Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

1. ncadrare n opera scriitorului

Poezia Eu nu strivesc apare in volumul de debut Poemele luminii(1919),cel mai edi icator pt e!presionismul blagian, iind un te!t emblematic pt conceptia poetului si despre rolul artistului si al artei in lume" #deile te!tului,desprinse dintr$o suita de reprezentari meta orice,sunt ilustrate teoretic in volumul %rilogia cunoasterii" Blaga sugereaz& 'n ambele situaii, dar cu mi(loace di erite, deosebirile dintre cunoaterea paradisiac& i cea luci eric&, al c&rei adept este, ast el c& el se detaeaz& de cunoaterea raional&, direct&, sortit& eecului c&ci s&r&cete iina i promoveaz& minuscunoaterea, de tip intuitiv, deoarec e introduce problematicul, nelinitea, aventura, av)nd ca scop potenarea misterului" *n acest sens,Lucian Blaga a irma+ cateodata, datoria noastra in ata unui adevarat mister nu este sa$l lamurim, ci sa$l adancim a a de mult 'nc)t sa$l pre acem intr$un mister si mai mare"

2. Semnificaia titlului
%itlul,element parate!tual ce identi ica o creatie,este simbolic,intrucat are rol de motiv anticipativ sintetizand atitudinea poetului ata de tainele universului"Pronumele personal eusemnaleaza prezenta e!plicita a eului poetic,sustine caracterul con esiv al operei,verbul in orma negativanu strivesc e!prima atitudinea creatorului ata de tainele universului care trebuie potentate si nu lamurite"-eta ora revelatorie corola de minuni a lumii evidentiaza in plan estetic per ectiunea, splendoarea,absolutul prin ideea de cerc,iar in plan ilozo ic$ misterele universale instaurate de -arele .nonim,ast el ca lucrurile care alcatuiesc lumea sunt minuni,mani estari perceptibile ale unui ond absolut a carui prezenta in ele le investeste cu taina"

3. Tema
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o meditaie iloso ic& cu pro unde accente lirice, o con esiune elegiac& pe tema cunoaterii, constituindu$se totodat& drept ars poetica emblematic& pentru concepia artistic& blagian& 'ntruc)t evideniaz& conditia artistului si rolul sau in lume,Blaga considerand ca arta trebuie sa invaluie in mister tainele,artistul avand menirea de a ocroti minunile lumii si nu a le divulga,deslusirea acestora ar ace /niversul un loc banal,lipsit de sens pro und"Blaga vede in poezie prin e!presia ei de ma!ima substanta artistica o inepuizabila sursa de emotie si de gand"0copul poeziei lui Blaga este de a intretine si de a ampli ica sentimentul absolutului incarcat de mistere si nu de a descoperi adevarurile lumii, sustinand ca eu ma bucur ca nu stiu si ca nu pot sa stiu ce sunt lucrurile din (urul meu pt ca numai ast el pot sa proiectez in misterul lumii un inteles,un rost i valori care izvor&sc din cele mai intime necesit&i ale du1ului meu" 2mul trebuie s& ie un creator, de aceea renun cu bucurie la cunoaterea absolutului"

4. Structura. Nivelul ideatic

3iscursul liric este structurat in doua secv poetice inegale,marcate prin scrierea cu initiala ma(uscula la inceputul versurilor,opera iind constituita pe baza unor serii de opozitii (intuneric/lumina ,eu/altii , sugruma/sporesc, micsoreaza/mareste )care sintetizeaza antiteza dintre cunoasterea paradisiaca si cea luci erica" #n prima secven& poetica,constituita din primele cinci versuri, verbele in orma negativa( nu strivesc, nu ucid) e!prima atitudinea poetului ata de tainele lumii, re uzul cunoasterii logice, rationale, rezum)nd totodat& o de iniie a viziunii gnoseologice blagiene+ 'neleg)nd universul, natura i omul drept creaii ale -arelui .nonim, Blaga 'i asuma rolul de protector al tainei sacre instaurate de 4reator" #postaza luci eric& a eului liric evideniaz& menirea sa, ast el c& devine o replic& a 3emiurgului, 'ntruc)t prin iecare poezie re$creeaz& universul, aceasta este, deci, o repetare perpetu& a actului primordial divin" -eta orele revelatorii corola de minuni a lumii,oc1i, lori,buze,morminte sunt procedee de ampli icare a viziunii blagiene,modalitati de a construi din parti diparate realitatea comple!a a universului"5lorile simbolizeaza dimensiunea estetica a naturii, regenerarea,puritatea, ciclul e!istential complet, oc1ii reprezinta cunoasterea, re le!ivitatea, emotia, spiritualitatea ,elemente de esenta divina" Buzele desemneaz& simbolic iubirea, senzualitatea, dar i comunicarea,

asociindu$se erosului si logosului,modalitatii de revelare a sinelui, 'n vreme ce mormintele repr moartea, perceput& ca o componenta ireasca a e!istentei duale si ciclice , marea trecere catre un plan transcendent al e!istentei" . doua secven& poetica,alcatuita din 16 versuri, subliniaza contrastul dintre cele doua tipuri de cunoastere"Eul poetic ravneste la o comunicare totala cu universul, aspiratia sa creste si mai mult prin prezentarea antitetica ata de lumina altora care cerceteaza numai cu mintea nepatrunsul ascuns,strivind tainele universului" Parado!al,simbolul luminii sporeste a lumii taina"Lumina asociata termenului eu avorizeaza perceperea unor noi semni icatii ale acesteia" Prin intermediul unei comparatii dezvoltate sunt alaturate prezentele si absentele, sunt transpuse abstractii din planul gandirii interiorizate in e!presia lor materiala, igurand ast el senzatia unei idei(si$ntocmai cum cu razele ei albe luna7nu micsoreaza,ci tremuratoare7mareste si mai tare taina noptii,7asa imbogatesc si eu intunecata zare)".ceasta se realizeaza prin asocierea dintre misiunea poetului si rostul luminii selenare ce devine actor potenator de cunoatere, 'ndreptat& iind de aceast& dat& nu spre orizontul cosmic, ci spre penumbra tainelor din in initul uman, materializat simbolis 'n flori, ochi, buze i morminte"Poezia inci reaza sensul de adancime,creatorul avand capacitatea (sub oc1ii mei) de a transcede realul,insa accesul spre aceasta zona este conditionat de puritatea sentimentelor(caci eu iubesc7si oc1i si lori si buze si morminte) #n relatie de opozite cu lumina altora(cunoaterea paradisiaca),este ast el prezentata atitudinea eului liric prin con(unctia adversativa dar,repetitia ponumelui de pers # sg eu si mai ales opozitia dintre lumina altorasi lumina meadin care reies conceptele cun paradisiace si ale cun luci erice,pt valenta persuasiva a acestei conceptii eul liric apeland la comparatia cu astrul noptii" #n revelarea acestui crez artistic,L" Blaga apeleaza la utilizarea unor meta ore revelatorii prin care se proclama suprematia sensibilitatii poetice asupra gandirii logice,rationale" #n acest sens vra(a nepatrunsului ascuns de ineste universul in stare pura ,Blaga reiterand imaginea eminesciana din 0crisoarea #,cand patruns de sine insusi odi1nea cel nepatruns" -eta orele revelatorii largi iori de s ant mister si intunecata zare evideniaz& spatiul vast,ine!orabil,necunoscutul coplesit de iorul transcendentei avand ca actor potentator astrul selenar" /ltimele dou& versuri au rol conclusiv,Blaga avand orgoliul de a i descoperit si de a o eri lumii singura posibilitate data de cunoastere,iubirea" 2mul este e!isten& 'ntru mister i revelare, , rolul artistului iind acela ca prin mit i simbol, elemente speci ice imginaiei, s& p&trund& ad)nc 'n necunoscutul universal pentru a revela esena divin& ce s&l&luiete 'n iecare om"

5. Elemente moderniste
#n luentele e!presioniste transpar din tensiunea lirica,sentimentul absolutului, e!acerbarea eului creator ca actor decisiv in relatia cu universul" -eta orismul este prezent prin aptul ca poezia se constituie dintr$un sir de meta ore revelatorii care vizeaza sondarea insondabilului,apropierea de esentele lumii,de sensurile ei ultime prin traire" #ntelectualizarea emotiei se evidentiaza prin ermetizarea mesa(ului poetic cu a(utorul unui limba( abstract cu nuante intelective si a ective /tilizarea te1nicii ingambamentului prin care sunt isolate cuvinte$c1eie ale operei(si nu ucid,in calea mea,sub oc1ii mei,caci eu iubesc,lumina altora), ideea poetic& iind continuat& dintr$un vers 'n altul" Eliberarea de constrangerile metricii traditionale apare prin ine!istena delimit&rii stro ice, dar i prin aptul c& versurile nu au rima si masura,ci doar ritm interior care urmareste lu!ul ideilor si renezia trairii poetice"