FIZIOLOGIA FICATULUI

Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic. Din capsula pornesc - de la hil spre interiorul ficatului - septuri fi roase! care constituie suportul conjunctiv al ele"entelor vasculare! iliare! li"fatice si nervoase. #le"entele conjunctive provenite din capsula! i"preuna cu tra"a reticulara care repre$inta suportul celulelor hepatice constituie ceea ce se nu"este structura mezodermica a ficatului. in afara de aceasta "ai e%ista si structura endoteliala, alcatuita din celule hepatice &hepatocite'. (ana de curand! structura histolo)ica a ficatului do"inata de conceptia lo ula-ra a lui *alpi)hi! potrivit careia lo ului hepatic ar fi unitatea "orfofunctionala a ficatului. Lo ului i se atri uie o for"a he%a)onala! avand in centru vena centro-lo ulara! la care ajun) venulele din reteaua perilo ulara+ in ochiurile acestei retele se )asesc cordoanele hepatocelulare! alcatuite din doua randuri de celule cu dispo$itie radiara. La unirea "ai "ultor lo uli se for"ea$a spatiile porto iliare sau spatiile ,iernan! in care sunt ase$ate vasele san)uine si li"fatice! canalele iliaie si nervii. Cercetarile recente! a$ate pe "ijloacele cele "ai "oderne! arata insa ca unitatea "orfofunctionala a ficatului este acinul hepatic, alcatuit dintr-o "asa infor"a de hepatocite! dispuse in jurul unei venule porte &vena a%iala'. O )rupare de - -. acini tri utari unei venule a%iale alcatuieste un acin co"ple%! iar . acini co"plecsi si cativa acini si"pli reali$ea$a un con)lo"erat de acini. /epatocitele dispuse in apropiere de ra"ura ter"inala a venulei porte a%iale for"ea$a $ona intai de hepatocite &active "eta olic'+ hepatocitele situate la periferia acinului for"ea$a $ona a treia &celule adaptate functiei de depo$itare'+ intre ele se situea$a $ona a doua! cu hepatocite care fac schi" uri de )lico)en intre $one. Confor" sche"e lui #ppin)er se vor ea de cordoane hepatocelulare dispuse in doua randuri! intre ele fiind canaliculul iliar! care la periferie se indreapta spre sinus+ intre hepatocite si sinus se situea$a spatiile Diesse+ in acest fel hepatocitului i se atri uiau doi poli0 unul vascular si altul iliar. (otrivit conceptiei acinoase! e%ista insa la"ele unicelulare! care se intretaie intre ele! la incrucisari fiind vasele. in acest fel! hepatocitul este scaldat pe - - . fete de sinusoide! iar pe celelalte fete vine in contact cu - - . canalicule iliare. /epatocitul e"ite vilo$itati "ai "ici si "ai rare catre canaliculul iliar. Ficatul are o "are capacitate de re)enerare! de"onstrata prin faptul ca dupa o hepatecto"ie partiala re)enerarea incepe dupa -1 de ore! atin)e "a%i"ul in 1 - 2 $ile si se ter"ina in 31 $ile. Functiile lui sunt "ultiple! fiind indeplinite la nivelul hepatocitului. 4u vo" a"inti decat functiile lui principale. Functiile metabolice se e%ercita in metabolismul glucidic, proteic si "ineral. in "eta olis"ul )lucidic! ficatul intervine in fosforilarea si poli"eri$area )lucidelor in )lico)en! asi)urand re$erve de )luco$a si "entinerea ho"eosta$ei )lice"ice. La nevoie fa rica )luco$a din proteine si )rasi"i &)luconeo)ene$a'. *eta olis"ul )lucidic hepatic este insulinodependent. in metabolismul proteic, ficatul are functie proteinofor"atoare si de echili ru proteic! functie ureo)ena. 5inteti$ea$a al u"ina! 678 din a-)lo uline! 278 din p-)lo uline! protro" ina si fi rino)enul! cata oli$ea$a nucleoproteinele. in

