V. Dobrot` - RE}ELE DIGITALE |N TELECOMUNICA}II - Vol.

II (Edi]ia a II-a)

Copyright Virgil Dobrota 2006-2007, All rights reserved.

1 8

TE1 TE1
S U LT +ET (BRI)
NT1
Echipament abonat ISDN

S T U
TE1 NT1 LT +ET (BRI)
S T
TE1 NT2 Modem Interfa]`
HDSL trunchiuri
R S S U digitale (PRI)
TE2 TA NT1 LT +ET (BRI)

Echipament administra]ie telecomunica]ii
LAN
Gateway
R
TA TE2

Echipament abonat institu]ie Echipament abonat non-ISDN

Figura 3.1.1. Arhitecturi ISDN

Semnifica]ia nota]iilor folosite este urm`toarea:

TE1 (Terminal Equipment type 1) reprezint` terminalele ISDN, care pot fi cu
func]ie unic`, de exemplu: telefon, facsimil G4, terminal de date, audioconferin]`
sau pot fi multifunc]ionale (multimedia), de exemplu: videotelefon,
videoconferin]`, telefon [i facsimil G4, telefon [i audio-video-text etc.

TE2 (Terminal Equipment type 2) reprezint` terminalele non-ISDN, de exemplu
calculatoarele compatibile IBM-PC/AT [i PS/2, adic` cele care nu respect`
standardele de acces ISDN, av\nd interfe]e de tip RS-232C, X.21, X.25 [.a.

TA (Terminal Adapter) este adaptorul de terminal non-ISDN. Func]iile sale pot fi
uneori incluse \n echipamentele NT1.

NT1 (Network Termination 1) este terminatorul de re]ea ISDN, cu rol de
conectare a unui abonat la o central` aflat` la o distan]` de c\]iva kilometri,
folosindu-se o pereche de fire torsadate. |n Rom=nia s\nt foarte utilizate
echipamentele Intracom.
Capitolul 3: ISDN

Copyright Virgil Dobrota 2006-2007, All rights reserved.

NT2 (Network Termination 2) reprezint` terminatorul de re]ea ISDN pentru o
arhitectur` de institu]ie, asigur\nd func]ii care pot s` se refere la straturile 1,2 [i 3
din modelul de referin]` OSI. Un exemplu tipic este centrala PBX de tip Alcatel
OmniPCX 4400 echipat` cu modul BRA2-ISDN, descris` \n [Dob03].

LT (Line Termination) [i ET (Exchange Terminal) este echipamentul terminator
de re]ea dinspre centrala ISDN. De exemplu la centrala EWSD-Siemens rolul LT
este jucat de placa SLMD (Subscriber Line Module Digital) descris` \n [Dob02].

Se definesc urm`toarele puncte de referin]`:

R (Rate) este interfa]a \ntre un terminal non-ISDN [i adaptorul de terminal. De
obicei se refer` la recomand`rile din seriile V [i X, date de ITU-T (International
Telecommunication Union - Telecommunication Standardization Sector), fost
CCITT. Printre cele mai utilizate s\nt V.24, V.35 , X.21. Acest punct de referin]`
se mai noteaz` uneori [i cu a/b.

S (System) este interfa]a \ntre un terminal ISDN [i NT1/NT2. Ea separ`
echipamentul abonatului utilizator de func]iile de comunica]ie \n re]ea, asigur\nd
acces de baz` la 4 fire, cu rata de transfer 192 kbps, din care fluxul util este 144
kbps.

T (Terminal) este interfa]a care pentru accesul de baz` este compatibil` fizic cu
punctul de referin]` S, deosebirea fiind c` este utilizat` pentru trunchiuri digitale.
Pentru accesul primar ISDN de 2048 kbps \n varianta european` (E1) sau 1544
kbps \n varianta SUA, Japonia, Coreea de Sud [.a. (T1) conectarea la operatorul
de telecomunica]ii nu se face prin NT1 [i LT+ET. O solu]ie des folosit` este prin
modemuri HDSL montate \n configura]ie master (la operator) [i slave la centrala
PBX cu rol de NT2.

U (User) este interfa]a care descrie un semnal de date full-duplex pe linia de
abonat. Normal se lucreaz` la 2 fire dar exist` [i configura]ii pentru 4 fire.
Standardul actualmente \n vigoare, I.411, precizeaz` c` Nu exist` nici un punct
de referin]` asignat liniei de transmisie, \ntruc\t nu se are \n vedere o interfa]`
utilizator-re]ea la acest nivel. Totu[i ANSI (American National Standards
Institute) a standardizat interfa]a U, rezult\nd reglement`rile T1.601-1988, iar la
ITU-T exist` o recomandare par]ial` G.961.




