SCOALA NATIONALA DE STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE

Departamentul de Relatii Internationale si Integrare Europeana

Lucrare de Disertatie in specializarea Politica Externa a Romaniei

Politica externa a Romaniei dupa

septem!rie "##

Coordonator stiinti$ic%Pro$& 'ni(& Ion Mircea Pascu Absolventa: Marilena Pelinescu

Sesiunea $e!ruarie) "##*

C'PRINS

Politica + dimensiuni conceptuale si elemente ale Politicii Externe a Romaniei&&&&&&&, 1.1 Politica externa a Romaniei prioritati in 2 !........................................................" 1.2 Pre#entare a conceptului............................................................................................$ 1." Autoritate si politica...................................................................................................$ 1.$ %unctiile si organi#area statului.................................................................................& 1.& 'tatul de drept............................................................................................................( 1.( 'istemul Institutional Romanesc................................................................................( " Securitatea internationala& Cazul Romaniei% Strate-ia Nationala de Securitate &&&&. 2.1 Participarea activa a Romaniei la constructia securitatii internationale.................) 2.2 'trategia de 'ecuritate a Romaniei..........................................................................1 2.2.1 *alorile +ationale.............................................................................................11 2.2.2 Interesele +ationale..........................................................................................12 2.2." Mediul de securitate..........................................................................................12 2.2.$ Riscuri si amenintari.........................................................................................1" 2." Perspective internationale noi si vec,i: -issinger si .untington............................1! 2.".1 Perspectiva lui -issinger...................................................................................1! 2.".2 Perspectiva lui .untington: Ra#boaiele liniilor de /alie...................................1) , Relatiile Romania + Statele 'nite) Romania/ NATO si Romania / 'E&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"" ".1 Relatiile Romania 'tatele 0nite............................................................................22 ".2 Relatiile Romania+A12.......................................................................................2! "." Relatiile Romania0niunea Europeana...................................................................23 ".".1 'trategia de post4aderare a Romaniei: 2 !42 1"............................................" 0 Elemente de$initorii pentru Romania&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,1 1 Strate-ia Nationala de Pre(enire si Com!atere a Terorismului din Romania&&&&&,. 2 Pro!leme recente ale Politicii Externe a Romaniei &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,3 * &Detalierea atacurilor de la septem!rie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0# !.1 In/iintarea terorismului de tip nou42 declaratie de Ra#boi.....................................$ !.2 5upta impotriva terorismului evoluea#a..................................................................$" !." 'istemul cu toate luminile rosii aprinse...................................................................$$ !.$ Momentul 11 septembrie 2 1................................................................................$& !.& 5ectia atacurilor.......................................................................................................$( . Pre(iziune si pri(ire retrospecti(a&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0* ).1 Manualul teroristilor................................................................................................$) ).2 'trategie globala......................................................................................................$3 )."'emni/icatii si e/ecte: momentul 11 septembrie 2 1.............................................& 3 Raport asupra luptei impotri(a terorismului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1" # Concluzii -enerale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&10

1 Politica dimensiuni conceptuale si elemente ale Politicii Externe a Romaniei

1.1 Politica externa a Romaniei prioritati in 2007
6Politica externa a Romaniei are drept obiectiv /undamental prote7area intereselor sociale si economice ale cetatenilor romani8 precum si promovarea si prote7area intereselor economice8 politice si militare ale Romaniei8 in relatia cu actorii internationali.Ea se aplica in concordanta cu po#itia geostrategica si pro/ilul Romaniei ca membru activ si responsabil al comunitatii internationale. De asemenea8 politica externa trebuie sa ia in considerare participarea activa la constructia institutionala si 9ulturala a Marii Europe:Programul de ;uvernare 2 &<=1. Pe acelasi site al Ministerului A/acerilor Externe8 se mentionea#a ca 6ba#a trasarii directiilor de politica externa a Romaniei il constituie8 in 2 !8 conturarea pro/ilului de membru responsabil8 e//icient8 pragmatic si in/luent al 0E=. Aceasta directie presupune si indeplinirea anga7amentelor asumate in perioada de pre4aderare8 precum si asigurarea conditiilor pentru o prestatie la nivelul asteptarilor pe care le au toti partenerii tarii noastre8 din cadrul 0E. 6Aderarea la 0E marc,ea#a o noua etapa a diplomatiei romane8 de/inite prin asumarea progresiva a unei noi paradigme de expresie si actiune in politica externa8 axata pe anali#a anticipativa8 constructie consecventa8 initiativa integratoare8 ec,ilibru institutional si vi#iune strategica=2.1ot pe site4ul Ministerului de A/aceri a/lam ca Romania va urmari >> a/irmarea ca generator de politici in cadrul 0niunii8 in special in s/era relatiilor externe??. Aceasta lucrare abordea#a problema Politicii Externe a Romaniei8 /iind /ocali#ata pe trei aspecte si anume: relatiile cu +A128 relatiile cu 0E si relatiile cu 'tatele 0nite. In ceea ce priveste parteneriatul transatlantic 6 2biectivul strategic al Romaniei este acela de a actiona in directia consolidarii acestuia=". A/lam tot din aceasta sursa8 /aptul ca Romania isi va respecta anga7amentele asumate in Ira@8 A/ganistan si Aalcanii de *est8 intr4o permanenta colaborare cu partenerii strategici.Alianta 1ratatului Atlanticului de +ord8 ramane >>principalul garant?? al securitatii Romaniei. Re/eritor la relatia cu 0E8 Romania va urmari patru prioritati: 9onsolidarea PE'ABPE'9 : dotarea 0E cu capacitate civile si militare8 misiuni de gestionare a cri#elor8 coordonarea cu 0E si complementaritatea acesteia cu +A12<C 'ubstantierea Politicii Europene de *ecinatate8 care va deveni 6 un instrument de promovare a unei abordari strategice8 cuprin#atoare si /lexibile a regiunii Marii +egre=$C
1 2

Preluare de pe: ,ttp:BBDDD.mae.roBindex.p,pEundeFdocGidF"1)$ Preluare de pe: ,ttp:BBDDD.mae.roBindex.p,pEundeFdocGidF"1)$ " Preluare de pe: ,ttp:BBDDD.mae.roBindex.p,pEundeFdocGidF"1)$ $ Preluare de pe: ,ttp:BBDDD.mae.roBindex.p,pEundeFdocGidF"1)$

Gidln@F1GcatF" Gidln@F1GcatF" Gidln@F1GcatF" Gidln@F1GcatF"

"

'trategia externa in domeniul energiei8 care sa spri7ine e/icienta in domeniul energeticC 'trategia externa in domeniul migratiei :Romania doreste sa contribuie la consolidarea capacitatii 0E8 de a o/eri raspunsuri la problemele /undamentale8 precum si la atragerea /ortei de munca extra4comunitare<.

1.2 Prezentare a conceptului

Acest subcapitol doreste sa o/ere o pre#entare a conceptului politic8 pentru o clari/icare a notiunii pe care am abordat4o in lucrarea pre#enta. Politicile vi#ea#a alocarea sau realocarea de bunuri si resurse8 ast/el ca /ara o buna 6Hcunoastere a dinamicii institutionale si a puterilor autoritatilor publice8 politicile pot ramane simple teoriti#ari8 imagini coerente ca structura interioara8 constructii intelectuale per/ecte8 dar neadaptate mediului pe care urmaresc sa il in/luente#e=&. Institutiile politice pot promova politici desc,ise in masura in care acestea sunt adaptate la speci/icul sistemului si regimului politic. 9unoasterea cadrului institutional si a /unctionarii acestuia in raporturile sale cu tipul de cultura politica si mobilitatea actorilor politici8 poate repre#enta un instrument /avorabil promovarii unor politici adaptate pre#entului si obiectivelor pe termen mediu si lung. Putem departa7a ast/el intre politica considerata drept 6competitie pentru cucerirea sau in/luentarea puterii8 exercitiu general al puterii :ca guvernare<8 alocare publica a bunurilor si valorilor8 re#olvare a con/lictelor sau modul de selectare a celor ce vor conduce si a /elului in care vor exercita aceasta /unctie si politica8 de/inita ca exercitare a puterii intr4 un domeniu distinct bine de/init=(. Politica este cea care ne garantea#a ordinea8 ea /iind /ondata pe drepturile si libertatile individuale. Politica8 in /orma sa democratica de mani/estare8 asigura 6securitatea externa si pacea interna a unei entitati politice=!. Autorul ne de#valuie /aptul ca re#ultatul actiunii umane8 repre#entand ordinea8 este e/ectul unei vi#iuni asupra lumii. 6Politica nu /ace abstractie de mersul ideilor si se poate a7unge pana la politica ordinii=).

1.3 Autoritate si politica

In aceelasi studiu8 intalnim si problema autoritatii8 pe care doresc sa o pre#int in linii generale. 9onsider cartea lui 9ristian Pirvulescu8 un punct de clari/icare asupra notiunilor
& (

9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=8 pag. 3C '+'PA 9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=89ap. 1: Politica4dimensiuni si semni/icatii ale conceptului pag. 1!C'+'PA ! 9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=89ap. 1: Politica4dimensiuni si semni/icatii ale conceptului pag. 1!C '+'PA ) 9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=89ap. 1: Politica4dimensiuni si semni/icatii ale conceptului pag. 1!C '+'PA

de politica8 autoritate si organi#are statala8 necesare pentru tema pe care am abordat4o in aceasta lucrare. Autoritatea se pre#inta ca o relatie di/erentiata ce presupune un raport intre posesorul autoritatii8 subiectul autoritatii si domeniul autoritatii. Daca posesorul autoritatii este speciali#at intr4un domeniu anume detine o >>autoritate epistemica??. Aceasta autoritate epistemica nu poate /i delegata si exercitata numai de posesor si doar in domeniul sau de competenta. Rolul puterii si al autoritatii politice in organi#area /ormala a relatiilor de conducere si supunere8 implica anali#a /ormelor de actiune colectiva si a modurilor de coordonare a activitatilor particulare. De/inind capacitatea unor persoane sau institutii de a obtine din partea membrilor unei comunitati sociale8 in virtutea unor anumite calitati8 respectul8 supunerea sau ascultarea /ata de actiunile lor8 depind de /orma de organi#are sociala. Autoritatea este un >>/enomen de putere care implica dreptul de a comanda8 insa ramane dependenta de recunoasterea sa??. 9onsensul unor membri ai grupului care recunosc legitimitatea ,otararilor este determinant pentru ca directivele sa se trans/orme in actiuni concrete. 9aracterul politic al autoritatii se pre#inta in modul de mani/estare si re/erintele acesteia. Iusti/icarea po#itiilor de autoritate este extinsa la nivelul intregii societati si pre#entata ca vointa nationala sau expresie a interesului general.

1.4 Functiile si organizarea statului

'tatul modern uni/ica o societate care8 in absenta puterilor con/erite acestuia8 ar >>cunoaste atomi#area si con/lictele??8 /ondand unitatea politica dar si viata de grup8 pe ba#a 9onstitutiei. Ansamblu de norme ce determina /orma de guvernamant8 aplica principiile pe care se structurea#a societatea si pe care aceasta le recunoaste. 9a organi#are rationala8 statul construieste strategii de permanenti#are a ordinii sau pur si simplu de supravietuire in /ata tendintelor continue de de#organi#are. 'tatul este 7usti/icat ca o creatie continua8 destinata stoparii tendintelor de disolutie a comunitatii8 amenintata : din exterior de ra#boaie8 interior4cri#e economice8 sociale sau politice< si repre#inta organi#area rationala si re#onabila a comunitatii8 ce poate asigura si alte scopuri decat durata8 /iind in acelasi timp si conditia per/ectionarii omului. Pentru a asigura supravietuirea comunitatii trebuiesc puse in lucru strategii de ec,ilibru si reglare a con/lictelor. Puterea de stat mentine un ec,ilibru8 /ara de care intregul ar putea /i distrus si intervine pentru a re#olva di/erendele si a concilia interesele opuse8 permitand interventia arbitra7ului politic si economic8 in vederea reali#arii interesului general.

%unctiile statului sunt: 5egislative : organe de stat:Parlament legi in sens strict8 ;uvern reglementari autonome8 9urti 'upreme ,otarari de principiu<C

&

Executive : organe de stat: ;uvernul metodologii de aplicare8 Administratie metodologii de aplicare8 masuri individuale8 Parlament masuri individuale exceptionale<C Iuridice : organe de stat: Parlament legi de amnistieC ;uvern si administratie recurs extraordinar8 Autoritati 7udiciare recurs contencios<. 'tatul asigura un spatiu al libertatii8 regland con/licte prin drept si asigurand arbitra7ul intre interesele concurente. 'tatul o/era siguranta si garantia unui sistem 7uridic egal pentru toti si s4a dovedit o institutie cu un potential adaptabil important. 'tatul unitar presupune in acelasi timp si existenta unei vointe politice unice8 care este impusa ansamblului cetatenilor prin intermediul unui aparat administrativ controlat de centru.

1.5 Statul e rept

'tatul de drept8 nu repre#inta doar o /ormula 7uridica abstracta8 despre care 9ristian Pirvulescu spune ca 6Hdesemnea#a o relatie concreta8 acea /orma de organi#are a puterii de stat rationali#ata prin raportarea ei constanta si e/ectiva la sistemul de legi si la principiul respectarii libertatilor individuale=3. Expresia este deseori /olosita pentru a exprima opo#itia intre regimurile democratice si cele dictatoriale8 insa con/orm aceluiasi autor8>> teoria statutului de drept evoca un sistem in care statul repre#inta personi/icarea unei ordini 7uridice??. 1ermenul stat de drept este o traducere literara a cuvantului german Rec,tsstaat8 care intra in vocabularul curent odata cu doctrina 7uridica germana8 din 7umatatea secolului al JIJ4lea. 2biectivul pentru care a /ost construita este acela de a incadra si de a limita puterea statului de drept8 teoria acestuia exprimand dorinta de a intari rolul 7uridicului intr4un stat in intregime acomodat dreptului.

1.! Sistemul "nstitutional Romanesc

'istemul institutional repre#inta ansamblul relatiilor dintre di/eritele puteri si autoritati ale statului. In /unctie de atributiile ce revin /iecarei autoritati publice8 pot /i distinse autoritatea deliberativa8 indeplinind in principal /unctia legislativa8 autoritatea pre#identiala8 indeplinind /unctia de mediere intre puterile statului8 precum si intre stat si societate8 de repre#entare a statului roman si de garant al independentei nationale si al integritatii teritoriale a tarii si autoritatea guvernamentala8 avand ca /unctie principala asigurarea in/aptuirii politicii interne si externe a tarii si exercitarea conducerii generale administratiei publice. Autoritatile publice sunt re#ultatul unui proces in mai multe etape8 sub aspect /unctional4 relational8 ast/el ca in prima etapa8 corpul electoral alege prin su/ragiu universal8 egal8
3

9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=89ap. 1: Politica4dimensiuni si semni/icatii ale conceptuluiC '+'PA

direct8 secret si liber exprimat membrii celor doua camere a parlamentului. A doua etapa repre#inta interventia Presedintelui pentru desemnarea unui candidat pentru /unctia de Prim4ministru8 iar ultima etapa consta in investirea ;uvernului de catre Parlament in sedinta comuna a celor doua 9amere8 prin acordarea votului de incredere. 9onclu#ionand8 putem aprecia ca 6H un sistem politic nu poate supravietui daca nu exista o legatura consensuala intre practicile politice si asteptarile populatiei=1 8 acesta ne/iind un raport mecanic8 ci unul care presupune in/luente reciproce.

9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=89ap. $.":9ultura politica un instrument teoretic pentru estimarea adaptarii la sc,imbare a societatii romanesti8 pag. 113C

2 Securitatea internationala. Cazul Romaniei: Strategia Nationala de Securitate

9apitolul 2 abordea#a problema mediului international de securitate8 precum si doua perspective asupra acestuia: cea o/erita de -issinger si prespectiva o/erita de .untington.In acest capitol mentione# si aspectele importante re/eritoare la 'trategia +ationala de 'ecuritate a Romaniei.

2.1 Participarea acti#a a Romaniei la constructia internationale

securitatii

Anga7area activa in procesul de in/aptuirea a securitatii prin promovarea democratiei8 lupta impotriva terorismului international si combaterea proli/erarii armelor de distrugere in masa repre#inta un imperativ pentru politca de securitate a Romaniei. Repre#inta pilonul /undamental pentru a participa la bene/iciile globali#arii8 exploatarii oportunitatilor mediului international si contracararii e/iciente a riscurilor si amenintarilor ma7ore. 1erorismul se mani/esta ca repre#entantul unei ideologii totalitare si absurde8 care pune in pericol securitatea tuturor statelor lumii8 civili#atia si repre#inta o necesitate obiectiva pentru democratiile responsabile si o dovada a e/icientei lor.+eutralitatea in ra#boiul impotriva terorismului nu este posibila8 deoarece acest /enomen poate si trebuie sa /ie invins prin solidaritate internationala si actiuni colective. Pentru combaterea terorismului8 Romania va actiona in cadrul +A128 al 0E si al altor organi#atii internationale8 cu scopul de a promova aceleasi interese si pentru a reali#a actiuni comune. Aceste actiuni se re/era la promovarea si consolidarea democratiei8 spri7inirea guvernelor si institutiilor de securitate si aparare in lupta impotriva terorismului8 participarea la operatiuni multinationale8 asistenta in procesul de prevenire8 contracarare si reconstructie postcon/lict. Romania va participa la operatiuni multinationale ba#ate pe deci#ii politice rationale8 intemeiate pe prevederile constitutionale si pe obligatiile ce decurg din acordutile de cooperare cu natiunile aliate8 partenere sau prietene8 in concordanta cu cerintele situatiei si in con/ormitate cu prevederile dreptului international. Pe plan european8 actiunile Romaniei vor vi#a implementarea programelor de in/aptuire a spatiului comun de 7ustitie si ordine publica8 per/ectionarea mecanismelor de cooperare intre serviciile de in/ormatii:prin cooperarea cu institutiile europene de lupta impotriva terorismului<8 acordarea de asistenta unui stat care este victima unui atac terorist8 intarirea securitatii aeriene8 maritime si a transportului public. In aceeasi directie8 un rol deosebit de important este repre#entat de: imbunatatirea activitatii de cooperare in domeniul 7ustitiei8 imbunatatirea planurilor de urgenta si a celor privind asistenta ce trebuie acordata victimelor8 de#voltarea capabilitatilor de management al consecintelor8 combaterea /inantarii terorismului si protectia datelor personale8 anga7area la campania

internationala impotriva terorismului : inclusiv prin participarea militara acolo unde este nevoie <. Romania trebuie sa aiba in vedere noi strategii de lupta impotriva terorismului8 care au ca directie revigorarea ba#ei doctrinare si normative a intrebuintarii /ortelor8 prevenirea8 descura7area si contracararea pro4activa a pericolului terorist prin actiuni des/asurate impreuna cu 0E8 +A12 si statele partenere8 inclusiv in #onele generatoare de terorism8 armoni#area e/orturilor politice8 diplomatice8 ale serviciilor de in/ormatii si ale /ortelor armate anga7ate in lupta impotriva terorismului8 printr4o mai buna cooperare si coordonare operationala. Aceasta strategie va conduce in mod sigur la convergenta e/orturilor8 spri7inul activ al populatiei si reducerea vulnerabilitatilor in situatii de cri#a. Diplomatia repre#inta un instrument indispensabil de aparare impotriva amenintarilor la adresa securitatii nationale8 o componenta importanta a mecanismului de plani/icare si implementare a politicii de securitate. Apartenenta Romaniei la +A12 si 0E8 determina orientarea politicii externe spre valori/icarea noului statut in bene/iciul tarii si al securitatii regionale. Avem nevoie de o politica externa dinamica si creativa8 care sa asigure concordanta dintre obiectivele securitatii nationale si mani/estarea externa a Romaniei8 cu rol de inter/ata intre e/orturile interne si mediul extern. Politica externa contribuie la reali#area obiectivelor securitatii nationale printr4o diplomatie activa8 creativa si pragmatica8 orientata spre urmatoarele elemente: gasirea de solutii politice la situatii con/lictuale8 mai ales la cele din vecinatateC promovarea bunei vecinatati si a cooperarii regionaleC promovarea intereselor nationale in cadrul organi#atiilor multilaterale din care Romania /ace parteC sustinerea aliantelor si parteneriatelor strategiceC valori/icarea politicilor +A12 si 0E8 in scopul de#voltarii relatiilor bilaterale cu statele din 2rientul Mi7lociu si AsiaC dinami#area relatiilor cu romanii de pretutindeni8 pastrarea identitatii nationale si culturale a acestoraC consolidarea legalitatii internationale intr4un cadru multilateral e/icace. In ultimul deceniu8 organismul militar a parcurs un amplu proces de re/orma8 moderni#are si restructurare in scopul crearii unor capacitati de aparare credibile si e/iciente8 care sa raspunda modi/icarilor ma7ore din mediul international si sa asigure indeplinirea cerintelor impuse de +A12 si 0E. 9a membru +A128 Romania trebuie sa asigure capacitatile necesare participarii Armatei noastre la misiunile Aliantei8 ma re/er in mod special la cele privind apararea colectiva8 trebuie sa exercite un rol important in de#voltarea conceptelor speci/ice noului context strategic8 precum si sa asigure accelerarea procesului de trans/ormare a sistemului militar si de de#voltare de noi capabilitati. Aceasta trecere de la apararea teritoriala in conditii de i#olare8 la apararea colectiva si contracararea tuturor riscurilor asimetrice in perspectiva globala a anga7amentelor militare8 impune trans/ormarea Armatei Romaniei ast/el incat8 aceasta sa parcurga la timp etapele plani/icate si in acelasi timp sa isi poata indeplini misiunile incredintate. 3

Romania doreste sa cree#e o armata moderna8 pro/esionala8 dimensionata potrivit cerintelor si in#estrata corespun#ator8 cu /orte expeditionare mobile si multi/unctionale8 rapid dislocabile8 /lexibile si e/iciente8 capabile sa asigure credibilitatea apararii teritoriului national8 care sa asigure indeplinirea anga7amentelor asumate in cadrul apararii colective si participarea la misiuni internationale8 in con/ormitate cu prioritatile si cerintele politicii externe.In acelasi sens8 se urmareste si imbunatatirea capacitatii de operare intrunita si in cadru institutional8 sporirea e/icacitatii procesului de generare a /ortelor si a e/icientei utili#arii resurselor. 2 atentie deosebita va /i acordata trans/ormarilor in domeniul plani/icarii apararii8 in cadrul careia se va /inali#a procesul de armoni#are a procedurilor nationale de plani/icare cu procedurile standard care /unctionea#a in cadrul +A128 0E si partenereiatelor strategice. 'e impune per/ectionarea procesului de plani/icare a /ortei8 vor /i adoptate noi principii si concepte operationale si va /i elaborata o noua strategie militara.