metabolismul lipidelor intervine in a sor tia )rasi"ilor si in fosfarilarea lor! in sinte$a si esterificarea colesterolului! in sinte$a lipoproteinelor! fostolipidelor si tri)liceridelor. in metabolismul mineral actionea$a prin depo$itarea fierului si a cuprului si intervine in repartitia apei si a electrolitilor &ionii de 4a9! ,9 si CI:' in or)anis". Functia biliara co"porta secretia si e%cretia ilei! cu rol i"portant in di)estia si a sor tia )rasi"ilor! in a sor tia vita"inelor liposolu ile &A! D! # si ,'! in a sor tia fierului si a calciului ali"entar. ;ila se varsa in intestin in cantitati de <77 - 3 777 "l=-1 de ore. #a contine >68 apa si ur"atorii co"ponenti principali0 saruri iliare! pi)"enti iliari! colesterol! lecitine si saruri anor)anice. Functia antitoxica consta: in faptul ca ficatul dispune de activitati prin care su stantele to%ice de ori)ine e%o)ena! ca si acelea re$ultate din "eta olis"ele endo)ene sunt transfor"ate in su stante "ai putin to%ice si eli"inate ca atare. 4eutrali$area su stantelor to%ice este reali$ata de ficat cu ajutorul proceselor de conju)are a acestor su stante! cu sulful de e%e"plu &actiunea de sulfoconju)are'. Ficatul este un i"portant depo$it de vita"ine A! ; -! ;?-! D! ,. #l intervine in convertirea carotenilor in vita"ina A! in transfor"area vita"inei ;@ in cocar o%i-la$a! in conju)area vita"inei ;- pentru for"area fer"entului )al en respirator! in procesul de sinteti$are a protro" inei cu ajutorul vita"inei ,. Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale este indeplinita intr-o foarte "are "asura de ficat. Fer"entii sunt co"ple%e "acro"oleculare le)ate de )rupari active! iar sinte$a lor repre$inta o activitate la orioasa a hepatocitului si necesita inte)ritatea anato"ica si functionala a ficatului. *ai a"inti" interventia ficatului in "entinerea echili rului acido- a$ic! rolul ficatului ca depo$it al apei si posi ilitatea lui de a echili ra pertur arile circulatorii. NOTIUNI DE SEMIOLOGIE Anamneza: intero)atoriul unui hepatic tre uie luat foarte a"anuntit! varsta si . antecedentele personale fiind e%tre" de i"portante. Ao" cerceta daca olnavul a avut afectiuni hepato iliare - in pri"ul rand hepatita epide"ica! cu sau fara icter! apoi hepatite prelun)ite! colici hepatice! colecistita - sifilis sau tu erculo$a. ;olile tu ului di)estiv pot avea ur"ari asupra ficatului0 ulcerul duodenal! tiflita! apendicita! di$enteria. Unele oli infectioase pot le$a ficatul0 fe ra tifoida! pneu"onia! scarlatina! septice"iile! supuratiile cronice. 5ifilisul poate provoca le$iuni hepatice in orice fa$a a evolutie sale+ tu erculo$a poate deter"ina le$iuni caracteristice. 4u vo" o"ite niciodata sa ne interesa" daca pacientul a fost consu"ator de alcool etilic si in ce "asura. La antecedentele personale ne vo" infor"a asupra afectiunilor cardiace &insuficienta a cordului drept! "ediastinopericardite'! care interesea$a adeseori ficatul. Fiind cunoscut faptul ca "ulte "edica"ente au o actiune hepatotropa!vo" intero)a olnavul daca a facut Trata"ente cu aceste su stante0 derivati de arsen trivalent! salvarsan! fosfor! clorofor". Ao" incheia intero)atoriul preci$and "odul de de ut al olii &lent! insidios! rusc'! ti"pul de cand evoluea$a si daca evolutia a avut caracter cronic! pro)resiv sau in cri$e! cu perioade de acal"ie. Tulburarile functionale: tul urarile di)estive pe care le pute" intalni sunt scaderea apetitului! )ust a"ar in )ura! )returi! "ai rar varsaturi! sen$atia de alonare. Constipatia

este un si"pto" des intalnit! "ai ales in afectiunile cu icter+ diareea este "ai frecventa in olile insotite de hipertensiune portala. Durerile hepatice sun conditionate de distensia capsulei Glisson sau de intere-sarea invelisului peritoneal. 5e"nele nervoase survin in insuficienta hepatica0 pacientul se plan)e de astenie! so"nolenta "atinala sau postprandiala+ in insuficienta hepatica pronuntata! olnavul devine "ult "ai so"nolent! ajun)e chiar in stare de torpoare sau! di"potriva! devine a)itat! delirea$a! poate face acte de de"enta. Deseori olnavii hepatici se plan) de i"potenta se%uala. 5e"nele he"ora)ipare apar "ai ales in ciro$a0 epista%is! )in)ivora)ii! "eno-sau "etrora)ii! he"ate"e$a si "elena. (ruritul! care poate sa fie re el! apare in ictere si in insuficienta hepatica. Urti-caria este intalnita in insuficientele hepatice si poate fi un se"n de pre$u"tie in chistul hidatic hepatic. Examenul obiectiv: inspectia )enerala furni$ea$a ele"ente pentru dia)nostic si pro)nostic. 5tarea de nutritie este alterata+ olnavii apar e"aciati! "ai ales la fata si la e%tre"itati. La nivelul "ucoaselor si tre)u"entelor vo" ur"ari coloratia icterica+ pe po"etii o rajilor se pot o serva retele venoase+ coloratia rosie a te)u"entelor tenare si hipotenare ale pal"elor &eritro$a pal"ara' si pre$enta unor stelute vasculare pe pielea )atului si a toracelui superior sunt se"ne de suferinta hepatica+ uneori! se pot o serva ele"ente purpurice pe te)u"ente. #de"ele vor fi cercetate cu atentie! de "ulte ori "anifestandu-se nu"ai printr-o discreta infiltrare. Cercetarea te"peraturii este o li)atorie! hiperter"ia intalnindu-se in "ulte oli ale ficatului. Inspectia hipocondrului drept poate decela o o" are a acestei re)iuni in hepato"e)aliile considera ile+ o" area este asi"etrica si se deplasea$a si"ultan cu "iscarile respiratorii. Inspectia a do"enului arata deseori o crestere in volu" si pre$enta unei o)ate circulatii colaterale! precu" si o" area o" ilicului. Palparea este principala "etoda de e%a"inare a ficatului. in "od nor"al! ficatul poate fi e%plorat prin palpare nu"ai su re ordul costal si in epi)astru. (alparea ne furni$ea$a date asupra "ari"ii ficatului! a consistentei! a suprafetei! a "o ilitatii si a sensi ilitatii sale la presiune. 5e e%ecuta in decu it dorsal si apoi in ortostatis". (rocedeele de palpare sunt i"anuale si "ono"anuale. Procedeele bimanuale: olnavul este culcat in decu it dorsal! tine )enunchii flectati! respira linistit si e%a"inatorul se asa$a in dreapta lui. Fata pal"ara a "ainilor se plasea$a pe a do"en! cu de)etele indreptate spre torace+ se depri"a usor si succesiv peretele a do"inal! apropiind "ainile de re ordul costal! in ti"p ce pacientul este invitat sa inspire "ai adanc. Un alt procedeu este acela prin alotare0 "ana stan)a plasata in re)iunea lo" ara dreapta i"pri"a "ici lovituri inainte! in ti"p ce ficatul e palpat cu "ana dreapta. Procedeul monomanual: e%a"inatorul se asa$a catre capul olnavului! incercand sa e%plore$e "ar)inea inferioara a ficatului cu de)etele de la "ana dreapta inconvoiate in for"a de )heara! in ti"p ce olnavul este ru)at sa faca "iscari respiratorii "ai a"ple. (alparea pune in evidenta o eventuala hepato"e)alie. Consistenta este crescuta in ciro$a hepatica! ciro$a cardiaca! cancer! sifilis si sca$uta in

de)enerescenta )rasa! in chistul hidatic! in a cese. 5uprafata este nere)ulata in ciro$e! sifilis! cancer si neteda! re)ulata! in hepatite! Bficatul cardiac:! de)enerescenta )rasa sau a"iloida! leuce"ie. 5ensi ilitatea la presiune0 ficatul nor"al nu este sensi il+ este dureros in ca$ de Bficat cardiac:! hepatita acuta! cancer! a ces! perihepatita+ este insensi il in ciro$e! chistul hidatic! de)enerescenta )rasa si a"iloida. Dupa palparea ficatului este o li)atoriu sa se e%a"ine$e cu atentie splina si sa se faca un e%a"en atent al a do"enului! precu" si al tuturor or)anelor si aparatelor. Percutia este necesara pentru a sta ili corect di"ensiunile ficatului si pentru a deter"ina "ar)inea superioara a "atitatii hepatice. *ai intai se deter"ina "ar)inea superioara! percutand de sus in jos pe linia "edioclaviculara dreapta. 5e procedea$a la fel pe liniile parasternala! a%ilara si scapulara dreapta. In "od nor"al! li"ita superioara a "atitatii se afla0 - pe linia parasternala0 la "ar)inea superioara a coastei a <-a+ - pe linia "edioclaviculara0 la "ar)inea inferioara a coastei a <-a+ - pe linia a%ilara0 la "ar)inea inferioara a coastei a 6-a+ - pe linia scapulara0 la coasta a 37-a. Li"ita inferioara se afla prin palpare cu ajutorul percutiei superficiale! efectuata de jos in sus spre re ordul costal drept. Distanta dintre li"ita superioara si cea inferioara ne arata di"ensiunile ficatului. Astfel! pe linia "edioclaviculara! ficatul "asoara >-33 c"! pe linia parasternala 6-> c"! iar pe linia a%iliara 6-C c". in ti"pul percutiei pacientul nu tre uie sa inspire profund! li"ita superioara a "atitatii deplasandu-se in inspiratie fortata cu < - 6 c". Explorarea functionala a ficatului: e%plorarea clinica a ficatului tre uie co"pletata cu o serie de teste care ii e%plorea$a starea functionala. in acest scop se face o e%plorare plurifunctionala! reali$andu-se adevarate B aterii de teste: sau Bspectre functionale:. #%plorarile ficatului sunt "orfolo)ice! functionale si vasculare. Explorarile morfologice: punctia-biopsiehepatica este unul dintre cele "ai utile "ijloace de dia)nostic! cu conditia ca le$iunile sa fie difu$e. in unele situatii! cu" este ca$ul suspiciunii de cancer! punctia- iopsie se e%ecuta su controlul laparoscopului. (unctia care se face cu acul *en)hini este o e%plorare atrau"atica! cu accidente rare &3!28'! )revata de o "ortalitate foarte redusa &7!7. - 7!728'. (re)atirea olnavului este o li)atorie. Aa fi pre)atit psihic! e%plicandu-i-se necesitatea si lipsa de pericol a punctiei. 5e deter"ina in preala il ti"pul de san)erare si de coa)ulare! ti"pul DuicE si se nu"ara tro" ocitele. Cu doua $ile inainte se ad"inistrea$a vita"inele , si C! clorura de calciu si un he"ostatic. inaintea punctiei se face o clis"a evacuatoare si se face o injectie cu Dilauden sau *ial)in. Te)u"entele vor fi ine de$infectate si se va face o anaste$ie locala cu procaina -8. Dupa efectuarea punctiei se aplica o pun)a cu )heata si olnavul ra"ane culcat in decu it lateral stan) - ore! apoi va pastra repausul la pat -1 de ore! su controlul pulsului si al tensiunii arteriale. Contraindicatiile punctiei- iopsie sunt0 sindroa"ele he"ora)ipare! cu indicele de protro" ina su <78! un nu"ar de tro" ocite su >7 777! ficatul de sta$a! anuiala de chist hidatic sau de a ces hepatic! un icter de lun)a durata. Co"plicatiile care pot surveni sunt he"ora)ia prin pla)a de punctie! he"ora)ia in pleura sau in peritoneu! perihepatita! pleure$ia! peritonita iliara! punctionarea altor or)ane &colon! tu"ori ale rinichiului'.

aparoscopia este o "etoda de e%a"inare a suprafetei ficatului cu ajutorul laparoscopului. (ot fi e%plorate fata inferioara si "ar)inea anterioara. #ste utila "ai ales in neoplas"e si in hepato"e)aliile cu icter+ in plus! sunt cercetate ve$icula iliara si o parte din caile iliare. in le$iunile circu"scrise! laparoscopia per"ite efectuarea unei iopsii dirijate. Scintigrafia este o "etoda care aduce infor"atii asupra tesuturilor ficatului cu ajutorul ele"entelor radioactive. Explorarile functionale se fac pentru parenchi" si pentru "e$enchi". Explorarile parenchimului: se cercetea$a "eta olis"ul )lucidic! proteic! lipi-dic! functia iliara! functia antito%ica! factorii de coa)ulare! functia de eli"inare a su stantelor colorate si testele en$i"olo)ice. Explorarile ficatului in metabolismul glucidelor! in pri"ul rand se do$ea$a )lice"ia. (ro a hiper)lice"iei provocate se a$ea$a pe faptul ca o le$are a hepato-citului tul ura depo$itarea )lico)enului! iar ad"inistrarea in e%ces a )lucidelor face ca acestea sa creasca in san)e. Di"ineata pe ne"ancate se ad"inistrea$a 377 ) )luco$a pura in -77 "l apa cu ceai+ se do$ea$a )lice"ia din ora in ora! ti"p de . 1 ore. Cifra )lice"iei "a%i"e la nor"al nu depaseste 3!1 - 3!< )8o. (ro a nu este specifica pentru ficat! deoarece )luco$a poate fi "eta oli$ata si in alte tesuturi sau or)ane. Testul tolerantei la )alacto$a &;auer' are "ai "ulta specificitate! )alacto$a fiind "eta oli$ata nu"ai de ficat! care o transfor"a in )lico)en. (ro a se efectuea$a di"ineata pe ne"ancate. ;olnavul este invitat sa-si )oleasca ve$ica urinara si i se ad"inistrea$a 17 ) )alacto$a pura in .77 - 277 "l apa. 5e iau pro e de urina la -!1! < si -1 de ore. La individul nor"al nu tre uie sa se eli"ine "ai "ult de - ) )alacto$a+ o eli"inare de . ) denota o le$are functionala "oderata! iar o eli"inare peste < ) arata o insuficienta hepatocelulara severa. Explorarea ficatului in metabolismul proteic: do$area proteinelor plas"atice ne va da infor"atii asupra cantitatii de al u"ine si de )lo uline. O scadere a valorii al u"inelor su 1 )8 su)erea$a de ase"enea o insuficienta hepatocitara. in schi" ! in ase"enea situatii vor creste in special F-)lo ulinele si! "ai rar! (-)lo ulinele. in "od nor"al! raportul al u"ine=)lo uline este de 3!2 - 3!C+ scaderea acestui raport! care poate deveni chiar su unitar! indica un sindro" de insuficienta hepatocelulara. 5caderea fi rino)enului &nor"al -77 - 177 ")8' constituie un indice de alterare difu$a a ficatului. Testele de disproteine"ie! utili$ate pe scara foarte lar)a! nu pot fi considerate specifice! ele fiind po$itive in diferite alte stari sau afectiuni in care apar "odificari in co"po$itia cantitativa si calitativa a proteinelor &afectiuni renale! procese infla"atorii! infectii! cancere'. 5unt )resit denu"ite Bpro e hepatice:. 5e practica o "ultitudine de teste de disproteine"ie0 reactia TaEata-Ara! reactia Gros! anda de coa)ulare Gelt"ann! reactiile cu sulfat de cad"iu! cu sulfat de $inc+ apoi sunt testele de la ilitate cu apa distilata. Dintre toate! in ulti"ul ti"p! "ajoritatea clinicienilor se "ultu"esc cu reactia de tur iditate cu ti"ol! care! dupa tehnica ori)inala *acLa)an! arata in "od nor"al valori de 7 - 1 u. &unitati'. Explorarea ficatului in metabolismul lipidic: do$area colesterolului total si a colesterolului esterificat este foarte folosit in e%plorarea functionala a ficatului. *ai i"portant este insa co"portarea colesterolului esterificat. Haportul de colesterol

esterificat=colesterol total! in stare nor"ala de 7!6 - 7!C este foarte sca$ut in insuficienta hepatica! fiind un test valoros de apreciere functionala a ficatului. Explorarea functiei biliare: se cercetea$a constituentii ilei de san)e! urina si "ateriile fecale. Do$area iliru inei in san)e arata in "od nor"al o cantitate de 2 -37 ")8e! constituita din iliru ina indirecta &neconju)ata' si directa &conju)ata'. Acestea se pun in evidenta si se do$ea$a cu dia$oreactivul #rlich! prin reactia /ij"ans van den ;er). Cresterea iliru ine"iei indica un icter. ;iliru ina indirecta este crescuta in icterul he"olitic! precu" si in "ulte ca$uri de hepatite. ;iliru ina directa este crescuta in icterele prin hepatita! unde poate atin)e valori pana la -77 ")8c si icterele prin o structie! in care poate ajun)e pana la 177 ")8c. Haportul iliru ina indirecta= iliru ina totala &I=T' este foarte folosit pentru dia)nostic si chiar pentru a aprecia )radul de afectare hepatica. ;iliru inuria se datorea$a trecerii iliru inei direct in urina. #a colorea$a urina in )al en- run! pana la aspectul de ere nea)ra! si poate sa apara inainte de coloratia icterica a te)u"entelor. 4u se intalneste decat in icterul prin o structie si in cel hepatocelular! fiind a senta in icterul he"olitic. Do$area sarurilor iliare in san)e &colale"ia' indica in "od fi$iolo)ic valori su 1 ") 8o. 5arurile iliare cresc "ult in icterul o structiv si "ai "oderat in icterul hepatocelular+ in aceste ca$uri sunt insotite de aparitia sarurilor iliare in urina. Do$area uro ilino)enului si a uro ilinei urinare sunt pro e curente. in "od nor"al! in urina nu )asi" uro ilino)en sau doar ur"e. Uro ilino)enuria creste cand ficatul este insuficient sau cand se produce o he"oli$a e%a)erata0 in consecinta! va fi crescuta in insuficienta hepatocelulara &cu sau fara icter' si in icterul he"olitic. Uro ilino)enul dispare din urina in icterul o structiv &cand scur)erea ilei in duoden ste oprita' sau in hepatitele )rave &cand ficatul nu "ai poate secreta si e%ecreta ila'. 5teroco ilino)enul se cercetea$a in "ateriile fecale! in "od nor"al se eli"ina prin fecale -7 - 17 ") streptoco ilino)en=-1 de ore. Lipsa co"pleta sau scaderea su 2 ") sunt intalnite in o structia co"pleta a scur)eii ilei in intestin! cu" este ca$ul in cancerul cap de pancreas "scaune acolice#! in icterul he"olitic! scaunul este intens colorat "hipercolic# prin cantitatea crescuta de iliru ina din ila. Explorarea functiei antitoxice: pro a sinte$ei si a eli"inarii acidului hipuric se a$ea$a pe transfor"area acidului en$oic de catre ficat in acid hipuric si eli"inarea acestuia prin urina. Di"ineata pe ne"ancate! dupa ce s-a evacuat ve$ica! i se dau olnavului < ) en$oat de sodiu si se recoltea$a urina in ur"atoarele 1 ore. La indivi$ii nor"ali tre uie sa eli"ine peste 1 ) acid hiperic. (ro a intravenoasa0 dupa evacuarea co"pleta a ve$icii se injectea$a intravenos 3!67 ) en$oat de sodiu diluat in -7 "l apa! in rasti"p de 2 "inute+ se do$ea$a acidul hipuric in urina colectata dupa o ora de la injectare. in "od nor"al tre uie sa se eli"ine 7!62 ) acid hipuric in urina din pri"a ora+ o eli"inare su 7!62 ) este considerata a indica o insuficienta hepatocitara. Explorarea factorilor de coagulare: deter"inarea protro" inei! ca pro a de e%plorare functionala hepatica! se a$ea$a pe sinte$a proto" inei in ficat. (entru u$ul curent se deter"ina ti"pul de coa)ulare protro" inica dupa "etoda DuicE. in "od nor"al! ti"pul de protro" ina este de 32 secunde si corespunde unui indice de protro" ina de 3778. Aalori intre C7 si 3378 sunt considerate de ase"enea nor"ale. 5caderea I.(. &indicelui de protro" ina' su 678 este socotita a indica o insuficienta hepatica. Deter"inarea ti"pului de protro" ina dupa ad"inistrare de vit. , &pro a ,oller' per"ite diferentierea icterelor.

Explorarea functiei de excretie: pro a de ro"sulfonftaleina &testul ; 5 (' este e%tre" de valoroasa. 5e introduce intravenos o cantitate de 2 ")=Eilocorp si se deter"ina! colori"etric! concentratia de su stanta in san)e la 2! 37!32! .7 si 12 de "inute dupa injectare. O retentie de su stanta peste 378 sau "ai "ult este considerata ca indicand o alterare hepatocelulara. in ulti"ul ti"p se reco"anda clearence-ul ; 5 ( fractionat! tinand sea"a de epuratia pe unitatea de ti"p. Explorarea prin teste enzimologice aduce infor"atii valoroase in cunoasterea sindro"ului de hepatocitoli$a. Aceste teste nu sunt specifice pentru ficat! ele putand fi "odificate in "ulte alte afectiuni. Fosfata$a alcalina! care in "od nor"al are valori de 3!2 - 2 unitati ;odansEF sau . - 3. unitati ,in)! este crescuta in icterele "ecanice la -7 <7 u.;+ in icterul hepatocelular are valori "oderate crescute. Transa"ina$a )luta"icpiruvica GT( si cea )luta"ic-o%alacetica GTO sunt "artori ai proceselor necrotice. GT(! care in "od nor"al nu depaseste 17 u! poate creste in ciro$a si neoplas"e hepatice pana la -27! iar in hepatita acuta la peste 277 u. GTO! creste in hepatita! dar poate atin)e in infarct valori de peste -77 u. (rintre alte teste functionale hepatice, folosite din ce in ce "ai "ult! nota" cercetarea sidere"iei! care arata la nor"al valori de 337 - 3-7)8 la ar at si C2 ->7)8 la fe"eie. in hepatite se constata! cu re)ularitate! o crestere a fierului seric. in icterul o structiv! sindere"ia este nor"ala sau sca$uta. Cresterea fierului seric indica procese de citoli$a. Explorarile mezenchimale se fac pentru a cerceta sindro"ul de activitate sau de infla"atie "e$enchi"ala. Cresterea F-)lo ulinelor! cu ajutorul electrofore$ei proteinelor plas"atice! se a$ea$a pe faptul ca ele sunt in proportie de C78 su stratul anticorpilor. 4or"al! F-)lo ulinele atin) valori de 3 )8. in hepatita cronica cresc la 3!2 - -!.8! iar in hepatita lupoida si ciro$a la peste . )8. Testele de la ilitate serica au fost a"intite la e%plorarile parenchi"ului. Testele i"unoserolo)ice folosite la e%plorarea activitatii "e$enchi"ale sunt0 fi%area co"ple"etului+ cresterea anticorpilor+ i"unofluorescenta. Explorarile vasculare sunt necesare pentru cunoasterea sindro"ului de hipertensiune portala! "ai ales in vederea Trata"entului chiru)ical. *ano"etria splenica si "ano"etria suprahepatica per"it sa se locali$e$e sediul o stacolului. 5ple-noporto)rafia furni$ea$a date despre vasculari$atia intrahepatica. Li"fo)rafia este din ce in ce "ai ine si "ai des folosita. in e%plorarea ficatului si cailor iliare! se "ai folosesc teste en$i"atice! deter"inari i"unolo)ice &anti)ene si anticorpi virali si anti)ene oncofetale'! punctia iopsie! e%a"enul radiolo)ie al cailor iliare! an)io)rafia! "ano"etria portala! to"o)rafia co"puteri$ata! eco)rafia etc.