventuala infectie inca de la primele contacte sexuale, statele care au 9otarat introducerea in programele nationale de preventie vaccinarea impotriva cancerului de col uterin au decis ca vaccinarea de rutina sa fie efectuata in jurul acestei varste. .eneficii si riscuri ale vaccinarii anti"#P

1accinurile 0P1 nu contin material infectios, prin urmare ele nu pot produce infectia si nici nu pot duce la aparitia ulterioara a cancerului de col uterin. %e asemenea, este important de subliniat ca nu determina inceperea precoce a vietii sexuale si nu produc sterilitate.

$ficienta vaccinului este foarte buna4 pana in prezent, nu s-a inregistrat necesitatea administrarii unei noi doze. 2tudiile actuale dovedesc o durata a protect iei de peste 3 ani. $ste foarte probabil ca imunitatea sa fie indelungata, ipoteza sustinuta pe baza unor studii.

Contraindicatii si precautii

Inainte de administrarea oricarui medicament, inclusiv a unui vaccin, este indicata consultarea medicului.

Contraindicatiile absolute ale vaccinurilor 0P1 se refera doar la 9ipersensibilitatea dovedita fata de una dintre componentele vaccinale, precum si la bolile febrile grave. %e asemenea, nu exista suficiente studii clinice care sa recomande administrarea in perioada de sarcina si alaptare sau la persoane cu imunodeficiente

&una Cris,nu am trecut prin asa ceva,dar te pot sfatui sa cauti cartea '(erapia )erson' ,dupa ce te *otarasti sa urmezi tratamentul ,vezi ca este o clinica )erson in ungaria,iti urez numai bine si multa putere,sa ne auzim sanatoase +)

Sus

mamitzik

Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: -. /ai 0--1, .2+31

Pt C,56&78A,CA+6a stii ca mesa"ul tau m#a inspaimantat pt ca si eu am

Membru din: -2 4eb 0--1, -0+-Mesaje: 32

cam aceleasi simptome cu cele descrise de tine9/#am tot gandit ca e vb de ceva grav , dar n#am facut inca testul PAPA :5C;8A79 (u de cand ai aceste simptome?6a#mi spui, te rog, si mie cum ti#au iesit rezultatele9(e pup si#ti doresc numai bine9

Sus Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: -. /ai 0--1, .<+32

crisbularca

/ultumesc din suflet pentru sfaturi si va voi tine la curent% /ulta sanatate
Membru din: -0 5ul 0--=, -.+-Mesaje: .-0

tuturor% Pentru mamitzi>+ aceste simptome au aprut mai demult iar sangerarile dupa contact de cativa ani9 Am fost la doctor insa mi s#a dat tratament ba pantru rana pe col ba tratamente *ormonale, insa fara efect si am c*eltuit o multime de bani9 /i#am sc*imbat dr9 si aceasta mi#a facut testul papanicolau si trebuie sa#mi fac si analize de sange9 Pe 1 mai trebuie sa am rezultatul testului9 (e sfatuiesc si pe tine sa iti faci acest test ca sa nu ai atatea pareri de rau ca mine ca nu l#am facut din timp9 Doare foarte putin si m#a costat 3- lei9 De cand ai sangerari? Mesaj modificat de autor pe 1.05.2007 Mesaj modificat de autor pe 1.05.2007

Sus Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: -0 /ai 0--1, .=+00

pachita04121952

*eeeeeeeeeeei999ce se intimpla fetelor 9Pai prima si prima data vas sfatui sa

Membru din: 0? /ai 0--=, -.+-Mesaje: .3?

nu intrati in panica ,sa aveti capu limpede sa va puteti concentra la ceia ce e de facut 9 va rog sa nu va inpacientati asa de tare ca nu va aduce nimic bun9Daca pot sa va dau un sfat pina va vin analizele va rog sa opriti singerarile 9cautati ceai de pelin spuzitoare cu propolis si mai sint niste ovule pe care leam folosit cu succes 'cervucid'contin antibiotice si o sa va lase uteru curat95n rest sper sa va aud numai de bine +D

Sus Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: -0 /ai 0--1, .@+00

crisbularca

Ce sa fac cu ceaiul de pelin, spalaturi? Ce supozitoare cu propolis? 5mi poti

Membru din: -0 5ul 0--=, -.+-Mesaje: .-0

scrie, te rog ffff mult%

Sus

pachita04121952

Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: -0 /ai 0--1, 0.+31

o> uite am sa iti trimit un mesa" privat +D

Membru din: 0? /ai 0--=, -.+-Mesaje: .3?