2.2 Strategia e Securitate a Romaniei

'amuel .unting,ton8 preci#a in 69iocnirea 9ivili#atiilor=8 /aptul ca 6 Interesul +ational deriva din identitatea nationala. 1rebuie sa stim cine suntem inainte de a sti care ne sunt interesele=. In documentul elaborat sub titlul 6 'trategia de 'ecuritate +ationala a Romaniei=8 la Aucuresti in 2 (8 regasim aspecte esentiale pe care tara noastra le are in vedere atat pentru securitatea nationala8 cat si pentru securitatea globala. In acest document este pre#entata noua strategie de securitate8 6 /ocali#ata8 ca /inalitate cruciala8 spre garantarea securitatii individului8 a vietii sale si a /amiliei=11. Desi secolul JJI a avut un debut abrupt si violent8 printr4un >>cutremur politic de amploare planetara atacurile teroriste din 11 septembrie 2 18 care au vi#at simboluri ma7ore alelumii democratice si au ucis8 aproape instantaneu8 cateva mii de civili inocenti. Evenimentele de la 11 septembrie 2 18 au /ost urmate apoi de alte actiuni criminale teroriste8 in mai multe colturi ale lumii8 care au condus la o trans/ormare pro/unda in mediul de securitate internationala. Dat /iind acest context considerat complex8 securitatea /iecarei tari precum si securitatea internationala8 depinde nu doar de capacitatea de reactie8 adaptare si raspuns8 ci mai ales de capacitatea de anticipare si de actiune pro4activa. Pentru a putea atinge un real progres8 /iecare tara are sansa sa inteleaga lumea dinamica si con/lictuala8 in plin proces de globali#are8 intelegand in acelasi timp si tendintele ma7ore de evolutie pe plan international. Este esentiala cunoasterea8 intelegerea si evaluarea corecta a proceselor interne8 a gradului de coe#iune sociala8 a capacitatii de mobili#are pentru reali#area unor ast/el de proiecte nationale. Romania ca parte integranta a civili#atiei euroatlantice8 promovea#a8 prote7ea#a si apara democratia8 respecta drepturile omului si actionea#a8 in in/aptuirea intereselor sale
11

'trategia de 'ecuritate +ationala a Romaniei8 Aucuresti 2

legitime8 in con/ormitate cu prevederile dreptului international8 pentru accelerarea moderni#arii si de#voltarii sale economice si sociale8 asigurarea unui standard de viata european. +oua strategie de securitate a Romaniei repre#inta 6 H un demers ma7or in aceasta directie si este /ocali#ata8 ca /inalitate cruciala8 spre garantarea securitatii individului8 a vietii sale si a /amiliei=12. 'ecuritatea nationala urmareste sa asigure o stare de normalitate la care aspira toti cetatenii si se reali#ea#a in cadrul ordinii democratice8 prin exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti8 prin per/ectionarea capacitatii de deci#ie si actiune a statului8 prin a/irmarea Romaniei ca membru activ al comunitatii internationale. 'trategia nationala de securitate se concreti#ea#a intr4un ansamblu 6Hde deci#ii8 planuri8 masuri si actiuni menite sa previna si sa contracare#e e/icient riscurile si amenintarile ce pun in pericol valorile si interesele nationale8 precum si valorile care dau identitate si unitate constructiei europene=1". Romania trebuie sa adopte aceasta strategie de securitate nationala pentru a putea reduce decala7ele /ata de statele de#voltate din spatiul comunitar8 sa preantampine si sa contracare#e amenintarile la adresa cetatenilor8 comunitatilor8 natiunii si statului roman8 sa gestione#e operativ si e/icient situatiile de cri#a si sa participe activ la procesele de integrare si cooperare. 'trategia nationala de securitate vi#ea#a armoni#area e/orturilor nationale cu anga7amentele internationale si identi/icarea unor modalitati de lucru apte sa previna si sa contracare#e oportun amenintarile. 'e /ac demersuri importante pentru a promova pacea si stabilitatea in vecinatate8 precum si in alte #one de interes strategic8 pentru reducerea vulnerabilitatilor8 pentru a crea capabilitati nationale adecvate si pentru a se trans/orma in totalitate institutiile de securitate. 'trategia nationala urmareste sa promove#e8 sa prote7e#e si sa apere valorile si interesele nationale. 'e asigura aceste aspecte numai prin cooperarea cu partenerii sai8 cu prevederile Aliantei +ord4Atlantice si ale strategiei de securitate a 0niunii Europene.

2.2.1 $alorile %ationale

Doresc sa borde# problema valorilor nationale si sa preci#e# cateva aspecte8 care apar si in 'trategia +ationala de 'ecuritate a Romaniei in capitolul 1:Premisele unui proiect national8 realist8 indra#net si pragmatic. *alorile nationale sunt elemente de/initorii ale identitatii romanesti8 prin prote7area8 promovarea si apararea carora se asigura conditiile esentiale ale existentei si demnitatii cetatenilor si a statului roman8 in con/ormitate cu prevederile 9onstitutiei. Repre#inta premisele de ba#a8 cu a7utorul carora se construieste sistemul de organi#are si /unctionare a societatii8 prin itermediul institutiilor si organi#atiilor democratice8 cat si al actiunii civice.
12 1"

'trategia de 'ecuritate +ationala a Romaniei8 Aucuresti 2 'trategia de 'ecuritate +ationala a Romaniei8 Aucuresti 2 Aucuresti 1! Aprilie 2 (8 pag "C

(8 pag 2C (8 1raian Aasescu8 Presedintele Romaniei 8

11

*alorile nationale repre#inta 6/actorul de coe#iune al comunitatilor si al natiunii8 catali#atorul e/orturilor spre progres si moderni#are8 legatura trainica ce asigura relatia armonioasa dintre interesele individuale si cele nationale8 in acord cu normele ordinii constitutionale=.

2.2.2 "nteresele %ationale

In acelasi capitol apare mentionata problematica Intereselor +ationale8 care re/lecta perceptia dominanta8 stabila si institutionali#ata cu privire la valorile nationale si urmaresc promovarea8 prote7area si apararea4 prin mi7loacele legitime a valorilor de ba#a8 prin care Romania isi garantea#a existenta si identitatea. Ele se adresea#a in mod concret cetatenilor8 dar si celorlalti oameni a/lati pe teritoriul Romaniei8 precum si romanilor care traiesc in a/ara granitelor tarii. *ec,ea ordine mondiala8 ba#ata pe o logica bipolara caracteri#ata de rivalitate si capacitate de ani,ilare reciproca a unor blocuri de state a disparut8 iar tran#itia s4a inc,eiat in timp ce 6H germenii constructiei unei noi ar,itecturi globale de securitate ocupa un loc tot mai important in cadrul preocuparilor comunitatii internationale= 1$. Pe plan international lumea este dominata de con/licte puternice8 care provin atat in domeniul accesului la resurse8 la mecanismele de distributie a acestora si la piete8 cat si in cel al di/erentelor identitare de natura etnica8 religioasa8 culturala sau ideologica. Daca vorbim de con/licte pe plan international8 apreciem /aptul ca acesta este un eveniment de amploare redusa8 in timp ce con/lictele regionale si cele interne pot /i mai /recvente8 iar e/ectul lor este greu de controlat. Mediul international se a/la in permanenta sc,imbare8 unele modi/icari sunt lineare si previ#ibile8 altele avand caracter surprin#ator8 seismic sau discontinuitate strategica si sunt insotite de o do#a de incertitudine semni/icativa ca natura8 amploare si durata. +oile riscuri si amenintari ampli/ica aspectele de insecuritate ale mediului global8 ast/el ca in urmatorii 1 41& ani8 ordinea globala va arata di/erit8 in conditiile in care se /ac e/orturi ce vi#ea#a constructia unui nou ec,ilibru international capabil sa asigure expansiunea si consolidarea libertatii si democratiei.

2.2.3 &e iul e securitate

Mediul de securitate este caracteri#at de urmatoarele tendinte: accelerarea proceselor de globali#are si de integrare regionala8 concomitent cu persistenta unor actiuni avand ca /inalitate /ragmentarea statalaC convergenta re#onabila a e/orturilor consacrate structurarii unei noi ar,itecturi de securitate8 stabile si predictibile8 insotita de accentuarea tendintelor anar,ice in unele regiuniC revigorarea e/orturilor statelor vi#and pre#ervarea in/luentei lor in dinamica relatiilor internationale8 in paralel cu multiplicarea /ormelor si cresterea ponderii interventiei actorilor nestatali in dinamica relatiilor internationale.
1$

'trategia de 'ecuritate +ationala a Romaniei8 Aucuresti 2

(8 pag (

12

;lobali#area are un caracter determinant in mediul de securitate contemporan si poate creea noi oportunitati dar si multe amenintari si riscuri. Privind acest punct de vedere8 putem aprecia ca nici un stat nu poate ramane neutru8 nici un stat nu este la adapost si nici unul nu trebuie sa ramana in a/ara proceselor de globali#are. 'ecuritatea internationala tinde sa isi mani/este caracterul invi#ibil8 insa comunitatea internationala este constienta de raspunderile pe care le are. ;lobali#area repre#inta in mod teoretic o sansa spre o economie prospera8 insa aceasta ipote#a nu este o certitudine pentru /iecare stat in parte si tine cont de capacitatea statelor de a exploata noi oportunitati.In acest sens8 amintim /aptul ca regiuni intregi sunt a/ectate de stari de con/lict8 instabilitate8 saracie si /rustrare8 care generea#a sau /avori#ea#a proli/erarea de noi riscuri si amenintari8 unele cu impact ma7or asupra securitatii Romaniei. Daca ne punem problema la nivel regional8 in Europa 9entrala8 de Est si de 'ud4Est8 sporesc in intensitate stari tensionate de natura etnica sau religioase8 teritoriale sau separatiste8 de contestare a /rontierelor existente si de criminalitatea trans/rontaliera.5ic,idarea comunismului si instaurarea democratiei8 extinderea +A12 si a 0niunii Europene8 desc,iderea /rontierelor8 intensi/icarea /luxului de persoane8 mar/uri8 servicii si capital8 dar in egala masura si de#voltarea te,nologica8 au creat premise /avorabile pentru racordarea noilor democrati la #ona de prosperitate si securitate euroatlantica. Pentru Romania8 toate aceste /enomene8 la care atasam situatia sa geopolitica8 repre#inta importante oportunitati strategice8 potentate de: apartenenta la Alianta +ord Atlantica8 apartenenta in spatiul economic8 politic8 cultural si de securitate a 0niunii Europene8 parteneriatul strategic cu '0A8 cresterea rolului in regiunea Marii +egre in problemele de securitate si energie ale Europei8 gradul ridicat de interoperabilitate a institutiilor de securitate si aparare ale Romaniei cu structuri similare in statle membre ale Aliantei +ord4Atlantice si 0niunii Europene.

2.2.4 Riscuri si amenintari

Riscurile si amenintarile la adresa securitatii nationale a Romaniei sunt percepute8 in principal8 din perspectiva de tara membra a +A12 si a 0E. 9u toate ca pericolul unui ra#boi clasic8 sau al unor agresiuni militare conventionale este putin probabil8 tara noastra nu poate negli7a asemenea riscuri care ar demonstra vulnerabilitatea ma7ora la adresa securitatii proprii si a capacitatii de actiune8 pentru indeplinirea obligatiilor internationale asumate. In aceasta categorie avem riscurile legate de securitatea si apararea /rontierelor si amintim /aptul ca granitele Romaniei repre#inta /rontiera de est a celor doua organi#atii. 2 serie de noi amenintari8 de natura militara sau non4militara8 inclusiv cele care se 1"

mani/esta sub /orma agresiunilor in/ormatice sau in/ormationale8 generate de mediul international8 dar si de mediul intern8 sporesc gradul de pericol si al probabilitatii de producere8 a/ectand in modul cel mai grav securitatea cetatenilor romani8 a statului roman sau a organi#atiilor din care Romania /ace parte. In conditiile accelerarii proceselor globale si ale de#voltarii te,nologice8 cand distantele geogra/ice devin mai putin importante8 aparitia unor asemenea /enomene negative trebuie descoperite oportun indi/erent de locul unde ele se produc8 iar evaluarea lor trebuie /acuta din punctul de vedere al caracterului indivi#ibil al securitatii globale. 9ontracararea acestor /enomene trebuie sa /ie /erma si e/icienta8 inclusiv la distante mari /ata de granitele nationale8 constituind o responsabilitate ma7ora a unei bune guvernari. Principale riscuri si amenintari care pot pune in pericol securitatea nationala a Romaniei sunt detaliate mai 7os: Terorismul International Atacurile teroriste din 11 septembrie 2 1 asupra unor obiective4simbol ale civili#atiei si puterii americane8 actiunile de aceeasi natura ce au urmat in Europa si alte regiuni ale lumii8 demonstrea#a ca terorismul international8 structurat in retele trans/rontaliere8 repre#inta cea mai grava amenintare la adresa vietii si libertatii oamenilor8 a democratiei si a celorlalte valori /undamentale8 pe care se intemeia#a comunitatea democratica a statelor euroatlantice. Retelele teroriste au acces la te,nologia moderna si se pot /olosi de trans/eruri bancare8 precum si mi7loace de comunicare rapida8 de in/rastructura si suportul primit de la organi#atii extremiste8 de criminalitatea trans/rontaliera8 sau de regimurile corupte care nu pot guverna democratic8 ast/el ca8 pot provoca pierderi masive de vieti omenesti si distrugeri materiale de mare amploare8 consecintele acestor actiuni devenind devastatoare. 9onclu#ia este destul de pesimista: /iecare stat in parte cat si comunitatea internationala8 in ansamblu8 sunt vulnerabile in /ata terorismului international8 contracararea lui repre#entand o cerinta vitalaC Proliferarea armelor de distrugere in masa Armele nucleare8 c,imice8 biologice si radiologice constituie o alta amenintare deosebit de grava daca ne gandim la potentialul de distrugere8 in conditiile in care: accesul la acestea devine tot mai usor din punct de vedere te,nologic8 tentatia dobandirii sporeste amenintator8 se de#volta noi tipuri de mi7loace de lupta si de transport8 luandu4se in calcul in permanenta posibilitatea /olosirii in cadrul operatiunilor militare. In acelasi timp asistam la o scaderea a garantiilor de comportament responsabil al autoritatilor ce intra in posesia lor si este ca#ul regimurilor politice animate de ideologii politice sau religioase extremiste. Conflictele regionale Desi asistam la o evolutie po#itiva in ultimul deceniu8 care au /acut din Europa un loc mai sigur si prosper8 po#itia pe care o are Romania nu este cea mai /avorabila8 tinand cont de /aptul ca aceasta este o po#itie in care exista con/licte locale8 cu implicatii pro/unde pentru pacea si securitatea regionala europeana. 9on/lictele inter4etnice sau religioase au un puternic substrat politic si repre#inta o amenintare grava la adresa securitatii regionale8 c,iar daca in urma e/orturilor autoritatiilor ele sunt tinute sub control. Aceste con/licte8 impreuna cu alte stari tensionate8 tendinte separatiste8 dispute teritoriale si situatii de instabilitate din apropierea tarii noastre8 generea#a 1$

incertitudine8 determina irosirea resurselor si duc la ridicarea nivelului de saracie8 alimentand in acelasi timp si alte /orme de violenta8 criminalitate si /avori#and aparitia terorismului. Criminalitatea transnationala organizata Repre#inta o amenintare globala in evolutie8 care a dobandit capacitatea de a in/luenta politica statelor si activitatea institutiilor democratice8 constituind atat o expresie a proli/erarii unor /enomene negative care se ampli/ica in conditiile globali#arii8 cat si o consecinta directa a gestionarii ine/iciente a sc,imbarilor politice8 economice si sociale8 care s4au produs in Europa 9entrala8 de Est si de 'ud4Est8 odata cu disparitia regimului comunist. 'patiul in care se a/la Romania8 este sursa8 #ona de tran#it si destinatie a unor activitati criminale constand in: tra/ic ilegal de armament8 munitii si explo#ivi8 tra/ic de narcotice8 migratie ilegala si tra/ic de /iinte umane8 tra/ic de produse contra/acute8 activitati de spalare a banilor si alte aspecte ale criminalitatii economico4/inanciare8 aceste activitati /iind /avori#ate de existenta con/lictelor locale. 0n rol important in securitatea internationala il au statele care trebuie sa promove#e o gestiune e/icienta a treburilor publice8 sa asigure exercitarea responsabila si e/icienta a puterii8 in comun acord cu principiile democratiei si cu respectarea drepturilor omului. Aceasta ec,ivalea#a cu >>buna guvernare??8 domeniu in care momentan tara noastra s4a inregistrat8 datorita progreselor insemnate. Momentan insa8 exista si pareri contrare acestei /ormule8 pornind de la neintelegerile politice din interiorul Romaniei.%enomenul de guvernare ine/icienta se datorea#a coruptiei la nivel institutional8 mani/estat prin ine/icienta administratiei publice8 lipsa de transparenta si de responsabilitate publica8 birocratia excesiva si tendintele autoritariste8 care merg pana la pierderea increderii cetatenilor in institutiile publice. Aceasta guvernare ine/icienta8 a pus deseori Romania in pericol8 si aici /ac re/erire la drepturile si libertatile /undamentale ale omului8 a/ectand in acelasi timp indeplinirea obligatiilor internationale ale unor state8 inclusiv cele care ating problema protectiei identitatii nationale. 'ecuritatea nationala a Romaniei poate /i pusa in pericol de o serie de /enomene grave8 de natura geo/i#ica8 meteo4climatica ori asociata8 provenind din mediu sau re/lectand degradarea acestuia8 inclusiv ca o consecinta a activitatii umane periculoase si daunatoare. Intre acestea sunt amintitie: catastro/ele naturale sau alte /enomene de tip geo4climatic sau meteo4climatic : cutremure8 inundatii8 incal#ire globala etc<8 tendinta de epui#are a unor resurse vitale8 catastro/e industriale si ecologice : pierderea unui numar ridicat de vieti omenesti<8 precum si posibilitatea de producere a unor pandemii. Aceste riscuri pot /i ampli/icate de existenta unor vulnerabilitati si dis/unctionalitati8 intre care: dependenta de anumite resurse care sunt greu accesibile8 tendintele negative pe plan demogra/ic si migratia masiva8 insecuritatea sociala8 persistenta starii de saracie cronica si accentuarea di/erentelor sociale8 in/rastructura slab de#voltata si insu/icient prote7ata8 carentele organi#atorice8 di/icultatile de adaptare a sistemului de invatamant la cerintele societatii8organi#area inadecvata a resurselor alocate pentru managementul situatiilor de cri#a si altele. 1&

'trategia de securitate a Romaniei din 2 (8 are ca scop mobili#area e/orturilor natiunii pentru accelerarea proceselor de moderni#are8 care sa garante#e prosperitatea tarii8 intr4o lume mai sigura si mai buna si vi#ea#a promovarea /erma a libertatilor politice8 economice si sociale. Aceasta urmareste si urmatoarele aspecte: identi/icarea oportuna si contracararea pro4activa a riscurilor si amenintarilor8 prevenirea con/lictelor si managementul e/icient al riscurilor8 al situatiilor de cri#a si al consecintelor lor8 participarea activa la promovarea democratiei si contructia securitatii si prosperitatii in vecinatatea Romaniei si in alte #one de interes strategic8 precum si imbunatatirea capabilitatilor nationale.