V. Dobrot` - RE}ELE DIGITALE |N TELECOMUNICA}II - Vol. II (Edi]ia a II-a)

Copyright Virgil Dobrota 2006-2007, All rights reserved.
3.2. ACCESUL DE BAZ~

3.2.1. Configura]ii pentru accesul de baz`

Prescurtarea consacrat` este BRI (Basic Rate Interface), exist\nd urm`toarele
configura]ii TE1-NT1:

leg`tur` punct-la-punct

soclu
cu TR NT1


TE1
1 km

Figura 3.2.1. Leg`tura punct-la-punct

unde TR este rezistorul terminator. De notat c` NT1 include un rezistor terminator.

magistrala pasiv` scurt`

soclu soclu
cu TR NT1


TE1 TE1 TE1 (max 8 TE1)
100-200 m

Figura 3.2.2. Magistrala pasiv` scurt`

magistrala pasiv` extins`

25-50 m

soclu soclu
cu TR NT1


TE1 TE1 (max 8 TE1)
500 m

Figura 3.2.3. Magistrala pasiv` extins`
Capitolul 3: ISDN

Copyright Virgil Dobrota 2006-2007, All rights reserved.
3.2.2. Stratul fizic pentru accesul de baz`

3.2.2.1. Codarea

Recomandarea ITU-T I.430 se refer` la accesul fizic (stratul 1 din modelul
OSI) prin interfa]a S sau T, de obicei la 4 fire, cu un debit binar de 192 kbps (2B+D,
adic` 2x64 +16 kbps =144 kbps debit util). Se folose[te un ceas de 192 kHz +/- 5
ppm., semnalul fiind codat AMI Modificat, dup` regula urm`toare:

0 1 0 1 1 0 1




Figura 3.2.4. Codul AMI Modificat

Accesul de baz` este definit [i pentru interfa]a U, dar nu este standardizat \nc`,
astfel \nc\t exist` solu]ii la nivelul fiec`rei administra]ii na]ionale (de exemplu ANSI
T1.601-1988). Se utilizeaz` un debit binar de 160 kbps (exist` \ncerc`ri [i la 200
kbps) iar o condi]ie foarte important` este folosirea buclelor de abonat existente
(perechi de fire de cupru torsadate). De aceea este nevoie de coduri de linie speciale
pentru reducerea debitului de momente (tipic 80 kbaud) precum [i tehnici de
trasmisie adecvate la trecerea de la 2 la 4 fire. Astfel \n SUA s-a ales codul 2B1Q (2
Binary to 1 Quaternary), cu o l`rgime de band` de 120 KHz (Figura 3.2.5.), iar \n
Europa codul 4B3T (4 Binary to 3 Ternary) numit [i MMS43, cu o l`rgime de band`
de 90 KHz. Defini]ia cod`rii 2B1Q poate fi dat` prin urm`torul tabel [Sta95]:

Primul bit
(polaritate)
Al doilea bit
(magnitudine)
Simbol cuaternar Tensiune
[V]
1 0 +3 +2,5
1 1 +1 +0,833
0 1 -1 -0,833
0 0 -3 -2,5
Tabelul 3.2.1. Regula de codare 2B1Q
Justificarea alegerii acestui cod se leag` de reducerea la jum`tate a l`rgimii de
band` fa]` de codul NRZ-L, minimizarea interferen]ei inter-simbol [i a efectului
local. Totu[i \nainte de a fi trimis \n linie, semnalul codat 2B1Q este aplicat unui
scrambler care d` o caracteristic` pseudo-aleatoare datelor, u[ur\nd extragerea
informa]iei de ceas la recep]ie. Codul MMS43 realizeaz` reprezentarea a patru bi]i ai
semnalului din interfa]a U prin trei elemente de semnal pseudoternar (care au
componenta continu` nul`). Codul de linie astfel rezultat are o rat` de simbol redus`
V. Dobrot` - RE}ELE DIGITALE |N TELECOMUNICA}II - Vol. II (Edi]ia a II-a)

Copyright Virgil Dobrota 2006-2007, All rights reserved.
cu 25% fa]` de de cea a codului AMI Modificat [Rad02]. |n Figura 3.2.6. este
prezentat graficul varia]iei densit`]ii spectrale de putere normat` \n func]ie de
frecven]` pentru codurile 2B1Q [i MMS43.