Sus Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: -0 /ai 0--1, 02+0=

Lucia

# spalaturi vaginale cu irigatorul, in fiecare seara, cu ceai de galbenele, ceai

Membru din: -3 4eb 0--3, -0+-Mesaje: 2-.

de coada soricelului si ceai de pelin9 # supozitoare cu propolis, intravaginal, seara sau # ovule cervugid # ceai de galbenele, o cana dimineata si una seara9 # unguent de rostopasca multa sanatate si numai bine%

Sus Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: -2 /ai 0--1, .@+-<

crisbularca

/ii de multumiri pentru sfaturi% 6per sa fie bine9 Aoi incepe de azi%
Membru din: -0 5ul 0--=, -.+-Mesaje: .-0

Sus Subiectul mesajului: ,e+ cancer de col uterin Scris: .. /ai 0--1, .<+.3

crisbularca

/i#au sosit rezultatele analizelor si am promis ca va voi tine la curent, mai

Membru din: -0 5ul 0--=, -.+-Mesaje: .-0

ales ca sunt persoane care au probleme asemanatoare cu ale mele9 Din testul Papanicolau a reiesit faptul ca nu este vorba despre cancer9 /#am bucurat enorm, va dati seama9 (otusi, nu stiu care pot fi cauzele acestor simptome9 :u am reusit sa vb9 cu doctorita9 6per sa dea roade tratamentul cu ceai de pelin pe care l#am inceput in urma sfaturilor voastre9 Aa multumesc din suflet% Daca cineva mai are problemele pe care le am eu si stie vreun remediu, va

rog sa mi#l spuneti9

%A.%')(& $' %-& (+')*.

%iagnosticarea timpurie a cancerului de col uterin si aplicarea unui tratament corect sporesc sansele de vindecare completa. 2e evita astfel si indepartarea tesutului afectat prin 9isterectomie sau alte proceduri ce afecteaza integritatea aparatului genital. $xista si sanse, daca varsta permite, ca dupa finalizarea tratamentului pacienta sa poata concepe copii. %iagnosticarea se face pe baza rezultatelor testului Papanicolau, a biopsiei tesutului tumoral si a altor investigatii imagistice. Cancerul de col uterin se dezvolta din forme ale neoplaziei cervicale interepiteliale. Aceste leziuni ale colului uterin sunt produse de infectii cu diverse tulpini ale virusului 0P1 .0uman Papiloma 1irus/. In conditii de imunitate normala virusul 0P1 este eliminat din organism. In situatii specifice insa bariera imunitara este distrusa iar virusul ataca celulele colului uterin, generand mutatii genetice ce transforma celulele sanatoase in celule maligne. 'eziunile displazice prezinta un grad ridicat de malignizare, producand treptat ulceratii superficiale pe cervix sau tumori cu orientare spre vagin. Cea mai frecventa forma de cancer de col uterin este carcinomul epidermoid, numarand peste 7*+ din cazuri. Restul de ,*+ include diverse alte forme, in special adenocarcinoame .tumori epiteliale cu punct de origine glandular/. %upa confirmarea 9istopatologica a diagnosticului urmeaza stabilirea stadiului afectiunii: stadiul I 5 proces malign localizat doar la nivelul uterului, stadiul II si III 5 proces malign prezent si in afara uterului, stadiul I1 5 proces malign extins, localizat si in vezica urinara sau rect cu manifestari metastazice in alte organe .ganglionii pelvini, lomboaortici, mediastinali, supraclaviculari4 ficat4 plamani4 sistem osos/. Simptome In stadiile incipiente cancerul de col uterin este asimptomatic sau prezinta simptome minore. In stadiile mai avansate apar sangerari spontane dupa contactul sexual sau;si intre menstruatii sau dupa instalarea menopauzei, scurgeri vaginale sau sangerari cu miros neplacut, disconfort si durere pelviana in timpul actului sexual. %urerile lombare, deficientele renale si limfatice si edemele membrelor inferioare apar in prezenta unei formatiuni tumorale majore, cu tendinte de necrozare. /actori favori!anti si cau!e Printre factorii ce permit tulpinilor de virus 0P1 sa infecteze cervixul, se numara: igiena intima precara, o imunitate slabita, inceperea timpurie a vietii sexuale, multipli parteneri sexuali, parteneri sexuali ce au avut relatii cu persoane infectate cu 0P1, bolile cu transmisie sexuala netratate sau tratate necorespunzator, administrarea anumitor contraceptive 9ormonale pentru o perioada mai lunga de * ani, avorturi numeroase sau nasteri multiple.

#eoplaziile cervicale se pot declansa si pe fondul unui dezec9ilibru endocrin ce bloc9eaza eliminarea celulelor moarte din zona aparatului genital. Aceste celule sunt eliminate prin menstruatie. Cand ritmul menstrual este perturbat de valori 9ormonale anormale atunci aceste celule moarte <sugruma= celulele sanatoase din jur. %eficitul metabolic local produce o alterare a materialului genetic ce va fi transmis urmatoarelor generatii de celule. Acestea vor prezenta un comportament malign si vor produce leziunile specifice cancerului de col uterin. Prevenire $ducatia sexuala constituie una din elementele unui vieti sanatoase. #otiunile de igiena intima sunt foarte importante pentru sanatatea aparatului genital. >iecare femeie ar trebui sa faca frecvent spalaturi vaginale cu ceaiuri din plante .galbenele, sunatoare, musetel/. Aceste spalaturi trebuie repetate dupa fiecare contact sexual. Pentru a depista din vreme existenta unor leziuni pe colul uterin se recomanda controale ginecologice perioadice, mai ales dupa inceperea vietii sexuale. Aceste reguli de igiena intima ar trebui respectate in special de femeile ce au depasit varsta de * de ani. 0ratament )ratamentul cancerului de col uterin prin terapii traditionale implica eliminarea celulelor canceroase existente si inlocuirea acestora cu celule sanatoase. Procedurile de acupunctura dirijeaza un flux permanent de energie catre zona canceroasa. Principiile active din plante curata zona canceroasa si stimuleaza productia de anticorpi pentru ca acestia sa <digere= celulele maligne. )ot aceste substante active, impreuna cu anticorpii, vor curata organismul de celule maligne diseminate pe cale sangvina sau limfatica. 2imultan se desfasoara formarea de celule sanatoase pe baza informatiei genetice preluate dintr-o celula normala. Celulele noi formate vor inlocui treptat celulele maligne, permitand organului afectat sa isi reia activitatea.

Cancerul de col uterin i cel o#arianD depistare i trata(ent

61 1< -8ibertatea pentru femei

4erete#te de cancerul de col uterin i de cel ovarian9 CuvBntul 'cancer' nate imagini terifiante n min ile noastre9 Ci totui, dac tii la ce s fii atent

Citii i

)adia/iile solare0 la cel mai 1nal2 nivel din aces2 an3 %um ne pro2e45m6
4urtunile solare puternice produse recent iD999E

$ie257 cum s5 fii ga2a de pla45 1n 7 8ile

(e gBndeti cu groaz c n curBnd va trebuiD999E

Afl5 2o2ul despre discopa2iile ver2ebrale9

(e supr spatele? 6tatul ndelungat peD999E Aezi toate articolele , po i nfrunta boala cu optimism9

Printre cele mai temute maladii ale ultimilor ani se numr i cancerul, boal grav, dar care poate fi depistat din vreme i tratat cu succes9 Din momentul apari iei primei celule canceroase n organism i pBn la declanarea clinic a bolii pot trece <#.< ani9 De aceea, controalele periodice ne pot a"uta s nu#i cdem victime9

Cancerul de col uterin

Colul uterin este partea de "os a uterului, care ptrunde n por iunea superioar a vaginului9 Prin intermediul su spermatozoizii a"ung n uter9 Cancerul de col uterin afecteaz n special femeile cu vBrste ntre 2< i <- de ani i, de multe ori, evolueaz fr simptome9 (otui, dac apar sBngerri dup raportul seFual i secre iile vaginale sunt abundente, e cazul s consul i un doctor9

Durerea apare doar foarte tBrziu, cBnd boala se afl de"a ntr#un stadiu avansat9

Factorii de risc: G debutul precoce al vie ii seFualeH G prima sarcin la vBrst fragedH G infec ii cu virusuri din familia PapilomaH G fumatulH G parteneri seFuali multipliH G avorturi repetateH G antecedente de boli transmisibile pe cale seFualH G traumatisme ale colului uterin9

epistare

Cancerul de col uterin poate fi depistat prin realizarea cu regularitate (o dat pe an) a testului &abe#Papanicolau9 (estarea dureaz doar cBteva minute i const n recoltarea cBtorva celule de la nivelul colului uterin9 Diagnosticarea cancerului n stadii incipiente l transform dintr#o boal de temut ntr#una vindecabil9