1(

2.3 Perspective !untington

internationale

noi

si

vechi:

issinger

si

2.3.1 Perspecti#a lui 'issinger

Aborde# problema securitatii internationale8 ba#ata pe prima perspectiva8 cea o/erita de -issinger8 iar parerea mea personala este de a aproba aceasta situatie. 9onsider ca 'tatele 0nite doresc sa imprime altor natiuni valorile sale8 considerandu4le universal valabile si cred in aceeasi masura ca interesele acesteia sunt deseori ascunse. In studiul sau8 acesta mentionea#a ca relatiile internationale 6au devenit pentru intaia oara cu adevarat globale=1&8 intrucat noua ordine mondiala va cuprinde in vi#iunea lui -issinger 6 H cel putin sase mari puteri 'tatele 0nite8 Europa8 9,ina8 Iaponia8 Rusia si probabil8 India precum si o multitudine de tari mi7locii si mai mici=1(. Acelasi autor considera ca pentru America8 6reconcilierea diverselor valori si a experientei istoriceH va /i o experienta inedita8 insemnand o negare /ie a i#olarii ultimului secol8 /ie a ,egemoniei de /acto a Ra#boiului receH=. 9apitolul +oua ordine mondiala reconsiderata abordea#a aceeasi prblema si se pare ca America este cea care doreste sa construiasca o noua ordine mondiala prin aplicarea valorilor sale interne8 iar Ra#boiul Rece a produs o tentative si mai mare de a 6 remodela mediul international potrivit imaginii Americii=8 mai ales ca 'tatele 0nite repre#inta singura superputere care poate interveni in orice parte a globului. -issinger vorbeste de interesele egoiste ale Americii8 pe care aceasta nu le recunoscuse inca. Prin participarea la ra#boaie mondiale sau in con/licte locale8 6 liderii americani au pretins intotdeauna ca lupta in numele principiilor8 nu al interesului.=1!8 insa cu toate acestea 6 H nici o tara nu are capacitatea de a4si impune toate pre/erintele restului omenirii= si dupa cum observam in acelasi capitol America a re/u#at sa /ie puterea suprema8 c,iar daca a detinut monopolul nuclear si a 6 dispretuit ec,ilibrul puterii c,iar si atunci cand a condus=. Aceeasi problema este studiata si de 'te/ano ;u##ini8 care speci/ica /aptul ca 6Hmulte dintre lucrurile care a/ectea#a in mod vital ordinea internationala scapa controlului direct al marilor puteri=1)8 ast/el ca 6H o politica externa care privilegia#a balanta principala militara a puterii ca mi7loc de a impune sau a sc,imba cu adevarat ordinea : cu una legitima< poate avea success numai acolo unde aceasta balanta are un control real asupra evenimentelor.= Exista o libertate a executivului American in ceea ce priveste politica externa8 domeniu care era considerat ca /iind independent8 ast/el ca a /ost introdus Kar PoDer Act : dupa
1& 1(

.enrL -issinger 6Diplomatia=8 9ap 1 6 +oua 2rdine Mondiala=8 pag 21 .enrL -issinger 6Diplomatia=8 9ap 1 6 +oua 2rdine Mondiala=8 pag 21 1! .enrL -issinger 6Diplomatia=8 9ap "1 6 +oua 2rdine Mondiala reconsiderata=8 pag ! & 1) 'te/ano ;u##ini 6 Realism si Relatii Internationale=8 9ap ! 6 Politica destinderii: -issinger si limitele diplomatiei >>concertului??=8 pag 133.

1!

Ra#boiul din *ietnam<8 care presupunea aprobarea oricarei actiune in domeniul politicii externe de catre 9ongres. Acest studiu o/era si o conclu#ie la 6caracterul alunecos al puterii= si la tendinta marilor puteri de a tine sub control situatia internationala8 idMe pentru care -issinger a 6 H/acut tot posibilul ca sperantele sale sa se indeplineasca=13.

2.3.2 Perspecti#a lui (untington) Raz*oaiele liniilor e +alie

Acest capitol apare anali#at de 'amuel P. .untington in 6 Re/acerea 2rdinii Mondiale= si as dori sa redau cateva aspecte8 pe care le consider esentiale. Ra#boiul a/g,an a inceput datorita sustinerii 0niunii 'ovietice a unui satelit8 la care 'tatele 0nite au reactionat destul de viguros8 organi#and si a7utand cu bani insurgentii a/g,ani ce re#istau /ortelor sovietice. 'e pare ca8 pentru americani aceasta in/rangere a 0niunii 'ovietice a repre#entat una dintre doctrinele Reagan de incura7are a re#i#tentei armate8 /ata de regimurile comuniste8 precum si o umilire a sovieticilor. Pe de alta parte8 pentru a/g,ani acest ra#boi a insemnat 6 Hprima re#istenta reusita la o putere straina care nu s4a ba#at pe principii nationaliste sau socialisteH8 ci pe principii islamice=2 .Aceasta victorie a dat un spri7in extraordinar in puterea islamica si a /ost va#uta ca un Ii,ad comparabil cu in/rangerea rusilor de catre 7apone#i in 13 &8 victorie pe care musulmanii o vad ca o victorie a Islamului. 6Dolarii si rac,etele americane au /ost indispensabile pentru in/rangerea sovieticilor=218 dar si e/ortul colectiv al Islamului8 al guvernelor respective si a diverselor grupari8 care au dorit o victorie impotriva sovieticilor. 'e pare ca spri7inul supreme a venit din partea Arabiei 'audite8 care au dat intre 13)$ si 13)( &2& milioane de N pentru re#istenta8 iar di/erenta pana la !1& milioane N a venit din partea 'tatelor 0nite. In anul 133" guvernul a/g,an a mai /ost aprovi#ionat cu 13" milioane N. Intre alte elemente importante in acest ra#boi amintesc si despre participarea a 2&. de voluntari din tarile islamice8 in principal din tarile arabe8 recrutatii participand la antrenamentele tinute de serviciul de spiona7 al Pa@istanului : tara care a procurat o ba#a externa indispensabila re#istentei8 la /el si spri7inul logistic de alta natura<. Pa@istanul a c,eltuit banii americanilor si a directionat !&O dintre /onduri gruparilor islamice /undamentaliste8 dintre care & O mergand spre /ractiunea sunita extrem de /undamentalista8 condusa de ;ulbuddin .e@matLar. Participantii la ra#boi se considerau anti4occidentali8 cu toate ca duceau o lupta impotriva sovieticilor8 considerand agentiile
13

'te/ano ;u##ini 6 Realism si Relatii Internationale=8 9ap ! 6 Politica destinderii: -issinger si limitele diplomatiei >>concertului??=8 pag 2 !C 2 'amuel P. .untington 6 9iocnirea civili#atiilor si re/acerea ordinii mondiale=8 9ap 1 6De la Ra#boaiele de tran#itie la ra#boaiele liniilor de /alie=8 pag "(!C 21 'amuel P. .untington 6 9iocnirea civili#atiilor si re/acerea ordinii mondiale=8 9ap 1 6De la Ra#boaiele de tran#itie la ra#boaiele liniilor de /alie=8 pag "(!C

1)

de a7utor umanitar imorale si subversive pentru Islam.0niunea 'ovietica a /ost invinsa si mentione# cele trei elemente pe care aceasta nu le luase in calcul: te,nologia americanilor8 banii sauditi8 precum si #elul si demogra/ia musulmanilor. 9onclu#iile ra#boiului: constituirea unei coalitii de organi#atii islamiste ce intentionea#a sa promove#e Islamul impotriva tuturor /ortelor non4musulmane8 o ec,ipa de luptatori experimentati8 campuri de antrenament8 /acilitate logistice8 o retea elaborate trans4 islamica de relatii personale si organi#ationale8 ec,ipament militarL : intre " 4& de rac,ete 'tinger<8 insa toate eceste elemente nu ec,ivalea#a cu victoria obtinuta impotriva sovieticilor. Intre a/irmatiile momentului8 redau a/irmatia unui demnitar8 care considera ca 6Ha /ost in/ranta una dintre cele doua superputeri si acum se lucrea#a asupra celei de4a doua= 22. Este cunoscut /aptul ca Ra#boiul din ;ol/ a devenit un ra#boi al civili#atiilor8 deoarece 2ccidentul a intervenit militar intr4un con/lict musulman8 occidentalii au spri7init covarsitor aceasta interventie8 privita de musulmani ca un ra#boi impotriva lor. Asadar8 guvernele arabe si musulmane au /ost initial divi#ate in lagatura cu ra#boiul. In 133 8 'addam .ussein a violat sanctitatea granitelor si in august 133 8 5iga Araba a votat cu ma7oritate : 1$ pentru8 2 impotriva8 & abtineri sau absente< in /avoarea condamnarii actiunii acestuia. Egipt8 'iria au ca#ut de acord pentru a contribui cu un numar mare de trupe8 in timp ce Pa@istan8 Maroc si Aanglades, cu un numar mai mic de trupe la coalitia anti4ira@iana8 organi#ata de 'tatele 0nite. Pentru a4si intari po#itia de a intra in Europa8 1urcia a inc,is conducta de petrol ce tran#ita teritoriul sau dinspre Ira@ spre Marea Mediterana si a permis in acelasi timp8 /olosirea de catre coalitie a ba#elor sale aeriene.2 serie de state au cerut anularea datoriei lor externe8 in timp ce altele au spri7init Ira@ul si au condamnat interventia occidentala. In timp ce unele guverne musulmane au /ost initial divi#ate8 opinia publica araba si musulmana a /ost de la inceput anti4occidentala si con/orm unui observator american 6 PHQ lumea araba isi agita resentimentele impotriva '0A8 /oarte putin capabila sa adapte#e compo#itia sa mu#icala la perspectivele unui lider arab indea7uns de cura7os ca sa s/ide#e cea mai mare putere de pe pamant= 2". Acesta este momentul in care numerosi musulmani il considera pe 'addam .ussein un 6 erou musulman=8 spri7inul pentru acesta venind in mod paradoxal tocmai din statele in care libertatea de expresie era mai putin restrictionata. 9i/rele unor diverse sonda7e de opinie8 condamna 'tatele 0nite de Ra#boi si nu sunt de acord cu pre#enta acesteia in ;ol/. Intelectualii arabi8 au incercat sa /ormule#e rationamente complicate pentru a trece cu vederea actiunea lui 'addam8 dar si pentru a
22

'amuel P. .untington 6 9iocnirea civili#atiilor si re/acerea ordinii mondiale=8 9ap 1 6De la Ra#boaiele de tran#itie la ra#boaiele liniilor de /alie=8 pag "()Cdeclaratia lui 1im Keiner8 6AloDbac@ /rom t,e A/g,an Aattle/ield=8 +eD Ror@ 1imes Maga#ine8 1" martie 133$8 pag &$.
2"

'amuel P. .untington 6 9iocnirea civili#atiilor si re/acerea ordinii mondiale=8 9ap 1 6De la Ra#boaiele de tran#itie la ra#boaiele liniilor de /alie=8 pag "(38 declaratia lui .arrison I. ;oldin8 +eD Ror@ 1imes8 2) august 13328 p. A2&

13

denunta interventia occidentalilor.Desi ma7oritatea musulmanilor considera ca 'addam este 6 un tiran sangeros=8 aceasta interventie trebuia re#olvata in /amilie8 tocmai pentru ca aceia care au intervenit in numele 7ustitiei internationale au /acut4o pentru a4si prote7a propriile interese si pentru a mentine subordonarea araba /ata de 2ccident. 9onclu#ia nu era complexa si venea din partea tuturor musulmanilor : 'addam a gresit prin inva#ia sa8 2ccidentul a gresit si mai mult intervenind8 prin urmare 'addam are dreptate cand lupta cu 2ccidentul si noi avem dreptate spri7inindu4l.'e pare ca urma un ra#boi nu al lumii cu Ira@ul8 ci al 2ccidentului impotriva Islamului8 un ra#boi impotriva tuturor arabilor si musulmanilor. In aceeasi perioada8 presedintele Aus, /acea diverse a/irmatii8 in care pre#enta lui Dumne#eu intarea perceptia araba8 potrivit careia a /ost un ra#boi religios. Aus, amintea si de 6 atacurile mercenare8 calculate ale bandelor pre4 islamice din secolul *II si cruciadele crestine ce au urmat=8 ceea ce a necesitat in replica o mobili#are a Ii,ad4ului. +e con/runtam cu o reducere a vec,ilor di/erente intre musulmani si o ampli/icare a di/erentelor intre Islam si 2ccident. 1reptat8 di/erentele intre statele musulmane s4au micsorat8 acestea a7ungand la o po#itie comuna in ceea ce priveste ra#boiul impotriva 2ccidentului8 stabilind argumente complexe in spri7inul acestei actiuni. In august 133 8 trei guverne au votat in /avoarea unei motiuni de condamnare a interventiei americane. In aceasta perioada e/ortul militar occidental a /ost putin spri7init de catre cei din civili#atiile non4occidentale si non4musulmane. 6Ra#boiul din ;ol/ a inceput ca un Ra#boi intre Ira@ si -uDeit si a devenit apoi un ra#boi intre Ira@ si 2ccident8 pe urma unul intre Islam si 2ccident si eventual a inceput sa /ie va#ut de ma7oritatea non4occidentalilor ca un ra#boi al estului versus vest8 >>un ra#boi al omului alb8 o noua i#bucnirea a imperialismului de moda vec,e??=2$. Ra#boiul castigat de 2ccidentali a adus o opinie critica la adresa pre#entei militare a '0A in ;ol/8 intrucat eliberarea din -uDeit a lasat putine argumente in /avoarea pre#entei americane.2pinia a devenit din ce in ce mai intelegatoare in legatura cu Ira@4ul si statele care se alaturasera coalitiei si4au sc,imbat vi#iunea asupra acestui aspect. '4a introdus o #ona de interdictie aeriana in sudul Ira@ului8 cu care multi nu au /ost de acord. 9u toate acestea8 in iunie133"8 asupra Ira@ului au avut loc atacuri aeriene8 ordonate de pesedintele 9linton8 ca urmare a incercarii de asasinare a /ostului presedinte Aus,8 de catre Ira@8 opinia multor state /iind impartita intre: Israel8 care acorda spri7in in raidul aerian8 Rusia care il considera ca pe un act 7usti/icat8 9,ina se arata ingri7orata8 Arabia 'audita si emiratele din ;ol/ nu s4au pronuntat8 iar Iranul a considerat aceasta actiune ca /iind /lagranta. Ra#boiul din ;ol/ a /ost primul ra#boi intre civili#atii8 dupa Ra#boiul Rece8 cu mi#a daca volumul de cele mai mari re#erve de petrol ale lumii vor /i controlate de sauditi si guvernele emirilor8 dependente de puterea militara a 2ccidentului in privinta securitatii8
2$

'amuel P. .untington 6 9iocnirea civili#atiilor si re/acerea ordinii mondiale=8 9ap 1 6De la Ra#boaiele de tran#itie la ra#boaiele liniilor de /alie=8 pag "!"8 citat in 'aturdaL 'tar : Io,annesburg<8 13 ianuarie 13318 p."C Economist8 2( ianuarie 13318 pp."14""

sau daca el va /i controlat de regimuri independente anti4occidentale care ar /olosi petrolul ca arma impotriva 2ccidentului. 2ccidentul a sporit prin aceasta lupta dependenta de securitate a statelor din ;ol/ /ata de 2ccident si a reali#at o pre#enta militara extinsa pe timp de pace. Inainte de acest ra#boi8 Iranul8 Ira@ul si 9onsiliul de 9ooperare al ;ol/ului si '0A s4au luptat pentru in/luenta in ;ol/8 insa dupa ra#boi8 ;ol/ul Persic a devenit un loc american. 9onclu#ionand acest capitol8 imi sustin parerea con/orm careia 'tatele 0nite doresc sa isi urmareasca propriile interese8 sa isi imprime propriile valori asupra natiunilor vecine si nu numai8 precum si ideea ca acestea doresc sa ramana singurasuperputere.

21

" Relatiile Romania Statele #nite$ Romania% N&'( si Romania % #E

3.1 Relatiile Romania Statele ,nite
1imp de aproape 2 de ani8 de la 7umatatea anilor 13( 8 pana la inceputul anilor 13) 8 Romania a /ost tara cea mai ras/atata de 'tatele 0nite8 dintre celelalte tari comuniste8 membre ale 1ratatului de la *arsovia. 9atre anul 13)38 ea se situa insa pe ultimul loc in oc,ii 'tatelor 0nite. Printre motivele acestei sc,imbari se numara cresterea represiunii din Romania8 programele de re/orma din 0niunea 'ovietica si Europa de Rasarit8 precum si sc,imbarea prioritatilCor '0A in abordarea acestei relatii.=+eantelegerile /undamentale si lipsa de comunicare au 7ucat8 de asemnea un anume rol=2&. Daca /acem o scurta recapitulare a istoriei relatiilor dintre Romania si 'tatele 0nite8 in perioada anterioara 7umatatii anului 13)&8 vom reusi sa stabilim cadrul adecvat pentru clari/icarea evenimentelor din acea perioada. 'tatele 0nite au stabilit relatii consulare si mai apoi relatii diplomatice cu Romania8 imediat dupa ce tara noastra a iesit de sub dominatia 2tomana in anul 1)( . Discutiile bilaterale romano4americane din perioada anterioara celui de4al doilea Ra#boi Mondial8 s4au concentrat in mare parte asupra problemelor economice. 9a o prevestire a ceea ce urma sa vina8 ele au inclus ingri7orarea 'tatelor 0nite /ata de tratamentul aplicat de Romania populatiei sale minoritare8 in special minoritatilor evreiesti8 precum si temerea romanilor /ata de pierderea /ortei de munca8 ca urmare a emigrarii.Romania s4a aliat mai apoi cu ;ermania na#ista in noiembrie 13$ si a declarat ra#boi 'tatelor 0nite pe 12 decembrie 13$18 contribuind cu trupe la e/ortul germanilor indreptat impotriva 0niunii 'ovietice8 dar a trecut de partea aliatilor in august 13$$. 1rupele sovietice au ocupat Romania incepand cu august 13$$8 /acilitand /ormarea unui prim guvern4paravan pentru comunisti. '0A au restabilit relatii diplomatice cu Aucurestiul abia in 13$!8 dar au tratat Romania ca pe un tipic >> satelit?? sovietic. In cursul anilor 13$ 413& relatiile dintre cele doua tari au ramas re#ervate si reci. In luna martie 13( 8 'tatele 0nite si Romania au semnat Acordul %inanciar8 re#olvandu4se ast/el pretentiile /inanciare existente intre cele doua parti8 ca urmare a nationali#arii proprietatilor americane de catre regimul comunist instalat in Romania dupa cel de4al doilea Ra#boi Mondial. In luna decembrie a aceluiasi an8 cele doua state au semnat si Programul de 'c,imburi 9ulturale si 1e,nice8 dar principala sc,imbare in relatiile romano4americane s4a produs in primavara anului 13($ :inainte de ascensiunea la putere a lui +icolae 9eausescu<8 cand o plenara a 9omitetului 9entral al Partidului 9omunist Roman8 din aprilie 13($8 a rea/irmat public ,otararea Romaniei de a /i un stat socialist independent si a declarat neutralitatea Romaniei in disputa 9,ina40niunea 'ovietica.
2&

Roger -ir@8 Mircea Raceanu 6Romania impotriva 'tatelor 0nite. Diplomatia absurdului 13)&413)3=8 9apitolul 1 : 9adrul actiunii8 pag.1"

22

'4a mentionat si dorinta Romaniei de a avea relatii cu toate statele8 iar Kas,ingtonul a salutat calduros declaratia mai sus mentionata. Discutiile ce au urmat intre '0A si Romania au dus la o intelegere privind ridicarea relatiilor diplomatice la nivel de Ambasada8 simpli/icandu4se ast/el procesul de acordare de catre '0A a licentelor la export la anumite categorii de produse8 precum si extinderea creditelor pe termen scurt acordate Romaniei prin intermediul Aancii de Export4Import a 'tatelor 0nite. 9el mai important aspect este repre#entat de /aptul ca discutiile la acest nivel au semnalat dorinta ambelor parti de a se ase#a relatiile dintre ele pe o noua ba#a8 mai prieteneasca8 ceea ce a contrastat cu relatiile pe care '0A le avea in acel moment cu ma7oritatea tarilor din Europa de Rasarit. Preocuparile partii americane legate de Ra#boiul din *ietnam8 au incetinit de#voltarea relatiilor cu Romania 8 iar anii urmatori au adus un salt calitativ important intre cele doua state8 odata cu presedentia lui Ric,ard +ixon. Asadar intre 13(3413!!8 administratia +ixon si %ord au marcat perioada cu cele mai stranse relatii bilaterale intre cele doua tari. 9omertul dintre 'tatele 0nite si Romania a crescut cu peste $ milioane N in 13!$8 dar acesta crestere era impiedicata de lipsa tratamentului special acordat prin clau#a natiunii celei mai /avori#ate. Acordarea statutului clau#ei natiunii celei mai /avori#ate Romaniei in 13!&8 urma sa devina simbolul relatiilor speciale dintre cele doua tari si cea mai 6H importanta si reala concesie /acuta Romaniei de administratia +ixon si %ord=2(. Aceasta clau#a a /ost continuata si in timpul presedentiei 9arter8 care a pastrat >> relatiile speciale?? cu Romania si a recomandat prelungirea clau#ei natiunii celei mai /avori#ate. Relatiile au capatat insa un alt impuls atunci cand 9eausescu8 in calitate de repre#entant la 2+08 nu s4a aliat colegilor sai din cadrul 1ratatului de la *arsovia8 care au votat impotriva re#olutiei 2nu din luna ianuarie 13) 8 prin care era condamnata inva#ia sovietica in A/ganistan8 ce avusese loc cu o luna in urma. Relatiile dintre cele doua state s4au deteriorat dupa 13)&8 pentru urmatorii patru ani8 datorita ingri7orarii 'tatelor 0nite pentru situatia legata de drepturile omului in Romania8 ce a pus sub semnul intrebarii si acordarea in continuare a clau#ei natiunii celei mai /avori#ate. 9apitolul 1" al studiului=Romania impotriva 'tatelor 0nite=8 repre#inta un epilog si respectiv cateva lectii8 privind relatiile dintre cele doua state. As dori sa mentione# cateva elemente8 care pre#inta 6Hprivelistea unei drame sumbre si deprimante8 o des/asurare in declin continuu8 marcata de succese si uitari ma7ore pentru ambele parti=2!. Pe masura ce re/orma prindea teren in 0niunea 'ovietica si Europa de Rasarit8 regimul lui 9eausescu devenea mai respingator si mai putin util din punct de vedere politic8 pentru 'tatele 0nite. 2 deteriorare a relatiilor dintre Romania si aceasta din urma era inevitabila. Printre elementele acestui peisa7 dramatic8 regasim:
2(

Roger -ir@8 Mircea Raceanu 6Romania impotriva 'tatelor 0nite. Diplomatia absurdului 13)&413)3=8 9apitolul 1 : 9adrul actiunii8 pag.1&
2!

Roger -ir@8 Mircea Raceanu 6Romania impotriva 'tatelor 0nite. Diplomatia absurdului 13)&413)3=8 9apitolul 1" : Epilog: cateva lectii8 pag." &

2"

/aptul ca /i#ionomia politica a celor doua guverne era atat de di/erita8 a contribuit la crearea unor probleme spinoase in cadrul relatiilor bilateraleC se pare ca niciodata8 nici unul dintre guverne nu a inteles cum operea#a celalat8 Aucurestiul si Kas,ingtonul aveau conceptii di/erite re/eritoare la relatiile dintre state si moduri di/erite de abordare a acestor raporturiC caracterul totalitar al regimului de la Aucuresti8 crea di/icultati diplomatiei romane in des/asurarea unei activitati e/icaceC istoria diplomatiei demonstrea#a ca intre guverne se ivesc probleme importante8 in special atunci cand unul este totalitar8 iar celalalt este democrat. Istoria relatiilor romano4americane din ultima perioada a anilor 13) 8 scoate in evidenta cateva conclu#ii menite sa a7ute la intelegerea si promovarea relatiilor dintre ast/el de state:

unul dintre cele mai importante ,andicapuri in cadrul relatiilor dintre '0A si Romania de4a lungul acestei perioade8 a /ost acela ca membrii conducerii Romaniei8 in mod deosebit 9eausescu8 au supraestimat puterea presedintelui '0A si controlul exercitat de se/ul executiv asupra societatii americaneC el a va#ut in '0A o tara similara Romaniei8 unde 9eausescu putea ignora sau adopta prevederi legale sau in domeniul legislativ oricand8 doar pentru a /ace >>ce po/tea??C conducatorii romani considerau ca ceea ce e valabil pentru ei8 in mod sigur e valabil si pentru o persoana importanta ca presedintele '0AC ast/el conducerea de la Aucuresti vedea in aproape tot ce se intampla in '0A8 e/ectul unei incura7ari sau cel putin al unei aprobari tacite a presedintelui '0AC aceasta i4 a condus nu numai la solicitari care apareau ridicole in oc,ii americanilor8 dar si la calcule complet gresite cu privire la po#itia guvernului 'tatelor 0niteC o eroare importanta de calcul a/ost impresia guvernului roman si a lui 9eausescu personal8 ca guvernul '0A ar /i ordonat actiuni prin care unele voci iredentiste8 cereau retrocedarea 1ransilvaniei catre 0ngariaC o alta consecinta a supraestimarii puterii presedintelui american a /ost totala neancredere a partii romanesti /ata de cele a/irmate de o/icialitatile americane si anume ca din punct de vedere legal presedintele Reagan nu putea /ace ceea ce ii solicita guvernul roman: exemplu: reactia partii romanesti /ata de retragerea de catre '0A in 13)! a Regimului ;enerali#at de Pre/erinte *amale ;'P8 pentru exporturile romanesti pe piata americana<C Romania a considerat aceasta actiune drept ostila. Insa relatiile Romaniei cu 'tatele 0nite8 au bene/iciat tangential ca re#ultat al masurilor luate de Romania pentru motive cu totul di/erite.Ast/el8 po#itia Romaniei8 singura tara din cadrul 1ratatului de la *arsovia8 care a participat la 2limpiada de vara din 13)$ de la 5os Angeles8 desi a /ost in masura o consecinta a politicii Romaniei /ata de 0niunea 'ovietica8 i4a adus o publicitate extraordinar de /avorabila in 'tatele 0nite. 1ratamentul relativ tolerant al guvernului /ata de comunitatea evreiasca din Romania si /aptul ca aceasta permitea evreilor sa emigre#e in Israel8 desi era motivat in mare parte de politica de independenta a lui 9eausescu si dorinta de a /i considerat un se/ de stat de talie internationala8 precum si bene/iciile /inanciare provenite din Israel8 au convins comunitatea evreiasca din '0A sa plede#e in /avoarea clau#ei pentru Romania. Revolutiile europene din 13)38 au /ost in primul rand8 un /enomen central european8 atat datorita ariei de pornire8 cat si datorita consecintelor 8 a cadrului de re/erinta pe care il vor 2$

repre#enta pentru evaluarea procesului revolutionar. 9ele trei state care vor /i primele >>laboratoare ale tran#itiei spre regimurile democratice??2)8 Polonia8 9e,oslovacia si 0ngaria8 au avut o serie de experiente antitotalitare care vor converge spre a/irmarea unei speci/icitati a tran#itiei spre democratie si economie de piata. Procesele de integrare +A12 si 0niunea Europeana indica o vi#ibila pre/erinta pentru aceste state8 iar integrarea in doua vite#e este o realitate care pune o linie de separatie8 mai mult sau mai putin precisa8 intre cele trei state si restul. Democratia8 a carui stabilitate si bene/icii sunt evidente in occidentul european si in '0A8 a constituit re/erinta revolutiilor din 13)3. Intre di/eritele modele de urmat selectia putea sa se /aca in /unctie de proximitatea geogra/ica8 de istoria comuna8 dar si de traditiile institutionale de la care Polonia8 9e,ia8 0ngaria si Romania se puteau revendica. Romania se incadrea#a in noile constitutii central4europene si a /ost incadrata ca stat unitar:= Romania este stat national8 suveran si independent8 unitar si indivi#ibil=23 articolul 1 al 9onstitutiei din decembrie 1331. In Romania revolutia8 ca element /ondator8 a dat nastere unui regim a carui osatura institutionala a /ost sc,itata pe 22 decembrie 13)3. Problema Romaniei se di/erentia#a in acest punct de a celorlalte trei state central europene. Amintim ca revolutia violenta8 ce a constituit speci/icacitatea ca#ului romanesc8 isi are originea in ba#a di/erita de la care regimul comunist romanesc s4a revendicat. +ational4 comunismul a dus la o raceala a relatiilor romano4sovietice si romano4americane8 datorita dictaturii rigide a lui 9eausescu.Inexistenta de#baterilor in interiorul partidului comunist8 incapacitatea acestuia de a genera o cat de mica tendinta re/ormatoare a dus la /orma violenta a revolutiei romanesti. Problema legitimitatii guvernarii in Romania dupa 13)3 a /ost strans legata de interpretarea Revolutiei. Iuridic vorbind8 Romania cunoaste un regim intermediar8 caracteri#at prin alegerea directa a presedintelui8 ce dispune de de cateva puteri importante8 situat intre cel pre#idential si cel parlamentar8 numit Duverger. 'istemul intermediar a initiat si o serie de comentarii8 care au aparut si in presa8 legate de /aptul ca Romania vindea pe ascuns ec,ipament militar sovietic 'tatelor 0nite si ca /amilia 9eausescu era direct implicata in acest proces de van#are. Dupa instalarea %rontului 'alvarii +ationale la conducerea Romaniei8 in spatele cortinei s4a des/asurat o puternica lupta pentru in/luenta intre gruparea spri7inita de Mi,ail ;orbaciov si cea spri7inita de 2ccident. Ambele tabere au /ost puternic repre#entate in conducerea Romaniei. Daca ar /i existat doar o tabara a 0niunii 'ovietice8 Partidul 9omunist Roman nici nu ar /i /ost des/iintat8 ci re/ormat si nici membrii 9omitetului Politic Executiv nu ar /i /ost acu#ati si condamnati in bloc8 la comanda pentru invinuiri ne/ondate.

2)

9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=89ap. ".(: 1ipologii ale regimurilor politice in Europa 9entrala dupa 13)38 pag. !$C 23 9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=89ap. ".(: 1ipologii ale regimurilor politice in Europa 9entrala dupa 13)38 pag. !&C

2&

2 incercare de preluare a initiativei principale de catre tabara spri7inita de 2ccident8 s4a petrecut in 12 ianuarie 133 8 cand al doilea om in %rontul 'alvarii +ationale :%'+<8 Dumitru Ma#ilu8 a incercat sa4l inlature pe Ion Iliescu. 9a urmare a distrugerii 'ecuritatii8 activitatea de contraspiona7 a su/erit. 'pionii care erau in tara8 cei care au invadat cu oca#ia evenimentelor petrecute8 ca si agentii lor din randul romanilor si minoritatilor etnice8 au actionat /ara teama8 pregatind un curs al evenimentelor8 care au avut drept urmare8 prabusirea economica a severanitatii Romaniei8 /ara urmarile dorite de societatea romaneasca: integrarea in lumea occidentala8 in conditiile economice din 13)38 respectiv cu un PIA brut ridicat8 /ara soma78 datorii externe si altele. Dupa evenimentele din 13)38 6 Romania parea sa nu mai inmaga#ine#e sentimente /iloruse=" . 1otusi in multe cancelarii est4europene8 Romania a /ost va#uta ca o tara care poate /i c,eia legaturii intre patrulaterul balcanic si puternicul patrulater euro4asiatic8 /ormat de Rusia8 0craina8 Aielorusia si -a#a,stan8 tari cu care Romania este complementara din punct de vedere economi. 9u toate acestea8 Romania are o traditie con7uncturala in politica externa8 /apt dovedit in mai multe momente istorice importante. In acele momente8 Moscova si4a pastrat cateva atuuri diplomatice importante in raport cu Romania. Ea o poate plati usor si ie/tin oricand ar aparea un interes8 cum ar /i al in/luentei globale intr4o parte intinsa a Aalcanilor8 prin Republica Moldova8 al carei control il detine si care nu mai repre#inta8 nici strategic8 nici economic8 un interes ma7or pentru %ederatia Rusa.2ccidentul nu poate o/eri mai nimic8 con/runtat cu imensa cri#a de supraproductie8 el nu poate o/eri po#itii economiei romanesti8 careia 6Htimp de 11 ani i4a recomandat doar restrangerea activitatii8 prin lic,idari sau instrainarea ba#ei materiale conditionate8 sume care pana in anul 13)3 nu repre#entau mare lucru pentru bugetul tarii= "1. Marile con/licte inter4etnice8 insotite de con/runtari violente8 de la 1argu4Mures8 din 1& martie 133 8 au avut in spate scenarii ale unor servicii straine de in/ormatii8 lucru con/irmat de inaltii /unctionari ai statului roman8 inclusiv de se/ul 'RI din acea vreme *irgil Magureanu8 care a declarat televi#iunii PR21*8 ca trebuie sa >>H /ie naiv cel care crede ca serviciile straine nu au actionat la 1argu Mures??8 in timp ce ;elu *oican *oiculescu declara in 1333 ca >>Hin martie 133 s4a incercat din exterior8 de#membrarea Romaniei??. 6Dupa 11 ani de regim politic democratic8 a devenit vi#ibil si pentru categoriile largi ale populatiei ca Romania este o tara greu de condus="28 a/irma 9orvin 5upu. In tara traiesc >>H cateva milioane de cetateni cu ca#ier de drept comun8 alte cateva milioane de tigani8 dintre care un numar mare pune probleme sociale extrem de di/icile si importante de re#olvat pentru guvernanti8 alte aproximativ trei milioane de locuitori sunt repre#entanti ai unor minoritati nationale care au problemele lor si care nu se identi/ica decat in anumite puncte cu idealurile ma7oritatii??.
"

9orvin 5upu 6 Romania sub presiunea Ra#boiului Rece si a Dorintei de Integrare euro4atlantica=8 *ol.28 9ap * Post49omunism Romania dupa 9eausescu8 pag.(!) "1 9orvin 5upu 6 Romania sub presiunea Ra#boiului Rece si a Dorintei de Integrare euro4atlantica=8 *ol.28 9ap * Post49omunism Romania dupa 9eausescu8 pag.(!) "2 9orvin 5upu 6 Romania sub presiunea Ra#boiului Rece si a Dorintei de Integrare euro4atlantica=8 *ol.28 9ap * Post49omunism Romania dupa 9eausescu8 pag.(!)

2(

De aici si evenimentele din noiembrie 133(8 cand Partidul Etnic Mag,iar din Romania a a7uns la putere8 a bene/iciat de concesii ma7ore8 dar a ramas mereu nemultumit si anga7at in a /ormula noi pretentii8 unele dintre ele considerate de multi romani ca /iind de neacceptat pentru un stat national unitar. Dupa evenimentele din 13)38 este inca /oarte greu de spus daca in ansamblu >>Haceasta etapa este una de evolutie sau de involutie??. Drepturile si libertatile cetatenesti8 atat de mult dorite de categoriile largi ale populatiei si care au lipsit in timpul dictaturii8 au /ost castigate in orele de dupa arestarea lui 9eausescu.Restul perioadei a >>H insemnat regres in ma7oritatea domeniilor de la economie8 la cercetare te,nico4stiinti/ica8 la invatamant8 la nivelul de trai8 siguranta sociala8 moralitatea societatii8 siguranta nationala8 suveranitate statala??. 'e pare ca demnitari de va#a ai Romaniei din acea perioada8 precum guvernatorul Aancii +ationale a Romaniei8 ulterior si prim ministru si el /actor responsabil pentru actul de conducere economico4/inanciara al tarii si re#ultatele acesteia8 aprecia la s/arsitul anului 133)8 ca in 133 >> tara a consumat ceea ce avea in camara8 intre 13314133! s4a imprumutat8 iar incepand cu anul 133! isi vinde mobila??. +u putem sa nu reali#am >8 realitatea extrem de dureroasa?? a acestei a/irmatii. Pretul introducerii democratiei este /oarte mare din punct de vedere economic si social8 iar urmarea este ramanerea grava in urma /ata de alte state si /ata de standardele economice sociale ale ma7oritatii populatiei din regimul dictatorial.

3.2 Relatiile Romania%A-.

Dupa destramarea 9AER si a 1ratatului de la *arsovia8 in Romania s4a de#voltat tot mai mult ideea ca tara ar trebui incorporata in 0niunea Europeana si +A12. In /avoarea acestei idei s4a actionat intens mediac8 pre#entandu4se aproape in exclusivitate avanta7ele acestei incorporari politico4militare si ocolindu4se de#avanta7ele economice si de libertate nationale ale procesului. Ma7oritatea populatiei Romaniei8 al carei precedent nu poate /i cuanti/icat8 a spri7init aceste demersuri8 mai ales in primii ani dupa 13)38 in paralel cu indemnul international /oarte mare in aceasta directie. 2 parte a opiniei publice romane dorea si credea intr4o securitate economica si strategica superioara. 6Industria militara a Romaniei8 de4a dreptul in/loritoare inainte de 13)3 si mult invidiata de exportatorii occidentali de arm8 prin intermediul pietelor pe care le detinea si posibilitatilor de productie la costuri mici8 a /ost sacri/icata in sc,imbul promisiunii de integrare in +A128 unde Romania nu trebuia sa intre cu propria industrie de armament8 ci cu arme cumparate de la producatorii occidentali8 mai ales americani="". E/orturile occidentale de a determina Romania sa devina piata pentru armamentul statelor membre +A128 mai ales '0A8 este exempli/icat prin controversele din 133)8 pe marginea ac,i#itionarii a 3( de elicoptere de la 9oncernul American 6Aell .elicopters=. Ele costau 2 miliarde N8 dar intretinerea lor ar /i costat & milioane N pe an. 9and ministrul /inantelor8 un specialist /ara apartenenta politica a pre#entat de#avanta7ele
""

9orvin 5upu 6 Romania sub presiunea Ra#boiului Rece si a Dorintei de Integrare euro4atlantica=8 *ol.28 9ap " Politica Romaniei de integrare in organismele euro4atlantice8 pag.! 2

2!

pentru Romania ale unui asemenea contract8 s4a invocat un pretext si acesta a /ost destituit. 'ub presiunea necesitatii aderarii euro4atlantice8 Romaniei i s4a cerut sa semne#e in prima parte a anului 133!8 tratate apreciate de o mare parte a unor istorici si oameni politici ca /iind de#avanta7oase : tratatul cu 0craina si 0ngaria8 care cuprind stipulatii inacceptabile pentru un stat suveran si anume recunoasterea o/iciala a unor cesiuni teritoriale in est<. 5egat tot de extinderea +A12 si 0E8 s4au a/irmat impedimente legate de neandeplinirea unor standarde economico4sociale si militare8 precum si costuri de aderare ridicate. 1oate problemele ridicate ne indruma spre constatarea ca8 pe linia politicii externe8 Romania s4a gasit in 6eroare de traseu si de modalitate de abordare a negocierii propriilor interese="$8 ea inaintand >> intr4o adevarata /undatura si mai mult in #ona de interes geo4 strategic a %ederatiei Ruse??. 5a 23 martie 2 $8 Romania a devenit aliat +A12.9on/orm site4ului Ministerului A/acerilor Externe8 tara noastra are oportunitatea sa4si pe#inte interesele nationale in cadrul unui sistem de aparare colectiva8 ba#at pe valori democratice si bene/iciind de cele mai solide garantii de securitate din istoria Romaniei. 2biectivele Romaniei ca membru +A128 corespund intereselor nationale si sunt de/inite dupa cum urmea#a: 2 Alianta robusta si relevanta8 ba#ata pe un parteneriat transatlantic solidC ca tara europeana cu vocatie euro4atlantica8 dorim o Alianta puternica si capabila8 sa raspunda e//icient noilor provocari la adresa securitatiiC 9onsolidarea parteneriatului +A128 cu statele din Aalcani8 Europa de Est8 9auca# si Asia 9entrala8 in spri7inul de#voltarii si stabilitatii democratice: Romania considera ca /rontiera comunitatii euro4atlantice8 trebuie sa se opreasca la /rontiera estica a eiC Regiunea Marii +egre este importanta pentru stabilitate euro4atlantica8Romania va contribui la de#voltarea modalitatilor prin care +A12 poate sustine e/orturile statelor Marii +egreC Europa nu poate /i completa /ara integrarea Aalcanilor8in structurile europene si euro4atlanticeC Romania spri7ina integrarea Albaniei8 9roatiei si Macedoniei in +A12C Integrarea 'erbiei si Muntenegru si Aosniei .ertegovina in Parteneriatul pentru PaceC 'pri7inul acordat de Romania Aliantei8 pentru pastrarea deci#iei +A128 de a /i implicate in regiunea -osovoC 5a estul Aliantei Romania a /ost si va continua sa /ie un avocet /erm si activ al consolidarii parteneriatului cu Republica Moldova.
"$

9orvin 5upu 6 Romania sub presiunea Ra#boiului Rece si a Dorintei de Integrare euro4atlantica=8 *ol.28 9ap " Politica Romaniei de integrare in organismele euro4atlantice8 pag.! "

2)

1oate aceste in/ormatii regasite pe site4ul Ministerului de A/aceri Externe8au un rol important in ceea ce priveste succesul Aliantei. In cadrul aceleiasi pagini de in/ormatii8 sunt mentionate si demersurile Aliantei in combaterea terorismului: Alianta a 7ucat si va 7uca un rol ma7or in combaterea terorismuluiC Romania s4a implicat active in aceasta lupta8 inainte de a adera la +A12C '4a spri7init imbunatatirea pac,etului de masuri adoptate la 2 aprilie 2 $8 in vederea sporirii contributiei Aliantei la e/ortul comunitatii internationale de combatere a terorismuluiC Pac,etul de masuri adoptat in cadrul 'ummit4ului de la Istanbul cuprinde: apararea impotriva armelor de distrugere in masaCprotectia aparatelor de #bor impotriva rac,etelor8protectia elicopterelor impotriva amenintarilor terestre8 protectia porturilor8detectarea minelor.

3.3 Relatiile Romania,niunea /uropeana

Romania a devenit stat membru 0E la 1 ianuarie 2 !8 con/orm calendarului stabilit si inc,eind un proces care a inceput inca din anii 133 . Aderarea Romaniei impreuna cu Aulgaria8 inc,eie al *4lea val al extinderii initiat la 1 mai 2 $8 prin aderarea celor opt state din Europa 9entrala si de Est8 alaturi de 9ipru si Malta.In acest moment 0niunea Europeana reuneste 2! de state member si o populatie de $32.) milioane locuitori si care are 2" limbi o/iciale. Romania s4a alaturat ast/el unei uniuni de state 6Heuropene care impartasesc aceleasi valori8 avand in centru respect/ul pentru demnitatea umana8democratia8 statul de drept si respectarea drepturilor omului si libertatilor /undamentale="&. 0niunea Europeana are drept obiective asigurarea pacii si prosperitatii8 printer reali#arile sale numarandu4se spatial 'c,engen8 #ona euro si Piata Interna. 2biectivul principal al Romaniei este constituit de consolidarea progreselor si re/ormelor8 pentru 6H asigurarea unei integrari depline. In structurile comunitareH.Romania doreste sa aduca o contributie active la reali#area proiectelor a/lata pe agenda europeana si sa spri7ine solutii e/iciente pentru problemele 0niunii="(. Romania ia parte direct la elaborarea si adoptarea politicilor comunitare8 contribuind pe /ond la lucrarile tuturor institutiilor comunitare8 la nivel politic si et,nic. Romania va contribui in mod direct la marile linii de politica ale 0niunii :Programul .aga8 'trategia 5isabona8 'trategia de De#voltare Durabila<. Romania doreste sa isi consolide#e aria de libertate8 securitate si 7ustitie8 prin asigurarea unui management e//icient al /rontierelor sale externe. In aceeasi masura8 Romania va continua sa actione#e pentru a continua re/ormele de7a incepute8 ast/el incat sa nu /ie necesara activarea clau#elor de salvgardare.

"& "(

Preluare de pe ,ttp:BBDDD.mae.roBindex.p,pEundeFdocGidF$3&1Gidln@F1GcatF" Preluare de pe ,ttp:BBDDD.mae.roBindex.p,pEundeFdocGidF$3&1Gidln@F1GcatF"

23

3.3.1 Strategia e post0a erare a Romaniei) 200702013

In pre#ent 0niunea Europeana parcurge o etapa de rede/inire a identitatii si a coe#iunii sale interne8 in contextul necesitatii de a se a/irma ca actor competitiv si dinamic intr4o lume in continua globali#are8 dar si pe /undalul >>digerarii??celui de4al cincilea val al extinderii8 inceput in 2 $ cu #ece state si /inali#at prin aderarea Romaniei si a Aulgariei la 1 ianuarie 2 !. 0niunea este intr4un proces de reconectare cu proprii cetateni si de recastigare a sustinerii acestora pentru proiectul politic europeana8 dar in acelasi timp cauta raspunsuri credibile si e/iciente in vederea intaririi rolului sau extern8 pe /ondul parteneriatului8 dar si al competitiei strategice cu '0A si cu Asia de Est. 0niunea trebuie sa /aca /ata provocarii de a se adapta permanent sc,imbarilor generate de o serie de /actori8 atat interni cat si externi. 9onclu#ionanad8 0E este o constructie in >> miscare??8 intr4un context international caracteri#at8 la randul sau de o dinamica accentuata. Aceasta /ace ca pro/ilul Romaniei sa tina cont de oportunitatile existente8 in scopul minimi#arii vulnerabilitatilor tipice unui stat nou membru 0E8 al promovarii unor politici coerente8 avand ca scop cresterea bunastarii cetatenilor romani.

3.3.1.1 Contextul intern

Romania trebuie sa /aca /ata unui context semni/icativ sc,imbat si cu un nivel crescut de interdependente intre 'tatele Memvre8 care necesita un comportament strategic rational si e/icace. Aderarea la 0E constituie oportunitate si mi7locul de a spori calitatea vietii cetatenilor tarii8 iar /aptul ca Romania va /i un stat membru 0E cu un PIA pe cap de locuitor mult sub media europeana accentuea#a nevoia de /olosire e/icienta a resurselor proprii si a /ondurilor comunitare8 de stimulare mai activa a investitiilor straine si auto,tone. Romania are nevoie de mentinerea pe o perioada cat mai lunga a cresterii economice rapide8 ec,ilibrate si durabile8 de institutii puternice si e/iciente8 de un sistem legislativ coerent si de un sistem /iscal predictibil. Ea trebuie sa indeplineasca la termen obligatiile pe care si le4a asumat prin 1ratatul de Aderare si sa contribuie la reali#area obiectivelor Europei 0nite. Aceasta include: moderni#area in/rastructurilor /i#ice8 adaptarea sistemului educational la cerintele europene8 revigorarea cercetarii stiinti/ice si inovarii8 cu accent pe aplicabilitate in practica economica ba#ata pe parteneriatul intre mediul de a/aceri8 universitati si institutele de cercetare8 restructurarea /undamentala a agriculturii si impulsionarea de#voltarii rurale8 precum si consolidarea capacitatii administrative in vederea implementarii acSuis4ului comunitar. Ea trebuie sa actione#e in continuare pentru o de#voltare durabila si pentru protectia mediului8 pentru /lexibilitatea pietei muncii si asigurarea conditiilor pentru de#voltarea unui climat concurential optim. 9a stat membru al 0E8 Romania trebuie sa aplice principiile si valorile /undamentale ale 0niunii: solidaritatea8 consensualitatea si spri7inul de compromis. Ea trebuie sa aborde#e constructiv si cooperant orice problema si sa isi indeplineasca rolul de partener egal in de#voltarea 0niunii Europene. "

Multe documente elaborate in pregatirea aderarii Romaniei la 0E au /acut necesara de/inirea unui cadru strategic care sa stabileasca prioritatile de#voltarii Romaniei in perioada 2 !42 1" si sa reoriente#e ast/el toate strategiile8 politicile8 programele si planurile de actiune sectoriale8 in con/ormitate cu cerintele integrarii rapide si complete. Premisa elaborarii strategiei pre#entate in urmatoarele pagini este aceea ca interesele Romaniei sunt convergente cu cele ale 0E8 iar promovarea intereselor 0E ca entitate8 raspunde8 in egala masura8 intereselor Romaniei. 5a ba#a elaborarii strategiei post4aderare au stat urmatoarele principii: Participare: strategia a /ost construita in cooperare cu toate institutiile care au competente in asigurarea pregatirii Romaniei pentru aderare si in continuarea procesului de integrare in 0EC 9oncordanta cu strategiile si programele nationale existente: strategia uni/ica abordari sectoriale8 contine obiective speci/ice coerente si consistente cu cele preva#ute in principalele documente programatice ale momentuluiC 9orelarea cu strategiile si programele 0E: obiectivele strategiei post4aderare sunt concordante cu cele de/inite in strategiile si programele comunitareC

3.3.1.2 Consolidarea modelului de dezvoltare socio-economica a Romaniei

2biectivul strategic al Romaniei este repre#entat de convergenta cu statele membre ale 0niunii Europene8 in termeni de bunastare individuala a cetatenilor sai si in general a societatii. 9onvergenta cu 0E presupune asigurarea unui ritm de crestere economica mai ridicat decat media comunitara8 pentru un interval de timp su/icient de lung. 1rebuie sa subliniem rolul de instrument de accelerare a procesului de convergenta economica si sociala al P+D 2 !42 1". 'copul principal al acestuia il constituie tocmai reducerea cat mai rapida a disparitatilor de de#voltare socio4economica intre Romania si statele membre 0E. Modelul general al de#voltarii economice este in continua sc,imbare prin promovarea sectoarelor economice cu valoare adaugata si cresterea ponderii sectoarelor ba#ate pe cunoastere. Interventia statului pentru sustinerea unor sectoare economice necompetitive sau masurile sociale protectioniste nu contribuie la asigurarea durabilitatii si se dovedesc vulnerabile in /ata provocarii globali#arii. De#voltarea corelata a in/rastructurilor /i#ice si a capitalul uman repre#inta abordarea corecta a Romaniei in /ata tuturor provocarilor. 9onsolidarea unui model de de#voltare pe aceste doua directii8 in conditiile asigurarii coerentei si a complementaritatii cu instrumentele strategico4programatice de7a existente8 re/lecta ierar,i#area strategica a obiectivelor de de#voltare a Romaniei8 prioriti#are impusa de caracterul limitat al resurselor disponibile. Experienta statelor membre care au atins de7a convergenta cu 0niunea Europeana arata ca succesul este garantat daca rolul statului se axea#a pe de#voltarea in/rastructurilor care sa sustina de#voltarea sectoarelor economice8 in /unctie de situatia Pietei Interne a 0niunii Europens siB sau a pietei globale. 'tatul are datoria sa cree#e8 in primul rand8 "1

premisele de de#voltare pentru sectoarele economice si sa evite interventia directa in de#voltarea acestora. 9onvergenta cu 0E poate /i asigurata doar pe termen lunig si necesita de#voltarea celor doua mari categorii de in/rastructuri8 cele /i#ice si respectiv8 cele umane. De#voltarea in/rastructurilor /i#ice : cum ar /i transporturile8 telecomunicatiile si energia< are avanta7e pe termen lung8 dar si avanta7e economice pe termen mediu8 in sensul ca investitiile ma7ore reali#ate sunt generatoare de crestere economica si conduc de#voltarea de activitati economice conexe. Investitia in capitalul uman : prin educatie8 /ormare pro/esionala8 invatare etc<8 asigura durabilitatea cresterii economice8 avand in vedere ca o populatie educata si sanatoasa este per/ormanta si adaptabila la nivelul 0E si la nivel global.

3.3.1.3 Utilizarea eficienta a fondurilor comunitare

Absorbtia /ondurilor comunitare constituie un obiectiv in sine al strategiei post4aderare8 tinand cont de contributia insemnata pe care eceste /onduri o vor avea la recuperarea decala7elor /ata de nivelul de de#voltare din statele membre 0E. Accesul la aceste resurse /inanciare prin politica europeana de coe#iune repre#inta unul dintre principalele bene/icii economice. Pentru a deveni bene/iciar net al /ondurilor comunitare8 Romania trebuie sa asigure un grad de absorbtie cat mai ridicat al acestora. %ondurile pe care Romania le va primi de la 0niunea Europeana sunt potentiale8 pe cand contributia la bugetul comunitar este certa si repre#inta o obligatie asumata ca stat membru. Aderarea la 0niunea Europeana inscrie Romania in dinamica apro/undarii procesului de integrare europeana. 2btinerea statutului de stat membru al 0E este o conditie necesara8 dar nu su/icienta pentru maximi#area bene/iciilor aderarii. Aplicarea regulilor 0E dupa momentul aderarii este /undamentala pentru atingerea acestui scop. De la 1 ianuarie 2 !8 Romania devenit concurenta directa cu celelalte state membre8 in sensul per/ormantelor economice si institutionale8 inclusiv in vederea atragerii resurselor comunitare si globale. 'e poate estima ca Romania are asigurate premisele unei convergente relativ rapide cu 0E. 2btinerea statutului de membru este o conditie necesara8 dar nu su/icienta pentru maximi#area bene/iciilor aderarii. Aplicarea si consolidarea sistemului legislativ si institutional dupa momentul aderarii sunt /undamentale. ;uvernul Romaniei trebuie sa actuali#e#e pana la s/arsitul anului 2 re/orma administratiei publice si trebuie sa puna accent pe: !8 'trategia privind

4De#voltarea capacitatii autoritatilor si institutiilor publice de a /ormula si implementa politici nationale si locale8 compatibile cu cele comunitare si de a /unctiona la standardele de per/ormanta ale administratiilor nationale din celelalte state membre 0EC

"2

4De/inirea clara a rolului /iecarei structuri in cadrul sistemului administrativ8 cu scopul de a determina un mecanism coerent institutional si de a e/icienti#a procesul de luare a deci#iei si de implementare a normelor europene. Directiile prioritare de actiune sunt enumarate in cele ce urmea#a: 4Aplicarea corespun#atoare a acSuis4ului comunitar8 in paralel cu elaborarea de politici publice nationale si locale8 compatibile cu cele comunitareC 4Acordarea unei atentii sporite domeniilor care /ac obiectul perioadelor de tran#itie negociate si pregatirea institutiilor responsabile pentru implementarea integrala a acSuis4 ului comunitar8 dupa extinderea perioadelor de tran#itieC 49ontinuarea implementarii principiilor generale ale spatiului administrativ european privind legalitatea8 competenta legala8 predictibilitatea8 desc,iderea si transparenta8 raspunderea si responsabilitatea8 e/icienta si e/icacitatea in vederea cresterii calitatii actului administrativC 4De#voltarea actiunii de /ormare a /unctionarilor publici in domeniul a/acerilor europeneC 4Institutionali#area unui dialog sistematic intre autoritatile publice centrale cu cele regionale si locale8 in vederea trans/erului de bune practici in implementarea politicilor comunitareC 49resterea vi#ibilitatii autoritatilor regionale si locale din Romania in cadrul asociatiilor europene si ale colectivitatilor regionale si locale. Avand in vedere si presiunea migratoare extrem de mare de la /rontierele 0niunii8 Romania trebuie sa sustina marile proiecte actuale europene in materie de control al migratiei8 care au ca obiectiv reducerea acestei presiuni. Romania va sustine continuarea demersurilor comune8 pentru asigurarea unui nivel ridicat de securitate8 pentru prote7area drepturilor so libertatilor /undamentale ale cetatenilor8 in deplina concordanta cu orientarile promovate de 'trategia Externa in domeniul Iustitiei si A/acerilor Interne8 adoptata in decembrie 2 &. 2 atentie deosebita se va acorda8 in continuare prevenirii si combaterii terorismului8 criminalitatii organi#ate8 indeosebi a migratiei ilegale8 a tra/icului de persoane8 a tra/icului de droguri8 a tra/icului cu arme si substante inter#ise. Romania va intensi/ica participarea la cooperarea internationala in combaterea criminalitatii organi#ate si a altor amenintari neconventionale la adresa securitatii si va continua de#voltarea retelei atasatilor de a/aceri interne si a o/iterilor de legatura8 care isi des/asoara activitatea in exterior. Mentione# si /aptul ca Romania sustine de#ideratele cuprinse un Programul .A;A8 re/eritoare la implementarea principiului disponibilitatii pentru a deveni operational la 1 ianuarie 2 )8 sau daca este cu putinta c,iar inainte de acest termen. 'e va acorda atentie pregatirii pro/esionale continue precum si capacitatii de cooperare e/ectiva cu agentiile de aplicare a legii din 'tatele Membre si cu 2rgani#atiile Internationale 'peciali#ate. In cadrul 'trategiei Externe in domeniul Iustitiei8 care a /ost adoptat in decembrie 2 &8 apar aspecte importante legate de lupta impotriva crimei organi#ate8 lupta impotriva terorismului8 precum si aspecte legate de lupta impotriva /raudei si a coruptiei. In ceea ce ""

priveste lupta impotriva terorismului8 'trategia mentionea#a /aptul ca Romania continua sa adopte masuri adecvate privind lupta impotriva terorismului si este parte la acorduri internationale importante in acest domeniu. +oul sediu al 9entrului de 9oordonare 2perativa Antiterorista8 a /ost inaugurat in /ebruarie 2 $8 iar in luna aprilie a devenit operational 'istemul +ational de Alerta Antiterorista. A /ost creata si o linie tele/onica gratuita la nivel national8 pentru ca publicul sa poata o/eri in/ormatii care ar putea /i utile in e/ortul de combatere a terorismului.

"$

) Elemente de*initorii pentru Romania

In momentul in care a avut loc colapsul comunismului in 13)38 Romania pare sa se /i regasit intr4un spatiu geopolitic sc,imbat. 5a sud4vest Iugoslavia s4a destramat8 aceeasi soarta a avut4o si 0R'' in 1331. Romania devine treptat un pion important in sud4estul Europei8 mai ales dupa semnarea parteneriatului cu +ato in 133$ si dupa ce in 133" a devenit membra a celui de4al "24lea 9onsiliu al Europei. In general8 opinia romanilor in privinta politicii externe a Romaniei corespunde cu cea adoptata de autoritatile romane8 con/orm sonda7elor de opinie reali#ate in timp. ;allup 2rgani#ation Romania a /ormat intrebari legate de acest aspect8 ast/el incat si in/ormatiile ulterioare sa /ie relevante8 sonda7 din care mentione# urmatoarele date: 1$O dintre romanii intervievati se considera bine si /oarte bine in/ormati cu privire la politica externa atarii noastre8 &$O relativ bine in/ormati si 1&O nu stiu sa raspunda sau nu dau raspuns."&O dintre subiecti aprecia#a po#itiv politica externa a Romaniei din ultimii 1& ani si considera ca diplomatia tarii reuseste sa promove#e interesele noastre in strainatate8 insa decidentul principal ramane presedintele tarii. Dintre cei intervievati (!O considera ca exista o amenintare serioasa la adresa securitatii nationale8 unul dintre motivele principale evocate /iind de#voltarea retelelor teroriste si implicarea in misiunile internationale de mentinerea a pacii. 9on/orm Ministerului A/acerilor Externe8 politica externa a Romaniei trebuie sa respecte urmatoarele conditii: coe#iunea la nivel comunitar8 dar si bilateral dintre obiectivele strategiei de politica externa ale Romaniei si obiectivele tarilor membre 0E si +A128 coordonarea interministeriala si o mai buna comunicare in ;uvern8 pentru a putea o/eri credibilitate8 substanta si coerenta politicii externe8 respectarea si aplicarea e/ectiva a anga7amentelor din cadrul +A12. Pe termen lung8 Romania trebuie sa aiba in vedere urmatoarele obiective: de#voltarea relatiilor bilaterale si multilaterale8 cooperarea regionala8 de#voltarea diplomatiei parlamentare si diplomatiei economice8 extinderea diplomatiei culturale8 pastrarea identitatii nationale si culturale8 o relatie mai dinamica cu romanii de pretutindeni. Intalnim o completare a situatiei actuale a Romaniei si in a/irmatiile lui ;,eorg,e Aalaban:=In evolutia lor8 colectivitatile umane au avut ca preocupari prioritare pre#ervarea identitatii8 suveranitatii8 independenta si integritatea sociala. 'tatele ca structuri politice organi#ationale ale comunitatii umane8 au de#voltat conceptul : politica< de securitate nationala pentru aparare si promovarea intereselor proprii.="! ;,eorg,e Aalaban /ace o distinctie intre metoda ec,ilibrului de putere8 speci/ica secolului JIJ si de#voltarea organi#atiilor de securitate colectiva8 precum 5iga +atiunilor si apoi 2+08 dar mentionea#a si organi#atiile de aparare colectiva precum +A12 sau PE'98 speci/ice secolului JJ.
"!

9onstantin ;,eorg,e Aalaban 6 'ecuritatea si Dreptul International . Provocari la Inceput de 'ecol JJI=8 9ap I 6 Dinamici ale conceptului de securitate=8 pag "

"&

In vi#iunea acestuia8 6H'tatele au /ost intotdeauna preocupate de elaborarea reglementarilor dreptului public intern8 pentru a apara interesele si a mentine ec,ilibrul social8H si in domeniul politicii externe8 elaborarea reglementarilor acordurilor la nivel global8 regional8 bilateral si international=")8 motiv pentru care politica de securitate a Romaniei se inscrie in politica de securitate a comunitatii euro4atlantice8 iar responsabilitatile ei nu se vor mai limita doar la politici care 6 H asigura apararea teritoriului national ori la diplomatia preventiva8 ci si la politici care promovea#a o/ensiv interesele Romaniei si care spri7ina stabilitatea globala in orice regiune in care +A12 are misiuni="3. In viitor Romania trebuie sa actione#e atat prin mi7loacele proprii pe care le dispune:de natura politica8 7uridica8 diplomatica8 economica8 sociala si militara<8 cat si prin cooperarea cu alte state si participarea la procese multinationale si in organi#atiile internationale. Politica de securitate a Romaniei8 care are ca element de/initoriu promovarea de masuri necesare contracararii unor noi tipuri de riscuri8 c,iar daca acestea sunt riscurile de tip neconventional8 trebuie sa aiba in vedere si situatiile in care securitatea ei si Aliatilor sai sa /ie a/ectata pe termen lung si mediu8 cum ar /i 6riscuri si vulnerabilitati interdependente8 di/u#e8 multidirectionale=8 moment in care trebuie sa aplice mentiunile din 9arta Alba a 'ecuritatii si anume8 modalitati de actiune adecvate si /lexibile. In acest moment8 rolul Romaniei atat ca membru +A128 cat si ca membru 0E8 este de/init pe 2 directii: la nivel regional Romania trebuie sa aiba 6H o vi#iune coerenta8 regionala8 extinsa8 ingloband Europa de 'E8 Marea +eagra si 9auca#8 #ona 2rientului Mi7lociu si a Mediteranei si spatiul Asiei 9entrale=$ C la nivel global prin participarea la procesele globale8 cu relevanta directa pentru securitatea sa nationala8 Romania /iind implicata substantial in e/orturile internationale si statale de combatere a noilor provocari globale la adresa pacii si securitatii internationale. Prin pre#enta in di/erite structuri ale 2+08 la misiunile organi#ate sub egida 0E si +A128 Romania se dovedeste a /i un participant activ8 cu scopul de a a7uta la mentinerea pacii in di/erite #one de con/lict si reuseste sa participe in acelasi timp la procesul deci#ional8 cu impact asupra 2rgani#atiei Mondiale8 cat si asupra situatiei internationale8 atat la nivel global cat si regional. 9a membru al 0niunii Europene8 Romania isi propune o participare activa la strategia de edi/icare a unei politici de securitate comuna. 0rmea#a ca Romania sa isi /ixe#e
")

9onstantin ;,eorg,e Aalaban 6 'ecuritatea si Dreptul International . Provocari la Inceput de 'ecol JJI=8 9ap I 6 Dinamici ale conceptului de securitate=8 pag " "3 9onstantin ;,eorg,e Aalaban 6 'ecuritatea si Dreptul International . Provocari la Inceput de 'ecol JJI=8 9ap I 6 Politica de 'ecuritate in Romania=8 pag & $ 9onstantin ;,eorg,e Aalaban 6 'ecuritatea si Dreptul International . Provocari la Inceput de 'ecol JJI=8 9ap I 6 Politica de 'ecuritate in Romania=8 pag &

"(

contributia la reali#area Proiectului .eadline 2 1 . 9on/orm acestui document8 pana in anul 2 1 8 0E trebuie sa detina capacitatea de a interveni in situatiile de cri#a8 in absolut orice punct de pe ;lob. 9eea ce trebuie sa /aca Romania este sa isi sporeasca participarea la promovarea democratiei8 a pacii8 securitatii si prosperitatii8 in cadrul politicii de vecinatate si in cadrul operatiunilor de gestionare a cri#elor regionale si de securi#are a /luxurilor energetice si comerciale. Reamintesc una dintre initiativele internationale ale Romaniei si anume 9onceptul %orumului Multinational pentru Dialog si 9ooperare8 lansat la -iev8 la %orumul 9omunitatii 2ptiunii Democratice8 lansat in pre#enta liderilor din 0craina8 ;eorgia8 Rep. Moldova8 1arile Aaltice8 precum si a 'ecretariatului ;eneral al 2'9E8 9onsiliul Europei si 29EM+. Daca am mentionat anterior problema Politicii Externe si de 'ecuritate 9omuna a 0E8 as dori sa sublinie# anumite aspecte legate de aceasta. 'e pare ca unul dintre cele mai importante puncte de vedere ale acesteia8 se re/era la reali#area unei 6identitati a 0niunii in arena internationala=$18 care sa a7ute la o aparare comuna8 /iind succesoarea 9ooperarii Politice Europene. PE'9 are intre atributii: incorporarea notiunii de securitate8 un nou cadru institutional subordonat principiilor unitatii si coe#iunii8 reali#area unei >>mecanici deci#ionale??8 prin tercerea de la consens la unanimitate8 precum si elaborarea unor mecanisme comune de actiune. In studiul 'ecuritatea Internationala si %ortele Armate8 Iean 9allag,an o/era detalii esentiale asupra /ortelor armate: 6 De la cristali#area armatelor nationale8 /ortele armate au /ost privite ca intruc,iparea suveranitatii nationale8 actor si garant al independentei statale=$2 si preci#ea#a /aptul ca 6In lumea de dupa Ra#boiul Rece8 de dupa 11 septembrie si de dupa ra#boiul din Ira@8 de#voltarea si reali#area unei Politici 9omune de Aparare si 'ecuritate a devenit un proiect important si in acelasi timp di/icil pentru liderii politici ai 0E=$". In plan concret8 Politica Externa de 'ecuritate este destul de di/icil de reali#at8 avnd intre cau#e 6Hinteresele geostrategice ale statelor membre sunt /oarte di/erite8 dar si pentru ca opinia publica din aceste tari este ambivalenta cu privire la spri7inul acordat misiunilor de o asemenea anvergura si de asemenea8 cu privire la de/inirea identitatii Europene de securitate=$$. 0nul dintre elementele de/initorii pentru politica externa a Romaniei este repre#entat de lupta impotriva terorismului. 6Atacurile teroriste au generat o noua etapa in relatiile internationale8 care transcede >> clasicismul?? sistemului mondial post Ra#boi Rece=$&.

$1 $2

Material preluat din 'uport 9urs 6Politici 0E=8 Dl. Pro/. Aarbulescu 4 '+'PA Iean 9allag,an8 %ran# -ernic 6 'ecuritatea Internationala si %ortele Armate=8 pag 212C $" Iean 9allag,an8 %ran# -ernic 6 'ecuritatea Internationala si %ortele Armate=8 pag 212C $$ Iean 9allag,an8 %ran# -ernic 6 'ecuritatea Internationala si %ortele Armate=8 pag 212C $& 9onstantin ;,eorg,e Aalaban 6 'ecuritatea si Dreptul International . Provocari la Inceput de 'ecol JJI=8 9ap *II 6 1erorismul in dreptul international=8 'ectiunea a4I*4a. 11 'eptembrie 2 14moment decisiv in declansarea luptei impotriva terorismului8 pag. 22&C

"!

+ Strategia Nationala de Prevenire si Com,atere a 'erorismului din Romania

'ocul produs de atacurile teroriste din 11 septembrie a readus dramatic in atentia intregii lumi un pericol grav8 care anterior /usese ignorat si minimi#at. 'tatele8 ce constituie principalii garanti ai respectarii drepturilor omului8 tind spre o noua abordare care sa /ie asumata in mod explicit de catre intreaga comunitate internationala. 'trategia conceputa in anul 2 28 recunoaste necesitatea intaririi cooperarii internationale8 in problematica antiterorista8 avand la ba#a o vi#iune mai ampla si mai pro/unda8 con/orm careia dimensiunile de combatere activa a /ormelor de mani/estare explicita a /enomenului terorist trebuie sa /ie dublate de activitati pe diverse planuri8 destinate prevenirii aparitiei si de#voltari acestuia. Multe state ale lumii8 printre care si Romania au constienti#at >>imperativul unei mai bune articulari intre actiunile institutiilor nationale cu atributii in materie antiterorista??8 care sa sustina propriile obiective de securitate si demersurile in ceea ce priveste cooperarea internationala.'tatul roman in ansamblu8 precum si institutiile sale in domeniu au reusit sa acumule#e o oarecare experienta si au reusit sa obtina re#ultate valoroase8 /apt recunoscut atat pe plan intern cat si international. 9entrul de 9oordonare 2perativa Antiterorista :992A< /unctionea#a in con/ormitate cu prevederile 6 'trategiei +ationale de prevenire si combatere a 1erorismului=8 ale Protocolului ;eneral de 2rgani#are si %unctionare a 'istemului +ational de Prevenire si 9ombatere a 1erorismului si ale legii nr &"&B2 $8 in cadrul 'RI. 992A este structura organi#atorico4/unctionala8 ce asigura continuitatea si coerenta /unctionarii sistemului de legatura ce articulea#a componentele 'istemului +ational de Prevenire si 9ombatere a 1erorismului. Autoritatile si institutiile publice din componenta 'istemului +ational de Prevenire si 9ombatere a 1erorismului8 au desemnat cate un repre#entant permanent la 992A8 in vederea asigurarii sc,imbului de date si in/ormatii. 9entrul de 9oordonare 2perativa Antiterorista are urmatoarele atributii: coordonea#a activitatile des/asurate in cadrul 'istemului +ational de Prevenire si 9ombatere a 1erorismului8 prin repre#entanti desemnati de institutiile si autoritatile din componenta 'istemuluiC asigura operativ sc,imbul de date si in/ormatii intre autoritatile si institutiile publice componente ale 'istemului +ational de Prevenire si 9ombatere a 1erorismului8 privind activitatile cu caracter teroristC integrea#a datele si in/ormatiile obtinute in scopul stabilirii si intreprinderii masurilor care se impunC monitori#ea#a activitatile teroriste si in/ormea#a operativ autoritatile si institutiile publice abilitate din cadrul 'istemului +ational de Prevenire si 9ombatere a 1erorismuluiC in situatii de cri#a terorista asigura suportul logistic si operational pentru /unctionarea operativa a 9entrului +ational de Actiune Antiterorista8 care este ")

integrat /unctional in mecanismul general de gestionare a cri#elor si organi#at in con/ormitate cu prevederile legaleC transmite catre autoritatile si institutiile publice competente din cadrul 'istemului +ational de Prevenire si 9ombatere a 1erorismului8 datele si in/ormatiile care /ac obiectul intreprinderii de masuri8 con/orm atributiilor legale.

- Pro,leme recente ale Politicii Externe a Romaniei

Anali#and in/ormatii o/erite in decembrie 2 ( de Institutul Pro8 mentione# si /aptul ca in ultimele ( luni :perioada anterioara articolului din decembrie<8 politica externa a Romaniei a /ost marcata de o crestere a dinamicii evenimentelor si actiunilor derulate. 9,iar daca unele dintre principalele puncte au /ost repre#entate de evnimente si actiuni prestabilite8cum ar /i 'ommet4ul %ranco/oniei8 sau Rapoartele 9omisiei Europene8 ritmul impus este in mare parte reali#are a actorilor interni. Poate singurul aspect al politicii externe care s4a stabili#at8 este repre#entat de participarea Romaniei la teatrele de ra#boi din Ira@ si A/ganistan.Romania detine o po#itie importanta in cadrul angrena7ului construit de '0A8 o/erind o po#itie /avorabila tarii in ceea ce priveste politica adoptata As dori sa aborde# o problema recenta aparuta in ceea ce priveste Politica Externa a Romaniei si anume semnarea impreuna cu omologii lui din '0A8 Marea Aritanie8 2landa8 Australia si 9anada a unui articol intr4un cotidian de mare tira78 cu un titlu patetic:=Italia8 sa ramanem uniti in A/ganistan=. ;estul de#avuat de +A128 a reusit sa puna in di/icultate ;uvernul de la Roma8 unde exista opinii pro si contra retragerii. Demersul ambasadorului 9olteanu8 aprobat de corpul central8 a aratat cat de adanca este cri#a politica din Romania8 unde nimeni nu mai raspunde de nimic la Aucuresti. Premierul 9alin Popescu 1ariceanu8 a condamnat gestul ambasadorului Romaniei8 a/airmand ca nu stia nimic despre el si ca periclitea#a grav relatiile cu Italia.Premierul a cerut scu#e omologului sau Romano Prodi8 desi in cele din urma Italia a decis sa ramana pe teritoriul A/ganistanului. In toata aceasta noua cri#a8 suprapusa cu /ortarea demisiei Ministrului de Externe8 nimeni se pare ca nu discuta pe /ond. +imeni nu isi pune intrebarea legata de ceea ce urmareste Romania8 daca isi va retrage trupele din Ira@8 A/ganistan si Aosnia si daca este bine sa participam in continuare cu trupe in cadrul +A12. Daca in materie de politica interna8 Romania se poate considera momentan blocata : /apt datorat si procedurii de suspendare a presedintelui<8 observam ca si tendintele ma7ore de politica externa care nu ar /i trebuit sa se modi/ice in urma constantelor ma7ore pe plan intern8 sunt grav a/ectate. Practic8 Romania nu mai poate utili#a anul acesta cele trei miliarde Euro pregatite de 0niunea Europeana8 pentru ca este macinata de luptele interne si nu are timp sa indeplineasca procedurile cerute de 0E8 insa datoria catre bugetul 0niunii de un miliard de Euro8 va /i ac,itata /ara gres. "3

Ast/el8 din cau#a discutiilor interne de la Aucuresti8 in loc ca Europa bogata sa spri7ine in 2 ! Romania saraca8 se va intampla invers. 'untem intr4un mare impas legat de politica externa si de securitate a Romaniei si de /aptul ca nu se stie exact >> cate politici externe exista asta#i la Aucuresti. 'i cine decide8 la 9otroceni sau la Palatul *ictoriaE??$(.

. ./etalierea atacurilor de la 11 septem,rie

7.1 "n+iintarea terorismului e tip nou0. eclaratie e Raz*oi
Paginile urmatoare detalia#a problema terorismului si a evenimentelor tragice de la 11 septembrie8 din Raportul %inal al 9omisiei Americane de 9omisie. Anumite date sunt considerate adevarate placi turnante in istoria mondiala. In deceniile ce vor urma8 numerosi martori isi vor evoca inca amintirile8 actiunile si parerile privind momentele de atunci. Ast/el8 cei care au asistat direct sau prin intermediul televi#orului la aceste evenimente8 nu vor putea probabil sa uite vreodata aceste imagini. 11 septembrie 2 18 va ramane in memoria colectiva ca #iua unei catastro/e de mare amploare8 asa cum a /ost nau/ragiul vasului 1itanic la 1& aprilie 1312. Este posibil ca aceasta data sa intre in istorie8 ca punct de plecare8 ca #iua in care umanitatea ar /i inceput sa inteleaga ca a venit momentul sa lic,ide#e sursele terorismului. Dar este posibil8 de asemena8 ca aceasta #i sa marc,e#e inceputul unei lungi escalade a violentei in lupta impotriva unor /orte neiertatoare. Aceasta8 daca se va produce va /i teribil. 6+imic nu va mai /i ca inainte=8 s4a tot spus pana la saturatie dupa 11 septembrie.. Este adevarat ca acest atentat a #druncinat certitudinile noastre si ca asta#i o mare parte din ceea ce stiam8 sau credeam ca stim8 pare sa4si /i pierdut intreaga valoare. Daca prin actiunile lor8 autorii atentatului din 11 septembrie au vrut sa ne constranga sa re/lectam asupra Islamului si a terorismului8 atunci putem spune ca si4au atins scopul. Dupa acea #i a trebuit sa acceptam ca musulmanii din tarile arabe 6Hpercep mondiali#area ca pe o americani#are impusa si se pot simti umiliti de aroganta 'tatelor 0nite si de puterea lor economica8 care4I exclude din noua lume=$!. Din ruinele Korld 1rade 9enter8 s4au nascut noi adevaruri si intrebari8 pe ba#a urmatoarelor constatari: o armata de /anatici discreti si e/icienti8 bra#dea#a lumea8 gata sa se sacri/ice in lupta. 9um se poate impiedica cresterea numarului acestora8 /erindu4ne in acelasi timp de pericolul de a deveni potentiale tinte si pana la ce punct s4a degradat situatia din tarile lor de origineE Aceste tari su/era de un exces sau dimpotriva8 de o lipsa de mondiali#are. Atentatul repre#inta o sansa de reali#are a unei mondiali#ari de ordin politic in vi#iunea lorE
$( $!

Preluare din 9otidianul8 numar din 3 /ebruarie 2 ! 'te/an Aust8 9ordt 'c,nibben 6 11 'eptembrie 2 1. Tiua in care lumea s4a cutremurat=8 citat din Pre/ata.

%iecare dintre aceste intrebari succita altele8 insa tragedia din 11 septembrie impune noi raspunsuri. Acest ultim val de actiuni di/era radical de /ormele anterioare de terorism si in special de cele ale terorismului social4revolutionar al secolului JJ8 intrucat cel pre#ent se /ace in numele unei religii. Aceste actiuni nu au drept scop sa convinga taranii8 muncitorii8 studentii si copii si in general pe cei oprimati si proscrisi8 ce se duc in numele lui Alla,. Dar Alla, nu negocia#a. Iata de ce teroristii care omoara in numele lui Alla, nu au voie sa negocie#e cu vreo putere8 oricare ar /i aceasta. 2bsesia lor este eliminarea tuturor necredinciosilor de pe planeta si nu convertirea lor. In ce masura autorii atentatului de la 11 septembrie au urmarit un ast/el de obiectiv8 ne intrebam. 2are au luat in calcul consecintele actelor lorE 5e4au conceput ca repre#entand inceputul unui ra#boi care sa se inc,eie cu victoria /inala a islamistilorE Actiunea celor 13 teroristi8 semni/ica dedicarea acestora catre Ii,ad : Ra#boiul '/ant< cu o patima 6H asemanatoare tinerilor din 2ccident8 care se dedau drogurilor=$)8 ei cre#andu4se in acelasi timp si 6soldatii lui Dumne#eu=. Raman inca #one de umbra privind rolul 7ucat de acesti oameni in atentatul din 11 septembrie. 9apitolul 2.1 din Raportul /inal al 9omisiei Americane8 descrie in detaliu situatia concreta inca din /ebruarie 133)8 cand un saudit in varsta de $ ani pe nume 2sama Ain 5aden si un doctor egiptean numit ALman al TaDa,iri8 ambii exilati din tarile lor8 au convins din cartierul general din A/ganistan8 un #iar de limba araba din 5ondra8 sa publice un articol structurat sub /orma unui >>/atDa?? si in numele unui %ront Islamic Mondial. %atDa repre#inta in mod normal interpretarea legii islamice8 /acuta de o autoritate islamica respectata8 dar apreciem /aptul ca nici Ain 5aden ori TaDa,iri si nici ceilalti trei semnatari ai declaratiei nu erau savanti in materie de legi islamice. Pretin#and ca '0A declarase ra#boi lui Dumne#eu si trimisilor sai8 ei /aceau apel la uciderea oricarui american8 oriunde pe mapamond8 ca repre#entand 6 indatorirea individuala a /iecarul musulman8 capabil s4o /aca in orice tara in care e cu putinta= $3.'e pare ca trei luni mai tar#iu8 intervievat in A/ganistan de catre reporterii 9analului de televi#iune AA98 Ain 5aden a de#batut pe larg aceasta tema. El pretindea ca8 pentru un musulman8 uciderea unui american este mai importanta decat uciderea oricarui alt necredincios. >>Este de departe mai bine pentru oricine sa ucida un singur soldat american8 decat sa4si iroseasca e/orturile in alte activitati??8 a declarat el. Intrebat daca aproba si actele teroriste si atacurile indreptate impotriva civililor8 el a replicat:>> +oi credem ca cei mai rai ,oti din lumea contemporana si cei mai mari teroristi sunt americaniiU??. 0ltima mentiune legata de acest subiect a /ost ca nimic nu ii determina sa /aca vreo di/erenta intre civili si armata:>> +u trebuie sa /acem vreo deosebire intre militari si civili . Din punctul nostru de vedere8 ei toti repre#inta tinte??. Aceasta este ultima
$)

'te/an Aust8 9ordt 'c,nibben 6 11 'eptembrie 2 1. Tiua in care lumea s4a cutremurat=8 citat din Pre/ata $3 611 'eptembrie 2 1. Raportul /inal al 9omisiei Americane de anc,eta privind atacurile teroriste asupra 'tatelor 0nite ale Americii= Radu 1ri/8 ;abriel 1udor8 pag.(2

$1

declaratie din seria celor /acute inca din 1332 de Ain 5aden8 in particular dar si in public impotriva '0A. In anul 133(8 Ain 5aden a proclamat o /atDa8 in care indemna toti musulmanii sa4i alunge pe americani de pe pamantul Arabiei 'audite si in care lauda evenimentele din 13)" de la Aeirut8 atacul ucigas in care 2$1 de soldati din marina americana au /ost ucisi8 dar si atentatul de la Aden din 1332. Inca de la ultimul interviu acordat catre televi#iunea AA98 acesta averti#a: >> Daca nedreptatile savarsite de americani vor continua8 batalia se va muta in mod inevitabil pe pamant american??. Planurile de a ataca 'tatele 0nite au /ost de#voltate cu o cerbicie dusa la extrem8 pe tot parcursul deceniului noua. Ain 5aden se vedea ca un ales divin8 menit sa >> mearga pe drumul pro/etului Ma,omed si sa poarte mesa7ul acestuia catre lumea larga??8 sa devina organi#atorul unui nou tip de ra#boi care urma sa distruga America si sa /aca Islamul trium/ator pe intreaga planeta. Islamul8 repre#inta din punct de vedere literal 6 supune4te vointei lui Dumne#eu= si a aparut in Arabia odata cu ceea ce musulmanii cred ca ar /i /ost o revelatie8 pe care pro/etul Ma,omed ar /i primit4o de la singurul Dumne#eu8 Dumne#eul lui Abra,am si al lui Iisus.Islamul este divi#at in doua ramuri principale: suita si respectiv siita. Multi musulmani privesc inapoi la secolul de dupa revelatiile lui Ma,omed ca la o veritabila >> epoca de aur??. Islamul repre#inta atat o religie cat si un cod de conduita pentru toate aspectele vietii. In ciuda pretentiei lui Ain 5aden de conducator universal8 el o/era o vi#iune extremista asupra istoriei Islamului8 menita sa4si gaseasca ecouri in special in randul arabilor si sunitilor. Ain 5aden impartaseste si conceptiile rigide ale lui Vutb8 promitandu4le adeptilor lui sa considere c,iar si asasinatele in masa impotriva civililor drept o cale de aparare 7usti/icata a credintei islamice. Multi americani si4au pus urmatoarele doua intrebari: 6 De ce ne urasc atatE= si respectiv 6 9e putem /ace spre a opri aceste atacuriE=8 intrebari la care Ain 5aden si Al Vaida au o/erit raspunsuri. 5a prima intrebare ei au avut ca motivatie /aptul ca America ar /i atacat de /apt Islamul si ca America este responsabila pentru toate con/lictele in care sunt implicati musulmanii. Ast/el8 americanii au /ost /acuti vinovati atunci cand israelienii se luptau cu palestinienii8 cand rusii se luptatu cu cecenii si cand indienii se luptau cu musulmanii. America este considerata raspun#atoare si pentru guvernele unor tari islamice8 luate in deri#iune de Al Vaida ca >> agentii vostrii??. Ain 5aden a declarat ca :=5upta noastra impotriva acestor guverne nu se deosebeste de lupta impotriva voastra=& . Aceste acu#atii au avut un ecou /avorabil printre milioane de arabi si musulmani /uriosi pe 'tatele 0nite8 din cau#a unor probleme mergand de la cea a Ira@ului pana la cea palestiniana si la spri7inul acordat de '0A conducatorilor care oprima tarile lor. +emultumirea lui Ain
&

611 'eptembrie 2 1. Raportul /inal al 9omisiei Americane de anc,eta privind atacurile teroriste asupra 'tatelor 0nite ale Americii= Radu 1ri/8 ;abriel 1udor8 pag.(2

$2

5aden /ata de '0A se datorea#a unei anumite politici duse de americani8 dar8 curand ea a a7uns sa /ie mult mai adanca. In privinta celei de4a doua dileme8 raspunsul Al Vaida este ca America ar trebui sa abandone#e 2rientul Mi7lociu8 sa se converteasca la Islam si sa termine cu imoralitatea si lipsa de credinta din societatea si cultura ei. Daca 'tatele 0nite nu se vor supune8 va /i pe picior de ra#boi cu natiunea islamica8 despre care liderii Al Vaida au spus ca >> iubeste moartea mai mult decat iubiti voi viata??.

7.2 1upta impotri#a terorismului e#olueaza

9apitolul ".1 din Raportul 9omisiei de Anc,eta ne propune urmatoarea anali#a: De la terorismul de tip vec,i la cel de tip nou. Primul atentat de la Korld 1rade 9enter. 'e stie ca in data de 2( /ebruarie 133"8 la 1) minute dupa ora pran#ului8 o bomba de dimensiuni uriase a /ost detonata in subsolurile cladirii Korld 1rade 9enter din +eD Ror@. Acesta nu a /ost un atac sinucigas. 1eroristii au parcat un camion cu un dispo#itiv de detonare automata la nivelul A42 al gara7elor subterane si apoi s4au indepartat. Explo#ia care a urmat a generat o gaura imensa8 intinsa pe o supra/ata de sapte eta7e. 'ase persoane si4au pierdut viata si peste 1 au /ost ranite. 0n anga7at %AI8 pre#ent la /ata locului a declarat ca numarul relativ mic de victime8 pentru un atac de o asemenea amploare poate /i considerat un miracol. Presedintele din acel moment8 Aill 9linton8 a ordonat 9onsiliului 'ecuritatii +ationale sa coordone#e actiuni de riposta. In /inal s4a stabilit un model pentru gestionarea viitoarelor incidente teroriste. Patru componente ale acestui episod au o semni/icatie aparte8 vi#avi de intamplarile petrecute la 11 septembrie 2 1 si anume: Atentatele cu bomba au semnalat o noua provocare din partea teroristilorC %AI si Departamentul de Iustitie au reali#at o munca impecabila de investigatii in privinta atentatuluiC %olosirea cu succes a sistemului 7udiciar pentru investigarea primului atentat asupra cladirii Korld 1rade 9enterC Desi primul atentat a crescut ingri7orarea si nivelul de alerta in ceea ce priveste pericolul unor noi acte teroriste8 re#olvarea exemplara a ca#ului si arestarea urgenta a celor implicati a contribuit la subestimarea amenintarii. In sistemul de securitate dinainte de septembrie 2 18 transporturile aeriene 7ucau un rol important8 daca luam in considerare /aptul ca acestea au /acut presiuni mari pentru a se tine sub control costurile legate de securitate si de a se 6limita impactul necesitatilor de securitate asupra activitatii aviatice8 in asa /el incat industria sa se poata concentra asupra scopului ei principal8 anume transportul de pasageri si mar/uri=. Aceste presiuni s4au mani/estat in sc,imb printr4o slabiciune considerabila asupra securitatii. In acest sens8 un o/icial cu multa experienta in securitatea %AA : Administratia Aviatica %ederala< a descris modul de abordare a regulilor de securitate de catre transportatorii aerieni ca re#umandu4le la >> discreditea#a8 neaga si amana?? si a declarat in acelasi $"

timp ca >>H transportatorii aerieni isi urmarisera cu abilitate interesul propriu in ceea ce priveste siguranta8 ignorand arena securitatii??. 'e pare ca in cadrul in/ormarilor pre#identiale apareau inca din $ decembrie 133)8 articole con/orm carora Ain 5aden se pregateste sa deturne#e aeronave americane. Acestea cuprindeau note pe care le primea presedintele 9linton:>> Rapoartele H sugerea#a ca Ain 5aden si aliatii lui pregatesc atacuri pe teritoriul '0A8 inclusiv deturnarea unui avionH Pe la s/arsitul lui septembrie8 liderul I; Islambuli planuia deturnarea unui avion american??. Avand in vedere aceste rapoarte s4au sporit masurile de siguranta pe unele aeroporturi de pe coasta de Est. Ain 5aden si acolitii lui nu au avut nevoie de o suma /oarte mare de bani pentru a /inanta atacul impotriva Americii. 'uma totala c,eltuita de complotistii 11 septembrie 2 18 pentru a pune la punct si a declansa atacul s4a situat undeva intre $ . si & . N.Probele existenta indica /aptul ca 13 agenti operativi au /ost /inantati de catre Al Vaida8 /ie prin trans/eruri bancare8 /ie prin plati in numerar /acute de -'M : -,alid ',ei@, Mo,ammed<8 bani pe care ei i4au adus in 'tatele 0nite sau i4au depus in conturi din strainatate 8 pe care le4au accesat din 'tatele 0nite. In noiembrie 1333 au /ost capturate cateva persoane care /aceau parte din Al Vaida. 9u aceasta oca#ie 8 autoritatile au a/lat si care era motoul grupului8 o a/irmatie ingri7oratoare 6 *ine momentul asteptat si mormanele de cadavre vor umple saciiU=.

7.3 Sistemul cu toate luminile rosii aprinse

9apitolul sublinia#a /aptul ca se /acusera toate demersurile pentru a putea incepe atacul. A/lam ca8 inca de la inceputul anului 2 18 o/icialii antiteroristi au primit in mod /recvent rapoarte /ragmentare privind amenintarile la adresa '0A. Reactia ;uvernului la amenintarile respective: consilierul pentru securitate nationala Rice a spus ca ;A'+ repre#enta >> centrul nervos?? pentru abordarea acestei situatii de cri#a8 desi in timpul verii si alti o/iciali de rang inalt au primit insarcinari similare. Atacurile din 11 septembrie au planat se pare in vidul care despartea amenintarile externe de cele interne.Agentiile interne ale %AI8 nu stiau ce trebuie sa /aca8 pentru ca se pare ca nimeni nu le4a indrumat activitatea. Rice a declarat ca ea intelesese ca %AI4ul insarcinase cele &( de birouri regionale ale sale de pe teritoriul '0A8 sa intensi/ice supraveg,erea persoanelor banuite a /i teroristi si sa ia legatura cu in/ormatorii care ar putea avea in/ormatii despre comploturi teroriste. Pe intreg globul8 o/icialii au /ost pusi in stare de alerta. Multi dintre ei /aceau tot ce era posibil pentru a raspunde la amenintari. 9u toate acestea8 nici o persoana din cele care se ocupau de aceste piste recente din vara anului 2 18 nu a /acut conexiunea dintre ca#ul sau si rapoartele privind amenintarile teroriste care alarmau autoritatile din intreaga lume si care erau omnipre#ente in brie/ingurile pre#entate de presedintele Aus,.

$$

Aceste ca#uri individuale8 nu au devenit prioritati nationaleC supervi#orul 9IA Io,n a/irma ca >> nimeni nu s4a uitat la imaginea de ansambluC nici o cercetare analitica nu a preva#ut /ulgerul care putea /ace legatura dintre perdeaua de nori negri si pamant??. Exista /oarte putine probe care sa ateste ca des/asurarea complotului a /ost deran7ata de vreo actiune a guvernului. ;uvernul 'tatelor 0nite nu a /ost capabil sa pro/ite de greselile /acute de Al Vaida.

7.4 &omentul 11 septem*rie 2001

As dori sa /ac re/erire la cateva aspecte din Raport8 in care apare detaliat momentul tragic si ceea ce s4a petrecut in cele 1 2 minute: 9ele 1! minute de la impactul avionului deturnat de pe Tborul American Airlines 11 cu Korld 1rade 9ernter 1 : 1urnul +ordic< la ):$(8 pana la impactul cu 1urnul 'udicC 9ele &( de minute de la impactul avionului deturnat de pe cursa 0nited Airlines 1!& cu Korld 1rade 9enter 2 : 1urnul 'udic< la 3: "8 pana la prabusirea 1urnului 'udicC 9ele 23 minute de la prabusirea 1urnului 'udic8 Ca 3:&38 pana la prabusirea 1urnului +ordic la 1 :2). 'istemul 3118 nu avea dotarile necesare pentru a putea /ace /ata numarului enorm de apeluri primite. 0nele dintre persoanele care au sunat la acest numar nu au reusit sa obtina legatura cu operatorii de la numarul 3118 primind in sc,imb mesa7ul >> toate circuitele ocupate??. In 1urnul +ordic8 sute de civili erau blocati la eta7ele 328 sau deasupra intre eta7ele 1 " si 1 (. 'ub eta7ul 328 practic sub #ona impactului8 grupuri de civili nu au putut cobora pe scari8C alti civili au ramas blocati in li/turi8 dar si cei blocati la eta7ele ! 4) 8 ) 43 8 $! si 228 /ie au ramas blocati8 /ie au asteptat a7utoare. +umerosi civili care nu au intampinat nici o piedica au inceput sa evacue#e cladirea /ara sa astepte instructiuni8 unii au ramas pe loc sa astepte a7utoare asa cum au /ost s/atuiti de operatorii 311. Altii8 pur si simplu au continuat sa lucre#e sau au amanat sa4si stranga lucrurile personale8 dar in multe ca#uri au /ost #oriti de cei din 7ur sa plece. 5a #ece minute de la impact8 /umul incepea sa urce spre eta7ele superioare in nori coplesitori si a /ost anuntata pre#enta unor incendii i#olate8 desi au existat o serie de ung,ere /erite de /um. Incon7urate de o caldura insuportabila8 de /um si de /oc si neavand nici o speranta de salvare8 unele persoane au sarit sau au ca#ut din cladire. In 1urnul 'udic8 la ora 3: 28 cu aproximativ un minut inainte ca aceasta cladire sa /ie lovita8 prin sistemul de comunicatii cu publicul s4a transmis anuntul ca8 in general civilii pot incepe o evacuare ordonata8 ceea ce nu corespundea cu nici o instructiune prealabila scrisa pentru situatii de necesitate. 5a ora 3: ":118 #borul 1!& al companiei aeriene 0nited Airlines8 deturnat8 a lovit cladirea Korld 1rade 9enter 28 i#bind4o intre eta7ele !! si )&.

$&

Ast/el8 cea mai complicata si mai ampla operatiune de salvare din intreaga istorie a orasului si4a dublat instantaneu anvergura. 'pre deosebire de 1urnul +ordic8 una dintre scari8 scara A8 a ramas utili#abila in primele momente ale impactului8 cel putin de la eta7ul 31 pana la parter8 datorita inclinatiei pe care avionul a su/erit4o in momentul impactului. Intre di/icultatile intampinate la 11 septembrie 2 18 s4au /acut cateva recomandari8 care se ba#ea#a pe experienta civililor din Korld 1rade 9enter: lipsa unui protocol pentru salvarile de pe acoperisC lipsa unei evacuari generale a 1urnului 'udic imediat dupa impactul din 1urnul +ordicC impactul planului de siguranta impotriva incendiilor si a exercitilor de simulare a incendiilor asupra evacuariiC impactul apelurilor la 311 asupra evacuariiC gradul de pregatire al civililor : care trebuie sa4si asume responsabilitatea de a maximi#a probabilitatea ca vor supravietui in ca#ul in care are loc un de#astru8 sa stie unde sunt scarile si sa aibe o lanterna<C di/icultatile intampinate de agentii de interventieC comanda si controlul din cadrul agentiilor de interventieC lipsa de coordonare intre agentii de interventieC probleme legate de comunicatiile radio : e/icienta si urgenta instructiunilor de evacuare.

7.5 1ectia atacurilor

Pentru civili si agentii de interventie traim in noua era a terorii8 unde suntem tintele principale. 1rebuie sa /im pregatiti pe masura pentru a preantampina aceasta amenintare. Agentii de interventii traiesc asta#i intr4o lume trans/ormata de atacurile teroriste din 11 septembrie. Intrucat nimeni nu crede ca orice /orma imaginabila de atac poate /i impiedicata8 civilii si agentii de interventie se vor a/la iarasi in prima linie. Romania a reusit sa pastre#e o relatie buna cu 'tatele 0nite abia dupa Revolutia din 13)38 anterior acestui an adoptand o politica neanteleasa de ;uvernul 'tatelor 0nite8 cu grave probleme in ceea ce priveste dreptul /undamental al /iecarui cetatean al tarii. Dupa aceasta perioada8 Romania a reusit sa restabileasca legaturi importante cu 'tatele 0nite8 avand o mare dorinta de integrare in cadrul +A128 /apt reali#at cativa ani mai tar#iu. Evenimentele tragice din 11 septembrie au apropiat cele doua state8 Romania o/erind spri7in tuturor actiunilor intreprinse de 'tatele 0nite8 pentru lupta impotriva terorismului. In acest moment Romania este un participant activ la misiunile +A128 a adoptat o 'trategie +ationala de Prevenire si 9ombatere a 1erorismului8 o 'trategie +ationala de

$(

'ecuritate8 cu articole care mentionea#a lupta impotriva securitatii si re/u#area oricaror mi7loace de /inantare si sponsori#are a actiunilor teroriste. In acest sens8 mentione# si o declaratie a presedintelui 'tatelor 0nite ;eorge Aus,8 din data de 1&. 2.2 !8 declaratie preluata de pe site4ul 9asei Albe: 6 De la atacurile din 11 'eptembrie8 am /ost in o/ensiva. 9onsider ca cea mai buna metoda de a ne asigura caminele este aceea de a ramane in o/ensiva. 'i nu suntem singuri. Acest lucru trebuie sa /ie inteles de toti cetatenii.+u suntem in aceasta lupta impotriva extremistilor si a criminalilor singuri. Inamicul este activ8 la /el si aceia dintre noi care iubim libertatea. Este in interesul 'tatelor 0nite sa incura7e#e alte natiuni sa nu cede#e in /ata pericolului si sa mentina presiunea asupra celor care incearca sa4si /aca dreptate ucigand inocenti. 'i aceasta este exact ceea ce vom continua sa /acem=&1.

0 Previziune si privire retrospectiva

Drumul catre 11 septembrie 2 18 arata cat de mare a /ost tendinta ;uvernului American de a subestima amenintarea din ce in ce mai vadita. 1erorismul cultivat de Ain 5aden si Al Vaida era di/erit de orice altceva cu care se con/runtase guvernul vreodata. Mecanismele de con/runtare cu terorismul au /ost procesele in istanta si condamnarea actiunilor intreprinse de teroristi8 iar actiunile guvernelor ostile au /ost pedepsite cu sanctiuni8 represalii8 intimidari sau ra#boi. Actiunile Al Vaida nu s4au incadrat in nici una dintre aceste categorii. 9rimele sale s4au situat pe o scara apropiata actiunilor de ra#boi8 /iind insa comise de o conspiratie imprecisa8 vasta si nebuloasa8 /ara teritorii si cetateni sau bunuri care sa poata /i amenintate8 nimicite si distruse. ;eorge Aus, a intrebat daca uciderea lui Ain 5aden ar pune capat problemei8 Iames Pavitt : Director Ad7unct Pt. 2peratii< spune ca a raspuns ca uciderea lui ar avea un oarecare impact. 9IA a /urni#at ulterior o evaluare o/iciala catre 9asa Alba8 reiterand aceasta conclu#ie si a adaugat ca pe termen lung8 singura cale de a /ace /ata amenintarii era suprimarea posibilitatii organi#atiei Al Vaida de a specula a#ilul o/erit de A/ganistan pentru operatiunile ei. Potrivit altor in/ormatii /urni#ate de serviciile secrete americane8 o caseta video cu Ain 5aden8 a /ost gasita la s/arsitul lunii noiembrie 2 18 intr4o casa din Ialalabad8 in estul A/ganistanului. ;eorge Mic,ael8 traducator al serviciilor diplomatice si -assem M. Ka,ba8 responsabilul de studii arabe la %acultatea de Inalte 'tudii Internationale din cadrul 0niversitatii Io,n .op@ins8 au transcris continutul8 dupa care au comparat traducerea lor cu aceea a guvernului8 /ara sa gaseasca incoerente.
&1

Preluare de pe DDD.D,ite,ouse.gov

$!

Aceasta inregistrare de trei#eci si noua de minute8 impartita in doua parti8 pre#inta vi#ita de curtoa#ie /acuta lui Ain 5aden8 probabil pe data de 3 noiembrie8 intr4o casa din -anda,ar8 de catre un seic neidenti/icat8 insotiti de cativa oameni ai sai. 9ateva citate din partea a4II4a a casetei se regasesc in cele ce urmea#a: Ain 5aden: 6 Eram in tabara militara a unuia dintre /rati la -anda,ar. Acest /rate repre#enta ma7oritatea grupului. '4a apropiat de mine si mi4a spus ca i4a aparut in vis un #garie4nori8 in America si ca in acelasi vis l4a va#ut pe Mo@,tar invatandu4l @arate. In acest moment8 mi4a /ost teama ca secretul sa nu se raspandeasca8 daca toata lumea vedea asta in vis8 asa ca am sc,imbat subiectul discutiei. I4am mai spus ca8 daca va mai avea un ast/el de vis8 nu trebuie sa povesteasca nimic altora8 caci acest lucru ar putea sa4i tulbure: se aude cum unul spunea ca ar /i avut un vis cu doua avioane8 care se ciocneau de o cladire imensa<. Ain 5aden:= Erau nebuni de /ericire8 cand primul avion a patruns in cladire. Atunci eu le4 am spus: Rabdare. Intre prima si a doua lovitura impotriva turnurilor gemene s4au scurs doua#eci de minute8 iar intre prima lovitura si cea impotriva Pentagonului o oraU=. 'eicul:= Ei : americanii< erau ingro#iti de ideea ca era vorba de o serie de asalturi plani/icate=. Ain 5aden : recita un poem<:= 9and umbrele vor pogora asupra noastraB'i daca noi vom /i muscati de un colt ascutitB Atunci eu spun >> 9asele se vor umple de sange8 daca tiranul va veni la noi??B Iar pe campul de batalie vor dispare stralucirea sabiilor si caiiB Acum in 7urul nostru sunt vaiete8 au#im tobe si scandariB Ei iau cu asalt /ortaretele sale si striga>> +u vom ave liniste8 pana cand nu vom elibera pamanturile noastre=.

2.1 &anualul teroristilor

'e pare ca o carte cu 1) de pagini a /ost gasita in Marea Aritanie8 in luna mai 2 8 in Manc,ester8 intr4un apartament inc,iriat de un membru Al4Vaida : cautat si asta#i<. 9artea a constituit probe importante in procesul teroristilor8 acu#ati de atentate e/ectuate impotriva ambasadelor '0A din -enLa si 1an#ania. Mesa7ul cartii: aceasta era adresata luptatorilor care au urmat #i si noapte calea dreptatii si au scris aceste mesa7e cu sangele si su/erintele lor. 69on/runtarea cu regimurile necredinciosilor8 pe care noi o simtim /ireasca8 nu are nimic in comun cu de#baterile socratice8 cu ideile platonice si cu diplomatia aristoteliana. Aceasta stie numai de gloante8 de reali#area idealurilor sale prin atentate8 bombardamente si distrugere prin diplomatia tunurilor si mitralierelor=&2. In trecut ca si in viitor8 niciodata un regim islamic n4a /ost si nici nu va /i /ondat prin negocieri pasnice si cooperare cu institutii politice. Regimurile islamice sunt create prin cutit si arme8 prin cuvant8 dar si prin gloante8 prin limba8 dar si cu dintii. Redau in continuare cateva lectii aparute in acest manual al teroristilor:
&2

'te/an Aust8 9ordt 'c,nibben 6 11 'eptembrie 2

1. Tiua in care lumea s4a cutremurat=8Pag. 2$!C

$)

5ectia 1: Introducere Principiile organi#arii militare 2rgani#area militara se ba#ea#a pe prrincipii8 /ara de care aceasta n4ar putea exista: un comandant8 soldati si o strategie clar de/initaC +ecesitatea organi#arii militare orice organi#are comporta un anumit numar de necesitati care ii permit sa sustina lupta cu inamicul si sa supravietuiasca. Aceste necesitati sunt urmatoarele: documente /alse si bani /alsiC apartamente si ascun#atoriC mi7loace de comunicatieC in/ormatiiC arme si munitieC mi7loace de transport. Misiunile organi#arii militare misiunea principala a organi#arii militare este rasturnarea regimurilor nelegiute si inlocuirea lor cu un regim islamic. 9elelalte misiuni sunt: colectarea in/ormatiilor despre inamic8 despre tara sa8 instalatiile sale si vecinii saiC rapirea inamicului si cunoasterea documentelor si in/ormatiilor sale con/identiale precum si a armatelorC atentatele impotriva inamicilor si a turistilor strainiC eliberarea /ratilor pri#onieri la inamicC di/u#area de #vonuri si redactarea de mani/este destinate sa ridice populatia impotriva inamiculuiC distrugerea cu explo#ivi sau alte mi7loace ale locurilor de placeri ale inamicului8 precum si a tuturor locurilor unde domneste imoralitatea si pacatulC distrugerea cu explo#ivi sau prin alte mi7loace a ambasadelor si centrelor economice importanteC distrugerea cu explo#ivi sau alte mi7loace a podurilor care leaga orasele.

Manualul teroristilor contine si alte lectii8 care se re/era la : cerintele si calitatile impuse membrilor 2rgani#atiei8 ba#ele militare ale acesteia8 masurile re/eritoare la cumpararea si transportul de arme precum si securitatea membrilor grupului.

2.2 Strategie glo*ala

In lumea de dupa 11 'eptembrie8 amenintarile se de/inesc mai mult prin /aliile din cadrul societatii decat prin granitele teritoriului dintre ele. De la terorism la boli planetare sau degradarea mediului8 provocarea a devenit transnationala mai degraba decat internationala. Aceasta este insusirea de/initorie a politicii mondiale din secolul 21. 'ecuritatea +ationala a /ost anali#ata prin studierea granitelor straine8 cantarind grupurile de state opuse si masurand puterea lor industriala.

$3

Pentru ca un inamic sa /ie periculos8 se considera ca el trebuie sa adune mari armate. Amenintarile apareau lent8 adeseori variabil numai pe masura ce armele erau produse8 armatele recrutate8 iar unitatile instruite si amplasate pe po#itii. In pre#ent amenintarile pot aparea rapid. 2rgani#atii precum Al Vaida8 a/lata intr4o tara din celalalt capat al lumii8 intr4o regiune saraca si in care nu exista electricitate si tele/oane8 poate totusi unelti utili#area de arme cu o putere de distrugere /ara precedent8 in cele mai mari orase din 'tatele 0nite. Putem aprecia un inamic dublu: o Al Vaida8 o miscare ideologica radicala din lumea islamicaC o 'ustinatorii acesteia8 care se vor reuni si vor ameninta poporul american si interesele lor8 mult imp dupa ce 2sama Ain 5aden si co,otele sale vor /i ucisi sau capturati. 'trategia 'tatelor 0nite trebuie sa se potriveasca cu doua puncte ma7ore: des/iintarea Al Vaida si pe termen lung8 trium/ul asupra ideologiei care da nastere terorismului islamist. Islamul nu este un dusman8 nu este sinonim cu teroarea8 nu predica teroarea. America si prietenii ei se opun prevertirii Islamului8 nu marii credinte mondiale in sine. Este necesara o larga strategie politico4militara8 care se spri7ina pe trei politici pentru: o atacarea teroristilor si a organi#atiilor lorC o prevenirea cresterii continue a terorismului islamistC o prote7area impotriva atacurilor teroriste si pregatirea pentru a le /ace /ata. 1erorismul este o tactica /olosita de indivi#i si de organi#atii cu scop de ucidere si distrugere. E/orturile noastre trebuie sa /ie indreptate impotriva acestor indivi#i si organi#atii. %ortele armate americane si aliatii incearca sa gaseasca si sa distruga gruparile teroriste si aliatii lor din teritoriu. Prima /a#a in acest sens este repre#entata de actiunea militara de a4i rasturna pe talibani si a urmari organi#atia Al Vaida8 activitate care va continua. 'uccesul pe termen lung solicita utili#area tuturor elementelor ce tin de puterea nationala:diplomatia8 serviciile in/ormative8 actiunile sub acoperire8 aplicarea legii8 politica economica8 a7utorul strain8 diplomatia publica8 apararea patriei8 monitori#area e/icienta a granitelor. 'trategia Americii trebuie sa /ie o strategie de coalitie8 care sa includa si tari musulmane ca parteneri in evolutia si implementarile sale8 dar trebuie sa includa si operatiuni de/ensive pentru contracararea teroristilor. Acestia nu trebuie sa mai gaseasca a#il necesar cresterii si de#voltarii organi#atiei lor.

2.3Semni+icatii si e+ecte) momentul 11 septem*rie 2001

&

Multi experti in domeniul studiilor de securitate aprecia#a /aptul ca 11 septembrie 2 1 a insemnat inceputul unei >>noi ere?? in relatiile internationale.2 evaluare a evenimentelor de atunci8 precum si a celor care le4au succedat8 conduce spre conclu#ia ca actele teroriste initiate si organi#ate de gruparea Al4Vaeda8 pe teritoriul 'tatelor 0nite8 au o serie de particularitati care le di/erentia#a de alte atentate des/asurate in trecut si evidentia#a periculo#itatea mani/estarii /enomenului terorist in noul context al perioadei post4ra#boi rece8 caracteri#ata de intrarea in era in/ormationala8 de extinderea procesului globali#arii si de evolutii importante in ar,itectura mediului international de securitate. Desi in mod sigur terorismul nu repre#inta singura amenintare ma7ora 8 cu care se con/runta comunitatea internationala in pre#ent8el exista si si4a /acut simtita pre#enta distructiva peste tot pe glob8 demonstrand /aptul ca nu exista o >> oa#a de siguranta??8 /erita de asemenea pericole inevitabile si greu de contracarat.Impactul acestor tragice atacuri poate /i identi/icat in domenii ale practicilor sociale precum: pe plan legislativ si al /undamentarii normelor de drept international8 a avut ca impact reevaluarea instrumentelor8 a/late la dispo#itia comunitatii internationale8 pentru prevenirea si combaterea actelor de terorism8 de/inite in actele 7uridice8 punandu4se accent pe stoparea /inantarii organi#atiilor si gruparilor teroristeC in relatiile dintre state a repre#entat un impuls in recunoasterea necesitatii existentei si de#voltarii unui cadru general de cooperare impotriva amenintarilor teroriste8 conducand la o implicare mai intensa a unor organi#atii internationale si regionale de securitate in aceasta directieC pe planul elaborarii strategiilor de securitate8 a unor programe si planuri de actiune8 s4 a concreti#at in de/inirea ca principala amenintare la adresa securitatii unor state sau grupuri de state a terorismului8 in di/erite /orme de mani/estareC pe plan practic4operational8 a condus la restructurari de ordin organi#atoric si /unctional8 in cadrul unor servicii de in/ormatii si securitate8 dintre care cele mai semni/icative sunt cele operate in statele membre ale +A12 si 0EC pe plan analitic si teoretic8 a o/erit expertilor de studii in securitate8 oportunitatea de a cerceta mai temeinic cau#ele si e/ectele terorismului8 ariile de mani/estare8 motivatiile8 modalitatile de actiune ale organi#atiilor teroriste8 precum si /ormele cele mai e/iciente de prevenire si combatereC a dus la constienti#area mai pro/unda a complexitatii lumii in care traim8 a di/erentelor de ordin cultural si civili#ational8 a provocarilor speci/ice erei in/ormationale si globali#arii8 percepandu4se pericolul pe care il poate repre#enta extinderea terorismului international si ampli/icarea unor /orme de radicalism si extremism. 9adrul de cooperare internationala in prevenirea si combaterea terorismului s4a ampli/icat continuu8 dupa evenimentele din 11 septembrie. Acestea au condus la prima aplicare a articolului * din 1ratatul de la Kas,ington si la actiuni ale unor coalitii de vointa in A/ganistan si Ira@. Ast/el s4a intarit cooperarea si s4au extins actiunile de parteneriat8 intre statele membre +A128 precum si cele din alte spatii geopolitice :9'I8 +ordul A/ricii8 statele arabe din ;ol/<8 pentru descura7area si prevenirea extinderii in/luentei gruparilor teroriste8 a ideilor &1

si doctrinelor acestora. 1ot mai multe programe de cooperare bilaterala si regionala prevad combaterea amenintarilor terorismului :cLberterorismului<8 bio4terorismului8 psi,oterorismului sau a actelor teroriste executate cu /olosirea unor agenti c,imici8 incadrate in /enomenul super4terorism. 'e poate spune ca 11 septembrie 2 1 a repre#entat un moment de cotitura pentru '0A8 in contextul in care aceasta si4a asumat rolul de a atrage cat mai multe state intr4o larga coalitie de vointa8 declarand un ra#boi global si total impotriva organi#atiilor si gruparilor teroriste8 precum si a sustinatorilor acestora : amintim /ormula 6Kar on 1error=<. 'trategia de 'ecuritate adoptata de '0A in 2 28 prevedea /aptul ca Inamicul este 1erorismul violenta premeditata8 6motivata politic si execritata asupra celor nevinovati=. Aplicarea acestei strategii presupunea ca prioritate8 ruperea legaturilor organi#atiilor teroriste de anvergura globala8 atacarea liderilor8 comen#ilor8 mi7loacelor de control si comunicatii8 intreruperea spri7inului material si al surselor de /inantare8 cu scopul de a avea un 6H e/ect devastator asupra capacitatii de plani/icare si operationale a teroristilor=&".

1 Raport asupra luptei impotriva terorismului

5a data de 1.12.2 (8 Parlamentul European a elaborat un raport asupra dimensiunii reale si externe a luptei impotriva terorismului. Documentul preconi#ea#a o cooperarea mai activa intre 0niunea Europeana si 'tatele 0nite8 in ceea ce priveste lupta impotriva terorismului8 ca o amenintare directa la adresa drepturilor omului8 atat in interiorul cat si in exteriorul 0niunii Europene. Documentul pre#entat in cadrul Parlamentului European8 de catre 9omisia pentru A/aceri Externe si avandu4l ca raportor pe 5ui# Aarnuevo ;arcia8 pre#inta terorismul si ideologia acestuia ca pe o ameninWXre la adresa securitXWii8 a pXcii8 a stabilitXWii Yi a valorilor democratice ale comunitXWii internaWionale Yi8 Zn special8 o ameninWare directX la adresa cetXWenilor europeni8 a statelor membre ale 0E8 a democraWiei Yi a statului de drept8 valori pe care este /ondatX 0niunea EuropeanX. Daca ne gandim la natura diversa a terorismului8 a organi#atiilor care il practica8 a statelor care il sponsori#ea#a si il /inantea#a in interes propriu av[nd Zn vedere de asemenea natura emergentX Yi imprevi#ibilX a unui /enomen care presupune un simW evident al oportunitXWii :Zn special Zn ca#ul terorismului practicat de grupurile radicale care susWin cX apXrX Islamul< Yi necesitatea ca 0niunea EuropeanX sX urmXreascX o politicX proactivX :Yi nu doar reactivX< pentru combaterea acestuia8 raportul sublinia#a in acest sens si /aptul ca Europa8 initial un suport logistic8 a devenit si ea ulterior \... un obiect ma7or al atacurilor planuite=&$.
&"

Preluare de pe site4ul: DDD.ndu.usgov

&2

Alte motive ale elaborarii acestui raport sunt enumerate in cele ce urmea#a: Pentru a combate e/icient terorismul8 este necesarX o cunoaYtere detaliatX a grupului terorist Zmpotriva cXruia se luptX8 a ideologiei acelui grup Yi a contextului social8 politic8 economic Yi religios din care provine Yi din care se ,rXnesc iniWiatorii Yi parti#anii sXiC Zntruc[t trebuie sX se ZntreprindX acWiuni speci/ice pentru a combate /iecare organi#aWie teroristX8 av[nd Zn vedere /aptul cX /iecare are propriile sale obiective8 organi#are Yi mod de operare Yi Zntruc[t trebuie sX se ZntreprindX acWiuni speci/ice Zn special Zmpotriva organi#aWiei Al4VaedaC Zntruc[t cerinWele esenWiale Zntr4o luptX e/icientX Zmpotriva terorismului constituie o consolidare a cooperXrii Yi coordonXrii transatlantice Yi aplicarea integralX a DeclaraWiei 0E4'0A din 2 $ privind lupta Zmpotriva terorismului8 a DeclaraWiei comune 0E40'A din 2 iunie 2 & privind consolidarea cooperXrii reciproce Zn ceea ce priveYte neproli/erarea Yi combaterea terorismului Yi a Zntregii DeclaraWii 0E4'0A publicate la 21 iunie 2 (8 in cadrul reuniunii la nivel Znalt de la *ienaC Zntruc[t statele membre nu trebuie sX am[ne aplicarea tuturor anga7amentelor asociata luptei Zmpotriva terorismului8ba#ata pe cooperare Zmpotriva terorismului8 at[t Zn interiorul 0niunii c[t Yi la nivel internaWionalC Zntruc[t musulmanii se numXrX printre victimele terorismului islamist8 care este legat de con/lictele inerente din cadrul lumii musulmane Yi de luptele pentru putere Yi resurse8 inclusiv petrol8 Zntruc[t societXWile care su/erX de niveluri ridicate de discriminare politicX8 socialX8 economicX8etnicX8 religioasX Yi de alte tipuri Yi de lipsa democraWiei Yi a drepturilor omului constituie un teren ideal pentru terorismC Intre principiile /undamentale ale dimensiunii externe ale luptei impotriva terorismului regasim urmatoarele aspecte: nevoia unui obiectiv strategic Zn combaterea terorismului la nivel mondial8 respect[nd drepturile omului8 cu obiectivul /inal de a reali#a o 0niune EuropeanX mai sigurX Yi de a le permite cetXWenilor sXi sX se bucure de o #onX de adevXratX libertate8securitate Yi 7ustiWieCZmpXrtXYeYte punctul de vedere al 9onsiliului con/orm cXruia8 lXs[nd deoparte alte /orme de terorism8 cea mai gravX ameninWare pentru Europa Zn acest moment este repre#entatX de grupXrile radicale violente care susWin cX apXrX Islamul8 precum reWeaua criminalX Al Vaeda Yi grupXrile care sunt a/iliate la aceasta sau sunt inspirate de ideologia saC evidenWia#X necesitatea ca 0niunea EuropeanX8 statele sale membre Yi WXrile partenere sX4Yi /onde#e strategia globalX Zmpotriva terorismului pe principiile /undamentale care servesc8 de asemenea8 drept g,id pentru acWiunile 2rgani#aWiei +aWiunilor 0nite8 pe un dialog constructiv Yi serios Zntre popoare Yi naWiuni ca Yi Zntre culturi8 religii Yi civili#aWii8 Win[nd seama de percepWiile Yi preocupXrile /iecXruia Yi pe respectarea legislaWiei internaWionaleC
(B2 "2 I+IC

&$

Raportul privind dimensiunea externa a luptei impotriva terorismului international 2 9omisia pentru A/aceri Externe.

&"

transmite in permanenta mesa7ul ca terorismul este inacceptabil Yi ne7usti/icat de cXtre toWi actorii guvernamentali Yi neguvernamentali8 Zn toate Zmpre7urXrile Yi Zn toate culturile8 indi/erent de considerentele politice8 /ilo#o/ice8 ideologice8 rasiale8 etnice8 religioase sau de orice altX naturX pe care le pot invoca pentru a 7usti/ica terorismul Yi pentru a elimina toWi /actorii care pot /i exploataWi de teroriYti8 precum de#umani#area victimelor8 declanYarea Yi persistenWa con/lictelor violente8 proasta guvernare8 lipsa de drepturi civile Yi ZncXlcarea drepturilor omuluiC evidenWia#X necesitatea unei mai mari cooperXri Yi coordonXri cu 'tatele 0nite Zn lupta Zmpotriva terorismului internaWional.

12 Concluzii generale.
Parerea mea personala este ca atacurile de la 11 septembrie au avut o in/luenta extrem de importanta asupra strategiei de securitate a Romaniei si nu numai. 5umea a /ost socata de acest atac terrorist si s4au luat masuri considerabile in ceea ce priveste lupta impotriva terorismului. Romania s4a adaptat imediat in aceasta privinta8 spri7inind 'tatele 0nite in misiunile acesteia din lume. Pe plan international8 Romania este parte la cele 1" 9onventii ale 2+08 privind combaterea terorismului si promovea#a universalitatea acestora.Romania a spri7init masuri privind combaterea terorismului8 ca membru 2+08 dintre acestea mentione# Re#olutia 1&((8 care condamna terorismul international si Re#olutia 1"!"8 care constituie 9omitetul Anti41erorism. Romania este support si in adoptarea unor prevederi cu privire la combaterea terorismului in cadrul tuturor reuniunilor la nivel international. Romania are o stransa colaborare cu institutiile 0niunii Europene8 implicate in combaterea criminalitatii : E0R2P25< si nu numai. Putem vorbi de o epoca 6post411 septembrie=8 dar care nu a constituit un eveniment i#olat8 ci a repre#entat doar inceputul unor atacuri in locatii di/erite: Madrid8 5ondra si ',arm4el ',eic,. In present cea mai mare teama este repre#entata de posibilitatea ca teroristii sa intre in posesia armelor de distrugere in masa. As dori sa amintesc aici un aspect recent8 amenintarile la adresa %rantei8 amenintari care se pot concreti#a in perioada urmatoare. 9a o masura luata dupa atacurile din 11 septembrie8 amintesc si adoptarea 5egii privind prevenirea si combaterea terorismului8 in anul 2 $8 lege care prevede ca reprimarea acestui /enomen are loc in con/ormitate cu prevederile instrumentelor internationale8 din care tara noastra /ace parte. Romania trebuie sa /ie in permanenta la current cu amenintarile teroriste8 sa lupte impotriva acestor actiuni criminale si nu trebuie sa uite ca in atacurile de la 5ondra si Madrid au murit si cetateni romani.

&$

BIBLIOGRAFIE
1. 2. ;eorge Apostoiu 6 0n 1alleLrand pentru Romania: trecut imper/ect8 pre#ent obsedant=8 Editura Romania in lume82 (C 9onstantin ;,eorg,e Aalaban 6 'ecuritatea si dreptul International. Provocari la inceput de secol JJI=C 'tudii Iuridice8 Editura 9... Aec@8 Aucuresti 2 (C Iean 9allag,an8 %ran# -ernic 6 'ecuritatea Internationala si %ortele Armate=8 Editura 1ritonic Aucuresti8 2 $C 611 'eptembrie 2 1. Raportul /inal al 9omisiei Americane de Anc,eta privind atacurile teroriste asupra 'tatelor 0nite ale Americii=8 1raducere din 5b. Engle#a de ;abriel 1udor8 Radu 1ri/8 5ena 9alinoiu8 %lorin 'icoie8 'imona 9eausu8 Editura Al/a 2 (C Roger -ir@ si Mircea Raceanu 6 Romania impotriva 'tatelor 0nite. Diplomatia absurdului 13)&413)3=8 1raducere de Melania 'tela Radulescu8 'ilex49asa de Editura8 Presa si Impresariat 'R58 Aucuresti 133&C 'te/an Aust8 9oradt 'c,nibben 6 11 'eptembrie 2 1. Tiua in care lumea s4a cutremurat=8 Redactori se/i ai #iarului Der 'piegel :coordonatori<8 1raducere Decebal ;rigoriu8 Aucuresti8 Editura Runa 2 $C 9orvin 5upu 4 6 Romania sub presiunea Ra#boiului Rece si a Dorintei de integrare euro4atlantica=82 42 18 *ol.28 'ibiu8 %undatia Alma MaterC .enrL -issinger 6 Diplomatia=8 1raducere Mircea 'te/anescu8 Radu Parasc,ivescu8 Editura Aic All 2 "C 'amuel P. .untington 6 9iocnirea civili#atiilor si re/acerea ordinii mondiale=8 1raducere Radu 9arp8 pre/ata Iulia Motoc8 Editura Antet 133!C 'te/ano ;u##ini 6 Realism si Relatii Internationale=8 Institutul European 2 C

". $.

&.

(.

!. ). 3. 1 . 11. 12. 1". 1$.

9ristian Pirvulescu 6 Politici si Institutii Politice=8 Editia a424a revi#uita8 Editura 1rei 2 2C 'trategia de 'ecuritate +ationala a Romaniei8 Aucuresti 2 (C

9urs Dl. Aarbulescu : '+'PA< 4 6 Politica Externa si de 'ecuritate 9omuna=C 'trategia Post4Aderare 2 1&. DDD.sri.ro && !42 1"C

1(. DDD.cotidianul.ro 1!. DDD.mae.ro 1). DDD.europarl.europa.ro 13. DDD.c4cultural.ro 2 . DDD.D,ite,ouse.gov 21. DDD.Institutpro.ro
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

22.

&(