+3

+1

-1


-3


Cod 2B1Q -1 +3 +1 -3 -3 +1 +3 -3 -1 -1
Bi]i 01 10 11 00 00 11 10 00 01 01

Figura 3.2.5. Exemplu de codare 2B1Q


Figura 3.2.6. Densitatea spectral` de putere normat` pentru
codurile 2B1Q [i MMS43

Interfa]a U fiind la 2 fire, separarea sensurilor de comunica]ie se poate face:

prin suprimarea ecoului sau separarea cu transformator diferen]ial (hibrid);

prin multiplexarea \n timp sau metoda "ping-pong": caz \n care legatura este la 2
fire [i are loc \ntre]eserea pachetelor de bi]i transmise \n cele dou` direc]ii, la un
debit binar cel pu]in dublu fa]` de cel util. Se poate numi uneori [i legatur`
pseudo-4 fire \n timp, fiind utilizat` mai mult \n Germania, unde se face trecerea
de la interfa]a S
0
la 4 fire la interfa]a U
p0
la 2 fire;
Capitolul 3: ISDN

Copyright Virgil Dobrota 2006-2007, All rights reserved.
prin multiplexarea \n frecven]` (pseudo-4 fire \n frecven]`) sau separarea prin
cod: se poate utiliza un cod AMI pentru o direc]ie [i un cod Walsh 2 pentru
cealalt` direc]ie iar densit`]ile spectrale de putere se suprapun foarte pu]in, deci se
poate realiza o separare cu ajutorul unor filtre.


Capitolul 3. ISDN

Copyright Virgil Dobrota 2004-2005, All rights reserved.
3.2.2.4. Procedura de rezoIvare a confIictuIui pe canaIuI D

n cazul n care doua sau mai multe terminale ncearca sa acceseze simultan
canalul D, exista o procedura prin care ntotdeauna unul dintre terminale reuseste sa
termine transmisia inIormatiei. Pentru aceasta trebuie tinut cont de urmatoarele
observatii. ntruct se utilizeaza codul AMI ModiIicat, '1 logic corespunde cu lipsa
semnalului n linie (0 V) iar '0 logic corespunde cu o tensiune de 750 mV. De
asemenea n conIiguratia magistrala, TE n stare inactiva este n nalta impedanta iar
inIormatia transmisa utilizeaza un protocol HDLC, deci cadre delimitate de octeti de
tipul 01111110 cu rol de FLAG.
Pentru a accesa un canal D, un terminal va monitoriza canalul E (care este de
Iapt canalul D primit de NT si ntors n ecou). Fiecare bit de 1 receptionat duce la
incrementarea unui contor iar Iiecare bit de 0 duce la resetarea contorului. Stiind ca
n cazul n care un alt terminal este activ pe canalul E se ntorc n ecou inIormatii
conIorm procedurii LAPD (deci tot un protocol HDLC), n care se Iace automat
insertia de biti de 0 dupa 5 biti consecutivi de 1 (pentru a nu se imita octetul FLAG)
rezulta ca se poate stabili o valoare rezonabila pentru contorul care numara bitii de 1.
n repaus n linie este lipsa semnal, ceea ce din punct de vedere logic corespunde cu
1. Valoarea prestabilita a contorului depinde de clasa de prioritate acordata. AstIel
semnalizarile au prioritatea cea mai mare, motiv pentru care pragul s-a stabilit 8 sau
9, iar inIormatiile utilizatorului au prioritate mai mica, pragul Iiind 10 sau 11.
Explicatia existentei celor doua valori ale pragului este aceea ca asigura o alocare
uniIorma a capacitatii canalului D ntre terminale apartinnd aceluiasi grup de
prioritate. Astfel presupunnd de exemplu ca un terminal are prioritatea de 8 si
reuseste sa-si transmita cu succes cadrul pentru stratul 2. El va primi prioritate mai
scazuta, adica 9, pe care o va pastra pna la a o noua detectie de 9 biti consecutivi de
1 pe canalul E., dupa care va reprimi prioritatea 8 s.a.m.d. n mod similar se
procedeaza pentru cealalta clasa de prioritate, cu praguri 10 si 11.
Asadar cnd contorul depaseste o valoare predeterminata, rezulta ca acel TE
poate accesa canalul D, dar nainte de aceasta va reseta contorul. Daca totusi apare
coliziunea, terminalele si compara succesiunea de biti D cu succesiunea de biti E.
Terminalul care sesizeaza diIerente va abandona lasnd pe celalalt sa-si continue
transmisia.

PROBLEMA.

