Taierile de rodire anuale se efectueaza in mod egal in functie de modul de condu cere, de soi si de destinatia recoltei.

Taierile tip teremia sunt taieri joase, se practica in podgoria teremia si const a in distributia pe butuc a 7-8 cepi a 2-3 ochi pt soiuri cu fructificarea in ma sa Aligote si Perla. Taierile tip guyor pot fi simple, duble sau mixte si consta in repartitia pe but uc a 2-4 verigi de rod care cuprind cordeta de 5-7 ochi si cu cep de 1-3 ochi ca re se vor lega de prima sarma a spalierului monoplan. La taierea Guyor mixt avem verigi de rodire pornite de la nivelul butucului cu l ungimea medie 10-12 ochi si cepi de regenerare. Cordon Casenave se practica in cazul conducerii pe semitulpina pana la prima sar ma a spalierului poate fi unilateral sau bilateral. Pe cordonul unilateral avem distribuite 4 verigi de rod iar pe cordonul bilatera l tot 4 verige de rod, 2 pe inicordon, 2 pe cordon. COrdonul Speromat se practica in cazul vitelor dispuse pe semitulpina sau pe tul pina inalta, prezina cordon unilat sau bilat pe care sunt distribuiti cepi 1-3 o chi. Se mai practica taieri ornamentale gen Lens moser, SIhoz Pergola. Taierile de regenerare se practica la sf perioadei de exploatare cu scopul de in tinerire si de prelungire a perioadei de exploatare pana la intrarea pe rod la p lantatiile tinere. Taierile speciale se practica in ani in care apar accidente climatice si au rolu l de a indeparta lemnul uscat, sunt taieri agresive si au scop de regenerare. Lucrari si operatii in verde la vita de vie sunt: plivitul, copilitul, ciupitul lastarilor, legatul sau dirijatul pe sistemul de sustinere, carmitul lastarilor, reglarea incarcaturi si inlorescenti, ajustarea strugurilor, desfrunzitul. 1. Plivitul consta in indepartarea lastarilor lacomi distribuiti pe semitulpina sau tulpina. 2. Copilutul consta in indepartarea ramificatiilor sau apar pe lastarii anuali s i care consuma asimilate in detrimentul strugurior. 3. Ciupitul lastarilor consta in indepartarea varfului de crestere inainte de in florire pt dirijarea asimilatelor catre struguri. Legarea lastarilor sau dirijar ea printre sarme se face pt a permite accesul mijloacelor mecanice pt lucrarile de intretinere. Caruitul lastarilor consta in taierea deasupra nivelului sarmei. 4. Reglarea incarcaturii de inflorescenta are ca scop obtinerea de struguri valo rosi ca aspect comercial si compozitie chimica. 5. Ajustarea strugurilor consta in realizarea unei arhitecturi omogene pt a obti ne boabe uniforme ca marime,colorare si continut de zahar. Se indeparteaza struguri care au contact cu solul. Desfrunzitul se practica la s trugurii de masa si consta in indepartarea frunzelor din zona strugurilor pt exp unere la soare.