Arta de a fi plcut

Ati cunoscut vreodat un individ dintre acei pentru care nimeni nu este strain? El pare c-i face prieteni instantaneu. Sta lng cineva n autobu i dintr-o data ncep s-i vorbeasc de parca sar cunoate de-o via!. "e de alta parte# cu to!ii am cunoscut persoane drgu!e $ atunci cnd apuci sa le cunoti mai bine $ dar greu de cunoscut n mod aprofundat. "rima categorie pare ca reuete ca prin farmec $ aproape pe loc $ sa declane e un sentiment de prietenie celuilalt# n vreme ce a doua categorie# greu de cunoscut cu adevrat# se adaptea foarte greu. %n timp ce aceti din urma i fac ncl irea# cei uor de cunoscut de&a i-au i fcut prieteni. 'olega mea de camera Am aflat despre cei uor de cunoscut cnd tocmai venisem la facultate. Eram putin cam timida# de aceea nu prea aveam cu cine discuta. Asa stteam i ma tot gndeam cum sa ma pre int i ce sa ic pentru ca nimeni sa nu ma cread o impertinenta. (neori gseam un pic de cura& i ma apropiam de cate o colega )eram numai fete# Slava *omnului+,# mormiam discursul meu bine pregtit i n noua din ece ca uri# colegele mele reac!ionau aa precum intuiam din start- .-am timp acum# Eu merg spre alta direc!ie# etc. 'olega mea de camera# care fcea parte din categoria celor uor de cunoscut# avea multe prietene i oricnd o vedeai discutnd cu altcineva i numai dup doua minute rdeau i conversau ca nite vec/i prieteni. .imeni n-a is vreodat despre ea ca ar fi impertinenta# ba c/iar stilul ei de abordare ndr ne! plcea i fetelor i bie!ilor. %n final# ntr-o buna i# am convins-o s-mi spun care-l este secretul. 0rebuie sa cre i sincer ca celalalt te va place# mi-a is ea. *eci# asta era re olvarea. 0rebuia s-o urmresc mai ndeaproape pe colega mea de camera. 0oat lumea prea s-o ndrgeasc. Era la fel de populara att printre cei de la facultatea noastr# cat i printre studen!ii de la alte facult!i. Sistemul ei func!iona c/iar i n ca ul profesorilor. "utea sa scape cu bine la ore c/iar i atunci cnd fcea lucruri pentru care eu as fi fost data afara din sala. 1i totui# profesorii mbeau i-o considerau o tipa nemaipomenita. "e msur ce am urmrit-o cum procedea # am observat ca ea conta de fiecare data pe reac!ia prietenoasa a celuilalt. 're nd ca celalalt o s-o placa# ea ac!iona ca atare. 2a propun pe scurt observa!iile mele asupra reuitelor colegei mele- ea presupunea ca atitudinea celorlal!i este e3act cea pe care o ateapt. Am mai observat ceva- fiind ferm convinsa ca celalalt ii va fi favorabil# nu se temea de oameni. .u era deloc defensiva. 0eama de oameni va i olea . 0eama este unul dintre cele mai mari /andicapuri atunci cnd vrei sa cunoti pe cineva rapid i sa ncepi rela!ia de pe o po i!ie binevoitoare. 2a teme!i ca celalalt n-o sa va placa i de aceea va retrage!i n coc/ilia dvs. ca un melc care se teme sa nu fie atacat. 4amenii nu va pot aborda tocmai pentru ca v-a!i retras n aceasta coc/ilie defensiva. 1i cum atitudinile noastre sunt contagioase i au o mare influenta asupra celorlal!i# ei se vor retrage la randul lor. .imic nu este mai adevrat n rela!iile interumane dect urmtorul lucru- daca atitudinea dvs. fundamentala este

ca ceilal!i precis va vor fi ostili $ sau ca pur i simplu pe mine oamenii nu ma plac $ e3perienta dvs. va fi ca atare. *ar daca atitudinea fundamentala va fi ca ma&oritatea oamenilor sunt prietenoi i se vor comporta bine cu mine $ din nou e3perienta dvs. va fi n concordanta cu aceasta. "rofita!i ca celalalt este binevoitor. 0otul este n favoarea dvs. *epi!i-v teama ca celalalt v-ar putea umili. Asuma!i-v riscul. 5i a!i pe posibilitatea ca el6ea sa va fie favorabil. .-o sa ave!i ctig de cau a de fiecare data# dar n general totul va fi mult mai n favoarea dvs. .u uita!i ca oamenii i doresc enorm prieteni# ca i dvs. Este o nevoie universala. 5otivul pentru care celalalt nu pare ntotdeauna prietenos6prietenoasa s-ar putea sa fie faptul ca se teme de dvs.# de faptul ca dvs. l-a!i putea respinge. "arado3al# nu? "relua!i ini!iativa. .u atepta!i un semn de prietenie din partea celuilalt. 7ace!i dvs. prima micare i s-ar putea sl6s-o vede!i cum ncepe sa se detensione e. .u fi!i nerbdtor. 'u to!ii suntem nerbdtori sa ctigm acceptarea celuilalt. 'el mai adesea# cei din aceasta categorie se strduiesc prea tare sa fie fermectori i sunt n stare de orice ca sa ob!in prietenia celuilalt. 5a&oritatea tim insa ca stilul nerbdtor impetuos este rareori ndrgit. *estinde!i-v i fi!i sigur ca o sa place!i. %n orice situa!ie interumana# nu are rost sa fi!i e3agerat )a, de nerbdtor )nerbdtoare,# dnd de n!eles ca ati fi n stare de orice ca sa ob!ine!i ceea ce dori!i. 'elalalt are tendin!a puternica sa se bloc/e e la orice lucru pe care i se pare c-l dori!i cu prea mare ardoare. 8nstinctiv va deveni mai dificil sau bnuitor# cum ca lucrurile n-ar fi cele ce par. Atunci cnd da!i impresia ca dori!i ceva foarte mult i va arta!i nerbdarea# il face!i pe celalalt sa nceap sa se ntrebe de ce va strdui!i att i n momentul acela ncepe sa se strecoare ndoial. 'nd cineva pur i simplu va cerete prietenia# tendin!a este clar una de respingere. Aceasta nu se datorete unei trsturi perverse a naturii umane# ci aceleiai legi a psi/ologiei. 'el nerbdtor se teme $ de moarte $ ca celalalt s-ar putea sa nu-l placa sau s-ar putea sa nu fac ceea ce ar dori el. %n loc s-i spun Stiu sigur ca celalalt ma va plcea# el i spune 5i-e cumplit de teama ca n-o sa ma placa. Acest sentiment ii parvine celuilalt indirect# pentru ca cel nerbdtor demonstrea de fiecare data ca de fapt nu are ncredere n sine. Solu!ia# deci# nu este sa va omor!i cu firea ncercnd s-l convinge!i pe celalalt# ci sa sta!i cat mai rela3at# tiind ca persoana cealalt va fi prietenoasa i n!elegtoare. %n felul acesta din nou va ve!i gsi linitea i calmul# ob!innd totodat ceea ce dorea!i de la celalalt. (n lucru pe care totui il poate face nerbdtorul este sa mbeasc. Este aproape imposibil sa te ngri&ore i i sa mai fii nerbdtor atunci cnd mbeti. 9mbetul destinde. 9mbetul dvs. demonstrea ncredere. 9mbetul dovedete ca ti!i sigur ca celalalt va ac!iona aa cum va atepta!i. "ute!i face minuni cu un mbet. (n alt lucru pe care l-am observat la colega mea de camera este faptul ca mbea permanent. Era tipa cea mai mbitoare pe care am ntlnit-o vreodat. *aca sta!i sa va gndi!i la cei uor de cunoscut din antura&ul dvs.# ve!i constata ca fara e3cep!ie to!i mbesc foarte mult. Sunt veseli i rad mult. (n mbet real# sincer func!ionea ca o formula magica prin care pot fi tre ite instantaneu sentimentele de prietenie din celalalt. 'e spune mbetul. (n mbet larg i sincer spune cteva lucruri esen!iale despre celalalt i anume nu doar ca %mi placi $ vin cu gnduri bune# ci i "resupun ca ai sa ma placi. Atunci cnd un c!elu vine la dvs. dnd din codi!a# pare ca spune- Am toat ncrederea ca eti un om bun i ca ai sa ma placi. (n alt lucru important pe care il poate spune mbetul este 5eri!i sa ti se mbeasc. "ersoana creia ii mbeti# !i va mbi la randul sau. %n profun ime# mbetul de vluie

sen a!ia de bine instantanee pe care i-am creat-o n momentul respectiv. .i se mbete pentru ca mbetul nostru l-a fcut pe celalalt sa simt ca merita sa i se mbeasc. Adic l-am ales tocmai pe el din mul!ime. :-am diferen!iat i i-am acordat un statut de sine stttor. 9mbetul din tot sufletul. *aca dori!i ca mbetul dvs. sa va a&ute sa va face!i noi prieteni# trebuie i el sa fie unul din adncul sufletului. (n mbet din vrful bu elor nu aduce nimic bun. 'aci nu o grimasa reuete s-l influen!e e pe celalalt# ci un sentiment sincer. :a subcontientul celuilalt a&unge sentimentul -si nu e3presia c/ipului. %ncercnd un mbet contient printr-o manipulare mecanica a muc/ilor fetei mai mult strica. %n sc/imb# daca uita!i de c/ip i mbi!i mental# este mult mai eficient. 8magina!i-v ca sunte!i mbitor n interiorul dvs. 'nd face!i asta sunte!i rela3at# pentru ca este imposibil sa va sim!i!i prietenos n momentele tensionate sau sa va sim!i!i ostil n momentele rela3ate. *estinde!i-v i mbi!i. 5otivul pentru care ma&oritatea nu mbim mai des $ sau mai sincer $ este faptul ca avem obiceiul sa ne ascundem adevratele sentimente. Am fost nv!a!i ca nu e frumos sa ne etalam gndurile. S-ar mai putea sa crede!i ca n-ave!i un mbet care convinge pentru ca nu ati reuit niciodat sa mbi!i fermector. 1i# totui# din e3perienta mea# am constatat ca fiecare este blagoslovit cu un mbet fermector. El este inerent fiecruia. Se pune doar problema cum poate fi e3teriori at. Se pune problema depirii fricii de etalare a sentimentelor adevrate; detaa!i-v $ i mbetul va veni de la sine. 'nd va sim!i!i prietenos i bine n pre enta celorlal!i# nu va pute!i ab!ine sa nu mbi!i. .u va trebuie dect putina e3perienta n e3primarea sentimentelor. 2e!i constata ca pe msur ce ve!i nv!a sa vi le e3prima!i ve!i fi tot mai putin in/ibat. Am cunoscut persoane care aveau mutre acre i ine3presive i care totui au reuit s-i impun un mbet atrgtor ncercnd ilnic sa se destind. 'nd va sim!i!i prietenos pur i simplu# da!i-v drumul. .u trebuie sa va ruina!i sau sa fi!i timid atunci cnd c/ipul dvs. pare sa spun *oamne# cat ma bucur sa te vad. 7olosi!i-v bunul dvs. de milioane. *aca nu folosi!i mbetul# e ca i cum ati avea un milion de dolari la banca i n-a!i avea carnet de cecuri. 9mbetul este un bun de milioane atunci cnd inventariem rela!iile interumane. 'e altceva mai are un mbet fermector- v 7ace!i un compliment $ i mbi!i $ i astfel complimentul va fi nsutit. 2 'ere!i cuiva o favoare $ i mbi!i $ i celalalt aproape ca va fi obligat sa v-o acorde. 2 Accepta!i o favoare din partea cuiva $ i mbi!i $ i ve!i fi foarte apreciat de celalalt. 2 '/iar i atunci cnd ave!i o conversa!ie banala $ mbetul destinde atmosfera. 2 'nd cunoate!i pe cineva $ i mbi!i $ va avea impresia ca va cunoate de o via!. .-a!i putea cumpra un eli3ir fermecat ca acesta nici daca ati avea to!i banii din lume. 1i totui# <unul *umne eu vi l-a /r it. 0otul e s-l scoate!i la iveala# s-l terge!i de praf i s-l pune!i n practica. Sursa- ===.damaideparte.ro; de *ana 0er i# "si/olog. "roeducation.md

S7>?180