Fie o topologie magistrala n care doua terminale ISDN de tip TE1 emit
simultan pe canalul D. Succesiunea de biti pentru prima statie se presupune a
Ii 1100... iar pentru a doua statie 1110... Sa se determine care va Ii
succesiunea de biti pe canalul E si care din cele doua statii va continua
transmisia.

J. Dobrot - RE1ELE DIGITALE IN TELECOMUNICA1II - Jol. II (Edifia a II-a)

Copyright Virgil Dobrota 2004-2005, All rights reserved.
REZOLJARE. Tinnd cont de regulile de codare AMI ModiIicat rezulta ca n situatia
suprapunerii unui bit de 0 cu un bit de 1 rezulta un impuls pozitiv sau negativ (depinde de
polaritatea bitului de 0 precedent), deci rezulta un bit de 0. Canalul E va avea conIiguratia
1100... deci prima statie TE1 si va continua transmisia.


Capitolul 3. ISDN

Copyright Virgil Dobrota 2004-2005, All rights reserved.
3.2.2.3. Structura cadruIui I.430

Stratul 1 (stratul Iizic) raspunde de transIerul inIormatiei ntre terminale si
NT1. Mediul de transmisie Iolosit pentru acest lucru nu este perIect si deci pot sa
apara erori. De aceea exista semnalizari pe canalul D ntre terminale si retea pentru
detectia si corectia de erori, dar aceste semnalizari intra n atributiile stratului
legaturi de date. Pentru inIormatia utilizatorilor, trimisa pe canalele de tip B, reteaua
ntre TE1 si NT1 nu oIera nici un control al erorilor pentru ca s-a considerat o rata a
erorilor Ioarte scazuta. Activarea/dezactivarea TE1 si NT1 presupune lucrul cu
putere normala sau lucrul cu putere redusa (n repaus). Initiativa activarii interIetei
TE1-NT1 o poate avea (teoretic) oricare din cele doua parti, dar dezactivarea se Iace
de regula numai de catre NT1, acesta avnd posibilitati de lucru multi-terminal.

n Figura 3.2.8. este prezentata structura cadrului I.430 pentru accesul ISDN
de baza. SemniIicatia notatiilor este urmatoarea:
Cadrul contine mai multi biti L (DC Balancing Bit) pentru echilibrarea
componentei continue. Exista blocuri n interiorul cadrului care snt echilibrate
(cele cuprinse ntre doua semne '.). Pe directia TE-~NT Iiecare canal B (B1 sau
B2) poate proveni (teoretic) de la terminale diIerite, astIel ca Iiecare iesire de
terminal contine un bit L pentru a crea un bloc echilibrat. Examinnd cadrul pe
directia NT-~TE se constata ca bitii F (Framing Bit) si L de la nceput au rol de
sincronizare a cadrului. Decalajul ntre cadrele NT-~TE si TE-~NT este de 2 biti
din punctul de vedere al lui TE, deoarece din punctul de vedere al lui NT
decalajul poate Ii mai mare ca urmare a ntrzierilor n cablul de interIata si
variaza n Iunctie de conIiguratie. Asadar startul unui nou cadru este semnalat
prin perechea de biti FL care violeaza regulile de codare AMI ModiIicat. Evident
odata ce s-a realizat o violare de cod, restabilirea polaritatii corecte nainte de
urmatorul cadru se Iace printr-o noua violare care apare la primul bit de 0 (0+ sau
0-) ntlnit.
Daca totusi nu exista nici un bit de 0 printre B1, E, D, A pentru a restabili
polaritatea corecta nainte de urmatorul cadru, atunci n mod sigur se rezolva
violarea codului cu bitul F
A
(Auxiliary Framing Bit).
Bitul E (Echo-channel Bit) apartine de canalul de ecou pentru bitii D sositi n
NT1 de la TE si trimisi napoi. Se observa ca exista un oIIset total de 8 sau 10
biti ntre momentul cnd TE trimite un bit pe canalul D si momentul cnd TE l
receptioneaza n ecou pe canalul E.
Bitul A (Activation Bit) este utilizat n procedura de activare pentru a indica
terminalelor ca sistemul este n sincronizare.
Bitul M (Multiframing Bit) se Ioloseste pentru multi-cadru (mai putin n Europa).
Bitul N F
A
=

apare doar n cadrele NT-~TE.
Bitul S este rezervat pentru viitoare standardizari.
J. Dobrot - RE1ELE DIGITALE IN TELECOMUNICA1II - Jol. II (Edifia a II-a)

Copyright Virgil Dobrota 2004-2005, All rights reserved.


Figura 3.2.8. Structura cadru I.430 pentru acces ISDN de ba: