Ghid bacalaureat - romana oral 2010 Varianta 2 Cum e mai bine s fie lucrurile pe care le folosim: mari sau

multe? Sau i mari i multe i scumpe, dac se poate !i "iu colorate? #u "i se $nt%mpl s " uita&i $n 'ur $n ultima "reme i s sim&i&i o atmosfer de ba(ar prsit? C%nd umbla&i prin ma)a(ine, prin h*permar+eturi nu " lo"ete o re"ela&ie c sunt fie prea multe lucruri pe rafturi, fie inutil de multe $n crucior? , - .e la portba)a' la dulapul de haine i apoi la toate troacele sau accesoriile cu care se umplu p%n la sufocare casele de obicei, e un pas mental uor de fcut #u cum"a am mucat prea cu pasiune i am rmas cu flcile $ncletate, ca un pitbull, $n bunt&ile crora nu mai "rem s le dm drumul, pe care "rem s le a"em i s le pstrm fr niciun fel de msur sau ra&iune?/ ,0("an 12arhu, Viaa e o magazie?, $n 1"enimentul (ilei, 20 03 20041. Citete te2tul cu "oce tare 2. Ce po&i deduce despre autorul te2tului i despre situa&ia de comunicare? 5Cine este? 5Cui se adresea(? 5 6nde ar fi putut aprea te2tul? 5Care este opinia sa despre lucrurile pe care le cumpr i le adun oamenii? 5 .e ce cre(i c te2tul cuprinde o serie de $ntrebri? 3. Care este opinia ta despre importan&a cumprturilor $n (iua de ast(i? Sus&ine, cu ar)umente,opinia pre(entat Matrice de construire a raspunsului: 1. Lectura textului -Citeste te2tul in )and ,cu atentie, de 2-7 ori te2tul -Citeste e2presi", respecta semnele de punctuatie, foloseste o intonatie corespun(atoare in ca(ul propo(itiilor intero)ati"e sau e2clamati"e, nu te balbai, pronunta corect si clar cu"intele -8oloseste o tonalitate potri"ita a "ocii 2. Ce poi deduce despre autorul textului i despre situaia de comunicare?

-informatiile despre autor le )asesti la finalul te2tului 9ncearca sa deduci si alte informatii despre autorul te2tului si despre calitatea acestuia ,scriitor, romancier, 'urnalist, filo(of, eseist- .aca stii si alte informatii despre autor le poti preci(a 5 :bs ;e2tul iti ofera uneori informatii despre autor: -daca este publicat in (iar autorul este probabil 'urnalist -daca este fra)ment de roman- romancier -daca este te2t memorialistic-scriitor etc Construeste un raspuns de genul: Oferta de interpretare: Autorul textului este Razvan Exarhu, unos ut !urnalist roman, ola"orator al mai multor pu"li atii printre are si Evenimentul zilei# $extul este un fragment dintr%un arti ol pu"li at in Evenimentul zilei, in numarul din &'#'( &''), su" titlul Viata e o magazie?

