Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5.2.Tranzistorul cu
5.2.1. Introducere
efectl de
TEC-MOS est,3 un dispozitiv electronic ce se ba.z,:azir pe c,ctrduc{ia curentului electric la suprafata semiconductorului" Uneori este denumit qi TEC-MIS (metal-izol,ator-semiconductor). Poarta este din aluminiu (metal * M) sau polisiliciu, izolartorul este un str:at subfire cle oxid de siliciu (oxid - O) oblinut prin oxidarea termicd a serniconductorului, iar restul este din sililiu (s,:tnico,nductor - S). Aceastl structurf, a determinat denumirea MOS pentru acest dispozitiv, iar,,ef'ectul cle o6mp'' se datoreazd faptului c5, aqa cum se va ardta ulterior, conduc{ia in tranzisrtorul MOS este controlafi de un c6mp electric extern.
TEC-MOS se remarcl prin: a) impedan{I de intrare foarte mare; b) cfiqtig in tensiune mic; c) consum mic de putere; d) dimensiuni nrLici (se pot realiza milioane de dispoziti\/e p() urr chip in microprocesoare. la TB numirul dispozitivel[or pe chip fiind mai mic cu uLnul prind la doul ordine de mdrirne). Consumul mic de putere gi dimensiunile mici pentru TEC-VIOS reprezinti avantaje majore pentru realizareade circuite digitale. in momentul de fati TEC-X,{OS cste pre,lominanrt gi in circuitele analogice. Degi poarta nu se mai realizeazd actual din aluminiu ci dirr polisiliciu, totugi acronimul TEC-MOS sa pistrat.
Clasificarea IEC-MOS
Existd dou[ tipuri uzuale de tranzistoare TEC-MO|S, - cu canal inilial (n sau p); - cu canal indus (n saru p).
c
in TEC-MOS, condrucfia se realizeazd la suprafafa substratului de siliciu, intre doui zone cu tip de conducfie diferit de tipul substratului (de exemplu, dacd substrattLl es;te de tip p, atunci conducfia se realizeazl intre doud zone d,e tip n). Cele dou[ zone se nurneso sursii iS) 9i dren[ (D). Pentru ca intre D gi S sE apar[ conduclie e]ectricd este
necesar sE se inducd un canal de acelaqi tip cu S gi D, de c[tre un
c6mp electric aplicat intre poart[ gi
substrat.
in fig. 5.18
este ilustrati
indus. Dacd se schimbd tipul zonelor semiconductoare din n in p gi invers, atunci se obline un TEC-MOS cu canal p indus.
Pentru dimensiunile czinalului s-au
drenei
l[1imea canalului.
Poarti
(G)
Dreni
(D)
(s)
(B
Substrat - body)
Fig. 1i.20. Sectiune prin TEC-MOS cu canal n inilial.
In fig. 5.19 este prezentatd o secfiune printr-un TEC-MOS, cu canal rr inclus. Substratul este de tip p qi este slab dopat. Regiunea sursei gi cea a drenei sunt de tip n (acelaqi tip cu,lel al canalului) gi sunt puternic dopate (n+). Stratul de SiO2 fc,rmeazd un foarte bun izolator intre p,oariS qi c,:lelalte regiuni ale dispozitivului. TEC-MOS cu canal inilial permit conducfia cur,r:ntuluri electric Ai pentru Vcs : 0. in fig. 5.20 este prezentatd secfiunea printr-un TEC-MOS cu canal n inilial. ,A.plicarea unei tensiuni V6s va determina modificarea inllfimii canalului inilial in funclie de polaritriloa acesteia. Simbolurile gi notaliile pentru TEC-MOS cu canal indus qi cu canal inilial sunt ilustrate in fig. 5.21" Ca qi la TEC-J, curentul de poarti este:
Dispozitivele,vlOS discrete au borna de substrat (B) coneciatd la sursI, astfel c[ sunt accesibile numai trei borne.
*-lEf
t,
I
*lT t
io?
I
DDDD I
io?
io?
o;1dFI"' o*l$1""
c)
d)
b) canar p inclus;
rEC'Mos;:r,:iHi1ff,;jiffi),ilil[:l*s;
10
Tranzistoare cu eliect
4.2,2. Caprcitorul MOS
dre
cffm.p
oO OOO6,OO
- P,clisiliciu - SiOz
-
a)
@@O@OG,@O
@@ O@OG,@
@o o@@o@ a
@
@@OSO,O@
Substrat tip p
s
C;
Regiune
b)
@@@@@@,@@
O@@@Oe,eO
O@@@@,@@
+- gr:liti de purtiitori
F,u"..o
o@@@oc)@@
c)
oeo@oe
@
@o
Regiune de inl,ersie
f"..*
@@o@o@@ @@o@@o@e
@
oooooo@
Fig.5.22. Dish"ibufia purt6torilor mobili de r;arcirI in capacitorul MOS, pentru diferrte tensiuni de polarizare: a) V63 < 0; b) \,/r ) \'cs ) 0; c) V6s > \'1
a fenomenelor care
au loc in dispozitiv. in fig. 5.22 este rcprezentat capacitorul M()S rez.uhat din aceast6 sectionare a unui TECPentru o tensiune Vcs < 0,fig.5.22a, sub stratul cle oxid vor predomina golurile (purtitorii mobili de sarcind pozitivi), condrrclia in dispozitiv rdmAndnd neschimbat[, rleoarece nu exist6 c;anal de conduc{ie intre
D qi S. Dispozitivul
polarizate invers.
se comport6 ca
Pentru Vcs >1y'1, in care V1 se mai nume$te gi tertsiune de prag, se produce sub stratul de oxid de
siliciu o inversie de purtdtori, adici se ohfine o regiune in care, senriconductorul este de tip n (purt[torii mobili de sarcind sunt electronii). Crearea acestei zone inlre D gi !i p(srmite conducfia curentului electric intre D gi S. Deoarece canalul de conduc{ie a curentului electrir: este rezultatul aparitiei cdmpului electric extern in regiunea de semicondrictor aflatd sub poarti (cdmpul electric erste rearltatul aplicirii tensiunii V6s) se spune c[ s-a indus canalul n in TEC-MOS.
11
in fig. 5.23cd sunt ilustrate caracteristicile acest'ui tip de dis;pozitiv, impreun[,cu notaliile folosite frg" 5.23a- qi modul di: polarizare - t-rg. 5.23b. Canalul reprezentat in fig. 5.23b apare pentru Vcs > Vr. Pentru ca TEC-MOS cu canal n indus s[ func{icneze in regirr activ (in amplificatoare de semnal), aoesta trebuie polarizal astfel incdt: Vcs > Vr > 0 $i Vos ) \/os,,u, ) 0.
D
io?
'fiilJr+
a)
i*1,*
Vcs=Vcc>0 Vos=Voo>0
f-
Vus =
VDS,sat
Vcs:
\'csz
Vcsr>Vr>0
Vcsr
( Vr
d)
c)
iog
G{HTI".
c v
a)
Vcsr
V6s1
JI
\/cs=-Vec<0 \/os=-Voo<0
) Vr
<V1 <0
c)
d)
Fig.5.24. TEC-IVIOS cu canal p indus: a) nc,tafii; b) polarizare; c) caracteristic[ de iegire; d) caracteristici de tcarnsfer.
T2
#FrJ,,,
a) = Vos,".t
Vr
<
Vos=Voo>0
i-Voa
Vn..
'Vosz
Regim de imbogd{ire
Vesr = 0
V6sSV1<0
Vos2."u,
c) Fig. 5.25. TEC-MOS cu canal n inilial: a) notalii; b) polarizare; c) caracteristicl de iegire; d) caracteristicd de t:ansfer.
Vos
ioI
G
ui-J #1',".
S
a)
__td
Vcs=-\'eo<Vr>0
Vos=-Voo<0
Vos>Vr>0
c)
d)
Fi5.5.26. 'fEC-MOS cu canal p inilial: a) nota{ii; b) p,clarizare; c) caracteristici de iegire; d) caracteristicd de transfer.
o zond neliniar[);
13
Dispozitive electronice
Si
ek:ctr,onici analogici
in circuitele digitale, dispozitivele MOS pot trece prin toiile cele 3 regimuri. in circuitele analogice, cum ar fi amplificatoarele, se utilizeazi in special regiunea activd..
in regimul (re5;iunea) de t6iere Io in regimul (regiunea) de triodd
0.
Ir, +0 $i io : ip (v6",
ohmic[.
v7,),
dependenfa curentului lp fiind puternicl fa{a de ambele tL'rrsiurd. Acerrsti regiune se mai numeqte qi regiune
I,
$i iD = in
\r:i,
Descrierea mrttematici a caracteristicilor static,e ale TEC,.MOS cu canal n Ludus, in regiunea activi (de satura{ie)
La limita dintr: regiunea de triodd gi regiunea activi, tensiun,szr dren[
Yos =VDS,ro, =V6s
-Vr
g.Vo, -Vr)' ,
(5.7)
Jin6nd cont gi de slaba dependenli a curentului ip de vps, in regiunea activd, caracterisrtica TEC-MOS cu canal n indus este desorisd matematic de rela{ia:
I
o = fr Vo,
pt. v'c.;
>Irt $i Vos
2vor.,o,
(s.8)
Cel mai adesea insd se utilizeazdrelalia (5.7) pentru intreeLga zond ac'ti't6, a TEC-MOS. Pentru TEC-1!IOS cu canal p indus, este valabil[ relatia (5.8), cu urmltoarele amendamente P < 0,
Vo,
nu
"
TEC-J cu canal n:
z t,,\
(s.9)
p initial
Aplica{ia 5.5
Pentru circuitul din fig. 5.27 se cunoagte: T
(P:
mA/V:r,
Voo= 12V
Rr Ro
30 MO
5ko
Rezolvare
R2 r/ t/'G- Rt+&''DD
Rz
-Vc+Zor+Rr.Io=0
Io
=
10 MO
0.vo, -vr)'
t4
Tranzistoare cu
et'e,ct dre
cimp
=Vot '-V,
T(Vcs :2Y,Vos = 6 V, Io = I mA),VDS,..,: I V <Vps Rezulti cd T este in re1;iunea activd (de satura{ie). ip [mA]
6 V.
iD [rrLA]
r
t/ _v 'G.S
4
J
'vcsz
=:l v
\y'
Vc
R;
2
1
rRs
Voo
\/6s2
:2,5
vc
\'6s<Y',=1Y
vcs [v]
(i
Vos[V] Vop
b)
a PSF-ului pentnr TEC-.UOS din circuitul din fig. 5.27: a) pe caracteristica de transfer gi b) pe cara;teristica de ieqire.
5.2 "4.
Polarizarea IEC-MOS
O modalitate de polarizare pentru TEC-MOS cu canal n indus este ilustratd in fig. 5.27. Pentru
determinarea grafic1" a PSF--ului pentru T sunt necesare urmdtoarele rela{ii:
t/
'c - *n
R2
rl
ort
^-,''
pt.Vo, >t1
Vcs
=Vc -l?s'1D
Io
p Vo, -Vr)'
in fig. 5.28a s-au reprezentat grafic ultimele dou6 ecua{ii: pentru dreapta de sarcind gi pentru caracteristica de transfer a TEC-MOS, din interseclia lor rezultind: Io : I mA Si V6 : 2 V (s-au folosit datele din aplicafia s.s) . Aplicafia 5.6 Voo=12V in circuitul din fig. 5.29 se cunoagte: T (Irss = 0,5 ml., \/r = -l V, Rr Rp
t:
0).
Se cere
30 MO
2 kc)
D
si
Rezolvare
tlvo"
V'
R2
Rg
10 Mc)
F
1 kf)
-Vc+Zor+Rr'Io=0
n 12 1o 1-1cs 1r.r.rl = U I,\J\
i
V,
* &')./,,
T (Vcs
: I V, Vos = t5 V, Ie:
2 rn-A), Vos,rut
:2Y
<
\'ls:
saturafie).
Folosind relaliile scrise pentru aplicafia 5.6, in fig 5.30 s;-a ilustrat metoda gtaficd de determinare a PSF-ului pentru TEC-\{OS cu canal n inigial. S-au folosil datele dirr aplicafia 5.6. Se observ[ c5 punctul M 'fotugi este mai aproape de regiunea de triodd gi este aproximativ in zc)na central[ pe dreapta de sarcin[.
pentru o polarizare optimS ar trebui fie sc[zut potenfialul V6, fie r;c[zuti valoarea rezisten{ei Rp, rezistenlei Rg
iD
SZIU
[mA]
Caracteristica
iD [mA]
Voo
RS+RD
TEC.MOS V6
R;
2
1
, tD-
Vnr-V"
Rs
2
I
/i
./i'-:-
\,:---
Vos::
1,5
-\-.
Vcsz: I V
t',,o,,=0, (
i'Vns
Vr: -lV
rt)
VoslVl
Von
cs
[V]
a)
12345678910
Fig. 5"30. Determinarea graficd a PSF-ului 6rentru TEC-I{OS din circuitul din fig. 5.29: a) pe caracteristica de transfer r;i b) pe caracteristica de ieqire.
Aptica{ia 5.7 in circuitul din fig. 5.31 se cunoagte: T(B : I mAA/2, Vr "= lV 9i )": 0). Se cere si se determine PSF-ul pentru T gi regimul de firn,;liorLare.
Rezolvare
Ic=0,
Voo
Vos=Rr'Io+Vot
Voo=5V
Rp
=Vro -V,
Rr
mA), Vos..u,:2Y <Vps=3 V. Rezult[ c[ T este in re1;iunea activl (de saturafie). Observafie: Deoarece Vcs = Vp5, oXoUrsia maximd a tr:rrsiunii de ieqire cltre regiunea de triodri este independentd de circuitul de polarizare:
T(Vcr:3 V,Vos:3
V,
Ip:4
10 MO
f--.,'il,1',.
=Vcs -V cs +V, =V, =Vos,ro, Ca urmare, acest tip de polarizare este recomandat perrffu circuite ctr tensiuni mici de alimetrtare sau pentru TEC-MOS cu V1 suficient de nrare. Vts
16
1".
lj.
canal n indus.
ip [mA]
Voo Vno
ip [mA]
E-"8
E;
8
,i M
V6s3
:4
6 4
4
2
V6s2:3 V
Vcs [V]
VpslVl
Voo
z3
a)
Voo
Fig. 5.1)2. Determinarea grafrce a PSF-uluillentru IEC-MOS din circuitul din fig. 5.3 1: a) pe caracteristica de transfer qi b) pe caraoteristica de iegire.
in fig. 5.32 este ilustratS determinarea graficda l'}UF-ului pentru circuitul din fig. 5.31. S-au utilizat
datele din aplicalia 5.7. Se observl c5 excursia de tensiune pe dreapta de sarcin6, ftg. 5.32b, cdtre regiunea de triodd este chiar mai n,icd dec6t V1, ceea ce rcprezintlun dezatrarfiaj eLl acostei variante de polarizare a TEC-
MOS.
5.2.5. Modelarea TEC-MOS
semmal mic
i,
= io (v5".
,-p5
g.
este panta (transconductanfa), iar 96, este conduclan{a TEIS-MOS. Pentru TEC-NIOS cu canal indus se fiilizeaz1, rerli4ia (5.8), valabill in regiunea activd:
in = F.(rn
Rezultd:
I
=
d
Oin
^IVDS
7'0'V,r, -Vr)'
=l'In
(s.11)
1,",=..r,
ini(ial
se utilizeazdrelalia (5.9),
i,
Rezult[:
/\2 = /,r,1
t7
Dispozitive electronice
fd, =
Ei
electronici analogicl
(s.13)
Circuitul echivalent al TEC-MOS in c.a. la semna.l mic. ia joasl qi medie fi'ecven{d este acelaqi cu cel ilustrat pentru TEC-J in fig. 5.14. Parametrii acestuia se calculeazdcu relaliile (5.10) qi (5.11) pentru TECMOS cu canal indus qi cu relaliile (5"12) qi (5.13) pentru:ltlC-l{OS cu canal ini1ial.
Aplica{ia 5.8
Pentru circuitul din tig. 5.33 se cunoagte: T (B :
Se cere:
L
rnA/V2,
Vr:
C2,
C: sunt C*.
a)
Si
T gi reginnul de func{ionare;
b) Parametrii dinamici pentru T; c) Schema de curent altemativ; d) Schema echivalent[ la semnal mic, frecvenfe medii; e) Amplificarea in tensiune gi rezisten{a de intrare. Rezolvare a) PSF-ul gi regimul de funcfionare au fost determ.inate in aplicafia 5.5:
T(Vcs=2Y,Vos:6V,Ip=1mA),Vos,sat:lV<Vos'=6V.Testeinregiuneaactivd(desaturafie)"
(5.1r):
b) Parametrii dinarnici se determind cu relaliile (5.10) 9i Voo= 12V
R1
"l' (2 _l)
= 2mA
0.
lV
30 MO
Cr
Ro 5kC2
|--+ 1.1,
oo deoarece
)":
c), d) Schema de c.a. qi schema echivalentd la semnal mic, frecvenle medii sunt ihrstrate in fig. 5.34a, respectiv 5.34tr. e) Pentru schema din fig.5.34b se pot scrie urmdtoarele ecualii:
vo. =1,,
rds
R2
10 MO
-+
ro
au
=! =
lt
RGG =
&
llRz =7,5Me)
-1--9
,* lu,"
i- sg
a)
9:n
!'
b)
Fig. 5.3.1. Aplicatia 5.8: a) schema de c.a.; b) schema echivalent[ la semnal mic, frecven,te medii.
18
Tranzistoare cu ellect
dre
c6rnp
Aplica{ia 5.9
Pentru circuitul din fig. 5.35 se cunoagte: T (V, =.0,8 V), C1, gi C2 sunt C",. Pentru Ipl misurat Emr:2 mA/V $i ra.r : 180 kO.
a) Rr
Se cere: ? astfel inc6t Vos
V;
b) Parametrii dinamici in PSF; c) Amplificarea in tensiune gi rezisten{a de intrare la frecven,te medii. Rezolvare
Voo= 10V
Rp
5kc)
o= F.(Vcs -Vrl'
B^:2'F'(Vn, -Vr)
r,/ Ycs:
R,
*nU'Yoo
.r,
'rt- r..r,
Rezult6:
,or=b*=tj
=o$mA
B=*=*=tomAtv2
vcs
=vr .
ff=
0,8
+,m
\[B[BV
a) alegRr --! =J:.100-100=823.5,K), ' R,L= +p-.R v", ' -Rz l,og2g b) g*, = 2" P Vo, -vr') = 2'
10 ' (1,086
:820kfi
0,8) = 5,72 mA
189
lll
z?-,5
,0,, = '
blb=
Io,
0,8
;o'1 =
k{2
c) T este in conexiunea sursl comund (SC), ca qi gi rezisten{a de intrare la frecven,te medii sunt:
ct,:vo
vi
-gm2.Q*rllft, llnr)
= -[!n,2
111 ----+--+/dr2 RD
Rr.
= -72,87
R, = R, ll R,
Rt 'R, l0(t 820 ' = Rr+ R,- 100+ 820 = g9.r3 = Bgko
l9
Circuitul echivalent in c.a. al TEC-MOS, valab:l la G inalti frecvenfi este prezentat in fig. 5.36. S-a avut in vedere ci
intre fiecare pereche de borne gi intre borne gi substrat e:<isti capacitdli paruzite. Acestea sunt de doul feluri: - capacitS{i plan-parralele, care constau in dou[ mal.ejale conductoare plane, separate de un dielectric qi care sunt reiativ independente de tensiunea aplicati la borne; - capacitl{i asociate cu regiunile de sarcind spa}iald, car,e sunt puternic dependente de tensiunea aplicatS. Ambele tipuri de capacitdli sunt funcfie de dimensiune. Capacitatea C.. este in principal una plan paraleli irr regiunea activ6. Cea nni mare componentd a acestei caprlcit[1i este intre poartd gi canalul indus.
Iig.
Capacitatea C*6 este determinati in primul r0nd dr: capa<:itatea de suprapunere qi se poate estima cu rela{ia similard cu cea anterioard. Degi Cgaou este uzual mic[, ac,easta poate fi multiplicatd prin efect Miller in conexiunea sursi comun6, limitdnd frecvenla superioari a amplificatr:rului. Capacitatea Cor este constituiti din capacitatea regiunii de sarcind spaliald a joncliunii dren6substrat. Aceasti joncfiune este polarizatl invers. C66 include qi capercitatea dintre drend gi regiunile mai puternic dopate ale dispozitivelor MOS adiacente. Aceste capacitdgi depind de tensiuni dar gi de ariile implicate. Capacitatea C,5 este similari cu Cas except6nLd faptul cd C,5 include qi capzLcitatea regiunii de sarcind spaliali dirntre sursd gi sutlstrat. Componenta C.5 devine nesemnificativl cflnd S Ei B sunt conectate la masl. Capacitatea dintre c,anal qi substrat este distribuiti pe toatd lungimea canalului. Utilizarea moclelului TEC-IVIOS pentru inaltd frec'rentd in analiza manua.[5 a circuitelor electronice este laborioas[ din cauza complexit[1ii capacitdlilor parazitc. in general se preferl ilih.zareaunui program de
simulare bazat pe SPICE.
Probleme propuse 1. Determinafi in ce regim (de sdr[cire, de imbr:gdlire sau nici unul dintre acestea) este polarizat
fiecare TEC-MOS cu canal inilial din fi5. 5.37.
? +Voo
+Voo
+Vpo
-Voo Ro
------.,h
f*, r
n"
rd,
b)
f*"
3 Ro
I
fn'
a)
--lE
'1-
d
d)
T
Rs
f*"1
0)
1
5. Pentru T(Vr:2 V) din fig. 5.41 se cunoal;t,s ci daci.'V651 :4 V, atunci Ipl E,lr:23 mA/V. Amplitudinea tensiunii de intrare este V1 :25 :mY.
Se cere: a) Vcs
2.Tranzistoarele TEC-MOS cu canal indus din fig.5.38 au lvrl V" SA se precizeze ID # 0 ( tranzistoar,:le sunt in conducfie sau sunt blocate). 3. SI se determine Vps pentru TEC-MOS cu canal iniflal din fig. 5.39, dacd Ip5,s:8 mA. 4. Sd se determine V'cs $i Vps pentru dispozitivele I{OS din fi1;. 5.40.
:5
daci
Ip:0
200 mA
qi
?, Vps
?, Ip
?.
20