Retele integrate de banda larga

Virgil Dobrota

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Romania Virgil.Dobrota@com.utcluj.ro

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Curs 2 - Cuprins 4. Adrese IPv4 5. Structura antetului IPv6 6. Antete de extensie IPv6

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

4. Adrese IPv4

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (I)

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (II)

Fiecare sta]ie sau nod din Internet are o adres` unic` de IP care codific` num`rul re]elei [i num`rul ma[inii (sta]iei) O ma[in` poate fi conectat` \n acela[i timp la mai multe re]ele, av=nd c=te o adres` IP pentru fiecare conexiune. Adresele de re]ea sunt atribuite de:

ARIN (American Registry for Internet Numbers): America de Nord LACNIC: America Latin` [i Caraibe AfriNIC : Africa APNIC: regiunea Asia-Pacific RIPE NCC: Europa, Rusia [i Orientul Mijlociu

Actuala ocupare a spa]iului de adrese IPv4, supervizat` de IANA (Internet Assigned Numbers Authority), poate fi g`sit` la adresa: http://www.iana.org/assignments/ipv4-address-space. 5
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (III)

Clasa Domeniul de adrese Num`rul de re]ele utilizabile Num`rul de ma[ini (sta]ii) utilizabile

A B C D E

0.0.0.0 127.255.255.255 128.0.0.0 191.255.255.255 192.0.0.0 223.255.255.255 224.0.0.0 239.255.255.255 240.0.0.0 247.255.255.255

2 7 2 = 126

2 24 2 = 16.777.214
216 2 = 65534 .

214 = 16.384

2 21 = 2.097 .152 2 8 2 = 254

2 28

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (IV)

PROBLEMA 1:
Fie adresa IP 193.226.17.153. S` se precizeze: a) b) c) d) clasa de adrese IPv4; adresa re]elei din care face parte; adresa de broadcast; num`rul de sta]ii utilizabile \n aceast` re]ea

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (V)

REZOLVARE PROBLEMA 1:
a) Exist` cel pu]in dou` metode de a determina clasa de adrese IPv4:

Prima se bazeaz` pe defini]iile din Slide 4 [i presupune reprezentarea \n binar a primului octet. |n cazul de fa]` lui 193 \i corespunde 1100 0001. Pozi]ia celui mai semnificativ bit de 0 indic` clasa (0 pentru clasa A, 10 pentru clasa B, 110 pentru clasa C, 1110 pentru clasa D, 11110 pentru clasa E). Astfel 110 \nseamn` clas` C. A doua metod` (de regul` cea care se prefer`!) se bazeaz` pe Tabelul din Slide 6 \n care se observ` c` pentru adresele de clas` A cel mai semnificativ octet al adresei are valori cuprinse \ntre 0-127, pentru clasa B \ntre 128-191, pentru clasa C \ntre 192-223, pentru clasa D \ntre 224239 iar pentru clasa E \ntre 240-247. Rezult` c` 193 apar]ine intervalului 192-223, deci adresa este de clasa C.
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (VI)

REZOLVARE PROBLEMA 1 (continuare):
b) Fiind o adres` de clas` C, rezult` c` primii 3 octe]i (mai exact 21 bi]i) se folosesc pentru adresa re]elei iar ultimul octet pentru adresele sta]iilor. |ntruc\t prima adres` este rezervat` pentru adresa re]elei (to]i bi]ii adresei sta]iei \n 0!), rezult` 193.226.17.0. c) Se urmeaz` acela[i ra]ionament ca la punctul precedent, cu deosebirea c` \n acest caz ultima adres` a sta]iilor este rezervat` pentru broadcast (to]i bi]ii adresei sta]iei \n 1!), rezult` 193.226.17.255. d) Num`rul de sta]ii utilizabile (ca la orice re]ea de clas` C) este 254.
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (VII)

Conform [RFC1918], exist` [i adrese pentru re]ele private (Private Networks), \n sensul de neconectate la Internet, deci care nu sunt rutate \n Internet (a[a-numitele adrese false):
10.0.0.0 - 10.255.255.255 172.16.0.0 - 172.31.255.255 192.168.0.0 - 192.168.255.255

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

10

Adrese IPv4 (VIII)

Se [tie c` toate sta]iile unei re]ele trebuie s` aib` aceea[i adres` de re]ea. Pornind de exemplu de la o re]ea de clas` C, dac` o companie are mai mult de 254 sta]ii, ea trebuie s`-[i organizeze o a doua re]ea de clas` C, trebuie s` contacteze de exemplu ARIN pentru a ob]ine alt` adres`, etc. Fiecare router ar trebui s` p`streze (teoretic) un tabel de rutare cu toate adresele din lume. De aceea exist` solu]ii de \mp`r]ire a re]elelor \n subre]ele (care nu sunt percepute \n exteriorul re]elei).

Ideea este ca din spa]iul de adrese pentru sta]ii (host), un num`r de bi]i este \mprumutat pentru adresarea subre]elei [i restul de bi]i r`m=ne pentru sta]ii. Specificarea modului \n care a fost \mp`r]it` re]eaua \n subre]ele este dat` de c`tre masca subre]elei (Subnet Mask). Regula este urm`toarea:

to]i bi]ii \n 1 pentru c=mpurile adres` re]ea [i adres` subre]ea to]i bi]ii \n 0 pentru c=mpul adres` sta]ie
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

11

Adrese IPv4 (IX)

PROBLEMA 2:
Serverul Linux din laborator are adresa 193.226.6.170 [i masca de subre]ea 255.255.255.240. S` se stabileasc`: a) clasa adresei; b) adresa re]elei; c) adresa subre]elei; d) adresa de broadcast a subre]elei. 12

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

Adrese IPv4 (X)

REZOLVARE PROBLEMA 2:
Reprezent=nd \n binar 193.226.6.170 rezult`: a) [i b) 110 (clas` C) 0 0001 1110 0010 0000 0110 (adres` re]ea 193.226.6.0) 1010 (bi]i adres` subre]ea) 1010 (bi]i adres` sta]ie). Masca subre]elei este 1111 1111 1111 1111 1111 1111 1111 0000, iar ultimii bi]i \n 0 indic` faptul c` pentru adresa sta]iei s\nt necesari 4 bi]i. c) Sta]ia face parte din subre]eaua 193.226.6.160 d) Adresa de broadcast a subre]elei este 193.226.6.175.

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

13

Adrese IPv4 (XI)

PROBLEMA 3:
Cum este mai eficient s` se fac` \mp`r]irea \n subre]ele a unei re]ele de clas` C din punctul de vedere al num`rului de sta]ii utilizabile? Care este masca \n aceste cazuri?

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

14

Adrese IPv4 (XII)

REZOLVARE PROBLEMA 3:
S-a demonstrat \ntr-o problem` anterioar` c` pentru o re]ea de clas` C se pot \mprumuta din spa]iul de adrese al sta]iilor \ntre 2 [i 6 bi]i pentru a forma subre]ele. Astfel cu 2 bi]i se ob]in 4 subre]ele, dar numai 2 sunt utilizabile. Fiecare subre]ea va avea sta]ii utilizabile. Rezult` 2x62=124 sta]ii utilizabile, masca fiind 255.255.255.192. Acela[i rezultat se ob]ine pentru 6 bi]i (62 subre]ele cu 2 sta]ii utilizabile fiecare), masca fiind 255.255.255.252. Similar se demonstreaz` c` pentru 3 bi]i rezultatul este 180 sta]ii utilizabile (30 subre]ele cu 6 sta]ii), cu masca 255.255.255.224, acela[i ca [i pentru 5 bi]i (6 subre]ele cu 30 sta]ii), dar care are masca 255.255.255.248. Pentru 4 bi]i, rezultatul final este 196 sta]ii (14 subre]ele cu 14 sta]ii utilizabile fiecare), cu masca 255.255.255.240. |n concluzie, cea mai eficient` \mp`r]ire este cea cu 4 bi]i.
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

15

5. Structura antetului IPv6

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

16

Structura antetului IPv6 (I)

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

17

Structura antetului IPv6 (II)

Versiunea (Version): 4 bi]i, 0101 -> IPv6 Clas` de trafic (Traffic Class): 8 bi]i, valoarea DSCP pentru DiffServ [RFC2475] vezi TOS la IPv4 nodurile intermediare au dreptul s` modifice aceast` valoare. Etichet` flux (Flow Label): 20 bi]i, identific` pachetele care apar]in aceluia[i flux pentru acordarea unui tratament special pachetelor din noduri alocarea numerelor de etichete se poate face aleator sau uniform sta]iile [i routerele care nu au implementat suport pentru etichet` flux: vor seta to]i bi]ii \n 0 (valoare rezervat`!) la emisie vor l`sa c=mpul nemodificat \n nodurile intermediare vor ignora acest c=mp la recep]ie. Lungime payload (Payload Length): 16 bi]i, lungimea antetului IPv6 este fix` (40 octe]i), la IPV6 \n payload se includ toate antetele de extensie [i unitatea de date protocol transport TPDU
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

18

Structura antetului IPv6 (III)

Urm`torul antet (Next Header): identific` pe 8 bi]i (num`r \ntreg f`r` semn) tipul de antet care urmeaz` imediat dup` antetul IPv6: antet de extensie antet al stratului transport (TCP sau UDP) Cu o singur` excep]ie (antetul de op]iuni Hop-by-Hop), antetele de extensie nu sunt examinate sau procesate de nici unul din nodurile prin care trece pachetul Se prelucreaz` numai \n nodul identificat de c=mpul Adres` destina]ie Limit` hop (Hop Limit): pe 8 bi]i (num`r \ntreg f`r` semn) rol similar c=mpului Vechime \n timp (TTL) de la IPv4 valoarea este decrementat` cu 1 de c`tre fiecare nod prin care trece pachetul dac` valoarea este 0, pachetul este eliminat. Adres` surs` (Source Address): punct de acces la serviciile stratului re]ea Adres` destina]ie (Destination Address): punct de acces la serviciile stratului re]ea

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

19

Structura antetului IPv6 (IV)

Urm`torul antet (Next Header)
Antet op]iuni Hop-by-Hop (Hop-by-Hop Options Header) Antet op]iuni destina]ie (Destination Options Header) Antet rutare (Routing Header) Antet fragment (Fragment Header) Antet autentificare (Authentication Header) Antet \ncapsulare payload criptat (Encapsulating Security Payload-ESP Header) Antet op]iuni destina]ie (Destination Options Header) Antet strat superior (Upper-Layer Header)

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

20

6. Antete de extensie IPv6

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

21

Antet de extensie IPv6 (I)

Antet op]iuni Hop-by-Hop (Tip antet=00)
8 bi]i 8 bi]i 8 bi]i 8 bi]i 32 bi]i < ------------------- OP}IUNI ---------------------- >

Urm`torul antet

Lungime antet extensie

Tip op]iune Lungime

Date op]iune

Lungime antet extensie = k x 64 bi]i (primii 64 bi]i nu se includ) Exemplu op]iune: jumbogram` 64 KB (calculat` f`r` antet IPv6)

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

22

Antete de extensie IPv6 (II)

Antet op]iuni Hop-by-Hop (Tip antet=00)
MS 3 bi]i din Ac]iune Tip op]iune 00X 01X 10X 11X se sare peste aceast` op]iune [i se continu` procesarea antetului se elimin` pachetul se elimin` pachetul [i se trimite un mesaj ICMP c`tre surs`, indic=nd nerecunoa[terea tipului de op]iune se elimin` pachetul [i, numai dac` adresa destina]ie nu este o adres` de multicast, se trimite un mesaj ICMP c`tre surs`, indic=nd nerecunoa[terea tipului de op]iune

Dac` X = 1: subc=mpul Date op]iune se poate modifica pe ruta de la surs` la destina]ie (datele nu vor participa la autentificarea de la recep]ie!!!)

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

23

Antete de extensie IPv6 (III)

PROBLEMA 4:
a) Care este dimensiunea maxim` (teoretic`) a unei jumbograme, adic` a unei datagrame mai mari de 65535 octe]i? b) Ce utilizare ar putea avea o astfel de datagram`? c) Care trebuie s` fie valoarea minim` a MTU (Maximum Transmission Unit) pentru o leg`tur` care s` accepte jumbograme?

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

24

Antete de extensie IPv6 (IV)

REZOLVARE PROBLEMA 4:
a) Dimensiunea maxim` a unei Jumbograme este de 4 GB deoarece subc=mpul Date op]iune este pe 32 bi]i. b) Fluxuri video de mare capacitate, folosind tehnologii de mare vitez`. c) Valoarea minim` a MTU trebuie s` fie 40+65535=65575 octe]i.

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

25

Antete de extensie IPv6 (V)

Antet rutare (Tip antet=43)
8 bi]i 8 bi]i 8 bi]i 8 bi]i < ----------- OP}IUNI ---------- >

Urm`torul antet

Lungime antet extensie

Tip rutare

Segmente r`mase

Lungime antet extensie = k x 64 bi]i (primii 64 bi]i nu se includ) Tip rutare (Routing Type): = 0 , [RFC2460]

Adresa IPv6 destina]ie nod final !!! Adresa IPv6 destina]ie @ urm`torul router care va citi antetul de rutare

Segmente r`mase (Segments Left): segmente de rut` r`mase de parcurs

Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

26

Antete de extensie IPv6 (VI)

PROBLEMA 5:
Dorim s` dirij`m o datagram` IPv6 pe urm`toarea rut`:
Nodul surs` S cu adresa Nodul I1 cu adresa Nodul I2 cu adresa Nodul destina]ie cu adresa ::193.226.6.186 ::193.226.6.190 ::193.226.6.161 ::193.226.5.35

a) Indica]i structura antetului IPv6 [i a antetului de rutare c=nd datagrama circul` de la nodul surs` S la nodul I1, respectiv de la nodul I1 la nodul I2 [i apoi de la nodul I2 la nodul destina]ie. Se va presupune c` datele utilizator au 1164 octe]i [i sunt \ncapsulate \ntr-un segment TCP care are antetul TCP pe 20 octe]i. b) Exist` vreo op]iune asem`n`toare la IPv4?
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

27

Antete de extensie IPv6 (VII)

REZOLVARE PROBLEMA 5:
a) C=nd datagrama circul` de la nodul surs` S la nodul intermediar I1
Adresa surs` (S) Adresa destina]ie (I1) Lungime extensie antet Segmente r`mase Adresa (I2) Adresa (D) Adresa surs` (S) Adresa destina]ie (I2) Lungime extensie antet Segmente r`mase Adresa (I1) Adresa (D) ::193.226.6.186 ::193.226.6.190 4 2 :193.226.6.161 ::193.226.5.35 ::193.226.6.186 ::193.226.6.161 4 1 :193.226.6.190 ::193.226.5.35
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

[] []

C=nd datagrama circul` de la nodul intermediar I1 la nodul intermediar I2

[] []

28

Antete de extensie IPv6 (VIII)

REZOLVARE PROBLEMA 5 (continuare):
C=nd datagrama circul` de la nodul intermediar I2 la nodul destina]ie D
Adresa surs` (S) Adresa destina]ie (D) Lungime extensie antet Segmente r`mase Adresa (I1) Adresa (I2) ::193.226.6.186 ::193.226.5.35 4 0 ::193.226.6.190 ::193.226.6.161 [] []

|n figura urm`toare se d` ca exemplu structura complet` a antetului IPv6 [i a antetului de rutare c=nd datagrama circul` de la nodul surs` S la nodul intermediar I1. b) Antetul de rutare din IPv6 ofer` facilit`]i echivalente cu op]iunea Rutarea strict` a sursei din IPv4.
Copyright Virgil Dobrota 2007, All rights reserved

29