Situatia de comunicare: 1 -<reci(ea(a daca te2tul este fictional, nonfictional sau memorialistic 5 .aca este un fra)ment de roman, po"estire, nu"ela etc = te2t fictional 5 .aca este un fra)ment de articol, le)e, te2t stintific- te2t nonfictional 5 .aca este un te2t memorialistic "ei preci(a apartenenta la literatura de frontiera, faptul ca te2tul are atat trasaturi literare ,pre(enta fi)urilor de stil, subiecti"itatea in unele ca(uri- cat si a celor nonliterare , surprinde e"enimente reale2 -9ncadrea(a te2tul in stil si preci(ea(a trasaturi ale stilului 5 <ublicistic daca este un articol de (iar 5 >uridico-administrati" daca este fra)ment de le)e 5 ?eletristic daca este te2t literar ,roman, nu"ela etc5 Stiintific @e(i finalul pentru trasaturile stilurilor Construieste un raspuns de )enul: Oferta de interpretare: $extul de fata este unul nonfi tional autorul analizand aspe te reale legate de so ietatea ontemporana# $extul se in adreaza in stilul pu"li isti # $itlul este unul spe ifi menit sa starneas a atentia pu"li ului# A elasi rol il are si a"undenta propozitiilor interogative# Autorul in ear a sa intre in dialog u ititorul si sa%l puna sa mediteze asupra ideilor prezentate# Vo a"ularul este unul a esi"il inlesnind re eptarea mesa!ului de atre o ategorie at mai larga de pu"li # *e o"serva prezenta neologismelor +ex h,permar-eturi. si a termenilor familiari# /rezenta interogatiilor retori e, a figurilor de stil +ex omparatia, enumeratia., apropie textul si de stilul "eletristi # Cui se adreseaza? 9dentifica posibilii receptori in functie de tipul de te2t: 5 ;e2t 'urnalistic ,articol, eseu-- publicul lar), cititorii publicatiei respecti"e 5 ;e2t beletristic ,roman, nu"ela,te2t memorialistic-- cititorii, iubitorii de literatura, ele"i, studenti, profesori 5 ;e2t 'uridic ,le)e-- cei interesati de domeniul respecti", publicul lar), ma)istratii 5 ;e2t stiintific- specialisti, cei interesati de un domeniu, ele"i, studenti, cadre didactice nde ar !i putut ap"rea textul? - Ae)e- in Bonitorul oficial, in alte publicatii de specialitate, intr-un "olum, intr-o re"ista sau (iar - ;e2t literar- intr-un "olum, pe un site sau pe un blo), intr-un (iar sau re"ista sub forma de foileton - ;e2t stiintific- intr-o re"ista de specialitate, untr-un "olum, intr-un tratat stiintific, intr-un manual scolar Care este opinia sa despre lucrurile pe care le cump"r" i le adun" oamenii? -9ncearca sa identifici tema centrala a fra)mentului -e2pune in cate"a propo(itii conceptia autorului despre o anumita idee Construieste un raspuns de )enul: Oferta de interpretare:

Autorul, Razvan Exarhu, surprinde una dintre trasaturile so ietatii ontemporane, este vor"a despre onsumism# 0urnalistul o"serva a easta manie ontemporana de a a hizitiona "unuri, de a aduna si a sto a felurite o"ie te, unele omplet inutile +gadgetturi., altele are nu sunt a"solut ne esare vietii de zi u zi si are so ietatea ontemporana se straduieste sa le propuna pu"li ului in forme at mai variate# 1on luzia pe are o trage autorul si pe are o avanseaza in a din titlul arti olului este a eea a viata omului ontemporan s%a transformat intr%o adevarata magazie de o"ie te nefolositoare are%l aglomereaza pana la sufo are# 3. Care este opinia ta despre importana cump"r"turilor #n ziua de ast"zi? Susine$ cu argumente$opinia prezentat". 5 12pune propria parere despre o anumita idee in cate"a fra(a 5 0especta structura discursului ar)umentati": -formulea(a o te(a -ofera 7-C ar)umente -respecta structura discursului ar)umentati" ,foloseste conectori de )enul : in primul randD apoiD in al doilea randD dacaEatunciD desiE totusi etc-tra)e o conclu(ie ,foloseste un conector conclusi" de )enul: in final D in conclu(ie Construeste un raspuns de )enul: Oferta de interpretare: 2n so ietatea ontemporana umparaturile devin o o upatie importanta ridi ata uneori la nivelul unui adevarat eremonial# 2n primul rand a hizitionarea de produse este ne esara desfasurarii vietii de zi u zi# 3a a in tre ut, in so ietatile traditionale, omul isi produ ea in propria gospodarie produsele ne esare vietii de zi u zi, in so ietatea moderna mun a s%a spe ializat, indivizii pro urandu% si prin umparare "unurile ne esare desfasurarii vietii de zi u zi# /e urma, evolutia so ietatii adu e u sine nevoi noi pentru individ +detergenti, onsuma"ile de tot felul et #. pe are omul nu si le poate produ e singur si pe are tre"uie sa le a hitioneze prin umparare# 4ltimii ani au transformat umparaturile intr%un adevarat spe ta ol# 5arile magazine, h,permar-eturile, ofera spatii de !oa a pentru opii, restaurante, afenele, par uri et inventand shopingul# 2n on luzie, pro urarea de o"ie te si produse devine o nevoie stringenta pentru a omul ontemporan sa poata trai#

S%&L '&L( ) *C%&+*,L( #ota: consider stilul coloc"ial ca parte inte)ranta a stilului beletristic ,. Stilul stiinti!ic Se utili(ea(a in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, in"esti)atii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cu"inte, in lucrarile stiintificeF comunicarea este lipsita de incarcatura afecti"aF accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc , astfel ca functia limba'ului este co)niti"aF Stilul stiinti!ic C -'&*.(: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, sa"anti, persoane creditabile in domeniul stiintific ;e2tele stiintifice urmaresc sa e2plore(e, sa e2plice, sa ar)umente(e cunostinte factuale C,',C%('&S%&C&:

1 trasmite informatii stiintifice, tehnice, utili(ate pe ba(a unor rationamente lo)ice, deducti"e, ar)umentateF 2 se folosesc multe neolo)ismeF 7 onform relatiei E%R +emitator%re eptor.# 1mitatorul poate fi speciali(at ,chimis, sociolo), psiholo), medic etc - 0eceptorul este speciali(at sau nespeciali(at C onform fun tiei mesa!ului +s op.: informare, educare, publicitar ,functie colaterala intalnita la te2tele de escorta de tip prefete, cu"ant inainteG conform incarcaturii emotionale a mesa'ului: critic, polemic, neutru H folosirea cu"intelor monosemanticeF 3 claritatea e2primarii ,pusa in e"identa printr-o structura adec"ata a propo(itieiDfra(ei-, preci(ie, corectitudineF I utili(area sensului propriu al cu"antuluiF 4 fiecare domeniu stiintific isi are propriul "ocabularF termenii utili(ati sunt monosemantici Ae2icul stiintific include numeroase neolo)isme si cu"inte deri"ate cu prefi2e si pseudoprefi2e ,antebrat , contraofensi"a- sau compuse cu sufi2oide si prefi2oide ,biolo), )eo)rafie etc - Jcestora li se adau)a utili(area unor abre"ieri, simboluri, semne con"entionale, formule stereotipe .intre compo(itiile pe ba(a te2telor stiintifice, amintim: anali(a stiintifica ,filo(ofica, economica, politica, botanica, etc-F studiulF comunicareaF referatulF eseulF /Codul: lin)"istic, scheme, tabele, )rafice, simboluri etc /Lexical: terminolo)ie de specialitate, monosemantism, neolo)isme, prefi2oide, pre(enta structurilor ar)umentati"e, demonstrati"e /Mor!ologic:Substanti"e abstracte, pluralul autoruluiF /Sintactic: Coordonarea si subordonareaF /Stilistic: fara fi)uri de stil si di)resiuni 0. Stilul o!icial 12uridic3administrati45 C -'&*.(: domeniul le)islati" ,articole de le)e, Constitu&ia, Codul penal, Codul muncii etcC,',C%('&S%&C& ,L( S%&L L &: -enun&uri cu form impersonal -enun&uri clare, lipsite de ambi)uitateF -folosirea unui in"entar le2ical cu termeni clar defini&iF -folosirea clieelor formaleF -utili(area unor cliee care indic atitudinea necesar ,se completea( cu ma'uscule, se scrie numai $n chenarul albastru, se "a completa, se scrie cu litere de tipar etc-F -folosete terminolo)ia de specialitateF -folosete neolo)ismeF -$n raport cu realitatea, mesa'ul este preponderent denotati"F -conform rela&iei 1-0 ,emitator-receptor-beneficiar 1mi&tor - speciali(at, adic or)anul le)islati"F $n acest tip de te2t, emi&torul d receptorului instruc&iuni $n le)tur cu modul $n care trebuie $n&eles te2tul 9nstruc&iunile sunt reali(ate prin mi'loace le2icale ,trebuie, e obli)atoriu, e inter(is- sau prin mi'loace formale ,art 1,2- 0eceptorul este de obicei speciali(at cel care trebuie s aplice le)ea, dar i nespeciali(at - cel care "rea s cunoasc le)ea -conform func&iei mesa'ului: informare, educare

-conform $ncrcturii emo&ionale a mesa'ului: neutru, prohibiti" -,'%&C L,'&%67& L&*8V&S%&C( Cod: lin)"istic Lexical:terminolo)ie specifica Mor!ologic:substanti"e pro"enite din infiniti"e lun)iF -Substanti"e abstracteF -@erbul Ka trebuiK, "erbul Ka puteaKF -8olosirea infiniti"ului cu "aloare de imperati"F -@erbe la diate(a refle2i"-pasi"a, preferinta pentru anumite "erbe, locutiuni si e2presiiF -8orme impersonaleF -12presii "erbale impersonale Sintactic:Coordonare sisubordonareF - constructii infiniti"aleF -fra(e coordonateF Stilistic:cliseeF -elipsa, "erbele copulati"eF -fara fi)uri de stil si di)resiuni C.Stilul pu9licistic Stilul pu9licistic este propriu (iarelor si re"istelor destinate marelui publicF este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobili(at intr-o anumita directie in le)atura cu e"enimentele sociale si politice, economice, artistice etc Bodalitatile de comunicare sunt: monolo)ul scris ,in presa si publicatii-, monolo)ul oral ,la radio si tele"i(iune-, dialo)ul oral ,de(baterile publice-, dialo)ul scris ,inter"iuri consemnate scris-F Cuprinde: J0;9C:A6A, C0:#9CJ, 01<:0;J>6A, 8:9A1;:#6A, 9#;10@96A, BJSJ 0:;6#.J, S;901J, J#6#;6A <6?A9C9;J0 C,',C%('&S%&C& ,L( S%&L L & 1 are func&ie de mediati(are a e"enimentelorF 2 con&ine informa&ii economice, politice, socialeF 7 influen&ea( opinia public ,discurs persuasi"-F C $n conformitate cu strate)iile persuasi"e, discursul se poate adresa ra&iunii sau afecti"it&iiF G strate)ia persuasi" se ba(ea( pe ar)umente: J persuasiunea adresat ra&iunii aduce ar)umente de specialitate, de tip cau(-efectF ,cau(e-situa&ie de anali(at iD sau problemsolu&ii-re(ultateD modalit&i de aplicare a solu&iilor-F ? persuasiunea adresat afecti"it&ii aduce ar)umente de popularitate, superioritatea unor produse $n raport cu altele similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradi&ie, )ri'a fa& de destinatar H dimensiunea persuasi" &ine de publicitarF 3 orientat spre ma2im accesibilitate i actualitate I utili(area limbii literare, dar si a unor formulari tipice limba'ului cotidianF 4 recepti"itatea la termenii ce denumesc notiuni noi , neolo)isme -, preocuparea pentru ino"atia lin)"istica ,creatii le2icale proprii-, utili(area unor procedee menite a starni curio(itatea cititorilorF titluri eliptice, adeseori formate dintr-un sin)ur cu"ant, constructii retorice ,repetitii, intero)atii, enumeratii, e2clamatii etc -, utili(area lar)a a sinonimelorF tendintele de a)lomerare sintacticaF tendinta eliminarii con'unctiilor copulati"e 10 utili(area unor mi'loace menite sa atra)a publicul ,e2claLmatii, )rafice, intero)atii, ima)ini etc #otM 1 6nele forme se apropie de stilul coloc"ial, artistic sau tiin&ific, prin faptul c $mbin informa&ia cu o pre(entareD comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiecti" a autorului 2 Con&inutul reflect realitatea imediat i este completat cu mi'loace e2traLlin)"istice de tipul: foto)rafie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel -,'%&C L,'&67& L&*8V&S%&C(

Lexicale: 1ste e"itat limba'ul profesional ,el se folosete $n publica&iile de specialitate;ermenii noi sunt e2plica&i prin analo)ie: raporturi de asemnareD diferen&iere stabilite $ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiin&e etc 6tili(ea(a titluri socante pentru a atra)e atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemi'locita la continut Sintactice: Construit cu propo(i&ii enun&iati"e c%t mai accesibile i mai simple 8ormulri eliptice care s impresione(e i s atra) aten&ia Stilistice: .etaliile sunt precise i eloc"ente Stilul cel mai sensibil la ino"a&ie Se utili(ea(a uneoriprocedee artistice ,asemanatoare cu stilul beletristic.. Stilul artistic 19eletristic5 Stilul 9eletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limba'ului ,e2presi"a, su)esti"a-F ,artistic- se foloseste in operele literare C -'&*.(: operele literare $n pro(, "ersuri i operele dramaticeF tot aici pot fi incluse eseurile, 'urnalele, memoriile, amintirile C,',C%('&S%&C&: 1 libertatea pe care autorul i-o poate lua $n raport cu normele limbii literareF 2 contrastul dintre sensul denotati" i sensul conotati" al cu"intelor ,$n special $n poe(ie, prin modul neobinuit $n care se folosesc cu"intele-F 7 caracterul indi"iduali(at al stiluluiF C bo)&ie le2ical - din punct de "edere statisticF G sensuri multiple ale aceluiai cu"%ntF H $n)lobea( elemente din toate stilurile func&ionale, dar i din afara limbii literare ,arhaisme, re)ionalisme, elemente de ar)ou, elemente de 'ar)on-F 3 folosirea termenilor cu sens fi)urat ca si a celora care, prin anumite calitati, tre(esc in constiinta cititorilor ima)ini plastice, emotii, sentimenteF I o mare comple2itate, data fiind di"ersitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stilF 4 bo)atia elementelor le2icale ,cu"inte din fondul principal le2ical, termeni re)ionali, arhaici, neolo)isme, termeni de 'ar)on sau ar)ou etc-F 10 e2tinderea semantica prin utili(area sinonimiei si a polisemiei unor termeniF 11 cu"intele sunt utili(ate cu functia lor conotati"aF 12 relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la u(ul curent al limbii -,'%&C L,'&%67& L&*8V&S%&C( Lexicale: <olisemantismF Sensul conotati"F @arietate le2ical Mor!ologice: @alori e2presi"e ale pr&ilor de "orbireF Brcile subiecti"it&ii Sintactice: .i"ersitatea raporturilor de subordonareF 9n"ersiuni, dislocri topice Stilistice: <re(en&a procedeelor artistice C,L&%67&L( 8(*(',L( ,L( S%&L L &: 1 Claritate: e2primarea clar a )%ndurilor i a sentimentelor 2 <ropriet&i: utili(area mi'loacelor lin)"istice adec"ate pentru e2primaLrea )%ndurilor i sentimentelor 7 Corectitudine: respectarea normelor limbii $n or)ani(area comunicrii C <reci(ia: utili(area ri)uroas a termenilor $n or)ani(area enun&urilor G <uritatea: utili(area mi'loacelor lin)"istice admise de limba literar H 12presi"itate: utili(area fi)urilor de stil si preocuparea pentru functia poetica a limba'ului