Cancerul ovarian
Iste o form mai rar de cancer i apare n general dup menopauz9 Pentru c nu prezint simptome specifice (cum ar fi disconfort abdominal, balonare, constipa ie, diaree, tulburri menstruale, scderi n greutate, dureri pelvine

i abdominale), este mai greu de depistat n form incipient9 De aceea, este recomandat realizarea periodic a unei ecografii de bazin inferior i eventual a tomografiei9 6tudiile au artat reducerea riscului de cancer ovarian cu <# .-J prin folosirea contraceptivelor orale9 Factori de risc: G lipsa sarciniiH G apari ia primei sarcini la vBrst naintatH G un numr mic de copiiH G antecedente de cancer ovarian n familie9 !ratament (ratamentul depinde de stadiul bolii i al leziunilor9 Kn cazul leziunilor precanceroase, esutul anormal este distrus cu a"utorul laserului, al refrigerrii sau prin electrocauterizare9 Kntr#un stadiu mai avansat se recurge la interven ia c*irurgical, la radioterapie sau la c*imioterapie, preferabil nso ite de suport psi*ologic9

tiai c
999virusurile din familia Papiloma sunt cea mai frecvent cauz a apari iei cancerului de col? Prezervativul te ferete atBt de riscurile acestui tip de cancer, cBt i de celelalte infec ii transmisibile pe cale seFual, printre care se numr i infec ia cu L5A$65DA9

6ursa+ Cancerul de col uterin i cel ovarian+ depistare i tratament + 6ntate + 7nica

"ancerul de col uterin: dia#nosticarea tirzie a bolii$ cauza celor mai multe decese in rindul %emeilor&
'!' ()*L+"',++: 2-.04.2011

'tentie: boala poate %i tratata cu succes daca e depistata la timp prin e%ectuarea cu re#ularitate a %rotiurilor / cunoscute si sub numele de testul &abes#Papanicolau9 Cancerul colului uterin este o afectiune pentru care eFista posibilitatea unei profilaFii eficiente datorita eFistentei unui stadiu preinvaziv cu evolutie indelungata9 Acest stadiu poate fi diagnosticat prin efectuarea periodica a (estului Papanicolau9 Airsta medie in cazurile de cancer invaziv este de << ani, iar cea a cazurilor cu leziuni preinvazive intre 2- # 2< ani9 (ro%0 dr0 Mircea 1no%riescu$ directorul Maternitatii 2"uza 3oda2 +asi+ '(estarea regulata cu a"utorul frotiurilor este cea mai eficienta modalitate de depistare a anomaliilor celulelor cervicale, care pot fi stadii incipiente ale cancerului de col

uterin9 Cu toate ca frotiurile nu previn infectia cu virusul LPA, cauza principala a cancerului de col uterin, ele au un rol important in identificarea semnelor precoce de boala9 Aceasta permite ulterior administrarea tratamentului optim9 (e*nica clasica, &abes#Papanicolau (.?3.), este inca mult utilizata astazi9 5n realizarea acestei metode trebuie amintit faptul ca doi medici romani Aurel &abes si Constantin Daniel au comunicat in anul .?0@ lucrarea 'Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri'9 (estul Papanicolau (frotiul) implica recoltarea unei probe de la nivelul colului uterin9 /edicul, ginecologul sau asistenta folosesc o periuta speciala sau spatula cu a"utorul careia recolteaza cu blindete citeva celule de pe suprafata colului uterin si din interiorul canalului colului uterin9 Acestea sint eFaminate ulterior la microscop in vederea identificarii anomaliilor celulare precoce9 /ai trebuie spus ca pe linga te*nica de#acum clasica de recoltare a celulelor de la nivelul colului uterin se foloseste tot mai frecvent te*nologia de recoltare a materialului citologic, bazata pe lic*id9 Diferenta ma"ora rezida in modul de prelucrare a materialului dupa recoltare, care nu este transferat pe lama, ci este introdus intr#un flacon ce contine un lic*id special pentru conservare si transport 9

"ind si de cite ori trebuie e%ectuat testul

6e considera ca un frotiu la fiecare trei ani, dupa doua prime frotiuri normale, este suficient pina la virsta de 3< ani9 Primele doua frotiuri trebuie efectuate in lunile ce urmeaza inceputului activitatii seFuale9 Dupa 3< ani, citodiagnosticul se va efectua anual si este fireasca intreruperea efectuarii frotiurilor de depistare dupa =< ani la femeile care nu au antecedente citologice anormale9 ;rice femeie care prezinta simptomele de mai "os # singerari intermenstruale, singerari dupa contact seFual, singerari in menopauza sau cu leziuni ale colului uterin # este eligibila pentru un test citologic in orice moment, indiferent de data ultimului test efectuat9 /ai trebuie spus ca testele pentru depistarea cancerului de col uterin se fac la toate cabinetele medicale ginecologice din 5asi si in cabinetele ginecologice din policlinici9 De asemenea, ele se pot face si la clinicile universitare de la 'Cuza Aoda' si 'Ilena Doamna'9 7n astfel de test costa intre 0--9--- si <--9--- lei vec*i9

"onditiile optime de prele4are ale unui %rotiu de col uterin

M frotiul trebuie sa fie efectuat la distanta de un raport seFual (3@ *) si in afara perioadei menstruale, in absenta oricarui tratament local si al infectilor si, daca este necesar, la femeia la menopauza, dupa tratament estrogenicH M este important ca pacientei sa i se eFplice te*nicaH M inaintea efectuarii frotiului trebuie sa fie evitat tuseul vaginal si utilizarea vreunui lubrifiantH M biletul de trimitere trebuie sa contina date personale, clinice, eventualele antecedente ginecologice si terapeutice (c*imioterapie, *ormonoterapie, radioterapie), tipul de contraceptie utilizat9

,ezultatele !estului (apanicolau 5%rotiului6

Daca pe frotiu sint vizibile celule anormale, este normal sa va ingri"orati9 4ormele pre#invazive sint puse in evidenta de frotiurile cervicale anormale9 Aestea buna este ca daca sint depistate la timp ma"oritatea anomaliilor incipiente ale celulelor cervicale fie se remit spontan, fie raspund bine la tratament, daca acesta este necesar, prevenindu#se astfel progresia catre cancer9 /ai trebuie spus ca frotiul nu este un mi"loc de diagnostic ci de depistare a eFistentei unor celule anormale9 5n consecinta, orice frotiu anormal va indica necesitatea unei colposcopii si biopsii diri"ate9 Desi frotiul este un bun mi"loc de depistare, eFista totusi un procent de esec ce nu poate fi negli"at, a carui cauza tine in primul rind de imperfectiunile te*nice9 6e estimeaza ca .<#3-J dintre leziunile intraepiteliale scapa depistarii (rezultate fals# negative)9

Sansele de 4indecare depind de stadiul in care a %ost descoperita boala

(ratamentul modificarilor anormale ale celulelor cervicale si al cancerului de col uterin poate avea rezultate foarte bune si include mai multe optiuni terapeutice9 Printre acestea enumeram+ te*nici de electroc*irurgie, crioterapia, vaporizarea laser, interventia c*irurgicala si radioterapia # in stadiile avansate ale bolii etc9

(rebuie spus ca forma de tratament este stabilita de catre medic in colaborare cu pacienta, in functie de stadiul &olii 9 5n stadiile de cancer invaziv deosebit de utila este colaborarea cu medicul oncolog pentru a se stabili sc*ema de tratament cea mai corecta9 5n ceea ce priveste sansele de vindecare acestea depind de multi factori dar mai ales de stadiul in care a fost descoperit cancerul de col uterin9' ########

"e este cancerul de col uterin

Colul uterin este partea terminala a uterului9 Are un mic orificiu de desc*idere in vagin, care permite scurgerea singelui menstrual9Pe linga faptul ca permite fluFul menstrual, colul uterin actioneaza ca o bariera9 Il a"uta la prevenirea infectiilor uterului9 Colul uterin joaca un rol important in timpul travaliului, cind se desc*ide, permitind nasterea copilului9 Cancerul de col uterin se defineste prin cresterea anormala si necontrolata a celulelor care constituie colul uterin9 IFista doua forme+ cancerul preinvaziv si cancerul invaziv9 Cancerul invaziv # este cancerul care se raspindeste din locul sau de origine de la nivelul colului uterin catre tesuturile cervicale mai profunde sau spre alte regiuni ale organismului 9 7u este ereditar 6pre deosebire de ceea ce cred multi oameni, cancerul de col uterin nu este o afectiune ereditara9 De fapt, oamenii de stiinta au dovedit ca este cauzat de anumite tipuri ale unui virus numit papilomavirus uman sau LPA (Luman Papilloma Airus)9 IFista in "ur de .-- de tipuri de virus9 /a"oritatea sint tipuri cu risc scazut si nu cauzeaza cancer de col uterin9 (otusi, tipurile cu risc inalt, precum tipurile .= si .@, pot cauza aparitia unor celule anormale care pot duce la cancer de col uterin9 5n ciuda faptului ca tipurile cu risc inalt sint mai putine la numar, daca veniti in contact cu vreunul din ele, virusul se poate transmite cu usurinta la dumneavoastra9 Airusul este foarte raspindit si se transmite usor9 De fapt, pina la 1<J dintre femeile active seFual se vor infecta cu LPA la un moment dat in cursul vietii9

+n%ectia cu 8(3
5nfectia cu LPA este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere seFuala9 5nfectia este una pasagera in ma"oritatea cazurilor, aproFimativ @-J dintre femeile infectate scapa de acest virus in maFim 0 ani, fara a avea nevoie de interventii9 Corelatia LPA # cancer cervical este mai puternica statistic c*iar si decat corelatia fumat # cancer pulmonar9 IFista peste .-- de tulpini LPA, ma"oritatea fiind inofensive9 (ulpinile cu risc oncogen sunt .= si .@, acestea provocand aproFimativ 1-J din cancere, 3.#=1J din leziuni cu grad inalt si .=#20J din leziuni cu grad scazut9 :u prezinta simptome, leziunile vizibile sunt doar in cazul tulpinilor cu risc scazut9 Alte tulpini implicate in oncogeneza sunt+ 2., 22, 2<, 3<, <0, <@9

"um se transmite9
Airusul se transmite prin contact cutaneo#mucos, de obicei in timpul contactului seFual9 ,iscul de infectare dupa contactul cu o persoana cu condiloame este estimat la =<J, iar aproFimativ =<#1-J din partenerii femeilor cu LPA cervical au leziuni peniene9 Durata de la infectie la manifestarile clinice este intre .#@ luni, insa e posibil ca infectia sa ramana in stare latenta ani9

'tentie&

Prezervativul nu prote"eaza impotriva virusului LPA% C*iar daca folosirea prezervativului poate reduce riscul de infectie cu LPA, nu te prote"eaza pe deplin9 Asta pentru ca pielea din imediata apropiere a zonei genitale poate fi, de asemenea, purtatoare de virus9

Factori de risc
Alaturi de infectia cu LPA, prezenta unor cofactori contribuie la aparitia cancerului cervical9 Dintre acestia fac parte+ 4umatulH /ultiparitate (mai multe nasteri)H

Contraceptive orale administrate timp indelungat (1#.- ani)9 Acest factor este discutabil9 :u se cunoaste eFact cum contraceptivele orale influenteaza riscul de cancer de col uterinH 5nfectia cu L5AH Alte boli cu transmitere seFuala+ C*lamNdia, L6A0, (ric*omonasH 5munosupresiaH Comportamentul seFual+ debutul precoce al vietii seFuale si numarul mare de parteneri seFuali9

"ancerul cer4ical: simptome

Cancerul de col este pecedat de leziuni preneoplazice (displazii), leziuni ce pot fi tratate9 Ivolutia bolii este silentioasa, iar simptomele apar cand boala este de"a intr#un stadiu avansat+ 6angerare sau scurgeri anormaleH Dureri pelvineH

Alte simptome in formele avansate functie de eFtensia locala sau generala9

"um poate %i depistat9

Avand in vedere evolutia 'tacuta' a bolii, este importanta efectuarea unor controale ginecologice in mod regulat9 Depistarea se face prin testul &abes Papanicolau care poate sugera prezenta infectiei9 7n mi"loc de evidentiere a leziunilor virale este colposcopia, care va fi recomandata de ginecolog in momentul aparitiei unor modificari in testul Papanicolau9 Acesta este indicat sa se faca anual, odata cu controlul de rutina ginecologic9 (estarea LPA se face doar in cazul in care medicul recomanda9 Aceasta testare este intotdeauna precedata de Papanicolau9 5n mod normal, testarea se face dupa varsta de 2- de ani pentru a se evalua riscul9

'tentie&

Prezenta virusului LPA la varste apropiate de 0- de ani nu inseamna neaparat ca acesta va provoca leziuni%

"um poate %i pre4enit9

Ai gri"a de sanatatea ta prin+ Consulturi ginecologice periodiceH Ifectuarea eFamenului &abes#Papanicolau dupa 0. ani, anual plus testarea LPA cand este indicataH

Aaccinarea anti#LPAH (ratarea leziunilor preneoplazice9

Aaccinarea anti#LPA previne infectia cu tulpinile .= si .@ care dau 1-J din cancere9 Aarsta optima de vaccinare este .-#0= ani9 Iste recomandat ca pacientele vaccinate sa continue screeningul ca si celelalte paciente in functie de+ varsta, rezultatul citologiei, prezenta sau absenta displaziilor9 /A5 /78( DI6P,I+ LPA , &abesPapanicolau , cancer col uterin , cancer cervical , vaccinare anti*pv , simptome cancer col , factori de risc cancer col , prevenire cancer col uterin Incidena cancerului de col uterin

>G din tumorile maligneH5''7endif8''I

Profilaxia cancerului colului uterin

AfecJiune pentru care e"istK posi&ilitatea unei profila"ii eficiente, deoarece acest tip de cancer prezintKun stadiu preinvaziv cu duratK LndelungatK tratamentul este deose&it de eficient pentru aceste leziuni preinvazive e"istK programe de screening pentru citologia cervicalK EPap'testF
Depistarea precoce

Ce LnseamnK aceastK depistare precoce? e"amenul medical periodic la o populaJie asimptomaticK cu scopul sta&ilirii suspiciunii e"istenJei &olii Eprin acJiuni Ln masK M screeningF 4tapele depistKriiam&ulatoriu Emedicul de familie Ni medicul specialist de policlinicKF controale periodice Econsult ginecologic Ni e". citologic 2a&eN'PapanicolaouF
Epidemiologie

Cauzele, ca Ln orice cancer, rKmOn necunoscute 6actorii de risc suntLnceputul precoce al vieJii se"uale

naNterile la vOrstK tOnKrK multiparele faJK de primiparele intervalul mic Lntre naNteri avorturile, mai ales complicate rupturile de col postnaNtere, postavort parteneri multiplii, prostituate EP2oala poluKrii se"ualeQ'6asal Ni col., (>.(F igienK se"ualK deficitarK factori rasiali etnici Ni religioNi Estudiile au arKtat cK smegma &Kr&atului conJine agenJi cancerigeniF fumatul R risc crescut contraceptivele orale R risc crescut
Factorii carcinogenetici incriminai

;P+ R ;uman pap:loma virus ;erpes simple" 2

(ambele virusuri transmise sexual)

;P+ R este un virus A*N tudiile epidemiologice au arKtat rolul clar al infecJiei cu ;P+ Ln leziunile precanceroase ale colului uterin Ni, implicit, a cancerului de col
Factorii carcinogenetici incriminai

*nfec/ia cu :;< M C/N*I9/$A AC=$INA%A se transmite e"clusiv pe cale se"ualK %linic, se prezintK su& formK deleziuni papulare e"ofitice localizate pe vulvK, vagin, col leziuni macro' sau microscopice :erpes simplex 2 = virusul >erpe2ic0 virus A$. %ipul ( produce infecJii orale Ni oculare %ipul 2 R infecJia genitalK Eleziuni veziculare localizate pe fese, perineu, vulvK, vagin Ni colF 2aza de plecare a unui cancer de col uterin este reprezentat de stKrile precanceroase M leziuni patologice &enigne la nivelul colului, ce pot progresa spre cancer, Ln functie de gravitatea lorS aceste leziuni precanceroase M *I P9ATII M CIN ECervical Intraepitelial NeoplasiaF
Tratament

;rincipiile sunt aceleaNi ca Ln orice cancer, Ni anume, tratarea atOt a leziunii primare, cOt Ni a posi&ilelor zone de diseminare Me2odele 2erapeu2ice sunt sigur legate de stadiul &olii-

C;I#=#,IA #A*I/%4#APIA